AP, AN I, ID

Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Drept și Științe administrative
Specializarea: Administrație publică

Referat la disciplina:

Management general

Proiect realizat de: Buliga (Zaharii) Anamaria

Profesor coordonator: conf. univ. dr. Romulus VANCEA

Suceava 2017

1
AP, AN I, ID

Etica managerială

2
AP, AN I, ID

Cuprins

Introducere

1. Delimitări conceptuale

2. Etică şi comunicare în organizaţii

3. Probleme de etică

4. Scopul codului etic şi componentele neetice

5. Studii de caz

I. Aqua Carpatica -o comunicare cu ,,impurităţi”

II. Mc Donald’s suportă ,,şocul cultural”
III.Nokia Lumia 920

Concluzii

Bibliografie

3
AP, AN I, ID

Introducere
  Am ales această temă întrucât etica manageriala reprezinta in aceasta perioada subiectul
cel mai fierbinte al oricarui tip de mass-media: posturile de televiziune ne prezinta zilnic
scandaluri in care sunt implicati patroni sau directori de societati comerciale, iar ziarele abunda
de stiri in care ignoranta si neglijenta sunt elemente care aduc prejudicii indivizilor si societatii.
Fiecare decizie in afaceri are si o componenta etica pentru ca decizia stabileste si impune o
conduita care trebuie sa fie conforma cu anumite valori fundamentale, reguli, principii, legi si
norme.

In aceste conditii, firescul in management ar constitui atitudinea favorabila fata de

comportamentele, conceptele, ideile si modelele pe care le-a statuat etica, stiinta normativa care
ofera coordonatele morale ale existentei si activitatii omului.

În esență, etica manageriala este definita drept „studiul modului in care deciziile
afecteaza grupurile sociale, domeniul in care se definesc drepturile, indatoririle si regulile ce
trebuie sa le respecte persoanele care decid”. Multi teoreticieni considera ca monitorizarea
afacerilor in raport cu normele etice este obligatorie, pentru ca managementul reprezinta o
disciplina socio-umana, care doar prin scopurile urmarite se inscrie in sfera stiintelor economice,
insa alti exegeti vad in etica o simpla umbrela a relatiilor interne si externe ale firmei, neputandu-
se inca delimita  clar ce este corect de ceea ce este incorect.

În prezent se poate vorbi si despre etica managementului european ca fiind stiinta ce

activeaza in cadrul organizatiei si mai ales al managerilor. In managementul european, etica este
creata si sustinuta de cultura organizationala, de politica firmei si valorile individuale ale
managerilor.

Pentru asigurarea nivelului etic necesar functionarii firmei, se pot adopta diferite masuri:
prelucrarea codului etic, organizarea de cursuri de teorie si practica a managementului european,
constituirea comitetelor de etica ce vor urmari respectarea normelor etice si solutionarea
problemelor si a conflictelor generate de nerespectarea regulamentelor.

4
AP, AN I, ID

1.Delimitări conceptuale
Etica este definită ca "ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legăturile lor
de dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea
normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei clase sau societăţi". Etica
reprezintă forma de cunoaştere şi legitimare în conştiinţă prin intermediul normelor şi
imperativelor morale, a unor acte şi fapte omeneşti. Deşi înrudite, conceptele de etică şi morală,
au origini şi substanţe diferite: etica este teoria şi ştiinţa moralei, în timp ce morala reprezintă
obiectul de studiu al eticii. Denumirea de etică este de origine greacă în timp ce morala îşi are
originea în cuvîntul latin mos-moris (morav-moravuri), de unde a apărut şi termenul moralis,
etimonul modern al termenului morală. Aşadar, putem considera etica drept o ştiinţă a
comportamentului, a moravurilor, un ansamblu de prescripţii concrete sau o teorie asupra
moralei. Acesta este şi sensul pe care îl oferă Wundenburger, care spune că etica reprezintă
"ansamblul regulilor de conduită împărtăşite de către o comunitate anume, reguli care sunt
fundamentate pe distincţia între bine şi rău, în timp ce morala cuprinde un ansamblu de principii
de dimensiune universal-normativă."

Pentru ,,morală” ne folosim de ,,practica socială şi individuală a unor comportamente,

acţiuni şi situaţii, reglementate de norme şi valori precum: bine-rău, corect-incorect.”

