Sunteți pe pagina 1din 16

PSIHANALIZA GRILE 4 NR.

NR. 1
1. Principala noutate a psihologiei individuale constă în:
a. sublinierea dimensiunii sociale pentru viaţa psihică în general şi pentru inconştient în particular.
b. sublinierea dimensiunii individuale pentru viaţa psihică
c. Sublinierea dimensiunii pulsionale pentru viaţa psihică
2. Pentru Adler, inconştientul este alcătuit din:
a. conţinuturi pulsionale sexuale sau agresive
b. conţinuturi legate de socialitatea omului
c. conţinuturi colective, generale
3. Pentru Adler, nevroza este o urmare a
a. rezolvării defectuoase a complexului Oedip
b. conflictului natură-cultură
c. eşecul tentativei de a găsi forme acceptabile social pentru dorinţa de autoafirmare.
4. În prima copilărie, sentimentul de inferioritate este, după Adler
a. inevitabil
b. tranzitoriu
c. evitabil
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate.
5. Din perspectivă adleriană, maturitatea şi sănătatea psihică echivalează cu:
a. posibilitatea de a da o formă socială tendinţei de autoafirmare.
b. capacitatea de a iubi şi a munci
c. echilibrul între viaţa internă şi lumea externă
6. În cazul anumitor culturişti, care, asemeni lui Steve Reaves, un celebru culturist american care a jucat în
câteva superproducţii de succes, au început să practice acest sport din dorinţa de a-şi corecta constituţia
firavă este vorba despre:
a. compensare reală directă
b. compensarea şansei următoare
c. pseudocompensare
7. Protestul viril se manifestă prin:
a. lupta împotriva calităţilor feminine
b. promovarea calităţilor masculine
c. promovarea calităţilor feminine
d. lupta împotriva calităţilor masculine
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
8. Protestul viril are drept scop:
a. combaterea sentimentului de inferioritate provocat de apartenenţa la sexul feminin sau de existenţa calităţilor
feminine la bărbaţi.
b. combaterea sentimentului de inferioritate provocat de apartenenţa la sexul masculin sau de existenţa calităţilor
masculine.
c. compensarea reală directă
9. În Berlinul anului 1912, un răufăcător a întins noaptea o sârmă de oţel între doi copaci de pe cele două
laturi ale unei străzi lăturalnice cu intenţia de a decapita pe conducătorul primului automobil care ar fi trecut
pe acolo. Atunci posesorii de automobile erau oameni foarte bogaţi şi automobilele erau decapotabile. În acest
caz:
a. dorinţa de răzbunare nu s-a transformat complet în resentiment, deoarece purtătorul ei nu-şi refuza complet
acţiunea
b. dorinţa de răzbunare s-a transformat complet în resentiment, fapt demonstrat de absenţa folosului personal,
indiferenţa faţă de identitatea victimei şi riscul minim asumat de făptuitor

1/16
10. În prima teorie freudiană psihicul era împărţit în următoarele instanţe:
a. conştient, preconştient, inconştient
b. Se, Eu şi Supraeu
c. conştient şi inconştient
11. În a doua teorie freudiană despre psihic, inconştientul era
a. o instanţă de sine stătătoare
b. un atribut al fiecăreia dintre cele trei instanţe care structurează psihicul (Se, Eu, Supraeu)
c. o caracteristică a vieţii psihice
12. Din punct de vedere economic Se-ul:
a. constituie materialul din care se formează Eul şi Supraeul
b. este rezervorul de energie al psihicului
c. intră în conflict cu Eul şi Supraeul
13. În a doua teorie freudiană despre psihic, instinctului morţii îi corespunde
a. principiul repetiţiei
b. principiul plăcerii
c. principiul realităţii.
14. Prima teorie despre psihic pune accentul pe:
a. discontinuitatea dintre instanţele psihice
b. discontinuitatea dintre psihic şi biologic
c. continuitatea dintre biologic şi psihic
d. continuitatea dintre instanţele psihice
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
15. Funcţiile Eului sunt:
a. autoconservarea organismului.
b. controlul Supraeului
c. testarea realităţii.
d. modificarea realităţii în funcţie de scopuri
e. controlul Se-ului
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
16. Morala inconştientă:
= Supraeul morala constienta =eul
a. este o morală a datoriei necondiţionate
b. este o morală a datoriei condiţionate = moarala constienta
c. apelează la refulare
d. apelează la reprimare = morala constienta
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
17. Sentimentul de culpabilitate conştient
a. este independent faţă de realizarea răului
b. este dependent de realizarea răului
c. generează fenomenul paradoxal al răufăcătorilor din sentiment de culpabilitate
18. Apărarea se referă la:
a. un proces prin intermediul căruia conştiinţa este ferită de excitanţii interni periculoşi, conflictuali (pulsiuni,
dorinţe, sentimente)
b. un proces prin intermediul căruia conştiinţa este ferită de excitanţii externi foarte puternici
c. un proces prin intermediul căruia conştiinţa ia contact cu excitanţii interni periculoşi şi excitanţii externi foarte
puternici
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
19. Timpii refulării sunt:
a. refularea originară
b. refularea secundară
c. atracţia exercitată de alte conţinuturi refulate
2/16
d. întoarcerea refulatului
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
20. Regresia topică:
a. parcurge în sens invers sistemele psihice orientate într-o direcţie determinată
b. subiectul revine la etape depăşite ale dezvoltării libidinale sau ale Eului
c. subiectul se întoarce la niveluri inferioare din punctul de vedere al complexităţii, structurării şi diferenţierii
21. Refularea este definită drept:
a. procedeu prin care subiectul încearcă să dea o explicaţie coerentă din punct de vedere logic sau acceptabilă din
punct de vedere moral unor atitudini, idei, sentimente ale căror adevărate motive nu sunt percepute.
b. procesul care vizează menţinerea în inconştient a tuturor ideilor şi reprezentărilor legate de pulsiuni şi a căror
realizare, producătoare de plăcere, ar afecta echilibrul funcţionării psihice a individului, devenind sursă de
neplăcere
c. proces prin care subiectul manifestă o atitudine sau un comportament opus ca sens unei dorinţe pulsionale refulate
şi constituit ca reacţie la aceasta.
22. Regresia este definită drept:
a. procesul psihic prin intermediul căruia un subiect individual sau colectiv se întoarce la un nivel anterior al
dezvoltării psihice, fie că este vorba de gândire, sentiment, comportament.
b. procesul inconştient trăit de Eu în momentul în care, urmărind un scop defensiv, se transformă într-un aspect al
obiectului.
c. procesul psihic prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în afara sa, în persoane sau lucruri, calităţi,
dorinţe, sentimente care îi aparţin, dar pe care nu le cunoaşte sau refuză să le accepte.

