Reactorul nuclear

Reactorul nuclear este o instala¸tie complex˘a ˆın care se realizeaz˘a

reac¸tia controlata˘ de fisiune ˆın lan¸t a unor izotopi grei. Se pot
imagina diverse scheme de clasificare a reactorilor ˆın functie de
caracteristicile lor constructive ¸si func¸tionale. Din punctul de
vedere al utiliza˘rii, reactorii sunt de doua tipuri:

(ii). reactori de cercetare ¸si iradiere de materiale.

Pentru subiectele discutate ˆın aceast˘a lucrare, sunt de interes cei din
a doua categorie.
Condi¸tia de men¸tinere a reac¸tiei ˆın lant ˆın reactor este ca pro-
ducerea neutronilor prin fisiune s˘a fie echilibrat˘a de pierderea lor
prin absorb¸tie sau eliminare ˆın exterior. Astfel, are loc reac¸tia ˆın
lan¸t dirijat˘a, ˆın care factorul de amplificare a neutronilor este sen-
sibil egal cu unitatea. Faptul c˘a pentru fiecare neutron absorbit
pentru a produce un act de fisiune se emit (ˆın medie) doi neutroni,
face posibil˘a reac¸tia ˆın lant. Reac¸tiile ˆın lant sunt foarte comune
ˆın chimie. Un exemplu este procesul de combustie (ardere) a unui
combustibil. Arderea are drept condi¸tie necesar˘a existen¸ta unei
molecule ˆıntr-o stare excitat˘a astfel ˆıncat s˘a devin˘a posibil˘a
combinarea ei cu o molecul˘a de oxigen. Dar la fiecare astfel de
combinare se elibereaz˘a suficient˘a energie pentru excitarea altor
molecule din combustibil, continuaˆndu-se astfel procesul ˆın lan¸t.
Un reactor nuclear este alc˘atuit din 5 elemente principale:
1. Combustibilul nuclear. Poate fi uraniul natural, uraniul
ˆımbog˘a¸tit ˆın izotopul 235 U, izotopii plutoniului 239,240,241 Pu , 232 Th
sau un amestec al lor. Neutronii din reactor care rezulta din pro-
cesele de fisiune au o distribu¸tie energetic˘a Φ(E) care se situeaz˘a
aproximativ ˆıntre limitele 0.001 eV ¸si 10 MeV. In func¸tie de ener-
gia neutronilor care duc la perpetuarea reac¸tiei ˆın lan¸t, reactorii
nucleari pot fi cu neutroni rapizi, neutroni intermediari ¸si neutroni
termici. Marea majoritate a reactorilor existen¸ti sunt cu neutroni
termici.
2. Moderatorul. este substan¸ta a ca˘rui rol este de a ˆıncetini
neutronii pˆan la energii pentru care sec¸tiunea de fisiune este
maxim˘a, f˘ara a fi absorbi¸ti. Moderatorii trebuie s˘a aib˘a o sec¸tiune
de ˆımpra¸stiere inelastic˘a a neutronilor mare ¸si o sec¸tiune de
absorb¸tie a neutronilor mic˘a. De asemenea, moderatorii trebuie s˘a
fie caˆt mai stabili din punct de vedere chimic sub ac¸tiunea fluxului
de neutroni. Astfel de substan¸te sunt: grafitul, beriliul, apa u¸soar˘a
¸si apa grea.
3. Reflectorul. Pentru a diminua pierderea de neutroni din re- actor,
zona activ˘a este ˆınconjurat˘a de o substan¸ta˘ cum este ap˘a sau
grafitul, care ˆımpr˘a¸stie ˆınapoi ˆın zona activ˘a neutronii care
 (ii). reactori de cercetare ¸si iradiere de materiale.
Pentru subiectele discutate ˆın aceast˘a lucrare, sunt de interes cei din
a doua categorie.
Condi¸tia de men¸tinere a reac¸tiei ˆın lant ˆın reactor este ca pro-
