RASISMUL

Student: MANOLE MADALINA

Anul universitar 2019-2020

1din25
 CUPRINS

1.CE ESTE RASISMUL?..................................................................................................................................................3

2.CE LIPSESTE SOCIETATII ROMANESTI?.............................................................................................................5
3.DISCRIMINAREA RROMILOR..................................................................................................................................7
4.CAUZA UNEI GANDIRI RASISTE.............................................................................................................................9
5.EXPERIMENT CELEBRU..........................................................................................................................................11
6.Bibliografie......................................................................................................................................................................13

2 din 25
R
 RASISMUL

1.Ce este rasismul?

Rasismul reprezintă un grup de atitudini care își au sursa în convingerea că

diferențele sociale și culturale se explică prin diferențe biologice şi ereditare. Este
procesul de discriminare datorat credințelor și ideologiilor, produse în secolele XIX și
XX de către francezii Jules Soury, Joseph Arthur de Gobineau și Charles Maurras sau
de germanul nazist Alfred Rosenberg, conform cărora rasele omenești pot fi
clasificate de la inferior la superior în baza caracteristicilor biologice fundamental
diferite cu care par a fi înzestrate. Rasismul presupune așadar că oamenii sunt inegali
în funcție de etnia căreia îi aparțin sau de culoarea pielii, adică, mai global,
convingerea că popoarele sunt inegale ca atare. Constitue orice acțiune, practică sau
convingere care reflectă o viziune despre lume bazată pe conceptul rasial, care la
rândul lui definește convingerea că oamenii sunt împărțiți în entități biologice
separate și exclusive numite „rase”, și că există o legătură cauzală între
caracteristicile fizice cu care se definește acest concept și personalitatea, capacitatea
intelectuală, aptitudinile morale sau alte caracteristici comportamentale umane, și că
anumite rase sunt prin naștere superioare altora. Rasismul este din punct de vedere al
metodologiei psihologice un „esențialism”. Esențialismul cognitiv este o formă
răspândită și vastă de mecanisme de clasare tipice gândirii umane, care acoperă
procesele intelectuale atât ale adulților cât și ale copiilor, pe cele ale indivizilor din
țări avansate socialmente cât și pe acelea ale membrilor triburilor aflate din punct de
vedere social încă în plină preistorie. El se rezumă la tendința spontană și persistentă,
inconștientă și intuitivă, de a reprezenta lucrurile sau persoanele, considerând
caracteristicile lor ca fiind produse de o „esență” care în fapt este fictivă dar care în
percepția indivizilor este proprie categoriei lor. Caracteristicile asociate acestei esențe
pot fi realități observabile (precum atribute fizice ca în cazul rasismului) sau pure
ficțiuni (ca personalitatea astrologică, de exemplu).
Din punct psihologic, se poate considera ca rasismul ca o reacție de apărare a
individului, care ia naștere prin teama de a pierde identitatea, caracterele de rasă
3din25
 proprii, sau ca reacție a unor elemente deziluzionate, frustrate, care caută să-și
justifice eșecurile suferite și descarce nemulțumirea pe o minoritate, totul fiind
suprapus peste un clișee și prejudecăți, intoleranță, obscurantism religios și ignoranță.

Rasismul si xenofobia se intalnesc peste tot, nu numai la romani. Si chiar in

societatile mult mai diverse cultural ca a noastra, adica la cei de-i consideram mai
buni ca noi: americani, vest-europeni…
vremurile se schimba mereu societatea evolueaza in stiinta dar uneori nu si in
mentalitate.
Rasismul a existat si va exista mereu pentru ca niciodata toti oamenii nu vor putea fi
multumiti, si nu se pot pune granite stricte pentru ca natiunile sa nu se mai
intalneasca. Trebuie totusi sa ne gandim inainte sa scoatem un cuvant gresit de care
apoi sa ne para rau, chiar daca persoana in cauza e de o alta nationalitate si poate
greseste dar trebuie sa fim mereu intelegatori...ceea ce nu se intampla des de aceea
apare rasismul.
Nu trebuie sa uitam niciodata ca chiar daca e alb sau negru sau galben e tot un om ca
toti ceilalti.
Primele mele cunostinte de rasism au fost de pe vremea cand se difuzau foarte des
filmele in care negrii erau sclavi... trebuind sa slujeasca oamenii aristrocrati, oamenii
din societatea inalta.