O femeie de 37 de ani care a fost părăsită de soţul ei după ce timp de 7 ani a făcut eforturi considerabile, dar
infructuoase de a rămâne însărcinată. Imediat după aceasta, s-a îmbolnăvit de astm bronşic, ceea ce a necesitat o
perioadă de spitalizare. Psihoterapeutului care a tratat-o în spital i-a comunicat sentimentul de inferioritate pe care
l-a avut întotdeauna faţă de sora sa mai mică, între timp mamă a trei copii. Înainte de a o părăsi, soţul pacientei şi-
a exprimat încă o dată dorinţa de a avea copii.
23. În primele zile de internare, înainte de a vorbi cu psihoterapeutul, pacienta a sunat-o pe o prietenă care
lucra la poliţie pentru a reclama o asistentă din spital care ar fi avut intenţia de a-i administra medicamente
care să-i permită să-i controleze gândurile. Respectiva asistentă a fost cu siguranţă plătită de soţul ei. În
această situaţie pacienta se apără prin:
a. proiectarea agresivităţii inconştiente asupra soţului
b. refularea agresivităţii inconştiente faţă de soţul său
c. intorcea agresivitatea inconştientă împotriva propriei persoane
24. După ce un tânăr medic a dovedit o anumită neîndemânare în a-i pune o perfuzie, pacienta i-a comunicat
asistentei de noapte că îi pare deosebit de rău că îi creează probleme tânărului medic. A fost foarte
impresionată când asistenta l-a ironizat pe medic, nemaiîndrăznind apoi s-o cheme pe asistentă, justificând că
nu mai vrea să creeze probleme celorlalţi. În acest caz, pacienta:
a. proiectează agresivitatea inconştientă asupra medicului şi asistentei
b. întoarce agresivitatea masivă împotriva propriei persoane
c. refulează agresivitatea masivă faţă de medic
25. Când noul terapeut avansează cu prudenţă ipoteza că citirea scrisorii de adio lăsate de soţul ei a supărat-
o, pacienta mai întâi neagă sentimentul respectiv, pentru ca apoi să afirme că soţul ei trebuie să fi avut
motivele lui care l-au făcut s-o părăsească. Vorbeşte cu detaşare, fără emoţie, pe deplin raţional despre aceste
motive. Această situaţie apare ca efect al:
a. refulării
b. negării
c. formaţiunii reacţionale
d. regresiei
e. izolării
26. Când pacienta a primit în spital vederi de la copiii surorii ei, s-a hotărât să ţină un jurnal imaginar în care
descria aventurile unei mătuşi necăsătorite cu copiii vecinei. După terminarea psihoterapiei din afara
3/16
spitalului, a propus jurnalul său unui ziar care i-a oferit spre publicare o rubrică specială. Mijlocul de
apărare care intervine în acest caz este:
a. reprimarea
b. negarea
c. formaţiunea reacţională
d. sublimarea
e. izolarea
27. În spital a preferat lecturi filosofice şi psihologice despre depăşirea suferinţei, dar a refuzat o revistă
despre îngrijirea sugarilor. Pacienta este capabilă să menţină în planul conştiinţei toate componentele
conflictului şi în acelaşi timp să controleze impulsurile şi afectele generate de conflict. În acest caz, ea
utilizează:
a. reprimarea
b. negarea
c. formaţiunea reacţională
d. sublimarea
e. izolarea
28. Identificarea este:
a. procesul psihic prin intermediul căruia un subiect individual sau colectiv se întoarce la un nivel anterior al
dezvoltării psihice, fie că este vorba de gândire, sentiment, comportament.
b. procesul inconştient trăit de Eu în momentul în care, urmărind un scop defensiv, se transformă într-un aspect al
obiectului.
c. procesul psihic prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în afara sa, în persoane sau lucruri, calităţi,
dorinţe, sentimente care îi aparţin, dar pe care nu le cunoaşte sau refuză să le accepte.
29. Concepţia psihanalitică despre sexualitatea umane afirmă că:
a. Sexualitatea este activă încă de la naştere, şi nu o activitate care apare abia la pubertate.
b. Scopul sexualităţii umane, unirea sexelor opuse, vizează în ultimă instanţă reproducerea.
c. Sexualitatea infantilă este orientată spre obţinerea plăcerii ca scop în sine, şi nu spre reproducere, asemenea
sexualităţii adultului.
d. Sexualitatea infantilă se sprijină pe alte funcţii fiziologice importante, cum ar fi cea de hrănire şi cea excretorie.
e. Activitatea sexuală se instalează abia la pubertate, în legătură cu maturizarea biologică a organelor
reproductive.
f. Sexualitatea infantilă îşi atinge scopul hedonic prin excitarea zonelor erogene şi exercitarea anumitor tendinţe
parţiale, cum ar fi exhibiţionismul, voaiorismul, cruzimea etc.
g. Sexualitatea este absentă din viaţa copilului, imaginat ca fiind chintesenţa purităţii.
h. Sexualitatea infantilă este predominant autoerotică
i. Sexualitatea infantilă parcurge o serie de faze, care, după Freud, sunt determinate genetic
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
30. În stadiul oral, scopul instinctului sexual este:???
a. autoerotic
b. presiunea relaţională asupra obiectului
c. încorporarea obiectului
d. reproducerea
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

