Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Expertiza Contabila
Expertiza Contabila
1
C. G. Demetrescu - "Istoria Contabilităţii" - Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, pag. 108
4
informaţii financiare despre o organizaţie. Aceste informaţii formează
baza pentru evaluarea organizaţiei de către un ansamblu de utilizatori din
interiorul şi din exteriorul organizaţiei 2.
Aceasta evaluarea a organizatiei se realizeaza de diferite profesii
liberale cum sunt : experti contabili ;auditori financiari ; consultanti
fiscali; auditori interni cat si organe de control ale statului prin contol
financiar si inspectiile fiscale ;s.a.
Acestea profesii liberale se exercită însă de persoane fizice (sau
juridice_ specializate si atestate care sunt organizate ca asociaţii
profesionale cu caracter nepatrimonial: Corpul Experţilor Contabili şi al
Contabililor Autorizaţi, Camera Auditorilor Financiari ; Camera
Auditorilor Publici ; Camera Consultantilor Fiscali ; s.a.
2
M. Capron - "Contabilitatea in perspectivă" - Editura Humanitas, Bucureşti 1994, pag. 25
3
O,G. nr 65 /1994 privind organizarea si exercitarea activitatii de expertiza contabila. M. Of.
Nr84/1994
4
O.G. nr. 17/31.01.2007 pentru modificarea şi completarea OG nr. 65/1994 privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, M.Of. 84/februarie 2007
5
• Un mijloc de investigaţie, prin care se ajunge fie la obţinerea
unei probe, fie la evaluarea corectă a unei probe existente;
• O cercetare care constă din diferite operaţiuni specifice fiecărei
specialităţi;
• Un mijloc de dovadă reglementat de codul de procedură civilă, la
care recurge instanţa în cazul că, pentru stabilirea adevărului obiectiv,
este nevoie de lămurirea unor împrejurări de fapt, pentru a căror
rezolvare se cer cunoştinţe de specialitate în domeniul ştiinţei, tehnicii,
artei sau vreunei meserii pe care judecătorul nu le posedă.
• Un mijloc de probă dispus sau cerut de organul juridic în materie
civilă sau penală efectuat de un specialist în materia litigiului, care prin
cunoştinţele şi experienţa pe care le posedă trebuie să aducă lămurirea
diferitelor aspecte ce sunt necesare a fi cunoscute, în vederea soluţionării
unor cauze;
În funcţie de natura şi conţinutul faptei, împrejurării, problemei,
situaţiei, cauzei sau litigiului ce se cercetează precum şi de domeniul de
activitate în care se dispune sau se solicită efectuarea expertizei, aceasta
se prezintă sub mai multe tipuri şi anume:
• tehnică ; merceologică; medico-legala ; criminalistică ;
artistică: filatelică; comercială; agricolă; contabilă - care poate fi
specializată pe domenii sau ramuri: comercială, bugetară, operaţii
valutare, industrie, agricultură, construcţii s.a.
Prin expertiza contabilă se înţelege misiunea dată unui expert
contabil de a controla registrele, conturile şi actele justificative ale unui
agent economic, cu scopul de a furniza părţilor interesate datele necesare
sau de a procura justiţiei informaţiile interesate pentru a se pronunţa, în
cunoştinţă de cauză, asupra unui proces sau a unei contestaţii de care a
fost sesizată.5
Expertiza contabilă este o forma de cercetare ştiintifică efectuată
în vederea lămuririi modului în care sunt reflectate în documente,
evidenţa tehnic-operativă şi contabilă, anumite fapte, împrejurări, situaţii
de natură economico-financiară.
Ca activitate specializată, expertiza contabila se caracterizează
prin următoarele trăsături:
• are ca obiect cercetarea unor fapte sau situaţii de natură
economico- financiară, gestionară şi patrimonială;
• cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea economică a unui
agent economic pentru problemele şi obiectivele stabilite de organul
jurisdictonal ori de persoana juridică care o solicită;
• cercetează situaţiile şi împrejurările de fapt pe baza informaţiilor
furnizate de evidenţa economică şi a suporţilor ei materiali;
• interpretează datele de evidenţă şi formulează opinii cu privire la
problemele investigate pe baza legilor şi actelor normative care
reglementează domeniul de activitate respectiv;
5
M. Boulescu;M.Ghita. Expertiza contabila. Ed.Didactica si Pedagogica .Bucuresti .2001
6
• elaborează concluzii pe baza constatărilor făcute care servesc ca
mijloc de probă pentru organul judiciar care a dispus efectuarea
expertizei sau ca mijloc de fundamentare a unei decizii de către persoana
juridică care a solicitat efectuarea expertizei contabile.
Expertiza contabilă analizează cauzele care au determinat abaterile
de la normele legale cu caracter economic şi financiar, descifrează
relaţiile economice şi financiare, dintre părtile aflate în litigiu,
caracterizează starea de fapt a agentului economic respectiv în raport cu
legea şi actele normative care reglementează domeniul investigat,
stabileşte legăturile de cauzalitate şi responsabilitate. Din studierea
cauzelor generatoare de pagube în dauna patrimoniului, expertiza
contabilă poate desprinde deficienţele existente în organizarea şi
conducerea sistemului de evidenţă, imperfecţiunile propagate pe traseul
procesului decizional, precum şi omisiunile sau erorile comise în
executarea atribuţiilor de serviciu cu consecinţe negative asupra
patrimoniului agenţilor economici la care se efectuează expertiza.
6
O.G. nr.17/2007 pentru modificarea şi completarea OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de
expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, M.Of. 84/februarie 2007
7
2. are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de
MEC;
3. nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislaţiei interzice
dreptul de gestiune şi administrare a societăţilor comerciale.
La cererea persoanelor care au titlul de academician, profesor,
conferenţiar universitar, doctor în economie, doctor docent cu
specialitatea finanţe/contabilitate au acces la profesia de expert contabil
pe baza titlului de doctor cu îndeplinirea condiţiilor 1-3, după care
susţine un interviu privind normele de organizare şi funcţionare a
CECCAR.
Contabilul autorizat este persoana care se poate prezenta la
admitere dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- are capacitate de exerciţiu deplină;
- are studii medii cu diplomă recunoscută de MEC;
- nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislaţiei în vigoare
interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.
Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi
juridice următoarele lucrări:
- ţine / supraveghează contabilitatea şi întocmeşte / verifică şi
semnează situaţiile financiare;
- acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;
- efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau
solicitate de persoanele fizice / juridice conform legii;
- îndeplineşte potrivit dispoziţiilor legale atribuţiile prevăzute în
mandatul de cenzor 7
Dintre aceste atributii ale cenzorului se pot mentiona :8
(1) Cenzorii sunt obligaţi sa supravegheze gestiunea societăţii, sa
verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanta
cu registrele, dacă acestea din urma sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea
elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru
întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le
vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea
profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit.
Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai
dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al
auditorilor financiari.
Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta
membrilor consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi
încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe
care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta
adunării generale.
Cenzorii au dreptul sa obţină în fiecare luna de la administratori o
situaţie despre mersul operaţiunilor.