Inca exista credinta conform careia, in mod eronat, oamenii pot fi impartiti
dupa rasele biologice. Acest lucru este surprinzator daca ne gandim la numeroasele
incercari ale oamenilor de stiinta de a stabili categorii de rase ale popoarelor lumii.
Nu exista rase pure,ci doar o seama de varietati fizice ale fintelor umane. Exista
diferente fizice clare intre oameni, iar unele dintre acestea sunt mostenite. Insa
motivul pentru care unele diferente devin motiv pentru discriminarea sociala si pentru
prejudecati nu au nimic de-a face cu biologia. De aceea, diferentele rasiale ar trebui
intelese ca variatii fizice individuale ale membrilor unei comunitati sau societati ca
fiind semnificative din punct de vedere social. Diferentele de culoare a pielii, spre
exemplu, sunt considerate ca fiind semnificative, in timp ce diferentele de culoare ale
parului nu sunt.
O trasatura distinctiva a relatiilor rasiale este faptul ca ele sunt justificate de
grupuri puternice sub forma unui fel de teorie determinista care sustine ca situatia
diferitelor grupuri sociale nu putea fi alta decat cea existenta.

4 din 25
R
 RASISMUL
In Romania, Ziua de 21 martie a fost declarata „Ziua impotriva
discriminarii rasiale" inca din 1966, iar tara nostra este semnatara a celor mai
importante documente in materie de drepturile omului si discriminare.
Potrivit directorului de programe al organizatiei „Salvati Copiii”, George
Roman, in Romania nu exista discriminare rasiala, dar se manifesta alte forme de
discriminare, precum cea pe criterii etnice, din motive financiare, cea pe baza de gen
sau pe orientare sexuala.
Romania are, in schimnb, o mare problema in ceea ce priveste discriminarea
etnica, situatia fiind chiar „alarmanta" din punct de vedere al respectarii drepturilor
copiilor rromi, a mai spus directorul "Salvati Copiii", cu prilejul sarbatoririi Zilei
Impotriva Discriminarii Rasiale, la Biblioteca Metropolitana Bucuresti.
„Sint numeroase cazuri de discriminare a copiilor de etnie rroma. Am avut
cazuri in care au fost refuzati la inscrierea la gradinita. De asemenea, s-a constatat ca
uneori se descurajeaza inscrierea lor la scoala", a declarat George Roman.
Pe de alta parte, persoanele refugiate din Romania considera ca romanii sint
foarte primitori, desi fiecare dintre ei s-a confruntat la un moment dat cu o forma de
discriminare. "Au fost mici incidente, pe care le punem insa pe seama necunoasterii",
a declarat presedinta Organizatiei Femeilor Refugiate din Romania, Mbela Ofrr.
Reprezentanta Agentiei ONU pentru Refugiati (UNHCR), Cristina Bunea, a
declarat ca in Romania sint aproximativ 50.000 de straini, doar o mie dintre acestia
fiind insa refugiati. Din 1991 si pana in prezent, au fost inregistrate peste 14.000 de
cereri de azil, cele mai numeroase comunitati fiind ale irakienilor, turcilor si
iranienilor. Bunea a precizat ca un cetatean strain care a obtinut statutul de refugiat
poate beneficia de o serie de forme de protectie din partea statului: cursuri de limba
romana, consiliere in vederea integrarii in societate, ajutor guvernamental
rambursabil si cazare intr-un centru al Oficiului Roman pentru Imigrari.
Potrivit statisticilor Oficiului Roman pentru Imigrari, la sfirsitul lunii iunie a
anului trecut, un numar de 810 straini figurau printre beneficiarii unei protectii oferite
de statul roman, 261 dintre acestia fiind copii.
De-a lungul anilor, „Salvati Copiii” a asistat, in cadrul programului
„Integrarea copiilor refugiati si separati in societatea romaneasca", aproximativ 950
de copii refugiati si 400 de parinti provenind din tari precum Irak, Somalia, Iran,
Afganistan, Turcia, Fosta Iugoslavie, Congo Brazaville, Rusia si Albania. Potrivit
organizatiei nonguvernamentale, peste 3.000 de copii au fost cuprinsi in sesiunile de
instruire care au avut loc in aceasta saptamina.

