Pelin Ioana, 9C

ARTROPODE-Insecte
Artropode- generalități
Artropodele sunt animale nevertebrate, ce au membrele articulate. Artropodele sunt organisme cu un exoschelet (schelet
extern), corp segmentat și membre anexate de cap și torace. Ele populează cele mai diverse
ecosisteme: terestre, marine, aeriene. Artropodele au o mare importanță pentru om. Unele fac parte
din dieta omului, sunt polenizatoare ale plantelor angiosperme (cu flori). Altele ducând un mod de Trepte de clasificare:
viață parazit, generează boli grave, sau aduc pagube agriculturii. 1. Regn
Ele aparţin regnului animalelor și se împart în mai multe clase:clasa crustacee, clasa insecte, clasa 2. Încrengatură
miriapode și clasa arachnida. Încrengătura (diviziune a regnului animal sau a celui vegetal, 3. Subîncrengatură
superioară clasei) Arthropoda se împarte în 3 mari subîncregături:chelicerata, crustacea și
uniramia.La rândul lor, subîncrengaturile se împart în clase, insectele aparţinând clasei Uniramia. 4. Clasă
(vietuiţoarele acestei clase se deosebesc prin: simetria bilaterală a corpului, forma lungă sau ovală 5. Subclasă
a corpului, o pereche de antene și mandibule și una sau două perechi de maxile, tuburi traheale
ramificate, sexurile separate cu fertilizarea internă)
6. Infraclasă
7. Ordin
Clasa Insectelor 8. Subordin
Știința care se ocupă cu studiul insectelor poartă denumirea de entomologie. Speciile de insecte
viețuiesc atât în mediile terestre cât și în cele acvatice. Insectele pot fi apterigote (fără aripi) sau
pterigote (cu aripi). Cea mai largă și uniform răspândită subîncrengătură din cadrul artropodelor, insectele alcătuiesc grupul
cel mai divers de animale de pe Pământ, arealul fiind cu precădere uscatul, existând cu mult peste 1.000.000 de specii, dintre
care aproximativ 925.000 au fost cercetate și descrise. Insectele reprezintă, de departe, cel mai numeros grup de animale de
pe Pământ, reprezentând 95% dintre artropode și 65% dintre numărul membrilor regnului animal.

Structura corpului

Corpul insectei este alcătuit din trei părţi: cap, torace și abdomen. Capul este prevăzut cu două antene, 2 ochi compuși și un
aparat bucal. Toracele este compus din 3 segmente, care au fiecare o pereche de picioare articulate. La majoritatea insectelor
pe partea dorsala se află două perechi de aripi (fluturi, libelule, gândaci, albine, bondari, viespi, reginele furnicilor, etc.), o
pereche de aripi (ţânţari, muște, tauni etc.) sau nici una (purici, păduchi, femele de furnici lucrătoare etc.)

Acul

Unele insecte (albine, viespi, unele furnici) posedă la capătul abdomenului un ac, cu care înţeapă şi injectează venin. Doar
femelele de albine, viespi şi ale unor specii de furnici posedă ac.Femelele anumitor specii de albine de miere mor dacă
înţeapă un animal mare sau un om. Dacă cineva este atacat de o albină sau o viespe trebuie să fugă repede în zigzag, să-şi
protejeze gâtul şi faţa cu un articol de îmbrăcăminte şi să caute un adăpost închis (o clădire, o maşină, etc). Dacă este vorba
de albine trebuie ca persoana să scoată acele albinelor înfipte în piele cât mai repede pentru ca cât mai puţin venin să intre în
corp.

Reproducere si dezvoltare

Capacitatea de reproducere a insectelor este uriașă. Cele mai multe

insecte se înmulţesc prin ouă, dar există specii (ex: afidele) care dau
naștere la progenituri vii.

Cele mai multe femele de insecte (unii fluturi, regina albinei de miere)
emit feromoni pentru a atrage masculii. Uneori masculii emit anumiţi
feromoni pentru a atrage femelele. Femela de ţânţar emite anumite
sunete pentru a atrage masculii. Masculii de ortoptere cântă pentru a
atrage femelele. La anumite specii de coleoptere femela emite un
semnal luminos pentru a atrage masculii.