Etica managerială reprezintă o ramură a eticii care vizează în special tipul de conduită ,dar
și acțiunile pe care managerii le desfașoară în cadrul organizațiilor.De asemenea, trebuie analizat
și modul în care indivizii sau grupurile sociale (atât din organizația respectivă,cât și din afara
acesteia) reacționează în urma deciziilor pe care managerul le ia.

Putem spune despre etica managerială că reprezintă o cercetare a modului în care deciziile
influenţează persoanele şi grupurile sociale, domeniul în care se definesc drepturile şi
îndatoririle, precum şi regulile pe care trebuie să le respecte persoanele care decid. Deci,
monitorizarea afacerilor în raport cu normele etice este obligatorie, pentru că managementul
reprezintă, în primul rând, o disciplină socio-umană.

5
AP, AN I, ID
Practica eticii manageriale poate fi sugeratǎ prin urmǎtoarele principii:

 Respectarea confidenţialității informaţiilor ;

 Sensibilitate faţǎ de conflictele de interese ;
 Respect faţǎ de regulile de drept ;
 Conştiinţa profesionalǎ; profesionalism ;
 Loialitate si buna credinţǎ.
 Simţul responsabilitǎţii ;
 Respectarea drepturilor şi libertǎţilor celorlalţi ;
 Respectarea fiinţei umane.

Problemele de etică trebuie analizate şi prin prisma prevederilor legale şi a valorilor morale
naţionale specifice. De exemplu, managerul care operează în mediul internaţional trebuie să
cunoască sensibilităţile culturale, caracteristicile regionale şi etnice, obiceiurile şi elementele
speci-fice ale ţărilor unde sau în legătură cu care îşi desfăşoară activitatea.

În ceea ce priveşte definirea conflictului, pornim de la latinescul ,,conflictus”, ajungem la

lămuririle din DEX: neînţelegere, ciocnire de interese, dezacord.

Negocierea poate fi definită ca fiind forma principală de comunicare, un complex de

procese, de activităţi, constând în contacte, întâlniri, consultări, tratative desfăşurate între doi
oameni sau mai mulţi parteneri, în vederea realizării unei înţelegeri.

2.Etică şi comunicare în organizaţii

Ca să ne apropiem de tema noastră, enunţăm câteva sublinieri făcute în Codul Etic IFAC,
respectiv Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, legate de acest concept de integritate,
care presupune ca în relaţiile profesionale şi de afaceri:

• Să fii corect, drept şi onest;

• Să nu utilizezi informaţii care conţin declarţii false sau greşite( care ar putea induce în
eroare consumatorii) ori care sunt furnizate imprudent;
• Să nu foloseşti de o manieră imprudentă informaţiile obţinute.

6
AP, AN I, ID
O analiza a practicilor manageriale la nivelul firmelor romanesti releva faptul ca 'etica
afacerilor nu constituie inca o 'problema' care sa-i preocupe pe manageri, considerand ca 'a face
afaceri profitabile' si 'a avea un comportament etic' sunt lucruri care se exclud reciproc; si ca ei
au un comportament corect, dar nu dispun de informatii privind partenerii.De fapt, pentru cei
care urmaresc atent fenomenele specifice perioadei de trecere de pedepse, reprezinta reteta pe
care managerii trebuie sa o aplice pornind de la principiul ca decizia trebuie sa fie buna si
dreapta.la o economie centralizata la una de tip capitalist, constatarea nu socheaza privind lipsa
de, corectitudine, cinste, responsabilitate si adevar in afaceri. Actiuni, atitudini, norme, legi,
monitorizari si evaluari, recompense si pedepse, reprezinta reteta pe care managerii trebuie sa o
aplice pornind de la principiul ca decizia trebuie sa fie buna si dreapta.

Etica manageriala trebuie sa identifice elementele fundamentale de comportamente si sa

gaseasca atitudinile corespunzatoare in patru
categorii:                                                                                                                                           
1. Societatea reprezinta categoria generala fata de care etica manageriala trebuie sa-si defineasca
comportamentul cu privire la urmatoarele aspecte: daca institutiile de baza ale societatii sunt bine
construite si promoveaza interesele generale; daca implicarea statului in mecanismele economiei
de piata este benefica; daca inegalitatile in „statul putere” pot fi tolerate; etc.