7
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale actualizata si modificata, M.Of. 1066/17.11.2004
8
Art 163 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale republicata si completata in29 -06-2007
8
Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor în particular sau
terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia
exercitării mandatului lor.
Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute mai sus, cenzorii vor
delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte
separate, care vor trebui sa fie prezentate adunării generale.
Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra
separat.
Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum
şi constatările făcute în exerciţiul mandatului lor.
Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de
regulile mandatului.
Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu
votul cerut la adunările extraordinare.
De asemenea expertii contabili efectuiaza si urmatoarele activitati:
- acordă asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea şi reorganizarea
societăţilor comerciale;
- efectuează pentru persoanele fizice şi juridice servicii
profesionale care presupun cunoştinţe de specialitate.
Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot
efectua activitate de audit financiar şi consultanţă fiscală cu respectarea
reglementărilor specifice acestor activităţi.
Experţii contabili pot să-şi exercite profesia individual. ori se pot
constitui în societăţi comerciale conform reglementărilor în vigoare.
Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert
contabil;
- majoritatea asociaţilor / acţionarilor să fie experţi contabili şi să
deţină majoritatea părţilor sociale / acţiunilor consiliului de administraţie
a societăţii comerciale, să fie ales în majoritate dintre acţionarii /
asociaţii experţi contabili. Asociaţiile să fie nominative şi orice nou
asociat sau acţionar admis de AGA.
Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice şi
juridice următoarele lucrări:
- ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute
în contract şi pregăteşte lucrările în vederea elaborării situaţiilor
financiare.
Aceştia îşi pot exercita profesia individual ori în societăţi
comerciale
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea
profesiei, disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit
legii.
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în
9
condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale
profesiei contabile
Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi
de contabil autorizat de către persoane neautorizate sau care se află într-o
situaţie de incompatibilitate constituie infracţiune şi se sancţionează
potrivit legii penale.
Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat fără viza anuală se sancţionează
disciplinar potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite,acestea
sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau
de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau
de contabil autorizat.
Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul
superior, Biroul permanent şi Conferinţa naţională, se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la
adoptare.
11
îndeplinească minim 200 de ore pe semestru, în timpul orelor normale de
muncă ale tutorelui de stagiu.
Nu sunt luate în calcul în timpul stagiului concediul legal de
maternitate sau pentru creşterea copilului şi alte întreruperi legale.
Tutorele de stagiu este o persoană fizică expert contabil sau
persoană membră a unei societăţi comerciale de expertiză contabilă
membră a CECCAR. Lista persoanelor fizice sau a societăţilor
comerciale abilitate să primească stagiari se stabileşte de Consiliul
Superior al Corpului la propunerea Consiliului Filialelor. Este publică,
poate fi consultată de cei interesaţi şi se înmânează fiecărui tutore de
stagiu odată cu documentele de abilitare a acestuia. Această listă se
publică anual, odată cu tabloul membrilor CECCAR şi se actualizează
trimestrial.
Cererea de abilitare de tutore de stagiu se adresează preşedintelui
Consiliului Filialei Corpului, se analizează de Consiliul Filialei şi se
înaintează la CECCAR însoţită de un raport din care să rezulte că
persoana propusă pentru abilitare de tutore oferă garanţii suficiente în
ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor pentru formarea acestora. Cererea
se analizează de Consiliul Superior al Corpului care hotărăşte în 30 de
zile de la primire.
Abilitarea poate fi solicitată în orice moment de orice persoană
fizică cu o vechime în profesie de minim 5 ani sau societate comercială
de expertiză membră a CECCAR.
Abilitarea odată acordată rămâne valabilă până la retragerea de
Consiliul Superior al Corpului.
Autorizarea de a avea în stagiu mai mult de o persoană se acordă
pentru fiecare stagiar în plus de comitetul filialei.
Acest tutore are obligaţia să creeze condiţii pentru ca stagiarii să:
- urmeze pregătirea prevăzută pe durata stagiului;
- se achită cu regularitate de obligaţiile lor;
- măreşte treptat nivelul de dificultate al lucrărilor încredinţate
stagiarilor;
- întocmesc cu regularitate fişa semestrială a stagiarului;
- la sfârşitul stagiului întocmeşte un raport de stagii pe care le
prezintă Consiliului Filialei;
- ajută stagiarul în găsirea unui loc de muncă;
- plăteşte stagiarul în funcţie de orele lucrate, calitatea lucrărilor şi
baremele orare stabilite de Consiliul Superior al Corpului.
Evidenţa stagiarilor
Registrul stagiarilor se ţine de Consiliul Filialei Corpului. Stagiarii
se înscriu în ordinea sosirii scrisorilor prin care se aduce la cunoştinţă
începerea stagiului şi atestarea tutorelui stagiului că acceptă primirea
stagiului.
O copie sau o listă din Regulamentul stagiarilor sunt trimise la
comisia de formare profesională a CECCAR şi se actualizează
semestrial.
12
Pentru fiecare stagiar se constituie un dosar şi pentru fiecare tutore
de stagiu.
Numărul din registrul stagiarului se înscrie pe dosarul acestuia şi
pe fiecare document / corespondenţă care îl priveşte.
Fiecare stagiar primeşte un livret de stagiu. La terminarea acestuia
primeşte un Certificat de Stagiu. Acesta se eliberează pe baza raportului
tutorelui de stagiu, a observaţiilor scrise a Controlorului de Stagiu şi dă
dreptul stagiarului de a se prezenta la examen în vederea obţinerii
calităţii de expert contabil sau contabil autorizat. Se prezinta in
continuare formatul si continutul raportului de stagiu ; livretului de
stagiu precum si modul de urmarire a numarului de ore de pregatire
practica pe categorii de lucrari:9
(Raportul
tutorelui de
stagiu asupra
condiţiilor de
derulare a
stagiului)
RAPORT DE STAGIU
Subsemnatul..........................................., tutore de stagiu abilitat prin……………..,
certific că
domnul/doamna........................................, născut/născută la ...................................... la
data de…..,
cu domiciliul în....................................a efectuat sub conducerea mea stagiul profesional
prevăzut de Ordonanţa
Guvernului nr. 65/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 42/1995, cu modificările
ulterioare.
Stagiul s-a efectuat de la data de.............................................la data de........................................
Condiţii de derulare a stagiului:
………………………………………………………………..
Localitatea:
Data:..........................................................................................................................
Semnătura tutorelui
de stagiu,
Observaţii şi viza controlorului de stagiu:
Semnătura controlorului de stagiu,
Structura raportului de stagiu:
I. Prezentarea lucrărilor efectuate
(grupate pe structura prezentată în anexa nr. 6, de exemplu)
II. Relaţiile cu tutorele de stagiu
III. Expunerea unei lucrări profesionale efectuate
IV. Observaţiile eventuale ale stagiarului asupra perioadei de stagiu efectuat
V. Observaţiile eventuale ale tutorelui de stagiu
9
Regulament privind efectuarea stagiului si examenului de aptitudini in vederea accesului la calitatea
de expert contabil si contabil autorizat . Ed. C.E.C.C.A.R. Bucuresti-2004
13
Raportul secretarului de
filială asupra condiţiilor
de derulare a stagiului
pentru "Pregătirea în
sistem colectiv"
RAPORT DE STAGIU
Localitatea:
Data:
14
CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI
DIN ROMÂNIA
Filiala................................................