5din25
 2.Ce lipseste societatii romanesti?

ocietatii romanesti ii lipseste

diversitatea. Nu suntem
educati sa luam cunostinta
de cei diferiti de noi si sa
privim dincolo de infatisare.
Totusi, in Romania sunt destui
rromi fata de care exista un
rasism generalizat, la fel cum
exista multi maghiari
la care se refera lumea ca
“bozgori” si “unguri”-
care, da, e peiorativ – si fata
de care se manifesta
xenofobie. Suntem invatati de
mici ca “te dau la tigan daca
nu esti cuminte”, ca sunt hoti,
oameni rai ce mai, si de
maghiari suntem separati
automat.
Daca nu suntem in
stare sa ne impacam
cu astea doua minoritati, de unde loc pentru mai multe? De unde suficienta
educatie si constiinta sa acceptam oameni de orice alta culoare sau natie?

A respinge pe cineva care nu se aseamana cu tine doar prin simplul fapt ca e

mai alb sau mai negru, vorbeste o limba pe care o cunosti sau poate nu asta , se
numeste rasism a respinge un om mult mai idferit sau mai special decat tine.

6 din 25
R
 RASISMUL

A respinge pe cineva care nu se aseamana cu tine doar prin simplul fapt ca e

mai alb sau mai negru, vorbeste o limba pe care o cunosti sau poate nu asta , se
numeste rasism a respinge un om mult mai idferit sau mai special decat tine.

7din25
 3.Discriminarea rromilor

Necesitatea şcolarizării etniei rrome, ca treaptă obligatorie spre integrarea lor

rasială şi culturală în spaţiul European, este resimţită stringent în toate ţările
continentului puse în faţa unei realităţi cu o problematică destul de dificilă, ce poate
perturba grav dinamica unei lumi a cărei opţiune esenţială este civilizaţia.
Problematica educaţiei copiilor rromi constituie una din provocările cu care se
confruntă mediile social – economice şi culturale sau civice din România. Ea face
parte din problematica mai largă, cea a copiilor aflaţi în situaţii de excluziune, de
marginalizare din diferite motive, necesitând
abordări nuanţate în funcţie de mai mulţi
parametri specifici: mediul de rezidenţă,
apartenenţa la un grup minoritar etnic,
apartenenţa la o grupare socială cu un status
economic minimal, etc.

Marginalizarea reprezintă procesul de situare a

indivizilor sau grupurilor pe o “poziţie sociala
periferică” sau de “izolare” şi implică limitarea accesului la resursele economice,
politice, educaţionale şi comunicaţionale ale colectivităţii. Din aceste perspective,
marginalizarea se concretizează în plasarea indivizilor şi grupurilor sub nivelul
minim acceptat din punct de vedere economic rezidenţial, ocupaţional, de educaţie şi
instrucţie dar, şi printr-un deficit de posibilităţi de afirmare şi de participare la viaţa
colectivităţii.

Grupurile marginale sunt, de regulă, compuse din săraci, şomeri, minorităţi

etnice puternic discriminate, delicvenţi, handicapaţi sau persoane inadaptate.
Transformările din viaţa economică, inflaţia, şomajul, diferenţierea excesivă a
veniturilor salariale, dar şi scăderea nivelului de trai, criza de locuinţe, etc., au dus la
apariţia şi dezvoltarea fenomenului de marginalizare şi au creat o categorie de
marginalizaţi ecomomic şi social.