ducerea neutronilor prin fisiune s˘a fie echilibrat˘a de pierderea lor
prin absorb¸tie sau eliminare ˆın exterior. Astfel, are loc reac¸tia ˆın
lan¸t dirijat˘a, ˆın care factorul de amplificare a neutronilor este sen-
sibil egal cu unitatea. Faptul c˘a pentru fiecare neutron absorbit
pentru a produce un act de fisiune se emit (ˆın medie) doi neutroni,
face posibil˘a reac¸tia ˆın lant. Reac¸tiile ˆın lant sunt foarte comune
ˆın chimie. Un exemplu este procesul de combustie (ardere) a unui
combustibil. Arderea are drept condi¸tie necesar˘a existen¸ta unei
molecule ˆıntr-o stare excitat˘a astfel ˆıncat s˘a devin˘a posibil˘a
combinarea ei cu o molecul˘a de oxigen. Dar la fiecare astfel de
combinare se elibereaz˘a suficient˘a energie pentru excitarea altor
molecule din combustibil, continuaˆndu-se astfel procesul ˆın lan¸t.
Un reactor nuclear este alc˘atuit din 5 elemente principale:
4. Combustibilul nuclear. Poate fi uraniul natural, uraniul
ˆımbog˘a¸tit ˆın izotopul 235 U, izotopii plutoniului 239,240,241 Pu , 232 Th
sau un amestec al lor. Neutronii din reactor care rezulta din pro-
cesele de fisiune au o distribu¸tie energetic˘a Φ(E) care se situeaz˘a
aproximativ ˆıntre limitele 0.001 eV ¸si 10 MeV. In func¸tie de ener-
gia neutronilor care duc la perpetuarea reac¸tiei ˆın lan¸t, reactorii
nucleari pot fi cu neutroni rapizi, neutroni intermediari ¸si neutroni
termici. Marea majoritate a reactorilor existen¸ti sunt cu neutroni
termici.
5. Moderatorul. este substan¸ta a ca˘rui rol este de a ˆıncetini
neutronii pˆan la energii pentru care sec¸tiunea de fisiune este
maxim˘a, f˘ara a fi absorbi¸ti. Moderatorii trebuie s˘a aib˘a o sec¸tiune
de ˆımpra¸stiere inelastic˘a a neutronilor mare ¸si o sec¸tiune de
absorb¸tie a neutronilor mic˘a. De asemenea, moderatorii trebuie s˘a
fie caˆt mai stabili din punct de vedere chimic sub ac¸tiunea fluxului
de neutroni. Astfel de substan¸te sunt: grafitul, beriliul, apa u¸soar˘a
¸si apa grea.
6. Reflectorul. Pentru a diminua pierderea de neutroni din re- actor,
zona activ˘a este ˆınconjurat˘a de o substan¸ta˘ cum este ap˘a sau
grafitul, care ˆımpr˘a¸stie ˆınapoi ˆın zona activ˘a neutronii care
7. Agentul de r˘acire. Procesele de fisiune depun energie
ˆın mediul ˆın care se produc, energie care conduce la inca˘lzirea
miezului reactorului. De asemenea, ˆın procesul ˆıncetinirii neu- tronii
transfer˘a energie moderatorului. Preluarea acestei energii termice
(care este transformat˘a ˆın electricitate ˆın reactorii ener- getici) se
face de c˘atre un agent termic care poate fi spre exemplu apa
(u¸soar˘a ¸si grea), CO2 , Na lichid (ˆın reactorii rapizi).
8. Sistemul de control ¸si protec¸tie, asigur˘a men¸tinerea re-
actorului ˆın regim critic, reglˆand fluxul de neutroni astfel ˆıncˆat
reac¸tia ˆın lan¸t s˘a fie controlat˘a. El se bazeaza pe existen¸ta unor
bare de material puternic absorbant de neutroni (B, Hf, Cd) care sunt
introduse/scoase din zona activ˘a ˆıntr-o bucla˘ de control ast- fel
ˆıncat sa˘ regularizeze fluxul de neutroni.