LIVRET DE STAGIU
Stagiar:...............
Tutore de stagiu:
CERTIFICAT DE STAGIU
însumând o perioadă de 3 ani, conform art. I pct. 1 art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
65/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 42/1995, cu modificările ulterioare:
Cu privire la modul de efectuare a stagiului menţionez următoarele:
Localitatea:................................
Data:..........................................
Preşedintele
Consiliului filialei,
(semnătura)
15
Recapitularea numărului de ore de pregătire
practică pe categorii de lucrări profesionale
16
Sunt admise în condiţiile contractuale plăţile în avans sau aconturi, cu
lichidarea finală la terminarea lucrării.
Onorariile sunt impozitate conform legii.
Obligaţia calculării şi virării impozitelor aferente onorariilor revine
persoanelor fizice contabil autorizat şi expert contabil care a încasat sumele de la
persoanele fizice.
În cazul persoanelor juridice impozitele se realizează prin stopaj la sursă
pe lucrările ce s-au executat.
Onorariile se stabilesc prin încheierea sau ordonanţa de numire a
experţilor contabili emise de instanţele judecătoreşti, organele de urmărire
penală sau alte organe cu activitate jurisdicţională.
Cu ocazia efectuării expertizelor sau a altor lucrări profesionistul contabil
se deplasează şi în alte localităţi decât cea de domiciliu, în care scop are dreptul
pe lângă onorarii la cheltuieli de transport, cazare şi diurnă în condiţiile stabilite
de dispoziţiile legale pentru salariaţii din instituţiile publice.
Onorariile stabilite pentru expertize contabile dispuse din oficiu în cursul
procesului penal se avansează de la bugetul statului, iar sumele avansate se
recuperează ulterior.
Recuperarea se face de la persoanele fizice incriminate, asupra cărora s-au
pronunţat sentinţe definitive, irevocabile şi executorii.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul Corpului
după ce au plătit taxa şi îndeplinesc condiţiile.
Unii experţi sau contabili autorizaţi pot fi radiaţi din Tabloul experţilor
contabili. Radierea se produce în următoarele situaţii şi se pronunţă de către
Consiliul Filialei:
1. Când membrul Corpului a fost condamnat pentru săvârşirea unei
infracţiuni care potrivit legislaţiei în vigoare interzice dreptul de administrare şi
gestiune a societăţii comerciale.
2. Când nu a depus la bugetul de stat impozitul asupra onorariilor încasate
de la persoanele fizice.
3. Neplata cotizaţiei profesionale şi a altor prevederi ale legii.
17
CAPITOLUL II – AUTORITATEA DE ORGANIZARE ŞI
FUNCŢIONARE A PROFESIEI DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ
18
- editează publicaţii de specialitate.
- executa si alte atributii stabilite prin legea de organizare si functionare si
regulamente .
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, calitatea
acestora fiind dovedită de legitimaţia de membru vizată anual. În Tablou sunt
înscrişi toţi membrii persoane fizice şi juridice grupate în funcţie de criteriul
teritorial şi împărţiţi pe 2 secţiuni:
- Secţiunea Experţilor Contabili
- Secţiunea Contabili Autorizaţi.
Tabloul corpului se publică anual în Monitorul Oficial.
În Tablou se înscriu membrii corpului la cererea acestora de către filialele
judeţene şi a municipiului Bucureşti, numai dacă cei în cauză îndeplinesc
condiţiile necesare.
Contestaţia împotriva respingerii cererii de înscriere se depune în termen
de 30 de zile de la data primirii comunicării şi se soluţionează de secţiunile de
experţi contabili şi contabili autorizaţi în termen de 30 de zile de la data
înregistrării.
Hotărârile secţiunilor pot fi atacate la Consiliul Superior al Corpului în
termen de 15 zile şi se soluţionează în termen de 15 zile de la depunere.
Deciziile Consiliului Superior sunt definitive.
După înscrierea în tabelul corpului, experţii contabili şi contabilii
autorizaţi depun jurământul scris.
Membrii Corpului Experţilor Contabili au obligaţia să plătească cotizaţia
profesională. Neplata pe o perioadă de 1 an atrage radierea din tabloul corpului.
De asemenea, sunt radiaţi din evidenţă experţii contabili şi contabilii autorizaţi
care au suferit o condamnare şi care atrage interzicerea dreptului de gestiune şi
de administrare al societăţii comerciale, ori au săvârşit abateri grave de altă
natură, prevăzute în regulament precum şi cei care nu depun în contul bugetului
statului la termenul şi la nivelul prevăzut de lege, impozitul asupra onorariilor
încasate ca urmare a desfăşurării activităţii.
Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de
contabilitate, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România, au obligaţia să comunice filialelor acestuia toate
modificările intervenite în componenţa asociaţilor sau acţionarilor lor.
În ceea ce priveşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de
expert contabil şi contabil autorizat aceasta se efectuează şi autorizează de
CECCAR în interesul profesiei membrilor săi.
1. Conferinţa Naţională
2. Consiliul Superior al Corpului
3. Biroul Permanent al Consiliului Superior
La filiale (în teritoriu) organele de conducere sunt:
19
1. Adunarea Generală
2. Consiliul Filialei
3. Biroul Permanent al acesteia
Activitatea CECCAR la nivel central şi teritorial se controlează de cenzori
aleşi de Conferinţa Naţională, respectiv de Adunările Generale. Totodată
activitatea CECCAR şi a filialelor este supusă controlului organelor abilitate ale
statului.
Organizarea şi funcţionarea CECCAR se stabileşte prin regulament
aprobat de Conferinţa Naţională cu avizul MEF şi al Ministerului Justiţiei.
10
Art 30 din O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi
republicata si modificata, M.Of. 13/8.01.2008.
20
2.1.2.2. Atributiile Consiliului Superior
22
Biroul permanent se întruneşte lunar şi ori de cîte ori este necesar. Biroul
permanent asigura înfăptuirea hotărîrilor Conferintei naţionale şi ale Consiliului
superior în perioadele dintre şedinţele acestuia. Deciziile emise de Biroul
permanent între şedinţele Consiliului superior se prezintă acestuia pentru
validare.
Biroul permanent, cu doua luni înaintea începerii anului, stabileşte
normativele de cheltuieli la nivelul Corpului şi al filialelor, ce trebuie avute în
vedere la elaborarea bugetului, privind:
- cheltuielile de deplasare în ţara şi în străinătate;
- cheltuielile de reprezentare la reuniunile Biroului permanent, ale
secţiunilor, departamentelor şi ale invitaţilor acestora;
- cheltuielile ocazionate de demersurile, sarcinile şi obligaţiile diverse ce
revin membrilor Consiliului superior, ţinînd seama de funcţiile acestora.
Funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte poate fi exercitată de aceeaşi
persoana pe durata maxima a doua mandate consecutive.
Preşedintele Consiliului superior asigura executarea hotărîrilor
Consiliului superior şi a deciziilor Biroului permanent şi coordonează activitatea
curenta a Corpului.
