Sunteți pe pagina 1din 10

AP, AN I, ID

Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava


Facultatea de Drept și Științe administrative
Specializarea: Administrație publică

Referat la disciplina:

ISTORIA ADMINISTRATIEI PUBLICE

Proiect realizat de: Buliga (Zaharii) Anamaria


Profesor coordonator: Lect.univ.dr. Oana Marinela NEDELEA

Suceava 2017

1
AP, AN I, ID

MONOGRAFIA ORASULUI
DOROHOI

2
AP, AN I, ID

INTRODUCERE
Situat intr-o zina colinara pitoreasca, cu dealuri domoale si vai largi, cu livezi intinse ori
cu paduri de foioase in care mai traiesc fiare salbatice, cu rauri ce curg alene si intinse iazuri, cu
o istorie medievala, moderna si contemporana extrem de interesanta si cu o infatisare actuala
deosebita, Dorohoiul constituie, el insusi, un obiectiv turistic atractiv. Turistii vor avea ocazia sa
cunosca un oras in care se imbina armonios arhitectura veche cu cea noua, unde exista elemente
turistice interesante de istorie, stiintele naturii sau economie. Iubitorii de drumetie vor gasi aici
amintiri despre unii domnitori ai Moldovei, ca Stefan ce Mare, Grigore Ghica, Mihail Sturza si
altii, despre personalitati ale culturii si artei noastre ca George Enescu, savantii Dimitrie Pompei
si Spiru Haret, despre oameni politici ca Mihail Kogalniceanu care au contribuit la dezvoltarea
acestui colt de tara

ASEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Dorohoi, resedinta fostului judet cu acelasi nume, se afla asezat in partea de
nord vest a Campia Moldovei de Sus, in Judetul Botosani, la contactul Campiei Jijiei
Superioare cu Dealurile Bour, la confluenta raului Jijia cu raul Buhai, la 200 m altitudine pe
malul drept al raului Jijia.
3
AP, AN I, ID
Din punct de vedere geografic, orasul este asezat in partea de nord est a Romaniei, in
zona de contact dintre regiunea de dealuri inalte Bourul-Ibanesti de pe stanga vaii Siretului si
Campia Moldovei pe cursul superior al raului Jijia. Dealurile de la nord, nord-vest si vest de oras
sunt Magura Ibanesti (385m), Pietris-Dersca (472m), Hapai (472m). Spre vest, la 15 km, este
valea Siretului iar spre nord-est, la 35-40 km este valea Prutului.Ca pozitie pe glob se afla la
intersectia paralelei 47°58' N cu meridianul 26°23' E. Asezarea pe acesta latitudine face ca orasul
sa primeasca o cantitate de caldura mai mica decat localitatile din sud, zilele sa fie mai lungi cu o
jumatate de ora la solstitiu de vara, primaverile sa intarzie cu doua saptamani, toamna vine mai
devreme si iernile sunt mai lungi.Relieful este fragmentat de Jijia si afluentii sai: paraul Buhai si
Morii unit cu paraiele Criva si Ghitaloaia. Inaltimea cea mai coborata a reliefului este in albia
majora a Jijiei, 140-150m iar cea mai ridicata pe dealul Tirinca, 193 m.
Clima regiunii este temperat continentala. Temperatura cea mai ridicata a fost
inregistrata la 6 aug.1905, 38° C iar cea mai scazuta, -32,5° C pe 5 febr. 1940.Solurile
caracteristice sunt cele de silvostepa si stepa. Cernoziomul este tipul predominant de sol.