2.  Grupurile interesate ocupa un palier special in problemele eticii manageriale, definind caile
corecte pentru rezolvarea problemelor sociale si trebuie sa se determine cum se implica actionarii
firmei in gestionarea resurselor; ce obligatii are firma fata de furnizori sau clienti si care sunt
caile prin care se realizeaza o buna cooperare cu comunitatea locala.

3. Problemele interne genereaza atitudini manageriale care definesc natura relatiilor dintre firma
si angajati, inclusiv managerii; termenii de realizare a  contractelor; obligatiile managerilor si a
celorlalti angajati; drepturile; conditiile de lucru, ordinele, comportamentul, elementele eticii.

4. Problemele personale privesc relatiile dintre persoane, in cadrul unei organizatii: care sunt
drepturile si obligatiile rezultate dintr-o structura ierarhica; cum se manifesta cinstea,
corectitudinea si onestitatea intr-un proces colectiv.

Principalii factori care determina nivelul si acuratetea eticii manageriale sunt:

 reglementarile legale,
 normele si regulamentele comunitatii locale,
 codurile etice sectoriale,
 regulamentele firmei,
 caracteristicile individuale,
 starea firmei,
 presiunea sociala.

7
AP, AN I, ID
          Reglementarile legale stabilesc cadrul limitativ in care se poate desfasura o activitate
industriala. Este evident faptul ca un cadru legislativ constrictiv, dar liberal, trebuie respectat de
toti managerii, iar incalcarea legilor este pedepsita contraventional sau penal in functie de
gravitatea prejudiciilor aduse societatii.

              Normele si regulamentele comunitatii locale impun anumite conduite restrictive prin
hotarari care sa protejeze cetatenii si mediul. Aceste reglementari vizeaza protectia si gestionarea
corecta a apei, reducerea nivelelor de zgomot, salubrizarea localitatilor, limitarea orelor de
functionare a firmelor, etc.                

              Codurile etice reprezinta declaratiile unor firme care reglementeaza relatiile dintre
proprii membri si alti indivizi cu care se realizeaza o afacere. Cel mai cunoscut cod de conduita
este cel creat de British Institute of Management denumit Code of Conduct (Codul de conduita)
care prevede ca managerii:

 nu trebuie sa aduca prejudicii reputatiei persoanelor sau afacerilor altora.

 trebuie sa declare imediat si complect interesele personale care ar putea fi in conflict cu
interesele firmei.
 trebuie sa manifeste interes fata de sanatatea, securitatea celor pe care ii conduce si sa
respecte confidentialitatea informatiilor;
 trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor;
 nu trebuie sa ofere sau sa accepte cadouri in scop de mituire;
 trebuie sa fie convinti ca informatiile comunicate public sunt adevarate.

Pentru asigurarea nivelului etic necesar functionarii firmei, se pot adopta diferite masuri:
prelucrarea codului etic, organizarea de cursuri de teorie si practica a managementului european,
constituirea comitetelor de etica ce vor urmari respectarea normelor etice si solutionarea
problemelor si a conflictelor generate de nerespectarea regulamentelor.

Obligatiile managerilor fata de angajati; raspunderea

angajatilor fata de firma:
 Tipuri de obligatii Conținut
Obligații față de acționari gestiune corecta

loialitate

informare

transparenta

confidentialitate
Obligații față de angajați remunerare echitabila

8
AP, AN I, ID

dezvoltare profesionala

respectul vietii personale

respectul dreptului de petitie

Obligații față de clienți produse/servicii originale

garantarea sigurantei

informare
Obligații față de comunitate protejarea mediului

contributie in solutionarea problemelor sociale

respectarea diversitatii culturale

3.Problemele de etică
Trebuie să avem în vedere faptul că într-o organizaţie problemele de etică apar:

• În raporturile angajator-angajat;

• Între shareholderi/ între manageri/ între angajaţi.

Problemele de etică pot genera conflicte, care necesită negociere şi mediere. Angajaţii sunt
adesea surprinşi luând drept modele de urmat comportamentele managerilor, cu atât mai mult cu
cât aceste comportamente pot fi răsplătite de lideri.

Astfel, în situaţia în care practicile incorecte rămân nepedepsite, iar acţiunile etice nu sunt
apreciate, salariaţii vor fi demotivaţi, afectând totodată şi instaurarea unui climat etic în
companii.