Una dintre categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranziţiei a fost

8 din 25
R
 RASISMUL
minoritatea rromă, deoarece ea se situa deja pe poziţii de risc crescut.
În perioada post decembristă rromii nu au reprezentat o minoritate etnică
discriminată, deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnică, liberă
să-şi promoveze propriile tradiţii culturale, politica fiind de asimilare a acestora.
Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii şi
au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se află. Sărăcia şi lipsurile
familiilor rrome, prejudecăţile care persistă în mentalitatea populaţiei, inerţia unor
părinţi rromi faţa de perspectivele pe care
educaţia le oferă copilului, toate formă de învaţământ, 30%
acestea contribuie la marginalizarea abandonează şcoala înainte de
copiilor rromi, la limitarea accesului la absolvirea ciclului gimnazial şi
şansele egale la care au dreptul toţi aproximativ 50% sunt analfabeţi sau
copiii. La nivel de ţară, în prezent, doar semianalfabeţi. Aceste date statistice
20% dintre copiii rromi frecventează justifică necesitatea unor proiecte şi
grădiniţa, pentru a se pregăti pentru programe educative pentru integrarea
şcoală, 20% nu sunt cuprinşi în nici o şcolară a copiilor rromi.

seama în procesul de şcolarizare a

Coordonatele de care trebuie să ţinem ţiganilor, atât de necesar,
pornind de la specificul tradiţiei
şi culturii lor, şi având ca obiectiv
racordarea acestui sistem educaţional la
valorile culturii şi civilizaţiei europene,
sunt:

9din25
 1. Organizarea tradiţională a
ţiganilor în comunităţi închise
(izolarea):
- Marginalizarea socială;
- Automarginalizarea;
- Existenţa prejudecăţilor de ordin
cultural, rasial şi social;

2. Particularităţile antropologice
rasiale ale populaţiilor ţigăneşti:
- Talentele rasiale native (inteligenţa
speculativă, talentul artistic);

3. Manifestările de rasism ale

comunităţii majoritare;

4. Specificul cultural ţigănesc:

- limba rromani;
- mentalitatea socio-culturală
ţigănească;
- existenţa unei dualităţi morale a
ţiganului;
- existenţa unui tip de religiozitate
ţigănească;

5. Elemente specifice organizării

actuale a lumii ţigăneşti:
- neomogenitatea, datorită originii şi

10 din 25
R
 RASISMUL
itinerariului diferite, meseriile normativă”reprezintă măsură
tradiţionale; modul de viaţă; gradul de în care valorile grupului devin norme
integrare culturală.
- Migraţia ( internă şi
externă );

6. Tradiţia negativă
manifestată prin:
- inadaptabilitate;
- infracţionalitate;
- vendeta ţigănească.

Singura alternativă acceptabilă

şi viabilă la problema
marginalizării este o politică
coerentă şi susţinută de
prevenire a acesteia, pe de o efective. Tocmai această exigenţă a
parte, şi de integrare, pe de altă parte, majorităţii, de conformare a minorităţii
deşi integrarea este un fenomen faţă de la normele sale, este adesea percepută
care majoritatea liderilor rromi au o ca o tendinţă de asimilare.
reacţie adversă. Cauza este o înţelegere
defectuoasă a ideii de integrare, Factorii care pot şi trebuie să aiba un
percepută fragmentar, doar în rol decisiv în procesul de integrare
dimensiunea sa coercitivă de asimilare. funcţională a rromilor în societatea
În realitate, integrarea reprezintă o “interculturală” a mileniului III sunt:
relaţie, o interacţiune dinamică între sistemul educaţional, mass-media,
sistemul care “se integrează” şi asistenţa socială, factorii de decizie la
sistemul care “integrează”, iar nivel guvernamental.
rezultatul acestui proces este un
echilibru funcţional al parţilor. Trebuie
să ţinem însă seama că integrarea
socială are patru dimensiuni
fundamentale, şi anume: integrarea
culturală, normativă, comunicaţională
gradul de integrare culturală.
- Migraţia ( internă şi externă )şi
valorilor unei culturi, “integrarea

11din25
 În procesul de integrare a

copiilor rromi, şcoala are un rol

fundamental, promovând educaţia
interculturală. Obiectivul prioritar al
educaţiei interculturale este
promovarea capacităţii de convieţuire
constructivă în contextul cultural şi
social variat, îndepărtâd şi prevenind
prejudecăţi din trecut sau chiar
prezente.