NR 2
1. Pentru Adler, din socialitatea omului derivă:
a. dorinţa sa de autoafirmare
b. sentimentele şi complexele sale de inferioritate
c. încercările reuşite sau nu de a le compensa.
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate.
2. Teoria lui Adler accentuează:

4/16
a. cauzalitatea psihică
b. finalitatea psihică
c. atât cauzalitatea, cât şi finalitatea psihică
3. Principalii factori care contribuie la permanentizarea sentimentului de inferioritate sunt:
a. Handicapul fizic şi anumite particularităţi fizice
b. Apartenenţa la categorii sociale defavorizate
c. Apartenenţa la sexul feminin
d. Educaţia familială excesiv de permisivă
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate.
4. Compensarea este:
a. Procesul de înlocuire a sentimentului de mai mică valoare cu un sentiment pozitiv al valorii proprii
b. Procesul de înlocuire a sentimentului de mai mică valoare cu un sentiment negativ al valorii proprii
c. Procesul de înlocuire a sentimentului de mare valoare cu un sentiment pozitiv al valorii proprii
5. În cazul lui Demostene, care, printr-o muncă tenace, a reuşit să-şi metamorfozeze bâlbâiala în cea mai
desăvârşită dicţiune a intervenit fenomenul de:
a. compensare a şansei următoare
b. supracompensare
c. pseudocompensare
6. În cazul compensărilor reale:
a. se acţionează asupra cauzelor care au produs sentimentul de inferioritate.
b. se acţionează asupra sentimentului de inferioritate, care este îndepărtat din conştiinţă.
7. Protestul viril
a. reprezintă orientarea inconştientă spre un ideal de masculinitate
b. reprezintă orientarea inconştientă spre un ideal de feminitate
c. reprezintă conştientizarea unui ideal de masculinitate
8. Pentru ca dorinţa de răzbunare să producă resentiment este necesar ca: ??
a. amânarea reacţiei să se prelungească indefinit
b. conştiinţa neputinţei să se permanentizeze
c. reacţia să nu poată fi amânată
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
9. Apariţia resentimentului este indicată de:
a. devalorizarea răzbunării
b. valorizarea inacţiunii
c. valorizarea răzbunării
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
10. Condiţia transformării invidiei în resentiment este:
a. permanentizarea neputinţei de a obţine bunul dorit
b. conştientizarea neputinţei de a obţine bunul dorit
c. faptul neplăcut că nu posedăm un bun deţinut de altcineva
11. În prima teorie freudiană despre psihic, inconştientul era
a. o instanţă de sine stătătoare
b. un atribut al fiecăreia dintre cele trei instanţe care structurează psihicul (Se, Eu, Supraeu)
c. o caracteristică a vieţii psihice
12. Din punct de vedere dinamic Se-ul:
a. constituie materialul din care se formează Eul şi Supraeul
b. este rezervorul de energie al psihicului
c. intră în conflict cu Eul şi Supraeul
13. Din punct de vedere genetic Se-ul:
a. constituie materialul din care se formează Eul şi Supraeul
b. este rezervorul de energie al psihicului

5/16
c. intră în conflict cu Eul şi Supraeul
14. În a doua teorie freudiană despre psihic, instinctului vieţii îi corespunde
a. principiul repetiţiei
b. principiul plăcerii
c. principiul realităţii.
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
15. A doua teorie despre psihic pune accentul pe:
a. discontinuitatea dintre instanţele psihice
b. discontinuitatea dintre psihic şi biologic
c. continuitatea dintre biologic şi psihic
d. continuitatea dintre instanţele psihice
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
16. Maturitatea psihică este atinsă în momentul în care
a. Eul este autonom în raport cu Se-ul şi Supraeul
b. Eul este comandat de Se
c. Eul este tutelat de Supraeu
17. Morala conştientă: =Eul
a. este o morală a datoriei necondiţionate
b. este o morală a datoriei condiţionate
c. apelează la refulare
d. apelează la reprimare
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
18. Raţionalizarea este
a. Procedeu prin care subiectul încearcă să dea o explicaţie coerentă din punct de vedere logic sau acceptabilă din
punct de vedere moral unor atitudini, idei, sentimente ale căror adevărate motive nu sunt percepute.
b. procesul care vizează menţinerea în inconştient a tuturor ideilor şi reprezentărilor legate de pulsiuni şi a căror
realizare, producătoare de plăcere, ar afecta echilibrul funcţionării psihice a individului, devenind sursă de
neplăcere
c. procesul psihic prin intermediul căruia un subiect individual sau colectiv se întoarce la un nivel anterior al
dezvoltării psihice, fie că este vorba de gândire, sentiment, comportament.
19. Refularea secundară presupune: ??
a. refularea originară
b. acţiunea Supraeului
c. atracţia exercitată de alte conţinuturi refulate
d. întoarcerea refulatului
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate.