La majoritatea insectelor primitive fără aripi nu există vreo

metamorfoză, ele fiind numite din această cauză ametabolice. Alte
insecte (ortoptere, libelule, termite) sunt hemimetabolice= o
metamorfoză incompletă (cu trei stadii: ou, larvă, adult). Alte insecte
(coleoptere, lepidoptere, diptere, viespi, albine, furnici) trec printr-o Afida născand
metamorfoză completă (cu 4 stadii: ou, larvă, pupă, adult), fiind
numite holometabolice.
Pelin Ioana, 9C

Hrana
Unele insecte cum ar fi libelule, gărgăriţe, unele viespi, unele furnici, unele ortoptere si unele muşte sunt carnivore. Altele
( căpușele, păduchii, puricii, musca ţeţe, femelelet) se hrănesc cu sânge uman sau animal, fiind hematofage . Altele se hrănesc
cu plante sau lemn ( termitele, unele furnici). Altele se hrănesc cu nectar (fluturii, unele viespi, uneori femelele și masculi de
ţânţar, unele furnici), fructe (fluturii), resturi moarte vegetale şi animale (unele diptere), lână (moliile din locuinţe). Unele
insecte (musca Clogmia albipunctata sau fluturele Attacus atlas) nu se mai hrănesc deloc când ajung în stadiul de adult.

Muşcături
Unele insecte (ţânţarii, tăunii, păduchii) îşi folosesc proboscisul (trompa) pentru a suge sângele. Puricele are nişte stileţi care
intră în piele.

Reprezentanţi
Reprezentanţii insectelor sunt:

- archaeognatha - neuroptera

- blatodee - ordonata

- coleoptera - orthoptera

- dermaptera - paduchi

- diptera - plecoptera

- embioptera - psocoptera

- ephemeroptera - purici

- fasmide - raphidioptera

- hemiptera - strepsiptera

- himenoptera - thysanoptera

- lepidoptera - thysanura

- mantodea - trichoptera

- mecoptera - zoraptera

- megaloptera

 Ordinul Coleopterelor (gr. ,,koleos”=teacă sau scoarţă, ,,pteron”= aripă)

Coleoptera este un ordin de insecte care cuprinde mai multe specii decât oricare alt ordin biologic. Circa 40% din speciile
cunoscute de insecte sunt coleoptere (aproximativ 400.000 de specii).

Caracteristici specifice: Coleopterele au două perechi de aripi dezvoltate, cele anterioare fiind chitinizate. Capul insectelor
adulte are o pereche de ochi de dimensiune variabilă, foarte rar având și oceli și o pereche de antene. Aparatul bucal este
conformat pentru mestecat.
Exemple de coleoptere: (1)cărăbuş, (2)croitor,(3) rădaşcă,(4) buburuză, (5)nasicorn, (6)gândac de Colorado.
(1) (2) (3)

(4) (5) (6)

Pelin Ioana, 9C

 Ordinul Lepidopterelor (gr. lepis, -idos= solz, ,,pterón”= aripă)

Lepidoptera este un ordin numeros de insecte ce include moliile și fluturii. Lepidopterele cuprind peste 180 000 de specii,
grupate în 128 de familii și 47 suprafamilii, ocupând astfel locul doi, după coleoptere.

Caracteristici specifice: Speciile incluse în ordinul lepidopterelor sunt caracterizate prin aripile acoperite cu solzi, doi ochi
mari combinați, și un aparat bucal alungit având forma unei trompe. Aproape toate speciile au aripi membranoase, dar sunt și
excepții. Larvele sunt numite omizi și sunt complet diferite ca formă. De obicei, au corp cilindric, cu un cap bine dezvoltat și
cu 0 - 11 picioare.

Exemple de lepidoptere: (1) molie, (2) fluture.

((1)2) Fluturele A (2) Fluturele Apollo

 Ordinul Himenopterelor (gr. ,,hymen” = membrană, ,,pteron”=aripă)

Himenopterele sunt unele dintre cele mai mari ordine de insecte. Numele se referă la aripile membranoase, cu nervuri
longitudinale și transversale.

Caracteristici specifice: Prezintă două perechi de aripi membranoase, cu nervuri longitudinale și transversale. Aripile celei
de-a doua pereche sunt mai mari și sunt legate de cele posterioare printr-un rând de croșete. Aparatul bucal este de tip
masticator, adaptat la hrana lichidă. Himenopterele sunt insecte cu metamorfoză holometabolă.
Exemple de himenoptere: (1) viespi, (2) albine, (3) furnici, (4) bondari

(1) (2) (3)

Pelin Ioana, 9C

(4)

Care este diferenta dintre albină, bondar si viespe?

1. Ințepătura

În primul rând, există diferenţe vizibile între efectul și caracteristicile celor două tipuri de inţepături ale acestor himenoptere.
Bondarul nu înţeapă.