4.Cauza unei gandiri rasiste

12 din 25
R
 RASISMUL
Cauza unei gândiri rasiste, este
diferită. Rasismul modern se bazează
pe teorii care își au originea în
ideologiile din secolul al XVIII-lea,
perioada apariției unei gândiri noi, unui
curent de emancipare și a unei reacții
de neacceptare acestui curent nou, prin
căutarea păstrării sistemului vechi și
rigid. Filozofi și teoreticieni ai vremii
ca Johann Gottfried von Herder,
Immanuel Kant și Georg Wilhelm
Friedrich Hegel au căuta să explice în
mod științific diferențele de rasă.
Acești gânditori ai vremii iau în
considerare nu numai caracteristicile
biologice (corporale) diferite ale
raselor ci și mentalitatea și caracterul
indivizilor unei rase. Mai târziu
dezvoltarea biologiei și geneticii ca
urmare a teoriei evoluționiste a lui
Charles Darwin creează anumite
puncte de sprijin pentru teoriile rasiste.
În anul 1995 UNESCO prin
Declarația de la Schlaining presupune
că teoriile rasiste consideră că sunt nu
numai diferențe genetice, dar și
diferențe sociologice între rase. Prin
studii științifice s-a determinat că
diferența de culoare a pielii sau
fizionomie nu oferă nici un indiciu
pentru a putea stabili diferențe
calitative dintre rase.
Din punct psihologic, se poate
considera ca rasismul ca o reacție de
apărare a individului, care ia naștere
prin teama de a pierde identitatea,
13din25
caracterele de rasă proprii, sau
ca reacție a unor elemente
deziluzionate, frustrate, care caută să-și
justifice eșecurile suferite și descarce
nemulțumirea pe o minoritate, totul
fiind suprapus peste un clișee și
prejudecăți, intoleranță, obscurantism
religios și ignoranță.
După anul 1945, în statele
democratice rasismul este legalmente
penalizat și descurajat prin educație. Pe
teren științific, deși au fost întocmite
studii statistice care arată mici diferențe
ale coeficientului de inteligență mediu
între diverse populații ale statelor lumii
ca și între rase, acestea nu pot justifica
rasismsul cât timp diferențele de IQ
rămân mult mai importante în interiorul
unei rase (oricare ar fi ea) decât
diferențele de IQ mediu între 2 rase
umane (oricare ar fi ele). Relevanța
acestei observații devine astfel minoră.
Ideologii rasismului, ca și acei
ai conservatismului social, au folosit
ideile lui Darwin pentru a-și justifica
opțiunile politice, deși Darwin n-a
echivalat niciodată rasele umane cu
niște specii distincte sau societatea
umană cu o junglă, iar succesorii lui pe
tărâmul biologiei s-au ferit să dea vreo
relevanță socială conceptului de „rase
umane”, deși azi, din ce în ce mai des,
apar articole știintifice care
demonstrează utilitatea considerării în
domeniul îngrijirii sănătații a
conceptului, acestea pledând în același
 timp pentru o medicină dacă nu
individualizată, cel puțin care să țină
cont de tipul etnic (rasial) al
bolnavului, recomandându-se utilizarea
informației privitoare la rasă pentru
identificarea (cu scop de prevenție)
unei populații cu risc crescut în ce
privește anumite maladii (diabet, boli
de inimă, cancere, diverse maladii
autoimune, boli de metabolism,
constatându-se că chiar și tipul și
gravitatea unor complicații ale unor
maladii diferind de la o rasă la alta, ca
și eficacitatea unor medicamente care
variază în funcție de diferențe probabil
explicabile prin polimorfismul
genetic).