In reactorii de cercetare-iradiere fluxul de neutroni este folosit ˆın

mai multe moduri:
a). este preluat din zona moderatorului, trecut prin diverse filtre
¸si utilizat pentru studii de materia condensat˘a.
b). substan¸tele ce urmeaz˘a a fi activate cu neutroni se introduc ˆın
interiorul moderatorului (ˆıntr-o zon˘a de flux determinat) pentru o
anumit˘a perioad˘a de timp, apoi se transfer˘a ˆın aria de m˘asura˘. c).
casetele de combustibil se introduc ˆın zona activ˘a a reactoru- lui
unde sunt iradiate ˆın dispozitive care permit controlul lor ˆın timpul
procesului de iradiere.

Pentru studiile de materie condensat˘a sunt necesare fascicule de

neutroni cˆat mai monocromatice. Aceste fascicule se selecteaza˘ din
spectrul termic al reactorului nuclear. Metodele de monocrom-
atizare ¸si filtrare a neutronilor se bazeaz˘a pe propriet˘a¸tile ondula-
torii ale neutronilor (filtre cristaline) sau pe cele corpusculare (fil- tre
mecanice). Utilizarea cristalelor monocromatoare se bazeaz˘a pe
fenomenul de difrac¸tie a neutronilor [13]. Dac˘a se noteaz˘a cu dhkl
distan¸ta dintre planele cristaline determinate de indicii de re¸tea h,
k, l ¸si cu θB unghiul de inciden¸ta˘ a neutronilor pe aceste plane,
atunci lungimea de und˘a a neutronilor reflecta¸ti este dat˘a
 nh

nλ = 2dhkl sin(θ B )= √ (1.2)

2mK
unde n este ordinul de reflexie iar m ¸si K sunt masa ¸si respectiv
energia cinetic˘a a neutronilor. Din aceasta˘ rela¸tie se poate observa
c˘a pentru o anumit˘a orientare a familiei de plane (hkl) se ob¸tin
neutroni de mai multe energii Kn
n2h2
Kn = (1.3)
8m 2 sin2(θ)
d hkl
adic˘a daca˘ se utilizeaz˘a un monocristal pentru a selecta neutronii
de o anumit˘a lungime de und˘a λ care satisface rela¸tia (1.2), vor fi
reflecta¸ti de ca˘tre cristal ¸si neutronii cu lungimile de und˘a λ/2,
λ/3, λ/4,... In majoritatea experien¸telor se folose¸ste numai re-
flexia ˆın ordinul ˆıntˆai.
Unul dintre parametrii principali care determin˘a calitatea unui
fascicul monocromatic este ˆımpr˘a¸stierea ˆın energie (rezolu¸tia)

unde ΔK Δλ
(1.4)
=2
K λ

Δλ
= ctg(θ) Δθ
λ

Alta˘ m˘arime important˘a ce caracterizeaz˘a un monocristal este

reflectivitatea integral˘a Rθ care d domeniul unghiular ˆın care
cristalul este total reflectant. In mod similar, reflectivitatea Rλ
determin˘a domeniul de lungimi de und˘a ˆın care cristalul poate fi
considerat total reflectant. Aceste ma˘rimi sunt caracteristici ale
cristalului ¸si sunt legate prin rela¸tia
Rλ = Rθ2dhklcos(θ) (1.5)

Admi¸taˆnd o distribu¸tie de echilibru a neutronilor termici cu mod-

eratorul la temperatura T , intensitatea fasciculului de neutroni cu
lungimea de und˘a cuprins˘a ˆın intervalul [λ, λ + dλ] este [13]

Iλ =
2
. K2
e−K/
I0 Σ kBT
λ