Înţepătură de albină Înţepătura de viespe

Dureri uşoare în zonă Durere mai puternică

Acul este ghimpat şi se regăseşte întotdeauna în interiorul plăgii,

deoarece insecta este sfâşiată atunci când albina încearcă să Acul nu este lăsat niciodată în rană
zboare

Albinele mor după ce te înţeapă Viespile te pot înţepa de mai multe ori

Viespile pot injecta de la 2 la 15 micrograme. Dar îl pot

Albinele injectează aproximativ 50 micrograme de venin
injecta cumulat, de mai multe ori, la fiecare înţepătură

Veninul unei albine este acid Veninul unei viespi este alcalin

2. Rol

Rolul albinei este de a poleniza floarea și de a o ajuta să se înmulţească.

Rolul unic al bondarilor este fecundarea mătcilor.
Rolul viespilor este de a controla numărul de dăunători potențiali, cum ar fi larvele și multe omizi.

3. Aspect

Corpul albinelor este rotund, acoperit de păr, iar aripile sunt rotunjite și adesea colorate. Picioarele din spate ale albinei sunt
drepte, pentru a putea aduna și transporta polenul. Bondarul seamăna cu albina, dar este mai pufos și mai rotund. Viespea
însă are corpul alungit, cilindric și talia subțire. Picioarele din spate sunt arcuite și mai lungi.

4. Agresivitate

Albinele față de viespi sunt mult mai puțin agresive. Odată ce înțeapă o victimă albinele mor, cu toate că unele albine pot
înțepa de mai multe ori. Viespile în schimb, pot înțepa mai multe victime și sunt mai agresive decât albinele. Bondarii nu sunt
deloc agresivi
Pelin Ioana, 9C

 Ordinul ortopterelor (gr. ,,orthos” – drept, ,,pteron” – aripă)

Ortopterele sau saltatoriile sunt un ordin de insecte de mărimi mijlocii și mari (10 – 100 mm), foarte comune. Se cunosc peste
22.000 de specii, larg răspândite pe glob, mai ales în stepă, dar se găsesc și în păduri, în grădini și chiar în casă, în peșteri,
unele sunt hipogee (trăiesc sub pământ), chiar și mirmecofile (trăiesc în mușuroaiele de furnici).
Caracteristici specifice:Picioarele sunt lungi, în special cele posterioare care sunt conformate pentru sărit, de unde și numele
de Saltatoria. Aripile anterioare sunt drepte (de unde și numele de Orthoptera), înguste, scorțoase și se numesc tegmine sau
elitre.. Au capul mare, ortognat, și protoracele bine dezvoltat. Antenele sunt filamentoase. Aparatul bucal este de tip
masticator. Abdomenul este format din 10 segmente. La adulți există organe timpanale (auditive), pedale sau abdominale,
precum și organe stridulante, cu care produc zgomote.
Exemple de ortoptere: (1) lăcusta, (2) greier, (3) coropișnite, (4) cosași
(2) (2) (3)

(4)

 Ordinul dipterelor (gr. ,,dis” = doi, ,,pteron” = aripă)

Ordinul Diptera este un ordin mare de insecte, cuprinzând un număr estimat de peste 240.000 de specii, deși doar aproximativ
jumătate dintre acestea au fost studiate și descrise (circa 120.000 de specii). Diptera este unul dintre cele mai importante
ordine de insecte atât în termeni ecologici cât și medical, respectiv ecologic. Membrii ordinului sunt extrem de importanți
datorită rolului lor în transmiterea unor maladii așa cum sunt malaria și febra galbenă.
Caracteristici specifice: Dipterele au o singură pereche de aripi dezvoltate. Capul insectelor adulte are o pereche de ochi
mari, un număr variabil de oceli și o pereche de antene. Aparatul bucal este conformat pentru supt sau pentru supt și înțepat.
După conformația antenelor, dipterele se împart în brahicere (cu antene scurte alcătuite din câte trei articole) și nematocere
(cu antene lungi alcătuite din minim două articole). Înmulțirea dipterelor se face prin metamorfoză completă.

Exemple de diptere: (1) muste, (2) tantari, (3) tauni

(1) (2) (3)

Pelin Ioana, 9C

Efecte benefice produse de insecte

“Ecosistemul nostru depinde,într-o mare măsură, de diversitatea de insecte. Când numărul acestora scade, din cauza noastră, 
practic devastăm ecosistemul. De ce ar conta asta? Pentru că ecosistemul susţine viaţa oamenilor”, spune profesorul Doug
Tallamy, de la Universitatea Delaware.