MARTURII ARHEOLOGICE
Conditiile favorabile vietii au atras pe oameni in zona Dorohoiului din vremuri ce se pierd
in ceata timpului si a legendelor. Ca si in alte parti, oamenii de aici au folosit darurile naturii, au
dezlegat treptat tainele mediului inconjurator, si-au creat sursele de existenta, au modificat natura
in folosul lor si in consecinta numarul lor a crescut continuu.
Sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul din zona orasului Dorohoi au identificat
urme materiale care atesta ca oamenii au locuit pe acele meleaguri cu bogatii materiale din
timpuri stravechi, intens si continuu.In marginea de sud, sud-vest a orasului, pe teritoriul fostului
sat Strahova, arheologii au descoperit urme materiale de locuire a omului inca din paleoliticul
tarziu - cultura gravitiana - cu circa 10.000 ani i.e.n. Dovezi despre existenta omului din epoca
neolitica (5500-1700 i.e.n.) au fost descoperite pe dealul Criva, pe dealul Trestiana, pe dealul
Urlea - Gura Urlei, pe versantul vestic al primului iaz de pe paraul Ghiulauca, pe dealul
Beldiman, pe versantul vestic al dealului Polonic, iar din epocile bronzului si fierului (1700 i.e.n
- sec. I e.n.) la Gura Urlei si la bariera Broscauti.

4
AP, AN I, ID
Din epoca dacica si romana s-au gasit monede dacice de tipul tetradrahmei lui Filip al II-
lea (sec. III i.e.n.), cinci monede de argint tot de tipul Filip al II-lea, monede de bronz din vremea
imparatilor Vespasian, Iustinian si Heraclius, descoperite in vatra targului si in imprejurimi. De
la inceputul epocii migratiei popoarelor (secolele III-IV) s-au descoperit urme pe dealul
Vatamanului, deal ce domina sesul din apropierea paraului Zahorna.
Prin sapaturile efectuate in lungul liniei ferate Dorohoi-Botosani, la poale vestica a
dealului Beldiman, s-au descoperit urme materiale apartinand secolelor VIII-X si perioadei
feudalismului tarziu (secolele XIII-XIV), ca si celui dezvoltat (sec. XIV), iar in cele efectuate
linga depoul C.F.R. Dorohoi si in vecinatatea confluentei Paraului Intors cu Paraul Buhai au fost
descoperite urme materiale apartinand feudalismului dezvoltat. In vatra orasului, in preajma
bisericii Sf. Nicoale, au fost date la iveala fragmente ceramice, cahle feudale caracteristice
secolelor XV si XV, mici placi decorative de forma triunghiulara cu smalt verde si galben.

DENUMIREA ORASULUI
 În ce privește numele orașului, potrivit cercetărilor etimologice, acest nume este unul
românesc, dar de origine slavă. Astfel, s-ar trage fie de la cuvântul “doroga”, care însemna în
slava răsăriteană drum sau cale, fie de la “dorogo”, care ar fi însemnat “drag” sau “scump”. De
asemenea, pe teritoriul Dorohoiul de acum au locuit în vremurile vechi mai multe familii cu
nume precum Dorohoncea și Dragus. Asta îi îndreptățește pe etimologi să creadă că numele este
într-adevăr de sorginte slavă ți că provine de la unul dintre întemeietorii acestei așezări, tot așa
cum legenda spune că București, capitala României, îți trage numele de la un vrednic cioban
căruia i se spunea Bucur.

ISTOROCUL ORASULUI
Municipiul Dorohoi este unul dintre cele mai vechi așezări urbane din zona Moldovei.
Dovezile de locuire pe aceste pământuri datează încă din Paleolitic, cea mai veche epocă din
istoria omenirii, pe când uneltele de bază erau cele din piatră cioplită. Totodată, arheologii au
descoperit aici monede foarte vechi, din timpuri dacice – secolul al III-lea î. Hr., monede de
5
AP, AN I, ID
bronz din vremea împăraților romani Vespasian și Iustinian, precum și alte vestigii arheologice
de mare valoare.

Prima mențiune documentară datează din 6 oct. 1407. Când boierii moldoveni reînnoiesc
în orașul Liov omagiul prestat de Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27
de boieri printre care se afla și Mihail Dorohoianul.

La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menționat ca punct vamal pentru negustorii care
exportau cai la Camenița. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele tîrgului timp de
27 de ani, între 1407 și 1434. Gh. Ghibănescu îl consideră întemeietorul activității administrative
la Dorohoi.

În 1495, Ștefan cel Mare zidește aici biserica Sf. Nicolae.