20. Regresia temporală:


a. parcurge în sens invers sistemele psihice orientate într-o direcţie determinată
b. subiectul revine la etape depăşite ale dezvoltării libidinale sau ale Eului
c. subiectul se întoarce la niveluri inferioare din punctul de vedere al complexităţii, structurării şi diferenţierii

21. Ordinea, curăţenia, mila înlocuiesc dezordinea, murdăria, cruzimea ca efect al:
a. refulării
b. formaţiunii reacţionale
c. regresiei
d. proiecţiei

22. Formaţiunea reacţională este definită drept:


a. procedeu prin care subiectul încearcă să dea o explicaţie coerentă din punct de vedere logic sau acceptabilă din
punct de vedere moral unor atitudini, idei, sentimente ale căror adevărate motive nu sunt percepute.
6/16
b. procesul care vizează menţinerea în inconştient a tuturor ideilor şi reprezentărilor legate de pulsiuni şi a căror
realizare, producătoare de plăcere, ar afecta echilibrul funcţionării psihice a individului, devenind sursă de
neplăcere
c. proces prin care subiectul manifestă o atitudine sau un comportament opus ca sens unei dorinţe pulsionale
refulate şi constituit ca reacţie la aceasta.

O femeie de 37 de ani care a fost părăsită de soţul ei după ce timp de 7 ani a făcut eforturi considerabile, dar
infructuoase de a rămâne însărcinată. Imediat după aceasta, s-a îmbolnăvit de astm bronşic, ceea ce a necesitat o
perioadă de spitalizare. Psihoterapeutului care a tratat-o în spital i-a comunicat sentimentul de inferioritate pe care
l-a avut întotdeauna faţă de sora sa mai mică, între timp mamă a trei copii. Înainte de a o părăsi, soţul pacientei şi-
a exprimat încă o dată dorinţa de a avea copii.
23. În spital, pacienta povesteşte vecinei de cameră că are un soţ minunat, care a preluat toate grijile casei în
perioada bolii. În această situaţie, pacienta:
a. refulează
b. proiectează
c. neagă realitatea

24. După externare, a solicitat ajutorul unui alt psihoterapeut, recomandat de psihoterapeuta din clinică.
Când noul psihoterapeut o roagă să-I amintească numele primei psihoterapeute, îi este imposibil să şi-l
amintească. Acesta este un efect al:
a. refulării
b. negării
c. formaţiunii reacţionale
d. regresiei
e. izolării

25. Când sora ei a antrenat-o într-o discuţie despre soţul care a părăsit-o, i-a spus că de fapt îi este
recunoscătoare pentru că în felul acesta nu se mai simte obligată să aibă copii. În aceeaşi discuţie, scoate în
evidenţă avantajele situaţiei de a nu avea obligaţii familiale. În această situaţie putem observa intervenţia:
a. refulării
b. negării
c. formaţiunii reacţionale
d. regresiei
e. izolării

26. Când pacienta a primit în spital vederi de la copiii surorii ei, s-a hotărât să ţină un jurnal imaginar în care
descria aventurile unei mătuşi necăsătorite cu copiii vecinei. După terminarea psihoterapiei din afara
spitalului, a propus jurnalul său unui ziar care i-a oferit spre publicare o rubrică specială. Mijlocul de
apărare care intervine în acest caz este:
a. reprimarea
b. negarea
c. formaţiunea reacţională
d. sublimarea
e. izolarea
27. În spital a preferat lecturi filosofice şi psihologice despre depăşirea suferinţei, dar a refuzat o revistă
despre îngrijirea sugarilor. Pacienta este capabilă să menţină în planul conştiinţei toate componentele
conflictului şi în acelaşi timp să controleze impulsurile şi afectele generate de conflict. În acest caz, ea
utilizează:
a. reprimarea
b. negarea
c. formaţiunea reacţională
d. sublimarea
e. izolarea
7/16
28. Refularea este definită drept:
a. procedeu prin care subiectul încearcă să dea o explicaţie coerentă din punct de vedere logic sau acceptabilă
din punct de vedere moral unor atitudini, idei, sentimente ale căror adevărate motive nu sunt percepute.
b. procesul care vizează menţinerea în inconştient a tuturor ideilor şi reprezentărilor legate de pulsiuni şi a
căror realizare, producătoare de plăcere, ar afecta echilibrul funcţionării psihice a individului, devenind
sursă de neplăcere
c. procesul psihic prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în afara sa, în persoane sau lucruri,
calităţi, dorinţe, sentimente care îi aparţin, dar pe care nu le cunoaşte sau refuză să le accepte.

29. Proiecţia este:


a. procesul psihic prin intermediul căruia un subiect individual sau colectiv se întoarce la un nivel anterior al
dezvoltării psihice, fie că este vorba de gândire, sentiment, comportament.
b. procesul inconştient trăit de Eu în momentul în care, urmărind un scop defensiv, se transformă într-un aspect al
obiectului.
c. procesul psihic prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în afara sa, în persoane sau lucruri, calităţi,
dorinţe, sentimente care îi aparţin, dar pe care nu le cunoaşte sau refuză să le accepte.