23
Preşedintele Consiliului superior, cu acordul Biroului permanent, are
competenta sa reunească, la sediul uneia dintre filialele Corpului, pe preşedinţii
consiliilor filialelor sau pe reprezentanţii lor, în vederea examinării unor
probleme deosebit de importante ale apărării unor interese generale ale profesiei,
de studiere a oricăror măsuri de ordin colectiv. Aceste reuniuni au numai un
caracter de informare.
Preşedintele Consiliului superior îşi desfăşoară activitatea la sediul
Corpului, în program normal de lucru, cel puţin doua zile pe saptamina.
Fiecare vicepreşedinte al Consiliului superior conduce activitatea unei
secţiuni sau a unui departament al Consiliului superior, potrivit celor stabilite de
Biroul permanent.
Vicepreşedinţii, cu acordul Biroului permanent, au acces la lucrările
consiliilor filialelor, participind la dezbateri fără drept de vot.
Pe lângă Consiliul Superior funcţionează Comisia Superioară de
disciplina, compusă din: 7 membri titulari si 7 membri supleanţi , astfel . :
a) preşedintele şi 2 membri experţi contabili aleşi de Conferinţa naţională
pentru un mandat de 4 ani dintre experţii înscrişi în evidenţa Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care se bucură de autoritate
profesională şi morală deosebită;
b) 2 membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
c) 2 membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
În aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii.
Comisia superioară de disciplină aplică sancţiunile disciplinare prevăzute
de regulament şi soluţionează contestaţiile la hotărârile disciplinare pronunţate
de comisiile de disciplină ale filialelor.
Contestaţiile împotriva hotărârilor aplicate de Comisia superioară de
disciplină se depun la Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi care decide.
Cenzorii sînt aleşi pentru o perioada de 4 ani, de Conferinţa nationala
ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din
Consiliul superior, şi anume: doi din cadrul experţilor contabili şi unul din
cadrul contabililor autorizaţi. Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de doua
mandate consecutive.
Cenzorii au ca atribuţii verificarea gestiunii financiare a Consiliului
superior pentru exerciţiul financiar încheiat, a concordanţei dintre operaţiunile
înregistrate în contabilitate şi cele aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli,
raportind Conferintei naţionale în legatura cu regularitatea şi sinceritatea
bilanţului şi a execuţiei bugetare.
De asemenea, cenzorii controlează respectarea condiţiilor privind convocarea
Conferintei naţionale.
Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit propriului regulament aprobat de
Consiliul superior.
24
2.1.2.5. Organizarea activitatii C. E. C. C.A.R. in teritoriu
2.1.2.5.1. Adunarea generală a filialei
26
datorită urgenţei lor, sunt supuse în şedinţa de către preşedinte; dezbaterile sunt
conduse potrivit condiţiilor prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul regulament.
Hotărârile consiliului filialei sunt valabile dacă întrunesc un număr de
voturi mai mare de jumătate din numărul membrilor săi. Dacă aceasta majoritate
nu a fost asigurata, al doilea tur de scrutin va avea loc într-o alta şedinţa, la care
majoritatea voturilor celor prezenţi va fi suficienta dintr-o participare de cel
puţin 40% din numărul membrilor consiliului. La egalitate de voturi votul
preşedintelui este decisiv.
Preşedinţii consiliilor filialelor se reunesc la intervale de timp regulate,
sub preşedinţia preşedintelui Consiliului superior, în vederea realizării unei
informări reciproce şi armonizarii poziţiilor lor adoptate la nivelul filialelor, în
domeniul competentelor descentralizate.
Deliberările consiliului filialei au caracter strict secret; hotărârile sunt
însă date publicităţii în revista editata de Corp.
Consiliul filialei are următoarele atribuţii:
a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de
contabil autorizat în raza de activitate a filialei;
b) asigura apărarea intereselor filialei şi administrarea bunurilor acesteia;
c) asigura prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor
de ordin profesional;
d) hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra
modificărilor ce se aduc acestuia, potrivit precizărilor Consiliului superior;
e) urmăreşte încasarea cotizaţiilor profesionale datorate de membrii
filialei,
f) sesizează Consiliul superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea
profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat;
g) sesizează Comisia de disciplina a filialei cu abaterile profesionale
constatate în sarcina membrilor Corpului;
h) efectuează sau autorizeaza pe întreg teritoriul filialei toate formele de
publicitate colectivă considerate utile intereselor profesiei, conform hotărârii
Consiliului superior;
i) pronunţa radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de
prezentul regulament, precum şi încetarea provizorie a calităţii de membru al
Corpului, la cererea celui interesat;
j) analizează şi adopta proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise
de Consiliul superior;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament,
de hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale Corpului.
28
i) arbitreaza eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora,
în cazul când aceştia din urma accepta acest arbitraj;
j) supune adunării generale anuale propunerile pentru acordarea de
distincţii onorifice conform procedurii prevăzute în regulament;
k) răspunde solidar cu consiliul filialei de încasarea cotizaţiilor
profesionale datorate de membrii filialei;
l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de
hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.
În cazul în care un membru al Corpului este confruntat cu o dificultate
particulară, îndeosebi pe plan etic, acesta poate cere sprijinul colegial al
preşedintelui consiliului filialei; intervenţia preşedintelui este numai de natura sa
aplaneze aceste dificultăţi.
. În caz de deces al unui membru al Corpului, preşedintele poate, la
cererea celor îndreptăţiţi, sa desemneze un coleg care sa asigure administrarea
profesională provizorie a lucrărilor acestuia. O asemenea măsura poate fi luată,
la cerere, şi în cazul incapacităţii temporare.
În cazul când Comisia superioară de disciplina sau comisia de disciplina
a filialei sancţionează un membru al Corpului cu suspendarea dreptului de a
exercita profesia, preşedintele consiliului filialei desemnează pe unul sau pe mai
mulţi dintre membrii filialei Corpului, sub rezerva acceptării clientului interesat,
sa execute misiunile încredinţate celui suspendat, oricare ar fi durata
suspendării.
Preşedintele desemnează pe unul dintre vicepreşedinţi ca înlocuitor de
drept pe perioada cat el absentează sau în caz de demisie. Vicepreşedintele
desemnat ca înlocuitor de drept poate fi, la rândul sau, înlocuit cu un alt
vicepreşedinte desemnat în acest sens sau, în cazul în care şi acesta este nevoit
sa lipsească, de cel mai în varsta membru al consiliului filialei.
Sub conducerea preşedintelui Biroului permanent al filialei funcţionarea
administrativă a consiliului filialei se realizează de secretarul filialei, angajat la
propunerea consiliului filialei, salariat, responsabil cu buna funcţionare a
compartimentelor administrative.
