ERORI DE MĂSURĂ

Orice operațiune de efectuare de măsurători asupra unei mărimi fizice este însoțită de
erori. Cauzele acestora se pot împărți în două mari categorii:
a) Datorită unor erori de procedură generate de factorul uman;
b) Datorită unor cauze necontrolabile de exemplu fluctuații ale tensiunilor electrice ale
aparaturilor implicate, fluctuații de câmp magnetic, de câmp gravitațional, de presiune a
aerului, umidității sau temperaturii mediului ambiant.
Toate acestea fac ca în cazul unui șir repetat de determinări efectuate asupra unui
parametru, în condiții pe care noi considerăm ca identice, rezultatele măsurătorilor să nu fie
identice.
Eroarea absolută:
Simbolul folosit este litera 𝜹. Ca regulă generală se poate considera că aeasta este
jumatate din ceea mai mică diviziune afișată de instrumentul de măsură folosit. De exemplu
metrul de croitorie este marcat din centimetru în centrimetru și deci 𝜹=±𝟎,𝟓𝒄𝒎. Dacă folosiți
un voltmetru electronic unde vi se afișează sutimi de volt eraoarea absoluta va fi 𝜹=±𝟓𝒎𝑽.
Eroarea absolută este însoțită întotdeauna de unitatea de măsură folosită în evaluarea mărimii
investigate.
Eroarea relativă:
Simbolul folosit este litera 𝜺. Ea se definește ca raportul dintre eroarea absolută și

valoarea măsurată (VM) si se exprimă în procente.

Propagarea erorilor:
O problemă majoră ce apare în calculul erorilor este propagarea acestora în calcule.
Câteva exemple:
Să presupunem că măsurăm două tensiuni 𝑈1 și 𝑈2 cu aparate diferite, deci cu erori
absolute diferite. Vom lua în cazul nostru: 𝑼𝟏=𝟓±𝟎,𝟓𝑽 și 𝑼𝟐=𝟒±𝟎,𝟏𝑽. Primul aparat are așadar
cea mai mică diviziune afișată egală cu 𝟏𝑽, iar cel de-al doilea de 𝟎,𝟐𝑽 . Erorile inițiale de
măsură sunt așadar
𝜹𝟏=±𝟎,𝟓𝑽, 𝜺𝟏=0,5/5=𝟏𝟎%, 𝜹𝟐=±𝟎,𝟏𝑽, 𝜺𝟐=0,1/4=𝟐,𝟓%
Să presupunem că procedura de calcul implică adunarea celor două tensiuni măsurate.
𝑼+=𝑼𝟏+𝑼𝟐
Cum calculăm suma de mai sus?
𝑼+=𝟓±𝟎,𝟓+𝟒±𝟎,𝟏=?
Precauția ne spune că trebuie să luăm situația cea mai nefavorabilă, adică plus cu plus
și minus cu minus. Astfel:
𝑼+ = 𝟗 ± 𝟎, 𝟔𝑽 cu 𝜹+ = ±𝟎, 𝟔𝑽 și 𝜺+ =0,6/9= 𝟔, 𝟔7%,
Dar dacă facem diferența? 𝑼−= 𝑼𝟏−𝑼𝟐 =(𝟓±𝟎,𝟓)−(𝟒±𝟎,𝟏)=?
𝑼− = 𝟏 ± 𝟎, 𝟔𝑽 cu 𝜹− = ±𝟎, 𝟔𝑽 și 𝜺− = 0,6/1=𝟔𝟎, 𝟎𝟎%
Observați la ce s-a ajuns? O eroare inadmisibilă!
În cazul înmulțirilor se poate considera că avem o adunare repetată, iar împărțirea se
poate considera tot o înmulțire. În realitate dv. va trebui probabil să introduceți mărimile direct
măsurate 𝒙𝟏, 𝒙𝟐 … în expresii matematice mai complicate 𝒇(𝒙𝟏, 𝒙𝟐 …) caz în care puteți folosi
expresia de mai jos în calculul erorii absolute:
 Valoarea medie:

unde 𝑵 este numărul de măsurători repetate făcute asupra unuia și același parametru 𝒙 în
condiții experimentale presupuse identice.
Distribuție normală
Distribuția normală numită și Gauss, a unui set de măsurători repetate, în jurul unei
valori medii ce este notată în figura de mai jos cu 𝝁, ( ≡ 𝝁) arată astfel:

Când spunem că avem o distribuție normală?

O distribuție de date este normală, dacă îndeplinește următoarele condiții:
- graficul distribuției are forma de clopot, atingând înălțimea maximă pentru media aritmetică 𝝁
- este simetrică față de media aritmetică 𝝁
- este unimodală
- este o distribuție continuă
- se apropie de axa orizontală, dar nu o atinge niciodată
- și caracteristica cea mai folositoare: aria de sub grafic – se convertește în probabilitate
Deviația Standard a Mediei
Deviația Standard a Mediei se notează de obicei cu litera . Ea ne dă informații asupra a
cât de împrăștiate sunt datele măsurate în rapot cu valoarea medie, și se referă la o distribuție normală.
În cazul în care faceți un număr mare (peste 10) de determinări repetate asupra unei și
aceleași mărimi fizice, puteți calcula abaterea standard a acesteia de la valoarea ei medie.
Această mărime vă va da informații importante legate de credibilitatea măsurătorilor
efectuate, de acuratețea cu care ați lucrat și nu în ultimul rând de folosirea valorii medii obținute
în calculele următoare.
Dacă măsurătorile urmează o distribuție normală, eroarea standard a mediei poate fi
calculată folosind următoarea expresie:

iar rezultatul măsurătorilor se dă sub forma:

(𝒖𝒏𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒎ă𝒔𝒖𝒓ă)
Observați din figura de mai sus că rezultatul scris astfel cuprinde mai mult de 𝟐/𝟑 din
totalul măsurătorilor efectuate mai exact 𝟔𝟖, 𝟐%.