30. Concepţia comună despre sexualitatea umane afirmă că:


a. Sexualitatea este activă încă de la naştere, şi nu o activitate care apare abia la pubertate.
b. Scopul sexualităţii umane, unirea sexelor opuse, vizează în ultimă instanţă reproducerea.
c. Sexualitatea infantilă este orientată spre obţinerea plăcerii ca scop în sine, şi nu spre reproducere, asemenea
sexualităţii adultului.
d. Sexualitatea infantilă se sprijină pe alte funcţii fiziologice importante, cum ar fi cea de hrănire şi cea excretorie.
e. Activitatea sexuală se instalează abia la pubertate, în legătură cu maturizarea biologică a organelor
reproductive.
f. Sexualitatea infantilă îşi atinge scopul hedonic prin excitarea zonelor erogene şi exercitarea anumitor tendinţe
parţiale, cum ar fi exhibiţionismul, voaiorismul, cruzimea etc.
g. Sexualitatea este absentă din viaţa copilului, imaginat ca fiind chintesenţa purităţii.
h. Sexualitatea infantilă este predominant autoerotică
i. Sexualitatea infantilă parcurge o serie de faze, care, după Freud, sunt determinate genetic.
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

NR 3
1. În prima teorie freudiană psihicul era împărţit în următoarele instanţe:
a. conştient, preconştient, inconştient
b. Se, Eu şi Supraeu
c. conştient şi inconştient

2. În a doua teorie freudiană despre psihic, inconştientul era


a. o instanţă de sine stătătoare
b. un atribut al fiecăreia dintre cele trei instanţe care structurează psihicul (Se, Eu, Supraeu)
c. o caracteristică a vieţii psihice

3. În a doua teorie freudiană despre psihic, instinctului morţii îi corespunde


a. principiul repetiţiei
b. principiul plăcerii
c. principiul realităţii.

4. Prima teorie despre psihic pune accentul pe:


a. discontinuitatea dintre instanţele psihice
8/16
b. discontinuitatea dintre psihic şi biologic
c. continuitatea dintre biologic şi psihic
d. continuitatea dintre instanţele psihice
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

5. Din punct de vedere economic Se-ul:


a. constituie materialul din care se formează Eul şi Supraeul
b. este rezervorul de energie al psihicului
c. intră în conflict cu Eul şi Supraeul

6. Funcţiile Eului sunt:


a. autoconservarea organismului.
b. controlul Supraeului
c. testarea realităţii.
d. modificarea realităţii în funcţie de scopuri
e. controlul Se-ului
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

7. Sentimentul de culpabilitate conştient


a. este independent faţă de realizarea răului
b. este dependent de realizarea răului
c. generează fenomenul paradoxal al răufăcătorilor din sentiment de culpabilitate

8. Morala inconştientă:
a. este o morală a datoriei necondiţionate
b. este o morală a datoriei condiţionate
c. apelează la refulare
d. apelează la reprimare
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

9. Apărarea se referă la:


a. un proces prin intermediul căruia conştiinţa este ferită de excitanţii interni periculoşi, conflictuali (pulsiuni,
dorinţe, sentimente)
b. un proces prin intermediul căruia conştiinţa este ferită de excitanţii externi foarte puternici
c. un proces prin intermediul căruia conştiinţa ia contact cu excitanţii interni periculoşi şi excitanţii externi foarte
puternici
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

10. Timpii refulării sunt:


a. refularea originară
b. refularea secundară
c. atracţia exercitată de alte conţinuturi refulate
d. întoarcerea refulatului
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

11. Regresia topică:


a. parcurge în sens invers sistemele psihice orientate într-o direcţie determinată
b. subiectul revine la etape depăşite ale dezvoltării libidinale sau ale Eului
c. subiectul se întoarce la niveluri inferioare din punctul de vedere al complexităţii, structurării şi diferenţierii

12. Refularea este definită drept:

9/16
a. procedeu prin care subiectul încearcă să dea o explicaţie coerentă din punct de vedere logic sau acceptabilă din
punct de vedere moral unor atitudini, idei, sentimente ale căror adevărate motive nu sunt percepute.
b. procesul care vizează menţinerea în inconştient a tuturor ideilor şi reprezentărilor legate de pulsiuni şi a căror
realizare, producătoare de plăcere, ar afecta echilibrul funcţionării psihice a individului, devenind sursă de
neplăcere
c. proces prin care subiectul manifestă o atitudine sau un comportament opus ca sens unei dorinţe pulsionale refulate
şi constituit ca reacţie la aceasta.

13. Proiectia este definită drept:


a. procesul psihic prin intermediul căruia un subiect individual sau colectiv se întoarce la un nivel anterior al
dezvoltării psihice, fie că este vorba de gândire, sentiment, comportament.
b. procesul inconştient trăit de Eu în momentul în care, urmărind un scop defensiv, se transformă într-un aspect al
obiectului.
c. procesul psihic prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în afara sa, în persoane sau lucruri, calităţi,
dorinţe, sentimente care îi aparţin, dar pe care nu le cunoaşte sau refuză să le accepte.

O femeie de 37 de ani care a fost părăsită de soţul ei după ce timp de 7 ani a făcut eforturi considerabile, dar
infructuoase de a rămâne însărcinată. Imediat după aceasta, s-a îmbolnăvit de astm bronşic, ceea ce a necesitat o
perioadă de spitalizare. Psihoterapeutului care a tratat-o în spital i-a comunicat sentimentul de inferioritate pe care
l-a avut întotdeauna faţă de sora sa mai mică, între timp mamă a trei copii. Înainte de a o părăsi, soţul pacientei şi-
a exprimat încă o dată dorinţa de a avea copii.
14. După ce un tânăr medic a dovedit o anumită neîndemânare în a-i pune o perfuzie, pacienta i-a comunicat
asistentei de noapte că îi pare deosebit de rău că îi creează probleme tânărului medic. A fost foarte
impresionată când asistenta l-a ironizat pe medic, nemaiîndrăznind apoi s-o cheme pe asistentă, justificând că
nu mai vrea să creeze probleme celorlalţi. În acest caz, pacienta:
a. proiectează agresivitatea inconştientă asupra medicului şi asistentei
b. întoarce agresivitatea masivă împotriva propriei persoane
c. refulează agresivitatea masivă faţă de medic