În secolul al XV-lea orașul devine centrul administrativ al Moldovei de nord. În 1509 este
prădat de poloni iar în 1510 și 1513 de tătari. Refăcut în 1568 devine reședința vornicului țării de
sus până în 1778. Din prima parte a secolului al XV-lea se păstrează și pecetea orașului,
descoperită de Nicolae Iorga într-un act din 1635. În a doua jumătate a secolului a fost din nou
prădat de tătari și pierde mult in importanță. Pentru că nu mai aduce venituri însemnate,
domnitorii îl donează boierilor.

În 1804 administrarea veniturilor Dorohoiului se face de către Epitropia Casei


Spitalelor Sf. Spiridon din Iași. La 1857 Mihail Kogălniceanu, ca reprezentant al ținutului
Dorohoiului și al marilor proprietari, a prezentat în ședința divanului ad-hoc al Moldovei
dorințele românilor. În războiul pentru independență dorohoienii și-au adus contribuția lor,
monumentul eroului național si local Nicolae Valter Mărăcineanu stând ca mărturie.
Monumentul comemorativ din fața primăriei, Ostaș în luptă, a fost ridicat în cinstea celor căzuți
în primul război mondial.

În 1896 s-a construit calea ferată Dorohoi-Iași. În 1959 orașul este alimentat cu
energie electrică furnizată de uzina proprie iar în 1962 apa a fost adusă cu sacalele.

Dintre monumentele istorice se remarcă: biserica Sf.Nicolae din 1495.

6
AP, AN I, ID

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" construită din bârne de stejar pe temelie de piatră


în zilele lui Constantin Moruzi Voevod.

În ziua 1 Iulie 1940 unități din armata română, inspirate de propaganda legionară, au


inițiat un pogrom împotriva populației evreiești din Dorohoi, inclusiv împotriva unui număr de
soldați evrei din armata română. Un raport oficial recunoaște 53 ucideri de evrei (11 femei, 5
copii și restul bărbați). După datele comunității evreiești numărul evreilor omorâți a fost între
165-207. Mulți alți evrei au fost bătuți, torturați și jefuiți. Nimeni dintre făptași nu a fost
pedepsit.

7
AP, AN I, ID
Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Dorohoi.
În anul 1968, dupa impartirea administrativ-teritoriala a țării a devenit oraș in cadrul judetului
Botosani si din decembrie 1994 este municipiu.

Populaţia oraşului este de peste 30.800 locuitori, populaţia predominantă este cea
română, urmată numeric de etnia rromă, evreiască, ucraineană, alte etnii număr foarte redus.
Structura populaţiei după convingerile religioase: ortodoxă, penticostală, baptistă, adventistă,
creştini după Evangelie, mozaică, etc. 
     In ultimii ani economia de piaţă a atras dupa sine disponibilizarea unei părţi însemnate
din salariaţii intreprinderilor industriei dorohoiene. Ca urmare, numărul şomerilor a crescut de la
an la an, mai ales ca există un excedent de forţă de muncă ce nu poate fi absorbită în nici un
sector al economiei dorohoiene, foarte mulţi plecând în străinătate. 
     Personalităţi ale oraşului Dorohoi:  Dimitrie Pompeiu (22 septembrie/4 octombrie
1873, Broscăuţi (jud. Dorohoi)- 8 octombrie 1954) a fost un matematician român, profesor la
universităţile din Iaşi, Bucureşti şi Cluj, membru titular al Academiei Române, Regizorul Dan
Piţa,  Scriitori: Păstorel Teodoreanu (1894-1964),Ion Călugăru (1902-1956),  Actori: Octavian
Cotescu (1931-1985),Ştefan Tapalagă (1933-1994),Dan Condurache (1952),Gabriel Pintilei
(1978),Octavian Strunilă (1981).

8
AP, AN I, ID
Imagini din oraşul Dorohoi:

     

     

BLIBLIOGRAFIE:

1. http://turism-dorohoi.ro/attraction/dorohoiul-de-altadata/
2. http://www.hoinariromani.ro/2014/05/dorohoiul-de-astazi/
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dorohoi#Ora.C8.99ul_.C3.AEn_imagini
4. http://www.liis.ro/~doinah/locuri/dorohoi/dorohoi.html#unu
5. http://spiruharet5.scoli.edu.ro/prezentare3.html ,accesat la data de 7.02.2017.

9
AP, AN I, ID

10