Secretarul filialei are următoarele atribuţii:
a) executa hotărârile consiliului filialei;
b) elaborează proiectul bugetului filialei, conform normelor emise de
Consiliul superior;
c) asigura execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat;
d) asigura executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat ale
filialei;
e) organizează şi asigura evidenta experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi în cadrul Tabloului Corpului existent la filiale;
f) asigura elaborarea documentelor primare şi a situaţiilor necesare în
vederea ţinerii contabilităţii, conform reglementărilor legale şi normelor emise
de Consiliul superior;
g) propune anual consiliului filialei schema de funcţiuni şi salarizarea
personalului necesar, care urmează sa fie supuse aprobării Consiliului superior;
29
h) participa, fără drept de vot, la şedinţele biroului permanent al filialei,
luând cunostinta de deciziile adoptate;
i) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în actele normative, precum şi în
hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.
Secţiunea experţilor contabili este condusă de un vicepreşedinte expert
contabil, iar Secţiunea contabililor autorizaţi este condusă de vicepreşedintele
contabil autorizat. În teritoriu, pe lângă Consiliul Filialei funcţionează Consiliul
Disciplinei, compus din 5 membri titulari, 5 supleanţi, condus de un preşedinte.
31
CAPITOLUL III -CONDUITA ETICĂ ŞI PROFESIONALĂ A
CONTABILILOR AUTORIZAŢI ŞI EXPERŢILOR
CONTABILI
32
a) să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională chiar şi
Cunoştinţele de cultură generală; singurele capabile să-i întărească
discernământul;
b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul
necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personală, înainte de a face propuneri;
c) să îşi exprime opinia fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a
celui ce îl consultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi,
dacă e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor
formulate;
d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi
exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea
deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei. cu respectarea integrală a
dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea
responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşadar, responsabilitatea unui
profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau
unui angajator individual. Acţionând în interes public un profesionist contabil ar
trebui să respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale Codului .
Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, ordonatori de
credite, guvernanţi, angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de
afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi inte-
gritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare
a economiei. Această încredere impune profesiunii contabile o răspundere
publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a
instituţiilor deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de
exemplu:
- auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi
eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial
pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management
financiar şi contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor entităţii
economice sau publice;
Auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de
control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe
ale entităţii;
Experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la
aplicarea corectă a sistemului de impozitare;
Consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în
susţinerea luării unor decizii manageriale corecte..
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii,
creditorii, patronii şi alte sectoare ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi
publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi
raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente
33
referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi
comportamentul profesioniştilor contabili atunci când prestează astfel de servicii
au un impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi tării lor.
Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avantajoasă numai
continuând să ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care să
demonstreze că încrederea publicului este bine fundamentată. Este în interesul
profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor
oferite de profesioniştii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt nivel de
performanţă şi în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.
Codul este structurat în trei părţi.
Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru
profesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor
principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de principiile fundamentale
de etică. Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în
identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principiile fundamentale,
în evaluarea importanţei,lor şi dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod
clar nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce
la un nivel acceptabil astfel încât să nu fie compromisă conformitatea cu
principiile fundamentale,
Părţile B şi C ilustrează modul în care Cadrul conceptual trebuie aplicat
în situaţii specifice. Ele oferă exemple de măsuri de protecţie care va putea fi
adecvate pentru a soluţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principiile
fundamentale, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile
măsuri de protecţie pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea
sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată. Partea B se adresează
profesioniştilor contabili independenţi. Partea C se aplică profesioniştilor
contabili angajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, găsi
îndrumări referitoare la situaţiile lor specifice, în partea C.
De asemenea Codul stabileşte cadrul general conceptual pentru condiţiile
privind independenţa profesionistului contabil în cazul misiunii de audit şi
servicii conexe; niciunui organism membru sau cabinet, societate, nu îi este
permisă aplicarea unor standarde mai puţin riguroase decât cele prevăzute în
această secţiune.
Codul se bazează pe aceea că, dacă nu se prevede în mod special o
limitare, obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile în mod egal pentru
toţi profesioniştii contabili, indiferent dacă ei practică în calitate de liber-pro-
fesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ etc.
Principiile fundamentale:
Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii
fundamentale:
(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în
toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu
trebuiesă permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau
influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
34
(c) Competenţa profesională şi prudenţa. Un profesionist contabil are o
datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la
nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator 1 primeşte
servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică,
legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă
şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea
de servicii profesionale.
(d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte
confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale
sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o
autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie
legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale
obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în
avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
(e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui să se
conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce
poate discredita această profesie.
(f) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Profesionistul
contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu
normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a
executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în
care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-
profesioniştilor contabili, cu independenţă în plus, ei trebuie să se conformeze
normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR şi
legislaţia relevantă.
Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite
apariţia unor ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale.
Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări
şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura
misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite,
care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual
care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă
acestor ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a
respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este, aşadar, în interesul
publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul
contabil în identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în
conformitate cu principiile fundamentale. Dacă ameninţările identificate sunt
altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă
este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un
nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie
compromisă.
Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la
adresa conformităţii cu principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă sau
se preconizează că are cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii ce pot compromite
conformitatea cu principiile fundamentale.
35
Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi, cât şi
cantitativi atunci când apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un
profesionist contabil nu poate pune în practică măsuri de protecţie adecvate,
atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze serviciul
profesional respectiv, sau dacă este cazul să renunţe la clientul respectiv (în
cazul unui profesionist contabil independent) sau la organizaţia angajatoare (în
cazul unui profesionist contabil angajat).
Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a
acestui Cod.
O asemenea violare a Codului poate să nu compromită conformitatea cu
principiile fundamentale enunţate, dacă odată ce încălcarea a fost descoperită ea
a fost corectată prompt şi s-au luat măsurile de protecţie necesar
Părţile B şi C ale acestui Cod includ exemple menite să ilustreze modul
de aplicare al acestui cadru conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu
trebuie să fie interpretate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor circumstanţelor
experimentate de un profesionist contabil ce pot constitui ameninţări la adresa
conformităţii cu principiile funda mentale, în consecinţă, nu este suficient ca un
profesionist contabil să respecte exemplele prezentate; este mai indicată
aplicarea cadrului general situaţiilor specifice întâlnite de către un profesionist
contabil.
Cu privire la Integritate
Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili
de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implica
de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele,
evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în
eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful 110.2
dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului
110.2.
Cu privire la Obiectivitate
Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor
contabili de a nu îşi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de
interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în "situaţii în care obiectivitatea îi este
afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şf descrise. Relaţiile
care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele
profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabil îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite
şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-
profesioniştii contabili realizează rapoarte tie certificare, prestează servicii
fiscale şi alte servicii, de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili
36
angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile
de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din
industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti
contabili pregătesc şi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent
de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze inte-
gritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul
profesional.
În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific
potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate trebuie acordată atenţia
corespunzătoare următorilor factori:
a) Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot
exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b) Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în
care ar exista aceste posibile presiuni, în stabilirea standardelor pentru
identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului
contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
c) Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori
influenţele altora să încalce obiectivitatea.
d) Profesioniştii contabili au Obligaţia de a se asigura că personalul
angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-au însuşit principiul
obiectivitătii.
Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau
incitaţii (la mese, spectacole) care pot fi con-siderate a avea o influenţă
importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra
acelora cu care negociază.