15. În primele zile de internare, înainte de a vorbi cu psihoterapeutul, pacienta a sunat-o pe o prietenă care
lucra la poliţie pentru a reclama o asistentă din spital care ar fi avut intenţia de a-i administra medicamente
care să-i permită să-i controleze gândurile. Respectiva asistentă a fost cu siguranţă plătită de soţul ei. În
această situaţie pacienta se apără prin:
a. proiectarea agresivităţii inconştiente asupra soţului
b. refularea agresivităţii inconştiente faţă de soţul său
c. intorcea agresivitatea inconştientă împotriva propriei persoane

16. Când noul terapeut avansează cu prudenţă ipoteza că citirea scrisorii de adio lăsate de soţul ei a supărat-
o, pacienta mai întâi neagă sentimentul respectiv, pentru ca apoi să afirme că soţul ei trebuie să fi avut
motivele lui care l-au făcut s-o părăsească. Vorbeşte cu detaşare, fără emoţie, pe deplin raţional despre aceste
motive. Această situaţie apare ca efect al:
a. refulării
b. negării
c. formaţiunii reacţionale
d. regresiei
e. izolării

17. Când pacienta a primit în spital vederi de la copiii surorii ei, s-a hotărât să ţină un jurnal imaginar în care
descria aventurile unei mătuşi necăsătorite cu copiii vecinei. După terminarea psihoterapiei din afara
spitalului, a propus jurnalul său unui ziar care i-a oferit spre publicare o rubrică specială. Mijlocul de
apărare care intervine în acest caz este:
a. reprimarea
b. negarea
10/16
c. formaţiunea reacţională
d. sublimarea
e. izolarea

18. În spital a preferat lecturi filosofice şi psihologice despre depăşirea suferinţei, dar a refuzat o revistă
despre îngrijirea sugarilor. Pacienta este capabilă să menţină în planul conştiinţei toate componentele
conflictului şi în acelaşi timp să controleze impulsurile şi afectele generate de conflict. În acest caz, ea
utilizează:
a. reprimarea
b. negarea
c. formaţiunea reacţională
d. sublimarea
e. izolarea

19. Identificarea este:


a. procesul psihic prin intermediul căruia un subiect individual sau colectiv se întoarce la un nivel anterior al
dezvoltării psihice, fie că este vorba de gândire, sentiment, comportament.
b. procesul inconştient trăit de Eu în momentul în care, urmărind un scop defensiv, se transformă într-un aspect al
obiectului.
c. procesul psihic prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în afara sa, în persoane sau lucruri, calităţi,
dorinţe, sentimente care îi aparţin, dar pe care nu le cunoaşte sau refuză să le accepte.

20. Concepţia psihanalitică despre sexualitatea umane afirmă că:


a. Sexualitatea este activă încă de la naştere, şi nu o activitate care apare abia la pubertate.
b. Scopul sexualităţii umane, unirea sexelor opuse, vizează în ultimă instanţă reproducerea.
c. Sexualitatea infantilă este orientată spre obţinerea plăcerii ca scop în sine, şi nu spre reproducere, asemenea
sexualităţii adultului.
d. Sexualitatea infantilă se sprijină pe alte funcţii fiziologice importante, cum ar fi cea de hrănire şi cea excretorie.
e. Activitatea sexuală se instalează abia la pubertate, în legătură cu maturizarea biologică a organelor
reproductive.
f. Sexualitatea infantilă îşi atinge scopul hedonic prin excitarea zonelor erogene şi exercitarea anumitor tendinţe
parţiale, cum ar fi exhibiţionismul, voaiorismul, cruzimea etc.
g. Sexualitatea este absentă din viaţa copilului, imaginat ca fiind chintesenţa purităţii.
h. Sexualitatea infantilă este predominant autoerotică
i. Sexualitatea infantilă parcurge o serie de faze, care, după Freud, sunt determinate genetic.
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

21. Fetiţa, confruntându-se cu faptul că nu are penis, poate adopta mai multe atitudini, normală fiind:
a. refuză sexualitatea şi implicit dorinţa de penis
b. manifestă “invidie de penis”
c. înlocuieşte dorinţa de a avea un penis cu dorinţa de a avea un copil

22. Principala noutate a psihologiei individuale constă în:


a. sublinierea dimensiunii sociale pentru viaţa psihică în general şi pentru inconştient în particular.
b. sublinierea dimensiunii individuale pentru viaţa psihică
c. Sublinierea dimensiunii pulsionale pentru viaţa psihică

23. Pentru Adler, inconştientul este alcătuit din:


a. conţinuturi pulsionale sexuale sau agresive
b. conţinuturi legate de socialitatea omului
c. conţinuturi colective, generale

11/16
24. Pentru Adler, nevroza este o urmare a ??
a. rezolvării defectuoase a complexului Oedip
b. conflictului natură-cultură
c. eşecul tentativei de a găsi forme acceptabile social pentru dorinţa de autoafirmare.

25. În prima copilărie, sentimentul de inferioritate este, după Adler


a. inevitabil
b. tranzitoriu
c. evitabil
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate.

