Sunteți pe pagina 1din 3

Construirea unei pozitii

alternative
Am descris pânã aici câteva situatii în care
nu suntem de acord cu argumentarea unei
persoane si o criticãm. A face numai atât este
insuficient. Trebuie sã continuãm prin înlo-
cuirea unei constructii gresite sau improprii cu
una care sã satisfacã toate conditiile logicii (de
continut si procedurã).
Sã vedem cum anume am putea construi o
pozitie alter- nativã. Pentru aceasta, vom pleca
de la ceea ce poate însemna alternativ.

1. Alternativ ca echivalent cu argumentarea initialã.
Într-o asemenea situatie, nu criticãm propriu-zis punctul de
vedere al unei persoane. Fie aducem mai multe argumente,
dând alte exemple de situatii posibile, fie dovedim cã am
înte- les ceea ce ni se spune si construim o argumentare
alternativã, la fel de bunã ca si cea initialã, care conduce la
aceeasi con- cluzie.
Sã luãm exemplul obisnuit al elevilor la scoalã, în care se
presupune cã am înteles ceea ce ni s-a explicat si, pentru a o
Simbolul Yin si
dovedi, suntem pusi sã construim o altã argumentare, cu
aceeasi valoare ca prima. Yangsimetrie la
prezintã
Sã discutãm de exemplu problema simetriei în fizicã. Prin centru
simetrie întelegem cã jumãtatea stângã a unui obiect este
ima- ginea în oglindã a jumãtãtii lui drepte (simetria la
reflexie), sau cã este vorba de simetrie la rotatie (simetria la
centru), ca în cazul simbolului Yin si Yang etc.
Presupunem cã un corp este invariant la reflexia în
oglindã sau la rotatia în jurul centrului sãu.
Pentru a demonstra acest fapt putem presupune cã dacã
repetãm un experiment asezând aparatele absolut simetric în
raport cu situatia initialã, vom obtine aceleasi rezultate.
Expe- rienta va dovedi cã este corect.
Putem construi o argumentare alternativã sustinând cã dacã
se considerã forma Pãmântului, atunci simetria centralã ar
presupune cã un ceas, de exemplu, ar trebui sã functioneze în
acelasi mod de jur-împrejurul Pãmântului. ªi aici experienta Info-logic
ne ajutã. Multi filozofi au
Pe baza acestor douã argumentãri alternative s-ar putea încercat sã formuleze
sustine cã legile fizicii, în general, ar trebui sã fie invariante reguli pentru
la translatii si rotatii. gândirea corectã.
2. Alternativ ca diferit de argumentarea initialã. Pascal, de exemplu,
Într-o asemenea situatie „diferit“ poate însemna mai dã urmãtoarele reguli
multe lucruri, în functie de nemultumirea exprimatã de noi în pentru demonstratie:
legãturã cu punctul de pornire al discutiei. sã nu încercãm sã
a) Dacã punctul de pornire este gresit, atunci îl negãm. demonstrãm
Spunem „nu este adevãrat ceea ce se sustine“. Într-un ase- ceea ce este evident;
menea caz folosim negatia. Problemele pe care le ridicã fo- sã nu lucrãm cu
losirea negatiei sunt legate de stabilirea clarã a elementelor propozitii obscure; pe
argumentãrii pe care le negãm. acestea sã le explicãm
De exemplu, stim cã urmãtoarea sustinere: cu ajutorul unor
Nu este adevãrat cã toate ferestrele mari sunt deschise, propozitii
nu este echivalentã cu nici una din urmãtoarele: deja demonstrate;
Toate ferestrele mari sunt închise, sau cu sã substituim în minte
Toate ferestrele mici sunt deschise. termenii cu definitiile
Punerea negatiei pe întreaga propozitie (nu este adevãrat lor, ca sã evitãm
cã…) nu va duce la acelasi rezultat ca negarea unor pãrti ale echivocul.
ei (respectiv negarea subiectului sau a predicatului).
Info-logic b) Dacã punctul de pornire nu este construit într-o manierã gresitã,
dar intrã în contradictie cu un altul pe care avem toate motivele sã-l
Leibniz formuleazã considerãm ca fiind cel bun, atunci vom avea douã alternative opuse.
si el câteva reguli Nu putem sustine ambele puncte de vedere în acelasi timp, si
ale gândirii corecte. atunci unul dintre ele trebuie exclus sau trebuie precizate contextele
orice concept poate în care functioneazã fiecare. Uneori se poate întâm- pla ca acest al
fi redus la un numãr doilea punct de vedere, diferit de primul, sã nu fie formulat explicit.
mic, definit, de
Atunci ne revine nouã sarcina sã îl for- mulãm si, apoi, sã alegem unul
concepte primare,
care constituie din cele douã puncte de vedere. Am putea sã discutãm, de exemplu,
„alfabetul gândirii“; problema simetriei (invocatã mai sus) si pentru timp. Într-o asemenea
conceptele compuse problemã, simetria este concretizatã în omogenitate. Timpul se
sunt derivate in scurge, în fizicã, în mod uniform. Oricând ar începe un proces, el va
concepte primare; decurge în acelasi mod. Dacã un aparat functioneazã altfel azi decât
colectia conceptelor sãptãmâna trecutã, înseamnã cã i s-a întâmplat lui ceva, nu cã s-au
primare nu este produs abateri de la mersul omogen al timpului.
contradictorie; În fizicã, mersul timpului se determinã prin viteza relativã a
orice propozitie diferitelor procese din naturã. Uniformitatea mersului tim- pului
poate fi redusã la una înseamnã cã în orice moment, si acum si peste douã luni, viteza relativã
al cãrei predicat este a tuturor proceselor din naturã este aceeasi.
cuprins în subiect. Legile naturii nu se modificã în timp. Simetria timpului ar
presupune ca legile sã nu se modifice nici atunci când se schimbã
sensul timpului ceea ce ar duce la anumite contradictii.