Pentru a exemplifica marea parte dintre problemele etice, notăm că în contextual actual, cel
al globalizării, ne confruntăm cu un paradox: cu cât brandurile au mai mult success pe piață, cu
atât strategiile lor devin mai discutabile pe plan etic.

4.Scopul codului etic şi comportamentele neetice

9
AP, AN I, ID
Tema ,,etică în negocierea conflictelor” poate fi abordată din două perspective:

Etica, sursă sau obiect al conflictului: atunci când negocierea intervine pentru
soluționarea unor probleme de factură etică;
Etica, atribut al procesului de negociere: atunci când etica în negociere asigură
respectarea condițiilor obținerii unui rezultat câștig-câștig.

Scopul codului etic este de a comunica angajaţilor, într-un limbaj simplu, care sunt
standardele organizaţiei. Codul etic este valabil când este însuşit şi acceptat de toţi angajaţii,
comportamentul lor încadrându-se în prevederile sale, iar dacă managerul nu-l respectă, cu
siguranţă nu-l vor respecta nici angajaţii.

Printre cele mai răspândite comportamente neetice în râdul companiilor se numără:

 coruperea unor oficiali ai statului gazdă (sub froma facilităților acordate investitorilor
străini);
 exploatarea prin muncă la negru (sweat shop);
 oferirea unor informații false privind situția financiară a firmei;
 pirateria informatică;
 spionajul industrial (obținerea unor informații clasate despre competitor);
 discriminarea de gen, în baza orientării sexuale, rasiale, etc.;
 poluarea intenționată.

Deoarece nerespectarea eticii are multe neajunsuri, managerii au la dispozitie masuri pentru
a asigura un mediu de lucru etic. In vederea indeplinirii acestuia managerii trebuie sa parcurga
un proces cu urmatoarele etape:

􀀹Etapa I–  Ia decizia angajarii pe calea eticii!

􀀹Etapa II  – Recunoaste ca esti considerat un model privind comportamentul!

􀀹Etapa III –  Asuma-ti responsabilitatea pentru insuflarea unui comportament etic!

􀀹Etapa IV  –  Defineste comportamentul etic !

􀀹Etapa V  – Exprima cu claritate valorile ce trebuie promovate in cadrul firmei!

􀀹Etapa VI –  Pregateste personalul!

􀀹Etapa VI I –  Incurajeaza comunicarea deschisa!

􀀹Etapa VIII –  Fii consecvent!

10
AP, AN I, ID

5.Studii de caz
În rândurile de mai jos aducem spre prezentare situații de comunicare de criză generate în
tocmai de nerespectarea eticii fundamentale și aplicate și care se rezolvă sau se acutizează printr-
o comunicare ce se fundamentează sau ignoră etica. Este de la sine înțeles faptul că orice
strategie de comunicare prezentate mai jos au fost luate la masa deciziilor, la care s-a negociat
poziția companiilor, brandurilor, instituțiilor.

I. Aqua Carpatica -o comunicare cu ,,impurităţi”

Prezentarea cazului
Campania de responsabilitate socială AQUA Carpatica- ,,Întoarcerea la puritate”, semnată de
Cohn&Jansen, pe care o aducem spre analiză, s-a desfăşurat în perioada 15 martie -5 mai 2013 şi
a avut drept obiectiv creşterea nivelului de conştientizare al publicului cu privire la produsele pe
care le consumă.

Spoturile publicitare şi afişele au comunicat mesajele ,,Aqua Carpatica este cea mai pură apă
minerală carbogazoasă din lume”, ,,apa cu cel mai scăzut conţinut de nitraţi” şi ,,singura apă
minerală carbogazoasă din lume fără nitraţi”, fără să ofere informaţii suplimentare cu privire la
studiul care stă la baza acestor afirmaţii, la lista şi analizele de conţinut ale apelor minerale din
lume.

Voce din off: ,,Există puritate absolută. Apă renumită din Alpi, nitrați 3,98 mg/l. Cele mai
vândute ape din România între 1,21 și 4, 42 mg/l. Puritatea absolută nu se vede, dar nu înseamnă
că nu există. Aqua Carpatica, singura din lume fără nitrați. Aqua Carpatica, cea mai pură apă
mineral carbogazoasă din lume.”

Pe fondul afirmațiilor făcute din off pe ecran apar titrate succesiv următoarele informații:
Apă din Alpi NO3: 3,98 mg/l; cele mai vândute ape din România: NO3: 1,21-4,42 mg/l; Aqua
Carpatica: NO3: 0 mg/l; Aqua Carpatica cea mai pură apă mineral carbogazoasă din lume.