Cu privire la Competenţa profesională şi prudenţa
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele
obligaţii profesioniştilor contabili:
a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar
astfel încât clienţii sau –angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii
profesionale competente; şi
b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi
profesionale, atunci când oferă servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în
aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de
servicii. Competenţa profesională poată fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) Obţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă
conştientizare şi înţelegere a evoluţiei lor relevante pe plan profesional tehnic şi
în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine
capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate
competentă într-un mediu profesional.
37
Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu
prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate ţinând cont de un interval
de timp.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi
desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de
instruire şi supervizare adecvată.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe
clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente
serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept
afirmarea unui fapt
Cu privire la Confidenţialitate
Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili
de a se abţine de la:
a) Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei
angajatoare ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia
cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită
informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice
acele informaţii.
b) Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării
sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.
Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna
confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să
fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce
implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin. Un
profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în
prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare
menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.
Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura
că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă
sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre
profesionistul contabil şi client sau an gajator. Când profesionistul contabil
schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client el are dreptul să utili-
zeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, să
folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o
relaţie profesională sau de afaceri.
În următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să
divulge informaţii confidenţiale:
- Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator
- Atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de a furniza documente
sau alte probe în cursul ^nor proceduri judiciare; şi pentru a aduce la cunoştinţa
autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
- Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga
atunci când nu este interzis prin lege:
38
• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al
organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei
membre sau a unui organism normalizator; pentru a proteja interesele
profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare;
şi pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele
Atunci când profesionistul contabil a determinat că informaţia
confidenţială poate fi divulgată trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- Dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror
interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau
angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge informaţii;
- Dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi
susţinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru est posibil; când situaţia
implică fapte sau opinii nefondate trebuie să se recurgă la raţionamentul
profesional Pentru a se determina tipul de prezentare
care trebuie făcută, dacă este disponibil; şi
- Ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact,
profesionistul contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează
comunicarea sun| destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze
ca atare.
Cu privire la Comportamentul profesional
Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie
profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi
de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă. Acestea includ
acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curent cu toate
informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna
reputaţie a profesiei.
În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe
care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii
eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali
şi nu trebuie
- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă,
calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţin;
- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lip site de fundament
privind munca desfăşurată de alţii.
Controlul de calitate
Buna activitate a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi este
apreciată de CECCAR prin:
- Organizarea şi exercitarea examinării profesionale a persoanelor fizice
membre ale corpului de către Consiliul Superior al Corpului şi Consiliul Filialei.
- Supravegherea exercitării profesiei de expert contabil şi contabil
autorizat de consiliile filialelor.
- Analiza de Consiliul filialelor a activităţii profesionale a experţilor
individuali şi a societăţilor comerciale de profil.
39
- Conducerea şi supravegherea permanentă şi efectivă de un expert sau
contabil autorizat membru al corpului, a societăţilor comerciale de expertiză
contabilă, a sucursalelor şi birourilor acesteia.
Toate aceste îndrumări şi controale se realizează pe baza documentelor
existente privind activitatea profesională a societăţilor de expertiză contabilă, iar
refuzul de a pune la dispoziţie aceste documente organelor de control ale
corpului constituie abatere disciplinară.
Controlul de calitate se realizează printr-o comisie numită de Preşedintele
Corpului şi dintre membrii Consiliului Superior al Corpului.
Această comisie este formată dintr-un preşedinte şi 8 membrii ca
reprezentanţi teritoriali (filialele sunt grupate pe 8 zone geografice).
Această comisie are următoarele responsabilităţi:
- stabileşte lista ce cuprinde controlorii hotărâţi de Consiliul filialei;
- alege cabinete de control;
- rezolvă prin reprezentanţi teritoriali în teritoriu problemele privind
punerea în aplicare a controlului de calitate;
- formulează recomandări către filiale rezultate în urma sintezei
controalelor efectuate;
- întocmeşte sinteza anuală a controlului de calitate şi raportul anual
destinat preşedintelui Corpului;
- întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli privind realizarea controlului
de calitate, care este încorporat distinct în Bugetul Anual al Corpului.
Controlul se exercită de controlori desemnaţi dintre experţi contabili în
baza listelor stabilite de consiliul de filială, iar aceştia, pentru a fi controlori,
trebuie să efectueze un stagiu, să aibă calitatea de membru activ de minim 3 ani,
activitatea profesională să fi făcut obiectul a cel puţin unui control de calitate, iar
acesta să nu aibă abateri disciplinare.
Fiecare controlor este mandatat pentru o perioadă de 3 ani cu posibilitatea
înnoirii contractului la cererea acestuia şi hotărârii Consiliului filialei.
Urmare a efectuării controlului se stabilesc anual concluzii şi rapoarte.
Nota de sinteză
Se întocmeşte de controlori la sfârşitului unui control de calitate, se
trimite cabinetului controlat şi acesta poate prezenta în scris controlorului
observaţii.
Raportul de control
Se întocmeşte de controlori, are ca anexe nota de sinteză şi eventualele
observaţii ale cabinetului.
Prin aceasta se scot în evidenţă:
- lipsurile descoperite în cursul controlului efectuat;
- abaterile grave şi repetate de la regulamente, norme profesionale si alte
reglementari legale.
Tot aici se înscriu recomandări, alte măsuri de remediere a deficienţelor.
Raportul se transmite împreună cu nota de sinteză cu observaţiile
cabinetului şi dosarul de control reprezentantului teritorial din cadrul
subcomisiei controlului de calitate.
40
Reprezentantul teritorial verifică raportul şi anexele şi propune
subcomisiei controlul de calitate formularea recomandărilor către filială.
În urma aprobării recomandărilor de subcomisia controlului de calitate,
dosarul în cauză se trimite preşedintelui Consiliului filialei care decide în
legătură cu modul de valorificare şi comunicare a rezultatelor controlului de
calitate, în sensul că poate trimite o scrisoare de concluzii cu 3 modalităţi:
a) fără observaţii;
b) cu simple observaţii anexând eventual o convocare la biroul
preşedintelui;
c) cu observaţii însoţite de o decizie de organizare a unui control după un
an pentru a se asigura că s-a ţinut cont de observaţiile făcute.
Raportul controlorului, dosarul de control şi scrisoarea de concluzii nu pot
fi divulgate decât noului controlor când are loc un control după expirarea
perioadei de 1 an de la încheierea controlului efectuat şi Consiliul filialei atunci
când preşedintele decide acest lucru.
Preşedintele Consiliului filialei poate sesiza Comisia de Disciplină a
Filialei corpului în cazul unei abateri repetate.
Dosarul de control se păstrează 3 ani de la încheierea controlului, după
care se distruge.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei,
disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi
se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în
funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile
Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de
contabil autorizat de către persoane neautorizate sau care se află într-o situaţie
de incompatibilitate constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.
Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi
de contabil autorizat fără viza anuală se sancţionează disciplinar potrivit
Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite,acestea sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat.
Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul superior,
Biroul permanent şi Conferinţa naţională, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, în termen de 30 de zile de la adoptare.
