AP, AN I, ID

Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Drept și Științe administrative
Specializarea: Administrație publică

Referat la disciplina:

Management public

Proiect realizat de: Buliga (Zaharii) Anamaria

Profesor coordonator: conf. univ. dr. Camelia Băeșu

Suceava 2017

1
AP, AN I, ID

Definirea și caracteristicile
managementului public

2
AP, AN I, ID

Cuprins

1. Despre administrația publică și necesitatea managementului public

2. Conceptul de management public
3. Caracteristicile managementului public
a) Caracterul integrator
b) Caracterul de diversitate
c) Caracterul complex
d) Caracterul de sinteză

Concluzii

Bibliografie

3
AP, AN I, ID

1. Despre administrația publică și necesitatea

managementului public

Societatea ca mod de organizare al existenței desemnează întregul câmp de acțiune

umană: sistemul social, organismul comportamental, personalitatea individului, mediul fizic și
organic, sistemul cultural etc.

Caracteristica societății o constituie ordinea normativă comportamentală prin care viața

unei populatii este organizată în mod colectiv. Ca ordine, este alcatuită din valori și norme, iar ca
și colectivitate, oferă o concepție anume despre calitatea de membru, prin care se disting indivizii
care-i aparțin sau nu.

Alcătuită dintr-un sistem normativ de ordine, din status-uri, drepturi și obligații

aparținând membrilor, pentru a putea supraviețui și dezvoltă, comunitatea umană trebuie să
mențină integritatea unei orientări culturale înțelese și respectate de către membrii săi, ca bază
pentru identitatea socială. Realizarea unei ordini normative solicită existența unui conformism,
cu așteptări comportamentale stabilite prin norme și valori, dar și a unui mecanism de
constrângere, legat de necesitatea interpretării autoritate a obligațiilor instituționalizate.

Pentru toate acestea statul înființează servicii publice, de menținere a ordinii, de

educație, finanțe publice, de pază a granițelor țării, administrarea domeniului public. Această
înșiruire de servicii publice, organizate, alcătuiesc administrația publică.

Administrația publică este o categorie atât de abstractă și variată, încât se poate descrie
în termeni diferiți:

„Administrația publică este activitatea prin care se realizează scopurile și

obiectivele guvernului“(J.I. Corson si J.P.Harris).

„Administrația publică este în principal preocupată de mijloacele pentru

implementarea valorilor politice“(J.Pfiffner si R.Presthus).

4
AP, AN I, ID
„Procesul administrației publice constă în acțiunile de realizare a intenției
sau dorinței guvernului“ (D.J.Waldo).

Administrația publică reprezintă ansamblul proceselor manageriale și de execuție,

de natură politică și juridică prin care se realizează mandatele guvernării legislative,
executive și judecătoresti în scopul asigurării reglementărilor și serviciilor necesare societății
în ansamblu, dar și componentelor acesteia.

Este bine cunoscut faptul că România avea înainte de 1989, unul dintre cele mai
centralizate sisteme administrative. Deși a fost inițiată o reformă a administrației menită să
conducă la adaptarea acesteia la transformările economico-sociale produse odată cu schimbarea
din 1989 se apreciază că situația a rămas în mare măsură neschimbată, atât din cauza
constrângerilor bugetare cât și din lipsa de determinare politică și experiența în ceea ce privește
structurile administrației alternative.

În condițiile statului de drept, în care separarea puterilor, descentralizarea serviciilor

administrative și autonomia administrativă constituie coordonate fundamentale, structurile
organizaționale ale administrației publice sunt realizate atât la nivelul statului, a colectivității
naționale, situație în care avem administrație publică centrală, cât și la nivelul colectivităților
locale, unde este organizată și funcționează administrația publică locală.

Eficiența proceselor manageriale din domeniul instituțiilor publice este determinată de

calitatea funcționarilor publici, iar prestația profesională a acestora depinde hotărâtor de
cunoașterea și aplicarea managementului public. Aceasta presupune posibilitatea înțelegerii
particularităților cu care se identifică, analiza pertinentă a structurilor organizaționale din
sectorul public, cunoașterea relațiilor care există între componentele acestora, a rolului fiecărui
element în cadrul întregului, a competențelor, sarcinilor și responsabilităților ce revin
funcționarilor din administrația publică.

2. Conceptul de management public

5
AP, AN I, ID
În literatura de specialitate, în mod frecvent întâlnim noţiuni ca administraţie,
administraţie de stat, activitate executivă, autoritate executivă, autoritate administrativă şi mai
puţin management public.
Specialiştii francezi sunt de părere că autoritatea administrativă este reprezentată de o
persoană sau de un grup de persoane, funcţionari publici care au competenţe precizate de lege
pentru a acţiona în sensul aplicării conţinutului legilor publice.
Într-o colecţie recentă de eseuri Hyde şi Shafritz încearcă să contureze o definiţie a
managementului public. Ei sunt de părere că managementul public studiază o largă problematică
integrată în domeniul administraţiei publice şi vizează metodele, tehnicile manageriale,
activitatea şi priceperea cu care acestea sunt utilizate pentru a transpune ideile şi politica în
programe de acţiune.
OVERMAN susţinea în lucrările sale, că managementul public se diferenţiază de
administraţia publică deoarece:
 tratează problematica executării funcţiilor managementului adaptate la specificul
sectorului public;
 urmăreşte orientarea activităţii desfăşurate în sectorul public, pe criterii de
eficienţă;
 abordează, cu precădere, nivelul de mijloc al structurii sistemului administrativ;
 are tendinţa de a generaliza problematica amplă a managementului în sectorul
public;
 se află în strânsă legătură cu managementul tradiţional ca ştiinţă şi cu alte
domenii distincte: ştiinţa politică, sociologia.

