1.In ce consta obiectul de reglementare al dreptului internațional al muncii?
Dreptul international al muncii reglmenteaza raporturile de dreptul muncii ,privite din 3 perspective:-raporturi internationale, raporturi regionale(UE + Consiliul Europei) si raporturi nationale.
2.Care e rațiunea existentei dreptului internațional al muncii?
Dr international al muncii urmareste impunerea unor standare normative in domeniul muncii, una din finalitati fiind protectia partii mai slabe in raportul de munca(angajatul).Influenta dr international asupra legislatiilor interne ale statelor membre se manifesta sub diverse planuri. Se poate distinge, astfel, in primul rand, influenta asupra continutului unor dispozitii ale legislatiei respective si influenta numai asupra tehnicii legislative. In al doilea rand, influenta asupra legislatiei interne a statelor membre se manifesta fie direct (prin modificarea unor dispozitii legale), fie indirect (prin influentarea generala asupra politicii sociale a statului respectiv). Aceasta influenta se poate manifesta, in al treilea rand, nu numai pe plan juridic, dar si pe plan politic sau moral, in sensul evidentierii necesitatii progresului permanent in privinta legislatiei sociale. 3.Care sunt funcțiile pe care le îndeplinește dreptul internațional al muncii? -functia de control al aplicarii normelor -functia de informare -functia de drept comun la nivelul statelor in materie de dreptul muncii
4.Precizati care e natura juridica si delimitati convențiile de recomandările OIM.
In primul rand ambele acte au valoare juridica de norme intrernationale in domeniu muncii si protectiei sociale.Atat conventiile cat si recomandarile OIM , inainte de a fi adoptate, sunt precedate de un studiu aprofundat al legislaţiilor statelor membre, de consultarea guvernelor, organizaţiilor patronale reprezentative precum şi consultarea sindicatelor. Cu privire la diferente amintim articolul 19 care spune urmataorul lucru”se vor elabora recomandări numai atunci când obiectul tratat sau unul din aspectele sale nu se pretează la adoptarea unei convenţii”.Deasemenea conventiile sunt considerate a avea o forta juridica mai mare decat cea a recomandarilor.In doctrina s-a observant o relatie de la accesoriu la principal spunandu-se ca recomandarile ar fi accesorii ale unor conventii ele avand rolul de a clarifica rolul celor din urma.Un alt aspect important este ,ca spre deosebire de conventii,recomandarile nu trebuie ratificate de statele parti OIM.
5.Care sunt trăsăturile caracteristice ale OIM?
OIM se caracterizeaza prin obiectivele sale: promovarea şi realizarea standardelor şi principiilor drepturilor fundamentale în muncă;crearea oportunităţilor mai mari pentru femei şi bărbaţi pentru asigurarea de locuri de muncă şi venituri decente;creşterea acoperirii şi eficacităţii protecţiei sociale pentru toţi;consolidarea, tripartismul şi dialogului social Pentru a fi eficienta in urmarire scopului sau ,OIM dispune de 3 mari mijloace de actiune:norme, cooperare tehnica si activitatea de cercetare si difuzare a informatiei. OIM urmareste întarirea cooperarii contribuind în acelaşi timp la aplicarea normelor O.I.M. dar şi la semnalarea unor elemente de perfecţionare a acestora în raport cu realităţile sociale. 6.Care sunt asemănările si deosebirile dintre convențiile oim si tratatele internaționale.? Conventiile OIM la fel ca si tratatele international au forta obligatorie in raport cu statele care le recunosc.Ambele necesita aprobarea printr-o lege in Parlamentul Romaniei.Ambele acte atrag sanctiuni in caz de nerespectare a lor.De regula atat in cazul tratatelor cat si in cazul conventiilor exista un organism care monitorizeaza aplicarea acestora. Deosebirea ar fi ca trataele au un camp de aplicare mai larg decat conventiile care reglementeaza doar aspecte privind administrarea fortei de munca ,privind bunastarea sociala si drepturile omului..Pentru a adopta o conventie e nevoie de votul a 2/3 din voturile Conferintei Internationale a Muncii in timp ce un tratat nu presupune un asemenea vot.