Buburuza
De cele mai multe ori vedem că în gradină apar buburuzele, ele sunt un dușman natural al păduchilor verzi. O buburuză
adultă se poate hrăni cu pană la 75 de larve pe zi. Buburuzele consumă acești mici dăunători în stadiu de larvă și de adult.

Viespea
Viespea parazitară va fi atrasă în gradină dacă plantăm  mentă sau fenicul. Odată atrasă în grădină viespea parazitară va
începe să se hrănească cu păduchi verzi din grădină.

Libelula
Zburând cu mare iuţeală, libelulele prind din zbor insecte dăunătoare. Aceasta insectă este un adevărat sanitar al grădinii,
deoarece o curăţa de ţânţari, de muște și afide.

Muștele
Acestea se hrănesc cu omizi și viermi. 

Efectele dăunătoare produse de insecte

Țânțarii : sunt mai multe tipuri de țânțari care au habitate preferate complet diferite, momente în care sunt activi și tipuri de
mușcături.Ei transmit anumite boli specifice în funcție de specia, clima și habitatul specific : malaria, febra galbenă
Chikungunya, febra dengue, encefalita japoneză, filarioza limfatică.Zborul lor poate fi mai mult sau mai puțin zgomotos, iar
mușcătura nu este întotdeauna dureroasă. Jumătate din mușcăturile de țânțari apar prin îmbrăcăminte.

Muștele : Speciile Chrysops (muștele de cai) sunt vectorul pentru filarioză.

Speciile Simuliidae (muștele negre) transmit oncocercoza (cecitatea râurilor).
Speciile Tsetse transmit tripanozomiaza africană (boala somnului).

Gândacii: se găsesc în special în America de Sud și transmit boala Chagas. Ei trăiesc în pereții caselor umede și sunt activi
doar noaptea.

Păduchii și puricii: transmit diferite infecții bacteriene precum bartoneloza, borelioza și câteva tipuri de rickettsioză.
Păduchii de șobolani sunt vectori pentru ciumă.

Căpușe: există numeroase tipuri de căpușe, fiecare având un habitat specific. Sunt vectori pentru numeroase boli : boala
Lyme, meningoencefalită, febra hemoragică din Crimea-Congo, febra Q, tularemia.
Mușcăturile de căpușe rezultă din contactul cu iarba. Riscul este restricționat la nivelul unor regiuni bine definite.În
momentul în care ajung pe piele, căpușele migrează spre pliurile majore ale pielii unde se implantează. Ele încep să se
hrănească după 12-24 ore și de aceea riscul de infecție este scăzut dacă sunt înlăturate rapid.

Bolile principale transmise de insecte în Europa

Malaria
Cauzează peste un milion de decese pe an și infectează peste 200 milioane de
oameni la nivel global. Transmisia este ocazional raportată în Europa. Persoanele
cele mai expuse la risc sunt săracii care trăiesc în comunități îndepărtate cu puține
facilități de sănătate, tinerii, femeile însărcinate și purtătorii de HIV.Parazitul are un
ciclu de viață complex. În gazdă, o formă poate trăi în ficat timp de până la 30 de ani
fără simptome. Alte forme se dezvoltă și se reproduc în celulele roșii sangvine.
Simptomele precum febra, durerea de cap și vărsăturile apar la 7-15 zile de la
infecție.Dacă nu este tratată, Plasmodium falciparum se poate multiplica rapid și
bloca vasele mici sangvine din organele vitale. Alte forme au etape hepatice latente
care se pot reactiva luni sau ani mai târziu.
Pelin Ioana, 9C

Boala Lyme 
Este o infecție cauzată de o bacterie din specia Borrelia. Este transmisă prin
mușcătura de căpușă. 10-15% din căpușe cară această bacterie. Boala este
prezentă în emisfera nordică, fiind endemică în unele regiuni din Marea
Britanie. Simptomele includ: o leziune roșie a pielii în jurul mușcăturii de
căpușă, febră, simptome asemănătoare gripei precum durerea de cap sau
durerea articulară, ganglioni limfatici umflați. Tratamentul este reprezentat de
antibiotice. În lipsa acestuia, simptomele se agravează, pacientul dezvoltând
artrită, amorțire, paralizie, iar 10% din cei infectați prezintă afectarea
sistemului nervos central.