5.Experiment celebru

Experimentul celebru al lui Jane Elliott prin care a demosntrat cat de usor se
naste ideea de rasism.
La o zi dupa ce Martin Luther King Jr. a fost asasinat in 1968, Jane Elliott,
profesoara de scoala generala, a vrut sa-i invete pe elevii ei de clasa a treia despre
rasism. In locul unei discutii lungi si
monotone despre acest subiect, s-a gandit ca
ar fi mai bine sa le arate copiilor ce
inseamna rasismul recurgand la un
experiment care a ramas celebru. 

Elliott i-a incurajat pe elevi sa discute

despre cum a fost posibil sa se
intample ceva atat de groaznic ca asasinarea lui
Martin Luther King Jr., intrebandu-i daca au
habar cum este sa te simti altfel decat alb in
America. Copiii s-au aratat dornici sa
invete asa ca Elliott a stabilit regulile
jocului. Copiii cu ochi albastri trebuia sa
foloseasca aceeasi cana pentru a bea apa, sa
manance dupa ceilalti copii si sa merga la
14 din 25
R
 RASISMUL
baie dupa ce fusesera ceilalti, nu aveau voie sa vorbeasca cu copiii cu ochi
caprui. Erau considerati cei care faceau toate lucrurile rele si invatau mai greu.
Experimentul a durat o zi intreaga insa dupa numai 15 minute, Elliott vedea
schimbarile care se petreceau in randul copiilor. Copiii cu ochi caprui se credeau
superiori iar cei cu ochi albastri deveanu nesiguri si intimidati. 

Copiii cu ochii caprui erau dominanti, aroganti, critici si se considerau mult mai
inteligenti. Iar convingerea era atat de puternica incat copiii care pana atunci aveau
probleme cu cititul acum erau foarte cursivi. Iar copiii cu ochii albastri care erau unii
dintre cei mai inteligenti din clasa, dintr-o data au devenit prostuti, inspaimantati,
frustrati, furiosi, cu resentimente si fara incredere de sine. Si asta in doar o zi cat a
tinut experimentul. 

Cand isi intrasera in roluri, copiii imitau comportamentul parintilor, oamenilor maturi

din jur, ceea ce vazusera la televizor. Nu era nevoie sa existe minoritati in
comunitatea lor ca sa stie ce inseamna rasismul si sa-l practice. Acesti copii stiau
fiecare sterotip pe care il auzisera despre persoanele de culoare, cu toate ca in zona
lor nu existau. 

In primul an al acestui experiment ziarul local a scris o serie de articole legate de

lectia de discriminare pe care Elliott o preda insa a trecut neobservat. Abia dupa un
an a inceput sa apara pe prima pagina, sa fie subiectul a o serie de documentare si
Elliott sa apara la emisiunea "The Tonight Show". 

Dupa ce a aparaut la aceste emsiuni, Elliott si familia sa au fost exclusi din

comunitate. Clientii ocoleau hotelul la care tatal ei era manager, lumea striga si o
insulta pe strada, a fost data afara din echipa de bowling din care facea parte de multi
ani. Copiii ei au fost amenintati si chiar batuti de alti copii si casa vandalizata. Asta
pentru ca a fost una dintre primele persoane albe care si-a exprimat public parerea ca
albii detin mai multe privilegii, fara sa le merite.

15din25
 6.Bibliografie

Internet :
16 din 25
R
 RASISMUL
1.http://ro.wikipedia.org/wiki/Rasism

2.http://forum.computergames.ro/31-stonehenge/146325-ce-este-
rasismul.html

17din25
18 din 25
R
 RASISMUL

19din25
20 din 25
R
 RASISMUL

21din25
22 din 25
R
 RASISMUL

23din25
24 din 25
R
 RASISMUL

25din25