Tipul abaterii
În cazul companiei Aqua Carpatica, identificăm nerespectarea principiului informării corecte
şi încălcarea articolului 1.3 litera a) din Codul de Practică în Publicitate. Potrivit respectivului
articol, ,,Comunicarea trebuie să evite orice afirmaţie sau reprezentare care ar putea înşela
consumatorii, inclusiv prin omisiune, sugerare, ambiguitate ori exagerare, în special în ceea ce

11
AP, AN I, ID
priveşte caracteristicile sau efectele unui produs, cum ar fi: natura sa, compoziţia, originea
geografică sau comercială, disponibilitatea, destinaţia, parametrii tehnico-funcţionali, rezultatele
aşteptate ca urmare a utilizării acestuia ori rezultatele şi caracteristicile esnţiale ale testelor sau
ale controalelor efectuate asupra sa, dacă produsul corespunde scopului său”.

Mai mult decât atât, apreciem ca fiind o abatere de la standardele profesionale lipsite de
promptitudine în oferirea de răspuns complet şi susţinut cu argumente din partea ofiţerului PR al
companiei, Valentina Vesler.

Prin urmare, chiar dacă nu sunt identificaţi în spoturile publicitare competitorii, în lipsa unor
studii sau date factuale, nu este respectat nici principiul concurenţei loiale.

Repercusiuni
În urma controalelor efectuate şi a rezultatelor probelor expertizate pentru produsul apă
minerală carbogazoasă Aqua Carpatica , a rezultat că produsul îmbuteliat la 0,5 l conţine 0,58
mg/l nitraţi, produsul îmbuteliat 1,5 l conţine 0,08 mg/l nitraţi, iar apa minerală naturală
carbogazoasă forte produs imbuteliat 1,5 l conţine 0,12 mg/l nitraţi, deşi pe etichetele acestor
produse valoarea nitraţilor este 0 mg/l situaţie în care consumatorii sunt dezinformaţi, mesajul
transmis către public fiind incorect.

Mai mult de cât atât, conţinutul de nitraţi ori de nitriţi nu reprezintă indicatori de puritate a
apei, aceştia fiind constituenţi prezenţi în mod natural în apele minerale naturale, astfel încât
sintagma ,, cea mai pură apă minerală carbogazoasă din lume’’ nu este determinată de conţinutul
scăzut sau absent al nitraţilor, afirmaţia fiind incorectă şi de natură să inducă în eroare
consumatorii.

Având în vedere aceste aspecte, Consiliul Naţional al Audiovizualului a apreciat că în aceste

condiţii şi publicitatea audiovizuală cu previre la acest produs este de natură să contravină
dispoziţiilor legale privind informarea corectă a publicului, întrucât în cadrul spoturilor de
promovare analizate se afirmă că produsul ,, Aqua Carpatica” este ,,ce mai pură apă
minerală”, ,,fară nitraţi” acestă afirmaţie fiind facută şi în scris, prin afişarea pe ecran a textului ,,
AQUA Carpatica NO3: 0 mg/l”.

II. Mc Donald’s suportă ,,şocul cultural”

Afacerea a început în 1940, cu un restaurant deschis de frații Dick și Mac Macdonald în San
Bernardino, California. Introducerea “Sistemului de Servire Rapidă” în 1984 stabilea principiile
restaurantelor fast food.

12
AP, AN I, ID
Brandingul etic se află sub incidenţa mai multor linii directive într-un context global:
marketing, responsabilitate socială, diferite cadre cognitive (procesele raţionale), coduri de
conduită (bunele maniere, obiceiurile, preferinţele culinare, igiena personală, atitudinea faţă de
mediul înconjurător), semnificaţii şi percepţii comune (limbajul verbal şi non-verbal: gesturile,
expresia facială, contactul vizual, poziţia), valori etice şi standardele diferite care orientează
comportamentele şi, în cele din urmă, simbolurile şi ritualurile (semnificaţii religioase şi cele
atribuite acţiunilor).

Neînţelegerea acestor aspecte a condus, inevitabil, la unele conflicte de natură culturală.