26. Din perspectivă adleriană, maturitatea şi sănătatea psihică echivalează cu:


a. posibilitatea de a da o formă socială tendinţei de autoafirmare.
b. capacitatea de a iubi şi a munci
c. echilibrul între viaţa internă şi lumea externă

27. Protestul viril se manifestă prin:


a. lupta împotriva calităţilor feminine
b. promovarea calităţilor masculine
c. promovarea calităţilor feminine
d. lupta împotriva calităţilor masculine

Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

28. În cazul anumitor culturişti, care, asemeni lui Steve Reaves, un celebru culturist american care a jucat în
câteva superproducţii de succes, au început să practice acest sport din dorinţa de a-şi corecta constituţia
firavă este vorba despre:
a. compensare reală directă
b. compensarea şansei următoare
c. pseudocompensare

29. Protestul viril are drept scop:


a. combaterea sentimentului de inferioritate provocat de apartenenţa la sexul feminin sau de existenţa calităţilor
feminine la bărbaţi.
b. combaterea sentimentului de inferioritate provocat de apartenenţa la sexul masculin sau de existenţa calităţilor
masculine.
c. compensarea reală directă

30. În Berlinul anului 1912, un răufăcător a întins noaptea o sârmă de oţel între doi copaci de pe cele două
laturi ale unei străzi lăturalnice cu intenţia de a decapita pe conducătorul primului automobil care ar fi trecut
pe acolo. Atunci posesorii de automobile erau oameni foarte bogaţi şi automobilele erau decapotabile. În acest
caz:
a. dorinţa de răzbunare nu s-a transformat complet în resentiment, deoarece purtătorul ei nu-şi refuza complet
acţiunea
b. dorinţa de răzbunare s-a transformat complet în resentiment, fapt demonstrat de absenţa folosului personal,
indiferenţa faţă de identitatea victimei şi riscul minim asumat de făptuitor

NR4
1. Concepţia comună despre sexualitatea umane afirmă că:
a. Sexualitatea este activă încă de la naştere, şi nu o activitate care apare abia la pubertate.

12/16
b. Scopul sexualităţii umane, unirea sexelor opuse, vizează în ultimă instanţă reproducerea.
c. Sexualitatea infantilă este orientată spre obţinerea plăcerii ca scop în sine, şi nu spre reproducere, asemenea
sexualităţii adultului.
d. Sexualitatea infantilă se sprijină pe alte funcţii fiziologice importante, cum ar fi cea de hrănire şi cea excretorie.
e. Activitatea sexuală se instalează abia la pubertate, în legătură cu maturizarea biologică a organelor
reproductive.
f. Sexualitatea infantilă îşi atinge scopul hedonic prin excitarea zonelor erogene şi exercitarea anumitor tendinţe
parţiale, cum ar fi exhibiţionismul, voaiorismul, cruzimea etc.
g. Sexualitatea este absentă din viaţa copilului, imaginat ca fiind chintesenţa purităţii.
h. Sexualitatea infantilă este predominant autoerotică
i. Sexualitatea infantilă parcurge o serie de faze, care, după Freud, sunt determinate genetic.
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
2. În prima teorie freudiană despre psihic, era
a. o instanţă de sine stătătoare
b. un atribut al fiecăreia dintre cele trei instanţe care structurează psihicul (Se, Eu, Supraeu)
c. o caracteristică a vieţii psihice
3. Din punct de vedere dinamic Se-ul:
a. constituie materialul din care se formează Eul şi Supraeul
b. este rezervorul de energie al psihicului
c. intră în conflict cu Eul şi Supraeul
4. Din punct de vedere genetic Se-ul:
a. constituie materialul din care se formează Eul şi Supraeul
b. este rezervorul de energie al psihicului
c. intră în conflict cu Eul şi Supraeul
5. În a doua teorie freudiană despre psihic, instinctului vieţii îi corespunde
a. principiul repetiţiei
b. principiul plăcerii
c. principiul realităţii.
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate
6. A doua teorie despre psihic pune accentul pe:
a. discontinuitatea dintre instanţele psihice
b. discontinuitatea dintre psihic şi biologic
c. continuitatea dintre biologic şi psihic
d. continuitatea dintre instanţele psihice
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

7. Maturitatea psihică este atinsă în momentul în care


a. Eul este autonom în raport cu Se-ul şi Supraeul
b. Eul este comandat de Se
c. Eul este tutelat de Supraeu

8. Morala conştientă:
a. este o morală a datoriei necondiţionate
b. este o morală a datoriei condiţionate
c. apelează la refulare
d. apelează la reprimare
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

9. Raţionalizarea este
a. Procedeu prin care subiectul încearcă să dea o explicaţie coerentă din punct de vedere logic sau acceptabilă din
punct de vedere moral unor atitudini, idei, sentimente ale căror adevărate motive nu sunt percepute.

13/16
b. procesul care vizează menţinerea în inconştient a tuturor ideilor şi reprezentărilor legate de pulsiuni şi a căror
realizare, producătoare de plăcere, ar afecta echilibrul funcţionării psihice a individului, devenind sursă de
neplăcere
c. procesul psihic prin intermediul căruia un subiect individual sau colectiv se întoarce la un nivel anterior al
dezvoltării psihice, fie că este vorba de gândire, sentiment, comportament.

10. Refularea secundară presupune:


a. refularea originară
b. acţiunea Supraeului
c. atracţia exercitată de alte conţinuturi refulate
d. întoarcerea refulatului
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate.

11. Regresia temporală:


a. parcurge în sens invers sistemele psihice orientate într-o direcţie determinată
b. subiectul revine la etape depăşite ale dezvoltării libidinale sau ale Eului
c. subiectul se întoarce la niveluri inferioare din punctul de vedere al complexităţii, structurării şi diferenţierii

12. Ordinea, curăţenia, mila înlocuiesc dezordinea, murdăria, cruzimea ca efect al:
a. refulării
b. formaţiunii reacţionale
c. regresiei
d. proiecţiei

13. Formaţiunea reacţională este definită drept:


a. procedeu prin care subiectul încearcă să dea o explicaţie coerentă din punct de vedere logic sau acceptabilă din
punct de vedere moral unor atitudini, idei, sentimente ale căror adevărate motive nu sunt percepute.
b. procesul care vizează menţinerea în inconştient a tuturor ideilor şi reprezentărilor legate de pulsiuni şi a căror
realizare, producătoare de plăcere, ar afecta echilibrul funcţionării psihice a individului, devenind sursă de
neplăcere
c. proces prin care subiectul manifestă o atitudine sau un comportament opus ca sens unei dorinţe pulsionale
refulate şi constituit ca reacţie la aceasta.