Leishmanioza 
Este o boala parazitară cauzată de Leishmania și transmisă prin mușcătura de
muscă de nisip. Acestea trăiesc în zonele împădurite și în casele de cărămidă
unde are loc cea mai mare parte a infecției umane. Rozătoarele, câinii și alte
mamifere sunt rezervor al acestei boli. La nivelul mușcăturii se poate observa
un inel roșu, iar semnele infecției sunt reprezentate de febră și anemie.Există
peste 20 de specii de protozoare care produc diferite forme ale bolii : cutanată,
mucoasă și viscerală. Formele diferite ale bolii au o trăsătură comună: crearea
de ulcere cronice, mai mult sau mai puțin profunde, fără tendință de vindecare.
Forma viscerală este observată în zona bazinului Mediteranean. Este
caracterizată prin degenerarea severă a condiției generale a pacientului, cu o
creștere în volum a nodulilor limfatici și a splinei și o scădere a număr ului
celulelor sangvine. Boala are tratament specific care trebuie urmat pe perioade
lungi de timp în scopul vindecării.Boala este des întâlnită, fiind raportate
300.000 de cazuri de Leishmanioză viscerală și peste 20.000 de decese pe an.

Meningoencefalita transmisă de căpușe

Este o boală a sistemului nervos central cauzată de un Flavivirus.
Este transmisă oamenilor prin mușcătura de căpușă infectată sau
prin ingerarea produselor lactate nepasteurizate provenind de la
animale infectate. Boala este endemică în zone din Europa
Centrală, de Nord și de Est.
După o perioadă de incubare de 7 zile, simptomatologia
progresează în 2 stadii. Primul stadiu durează între 2 și 4 zile și
este caracterizat de simptome asemănătoare gripei: febră, durere
de cap severă, grețuri, vărsături. Al doilea stadiu nu apare
întotdeauna. Când apare, se manifestă după 10 zile. Este
caracterizat de semne neurologice de severitate variată :
meningită, meningoencefalită, meningo-encefalo-radiculită. În
general boala progresează spre vindecare. Sechele pot fi
observate, precum paralizia. Rata de mortalitate este de
1%.Tratamentul este pur simptomatic. Nu există un medicament
care să acționeze asupra virusului. Un vaccin preventiv este
valabil și este recomandat celor care călătoresc în zonele
endemice și forestiere din Europa centrală, nordică și est ică.
Pelin Ioana, 9C

Ştiaţi că?

1.Furnicile nu dorm niciodată. Cu toate acestea, în zorii zilei, furnicile se întind asemenea oamenilor pentru a se dezmorţi.

2. Pentru fiecare om de pe Terra există circa 200 de milioane de insecte. Numai termitele ne depășesc în raport de 10 la 1.

3.Un purice poate să sară de 350 de ori lungimea corpului său. Este ca și cum un om ar sări peste un teren de fotbal.

4. Papilele gustative ale fluturilor se află pe piciorușe. Astfel își caută frunzele cele mai potrivite, pe care să poată depune ouă
și care să poată fi apoi consumate de omizi.

5. În anul 1712, în Moldova a năvălit un roi de lăcuste așa de mare, încât se spune că soarele nu se mai vedea și s-a întunecat.

6. Furnicile roșii secretă acid formic, o substanţă caustică, de aceea ”

mușcătura ” acestor furnici este foarte dureroasă.

7.Insecta numită călugariţa este cunoscută prin faptul ca își mănâcă

masculul în timpul împerecherii. Dacă este decapitată poate să mai
trăiască mai multe săptamâni și chiar să depună ouăle.

8.Greierii detectează sunetul prin genunchi.

9. Un gândac de bucătărie trăiește nouă zile fără cap, după care moare
de foame.
Gândac de bucătărie
10.Dacă două muște ar fi lăsate să se reproducă, fără întreruperi, pentru
un an, ar produce o m asă de muște la fel de mare ca Pamântul.

Plinius cel Bătrân spunea: „În nici una dintre lucrările sale Natura nu și-a arătat originalitatea mai mult decât în cazul
insectelor”.
Pelin Ioana, 9C

Bibliografie
1. Insecta- Wikipedia ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Insectă)
2. Insectă | Enciclopedie.info (http://www.enciclopedie.info/insecta/)
3. Categorie: Ordine de insecte- Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Ordine_de_insecte)
4. Boli transmise de insecte- newsmed.ro (https://newsmed.ro/boli-transmise-de-insecte/)
5. 20 cele mai interesante curiozitati despre insecte- Inbors (https://inbors.com/20-cele-mai-interesante-curiozitati-
despre-insecte/)
6. Stiati ca... lumea insectelor- AniDeScoala.ro (http://www.anidescoala.ro/divertisment/stiati-ca/animale/stiati-ca-
din-lumea-insectelor/)