Acest lucru s-a întâmplat când McDonald’s s-a hotărât să pătrundă în mediul de afaceri indian,
mizând pe formula răspândirii la nivel global a restaurantelor de tip fast-food.

Lucrurile s-au complicat atunci când au apărut zvonurile că restaurantele McDonald’s

foloseau grăsime de vită în prepararea cartofilor prăjiţi. Având în vedere faptul că vaca este
animal sacru venerat de indienii hinduşi, problema nu a fost uşor de soluţionat pentru compania
americană.

După ce managerii au negat orice acuzaţie, localnicii mânioşi au spart geamurile

restaurantelor şi au mânjit statuile lui Ronald McDonald cu balegă de vacă. Înţelegând ca sunt în
situaţia pierederii unei pieţe imense, cei de McDonald’s au introdus meniuri vegetariene şi
burgerii din carne de miel, reuşind să depăşească situaţia de criză.

În primă instanţă, lipsa informării sau ignorarea aspectelor culturale poate fi tratată ca fiind
neetică, dar schimbarea meniului a coincis, la final, cu manifestarea respectului faţă de localnici,
dacă nu doar o simplă strategie de marketing.

III. Nokia Lumnia 920

Prezentarea cazului
Compania Nokia a încercat să crească vânzările la noul telefon Nokia prin promovarea
calităților deosebite ale camerei video pe care o are acest telefon. Astfel, a fost pregătit un spot
publicitar care înățișează doi tineri care merg pe bicicletă, băiatul utilizând Nokia Lumnia 920
pentru a-și filma iubita. Se intenționează evidențierea calității deosebite a filmării și operațiunea
de stabilizare a imaginii, însă, din cauza descoperirii că filmarea a fost făcută cu o camera,m de
filmat profesională și nu cu Nokia Lumnia 920, se obține efectul invers la cel dorit.

Tipul abaterii
Și în acest caz, abaterea este de tip etic, pentru că publicul a fost mințit în mod voit,
premeditat și asumat. Putem acuza și de neprofesionalism, pentru că nu au acordat atenție

13
AP, AN I, ID
detaliilor în filmarea și montarea spotului publicitar, însă cea mai gravă abatere rămâne
minciuna.

Repercursiuni
Conducerea Nokia a fost nevoită să își ceară scuze pentru eroarea de comunicare, pentru
mințirea utilizatorilor. Deși camera telefonului are calități deosebite, incontestabile la utiilizarea
acesteia, credibilitatea companiei a fost destabilizată prin descoperirea efortului de manipulare,
vânzările scăzând după acest incident.

Concluzii
Atât teoria, cât şi exemplele practice invocate, subliniază că această interdependenţă se
manifestă şi că e imperativ ca valorile şi principiile etice să se manifeste la toate nivelurile. În
caz contrar, potrivit acestei interdependenţe, atât firma cât şi societatea vor fi afectate.

Mixul teoretic-practic, pe care l-am urmat, a clarificat şi faptul că orice lucru ilegal este, în
primul rând, imoral şi că apelul la moralitate se face de jos în sus, adică de la individ, la colectiv,
iar că implicaţiile morale au o structură circulară.

Etica trebuie să preocupe organizațiile să fie văzută drept parte integrată a comunicării în
mediul de comunicare internă și externă, pentru că este indivizibilă de imagine și reputație.

Mai mult nu am putea vorbi despre un rezultat win-win al unei negocieri fără să cădem de
accord că etica a fost garantul situației de negociere a conflictului.

Prin urmare, etica oferă valoare şi încredere, de aceea, din exemplele date, clienţii şi
partenerii sunt mai dispuşi să negocieze cu o companie atunci când produsele/serviciile
contribuie la un scop mai mare decât pur şi simplu rezolvarea unei nevoi. Durabilitatea,
supraveţuirea unei organizaţii sau instituţii este direct proporţională cu respectarea codului etic şi
nu cu tactica ,,hit&run” (loveşte & fugi)!

14
AP, AN I, ID

Bibliografie

1. Puiu Alexandru – „Management”, Editura Independenta Economica, Pitesti, 2007

2. Tierney E., – „Etica in afaceri”, Ed. Rentrop & Straton, Bucuresti, 1999
3. Petrescu I., –„ Management european”, Editura Expert, Bucuresti, 2004
4. http://issuu.com/lucianamurarasu/docs/luciana_murarasu_etica_in_negociere (accesat la
data de 05.01.2017)

15