Prin urmare, managementul public nu numai că abordează aspecte ca sistemul de

management în instituţiile publice, resurse umane, eficienţa pe care administraţia publică locală
le menţionează ca părţi ale aceluiaşi întreg, ci analizează modul de exercitare a funcţiilor de
management, într-un context bine definit de administraţia publică.

Managementul public reprezintă ansamblul proceselor şi relaţiilor de management,

bine determinate, existente între componente ale sistemului administrativ, prin care, în regim
de putere publică, se aduc la îndeplinire legile şi/sau se planifică, organizează, coordonează,

6
AP, AN I, ID
gestionează şi controlează activităţile implicate în realizarea serviciilor care satisfac interesul
public.

Prin definiţie, se accentuează următoarele caracteristici ale managementului public:

 managementul public reuneşte un ansamblu de procese şi relaţii de management,

care apar între componentele sistemului administrativ;
 obiectul managementului public este satisfacerea interesului public prin crearea
unui cadru instituţional corespunzător care să permită aplicarea actelor normative;
 procesele desfăşurate în sectorul public sunt atât procese de management, cât şi,
de execuţie;
 relaţiile de management din instituţiile publice reprezintă raporturile care apar în
sistemul administrativ.

În administraţia de stat, acestea se realizează în regim de putere publică, adică prin

intermediul prerogativelor acordate de Constituţie şi actele normative care fac să prevaleze
interesul public general atunci când acesta este în conflict cu interesul particular.

3. Caracteristicile managementului public

Se poate aprecia ca, in prezent, in domeniul managementului public s-a constituit un
sistem teoretic si metodologic ce cuprinde concepte, principii, metode si tehnici bine  articulate
ce prezinta caracteristici definitorii:

a) Caracterul integrator. Studiind procesele manageriale și de execuție din

administrația publică în scopul perfecționării acesteia, managementul public
integrează toate elementele necesare din domeniile vieții sociale: învățământ,
sănătate, cultură, asistență socială etc.
b) Caracterul de diversitate. Managementul public are un caracter de diversitate,
deoarece există instituţii cu competenţă materială generală şi instituţii cu
competenţă specială, instituţii centrale şi locale. Astfel, alături de o teorie
generală a managementului public, care formulează principii şi legalităţi valabile

7
AP, AN I, ID
pentru întreaga administraţie publică, atât centrală cât şi locală se poate delimita o
ramură a managementului public în administraţia publică centrală de stat,
respectiv o ramură a managementului instituţiilor publice locale autonome, dar şi
o a treia parte referitoare la managementul celorlalte categorii de unităţi sociale,
care aparţin sectorului public.
c) Caracterul complex poate fi explicat datorită sferei foarte largi de delimitare a
sectorului public. Prin urmare, complexitatea este dată de varietatea nevoilor
sociale din fiecare domeniu și a variabilelor organizaționale specifice instituțiilor
publice în care managerii publici își exercită funcțiile de conducere.
d) Caracterul de sinteză. Managementul public preia din alte domenii concepte,
metode teorii, care sunt folosite cu succes de funcţionarii publici. Prin urmare,
este necesară o adaptare a cunoştinţelor din sociologie, psihologie, statistică,
drept, economie la particularităţile sectorului public.

Concluzii

Din definițiile enumerate mai sus, dar și a altor autori (D.H. Rosenbloom, P. Negulescu,
I. Alexandru, A. Iorgovan) se poate concluziona faptul că administrația publică, ca multe alte
strădanii umane este dificil de definit, dar oamenii au cu toții un sens al acesteia , deși sunt păreri
diferite despre cum ar putea fi realizată. Administrația publică implică activitate, are legătură cu
politica, tinde să fie concentrată în ramura executivă a guvernării, diferă de administrația privată
și este preocupată de aplicarea legii.
Concluzionând, definim managementul public ca fiind o disciplină specializată care are
ca obiect cunoaşterea proceselor şi relaţiilor de management din administraţia publică în toată
complexitatea lor în vederea formulării de principii şi legalităţi pentru perfecţionarea permanentă
a organizării şi funcţionării structurilor administrative, în funcţie de valorile puterii politice, de
necesităţile economico-sociale, de gradul de înzestrare tehnică, de nivelul general de cultură şi
civilizaţie, cu scopul realizării unor servicii publice eficiente, corespunzătoare nevoii sociale
generale şi satisfacerii interesului public.

8
AP, AN I, ID

Bibliografie

1. Suport de curs pentru învățământ la distanță, Management public, Conf. Univ. Dr.
Camelia Băeșu
2. http://www.stiucum.com/management/management-public/Continutul-si-
caracteristicile45714.php
3. http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/Managementul-public93.php