O femeie de 37 de ani care a fost părăsită de soţul ei după ce timp de 7 ani a făcut eforturi considerabile, dar
infructuoase de a rămâne însărcinată. Imediat după aceasta, s-a îmbolnăvit de astm bronşic, ceea ce a necesitat o
perioadă de spitalizare. Psihoterapeutului care a tratat-o în spital i-a comunicat sentimentul de inferioritate pe care
l-a avut întotdeauna faţă de sora sa mai mică, între timp mamă a trei copii. Înainte de a o părăsi, soţul pacientei şi-
a exprimat încă o dată dorinţa de a avea copii.
14. În spital, pacienta povesteşte vecinei de cameră că are un soţ minunat, care a preluat toate grijile casei în
perioada bolii. În această situaţie, pacienta:
a. refulează
b. proiectează
c. neagă realitatea

15. După externare, a solicitat ajutorul unui alt psihoterapeut, recomandat de psihoterapeuta din clinică.
Când noul psihoterapeut o roagă să-I amintească numele primei psihoterapeute, îi este imposibil să şi-l
amintească. Acesta este un efect al:
a. refulării
b. negării
c. formaţiunii reacţionale
d. regresiei
e. izolării

14/16
16. Când sora ei a antrenat-o într-o discuţie despre soţul care a părăsit-o, i-a spus că de fapt îi este
recunoscătoare pentru că în felul acesta nu se mai simte obligată să aibă copii. În aceeaşi discuţie, scoate în
evidenţă avantajele situaţiei de a nu avea obligaţii familiale. În această situaţie putem observa intervenţia:
a. refulării
b. negării
c. formaţiunii reacţionale
d. regresiei
e. izolării

17. Proiecţia este:


a. procesul psihic prin intermediul căruia un subiect individual sau colectiv se întoarce la un nivel anterior al
dezvoltării psihice, fie că este vorba de gândire, sentiment, comportament.
b. procesul inconştient trăit de Eu în momentul în care, urmărind un scop defensiv, se transformă într-un aspect al
obiectului.
c. procesul psihic prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în afara sa, în persoane sau lucruri, calităţi,
dorinţe, sentimente care îi aparţin, dar pe care nu le cunoaşte sau refuză să le accepte.

18. Regresia formală:


a. parcurge în sens invers sistemele psihice orientate într-o direcţie determinată
b. subiectul revine la etape depăşite ale dezvoltării libidinale sau ale Eului
c. subiectul se întoarce la niveluri inferioare din punctul de vedere al complexităţii, structurării şi diferenţierii

19. Pentru Adler, din socialitatea omului derivă:


a. dorinţa sa de autoafirmare
b. sentimentele şi complexele sale de inferioritate
c. încercările reuşite sau nu de a le compensa.
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate.

20. Teoria lui Adler accentuează:


a. cauzalitatea psihică
b. finalitatea psihică
c. atât cauzalitatea, cât şi finalitatea psihică

21. Principalii factori care contribuie la permanentizarea sentimentului de inferioritate sunt:


a. Handicapul fizic şi anumite particularităţi fizice
b. Apartenenţa la categorii sociale defavorizate
c. Apartenenţa la sexul feminin
d. Educaţia familială excesiv de permisivă
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate.

22. Compensarea este:


a. Procesul de înlocuire a sentimentului de mai mică valoare cu un sentiment pozitiv al valorii proprii
b. Procesul de înlocuire a sentimentului de mai mică valoare cu un sentiment negativ al valorii proprii
c. Procesul de înlocuire a sentimentului de mare valoare cu un sentiment pozitiv al valorii proprii

23. În cazul lui Demostene, care, printr-o muncă tenace, a reuşit să-şi metamorfozeze bâlbâiala în cea mai
desăvârşită dicţiune a intervenit fenomenul de:
a. compensare a şansei următoare
b. supracompensare
c. pseudocompensare

24. În cazul compensărilor reale:


15/16
a. se acţionează asupra cauzelor care au produs sentimentul de inferioritate.
b. se acţionează asupra sentimentului de inferioritate, care este îndepărtat din conştiinţă.

25. Protestul viril


a. reprezintă orientarea inconştientă spre un ideal de masculinitate
b. reprezintă orientarea inconştientă spre un ideal de feminitate
c. reprezintă conştientizarea unui ideal de masculinitate

26. Pentru ca dorinţa de răzbunare să producă resentiment este necesar ca:


a. amânarea reacţiei să se prelungească indefinit
b. conştiinţa neputinţei să se permanentizeze
c. reacţia să nu poată fi amânată
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

27. Apariţia resentimentului este indicată de:


a. devalorizarea răzbunării
b. valorizarea inacţiunii
c. valorizarea răzbunării
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate

28. Condiţia transformării invidiei în resentiment este:


a. permanentizarea neputinţei de a obţine bunul dorit
b. conştientizarea neputinţei de a obţine bunul dorit
c. faptul neplăcut că nu posedăm un bun deţinut de altcineva

29. Pentru Adler, nevroza este o urmare a


a. rezolvării defectuoase a complexului Oedip
b. conflictului natură-cultură
c. eşecul tentativei de a găsi forme acceptabile social pentru dorinţa de autoafirmare.

30. În prima copilărie, sentimentul de inferioritate este, după Adler


a. inevitabil
b. tranzitoriu
c. evitabil
Mai multe răspunsuri pot fi adevărate.

16/16