41
CAPITOLUL I V – TIPURILE SI MODUL DE EFECTUARE A
EXPRTIZELOR CONTABILE
42
aceea de a interpreta profesional aceste date şi de a dezvălui eventualele
manopere prin care au fost săvârşite delictele civile sau infracţiunile eco -
nomice. 12
Principala necesitate a expertizelor contabile judiciare decurge din
faptul că sistemul contabil din întreprinderi, instituţii şi organizaţii poate fi
structurat şi condus numai de către specialişti în materie, iar informaţiile
furnizate de contabilitate pot fi interpretate corect numai de profesionişti ai
domeniului. Cu atât mai mult, folosirea datelor şi documentelor contabile ca
probe în justiţie nu se poate face în orice condiţii. Avem în vedere
complexitatea şi diversitatea mişcărilor de valori, particularităţile acestora în
diferite sectoare şi ramuri de activitate economică şl socială, ca şi existenţa mai
multor posibilităţi tehnice de tratare şi de reflectare a lor în documentele
specifice şi în conturi. în plus, documentele justificative, cele de evidenţă
operativă sau contabile nu pot fi administrate direct ca probe, şi asta din cel
puţin trei motive esenţiale:
a) volumul lor foarte mare;
b) faptul că ar lipsi unităţile patrimoniale, fie şi numai temporar, de
documentele care le aparţin;
c) necesitatea de interpretare ştiinţifică/profesională a respectivelor
documente.
Asemenea exigenţe impun intervenţia unui profesionist care să efec-
tueze toate investigaţiile şi diligentele specifice, iar în final să exprime opinii
autorizate asupra informaţiilor contabile, opinii care vor folosi organelor
judiciare în rezolvarea (soluţionarea) problemelor în litigiu.
Pe de altă parte, dovedirea adevărului material în problemele încredinţate
spre soluţionare justiţiei presupune cercetarea atentă a tuturor izvoarelor de
informaţii, care (din punctul de vedere al magistraţilor) poartă denumirea
generica de probe. între acestea, datele contabilităţii şi ale altor forme de
evidenţă (piesele justificative, evidenţele tehnico-operative) au o pondere şi
o importanţa foarte mari. Fenomenul este cât se poate de explicabil.
Contabilitatea reflectă operaţiunile economice pe baza unor norme unitare şi
foarte riguros reglementate. în felul acesta documentele contabile dobândesc
caracterul unor probe preconstituite. Asta înseamnă ca documentele contabile
se întocmesc înainte de declanşarea unui litigiu şi nu sunt nemijlocit legate de
eventualitatea folosirii lor ca mijloace de proba.
O prima concluzie ne conduce la constatarea că expertiza contabila
judiciara se găseşte la confluenţa dintre domeniul contabilităţii şi domeniul
dreptului, îndeplinind funcţia unei probe de o factura aparte, care poate
contribui hotărâtor la restabilirea adevărului material în conflictele de interese
ajunse în faza judiciara.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul ca expertiza contabilă
judiciara nu poate avea valoare de proba absolută. în sistemul nostru de drept
este caracteristic principiul neierarhizării probelor. Ca urmare, expertiza
contabila trebuie considerata teoretic egală cu celelalte mijloace de
12
I. Florea. Op.Cit. pag 12.
43
probaţiune, deşi practica arată ca rolul ei în dovedirea adevărului material
este, cel mai adesea, decisiv. Subliniem şi faptul ca expertiza contabila este o
investigaţie ştiinţifică, efectuata într-o perioada rezonabilă de timp, de către
un profesionist recunoscut şl are la bază documente întocmite anticipat.
Intr-o asemenea fază merită să fie adusă în discuţie şi o altă problemă.
Pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare în efectuarea unor expertize
contabile judiciare, datele şi documentele contabile trebuie să îndeplinească
anumite condiţii de formă şi de fond. Condiţiile formale sunt, în general,
legate de valoarea probatorie a contabilităţii, expertul putând constata fie
temeinicia actelor şi înregistrărilor contabile, fie anumite nereguli sau chiar
delicte în sistemele de evidenţa. în acest din urma caz, expertul va trebui sa
determine natura, cauzele şi mai ales implicaţiile acestor nereguli şi să
aprecieze daca şi în ce măsură mai poate pune temei pe respectivele
documente.13
44
Între expertiza contabilă şi controlul financiar există asemănări şi
deosebiri.
Trăsături comune15
- ambele activităţi sunt instrumente principale de apărare a patrimoniului
şi respectare a legalităţii;
- se efectuează de specialişti în domeniu cu reputaţie neştirbită;
- examinează anumite probleme ale activităţii economico-financiare după
criterii care au la bază aceleaşi dispoziţii legale şi acelaşi domeniu de activitate;
- utilizează aceleaşi metode de investigare.
Atunci când cauzele cercetate de organele de urmărire penală şi
instrumentate de organele judecătoreşti, sunt constatate de control financiar,
expertiza contabilă utilizează şi analizează concluziile controlului financiar
pentru a preciza existenţa şi mărimea pagubei, cele 2 activităţi completându-se
reciproc pentru stabilirea adevărului în cauza supusă anchetei sau judecării.
Comparand cele doua activitati de aparare a patrimoniului entitatilor rerulta
urmatoarele concluzii: 16
Este o activitate cu caracter permanent Activitate ocazională care are loc numai
atunci când se dispune de organele
15
M. Boulescu. Op. Cit. pag .123
16
Pag.124. M. Boulescu . M . Ghita. Expertiza contabila Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti .2001
45
judiciare
46
- atunci când obiectivele expertizei contabile nu sunt suficient formulate
si clare să solicite organului care a dispus efectuarea expertizei să precizeze în
scris problemele care trebuie să formeze obiectul expertizei;
- sesizeze organul care a dispus expertiza atunci când în timpul efectuării
acesteia se ivesc situaţii care necesită extinderea obiectivelor fixate sau
efectuarea prealabilă a unor expertize tehnice / grafologice, ş.a.
Expertului nu-i este admis să extindă din proprie iniţiativă obiectivele şi
astfel să răspundă la întrebările care nu i-au fost puse sau nu sunt de competenţa
sa.
Pentru clarificarea celor mentionate mai sus , se prezinta in continuare doua
exemple privind structura unui raport de expertiza contabila judiciara:
ISPECTORATUL DE POLIŢIE
AL JUDEŢULUI „Z”
SERVICIUL „Z1”
DOSAR NR. 000/ /P200X
RAPORT
de expertiză contabilă judiciară
CAPITOLUL I - INTRODUCERE
Subsemnatul „X”, domiciliat în „Z”, str. _______, nr. ____, expert contabil, posesor al carnetului
de expert contabil nr. 001/200X, înscris în Tabloul C.E.C.C.A.R., partea a III-a, am fost desemnat prin
ordonanţa de efectuare a expertizei dată în data de 16.12.2003 să efectuez expertiza contabilă în
dosarul penal nr. 000/200X instrumentat de către Serviciul „Z1” al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului
„Z”.
Dosarul penal nr. 000/200X are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care numitul „Y”,
domiciliat în „Z”, str. ______, nr. ___, judeţul Galaţi, învinuit de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.
215^1 alin. 1 din C.Pen., a creat un plus în gestiune de 200 litri de motorină, pe care ulterior l-a
valorificat .
Proprietarul gestiunii de motorină a dosarului în cauză este S.C. „A” . Gestiunea este organizată
cu caracter permanent, în schimburi, predarea şi primirea gestiunii efectuându-se la fiecare schimb.
Expertiza contabilă face precizarea că gestiunea motorinei din prezentul dosar se face
cantitativ, prin cântărire la intrarea în gestiune (în kilograme) şi prin măsurare (litri) şi transformare în
kilograme la ieşire, respectiv atunci când se predă beneficiarilor.
Pentru organizarea gestiunii potrivit normelor legale în vigoare, conducerea S.C. „A” , a emis
Ordinul de serviciu nr. 002/200X (anexa nr. 3 ), care prevede stabilirea şi avizarea densităţii de
motorină de către „Laboratorul de determinări fizico-chimice”, adică stabilirea şi avizarea coeficienţilor
de transformare pe baza densităţii din litri în kilograme a motorinei livrate la beneficiari.
Aceeaşi decizie prevede că densitatea se determină zilnic de către laborator la un interval de 6
ore, respectiv de 4 ori pe zi.
Măsurile din acest Ordin sunt în conformitate cu prevederile legale pentru organizarea
gestiunilor acestor produse specifice.
Termenul de depunere al raportului de expertiză este data de 20.01.200X.
Obiectivele la care trebuie să răspundă expertiza sunt următoarele:
47
1. Care a fost cantitatea de motorină livrată de către învinuitul „Y” în data de 12.08.200X conform
scriptelor întocmite de acesta?
2. Cum a fost determinată această cantitate de către învinuit având în vedere că evidenţa
gestionară era ţinută folosindu-se ca unitate de măsură kilogramul iar livrarea s-a efectuat
utilizându-se ca unitate de măsură litrul?
3. Ce mărimi ale densităţii motorinei a folosit învinuitul pentru transformarea kilogramelor în litri?
4. Care era valoarea densităţii ce trebuia folosită legal şi corect de către învinuit?
5. Dacă variaţia densităţii motorinei intrate în gestiune avea influenţă asupra stocului de motorină
aflat în gestiunea învinuitului „Y”?
6. Dacă prin folosirea incorectă a valorii densităţii motorinei s-a putut crea un plus în gestiunea
învinuitului „Y” şi care este aceasta în perioada cuprinsă între 01.08 – 15.08.200X?
Obiectivul nr. 1:
“Care a fost cantitatea de motorină livrată de către învinuitul „Y” în date de 12.08.200X conform
scriptelor întocmite de acesta?”
Obiectivul nr. 2:
“Cum a fost determinată această cantitate de către învinuit având în vedere că evidenţa gestionară
era ţinută folosindu-se ca unitate de măsură kilogramul iar livrarea s-a efectuat utilizându-se ca unitate
de măsură litrul?”
48
litru de motorină, iar în celelalte 3 cazuri menţionate mai sus, s-a aplicat un coeficient de transformare
de 0,855 kilograme pentru un litru de motorină.
Cantitatea de motorină pentru cele 3 cazuri la care s-a calculat transformarea din litri în
kilograme cu coeficientul de 0,855 este de 4.447 kg motorină, cantitate scăzută din gestiune de
gestionarul „Y” faţă de cantitatea corectă de 4.342 kg, rezultând o diferenţă de 105 kg de motorină
scăzută în plus din gestiune.
Obiectivul nr. 3:
“Ce mărimi ale densităţii motorinei a folosit învinuitul pentru transformarea kilogramelor în litri?”
Răspuns la obiectivul nr. 3
Aşa cum am prezentat la obiectivul nr. 2, învinuitul a folosit pentru cantitatea de 4.446 kg,
livrată în trei cazuri densitatea de 0,855 kilograme pentru un litru de motorină, iar pentru cantitatea de
3.089,5 kg a utilizat densitatea de 0,835 kilograme pentru un litru de motorină stabilită de laborator.
Obiectivul nr. 4:
“Care era valoarea densităţii ce trebuia folosită legal şi corect de către învinuit?”
Obiectivul nr. 5:
“Dacă variaţia densităţii motorinei intrate în gestiune avea influenţă asupra stocului de motorină
aflat în gestiunea învinuitului „Y”?”
Obiectivul nr. 6:
“Dacă prin folosirea incorectă a valorii densităţii motorinei s-a putut crea un plus în gestiunea
învinuitului „Y” şi care este aceasta în perioada cuprinsă între 01.08 – 15.08.200X?”
49
Anexa nr. 2, cuprinde extras din anexa nr. 1 cu livrările de motorină, pentru care s-au utilizat
coeficienţi de transformare diferiţi de densităţile stabilite de laborator, pentru determinarea cantităţilor
scăzute din gestiune, pentru a prezenta într-un mod mai concis diferenţele rezultate.
La obiectivul nr. 1
Învinuitul „Y”, în data de 12.08.200X, conform scriptelor întocmite de către acesta, a livrat
cantitatea de 7.537 kg motorină.
La obiectivul nr. 2
În ziua de 12.08.200X, învinuitul „y” a efectuat 7 livrări de motorină, din care pentru livrările
efectuate în 3 cazuri a scăzut din gestiune 4.447 kg de motorină, cantitatea reală calculată pe baza
densităţii stabilite de laborator fiind de 4.342 kg motorină, rezultând o diferenţă de 105 kg descărcată în
plus din gestiune.
La obiectivul nr. 3
Învinuitul a folosit pentru cantitatea de 4.447 kg, livrată în trei cazuri densitatea de 0,855
kilograme pentru un litru de motorină, iar pentru cantitatea de 3.090 kg a utilizat densitatea de 0,835
kilograme pentru un litru de motorină.
La obiectivul nr. 4
Densitatea legală stabilită de laborator pentru data de 12.08.200X, în intervalul orar 04 00 – 1600,
era de 0,835 kilograme pentru un litru de motorină, densitate care trebuia folosită pentru calcularea
cantităţii de motorină ce trebuia descărcată din gestiune.
La obiectivul nr. 5
Variaţia densităţii motorinei, care este în funcţie de temperatură, nu influenţează cantitatea
intrată în gestiune, recepţia efectuându-se prin cântărire.
La obiectivul nr. 6
Prin folosirea altor valori ale densităţii motorinei, mai mari decât cele stabilite de către
Laboratorul de determinări fizico-chimice, în perioada cuprinsă între 01.08 – 15.08.200X, în timpul
gestionării motorinei de către învinuitul „y” s-a creat un plus în gestiune de 1.203,75 kg, cantitate care ar
fi trebuit să fie găsită plus la inventarierea din data de 15.08.200X.
Expert contabil,
„x”
TRIBUNALUL “Z”
50
Dosar civil nr. 001/200X
RAPORT
de expertiză contabilă judiciară
CAPITOLUL I – INTRODUCERE
Subsemnatul „X”, domiciliat în „Z”, str. ______, nr. _____, expert contabil, posesor al carnetului
de expert contabil nr. 002/200X, înscris în Tabloul C.E.C.C.A.R. Filiala „Z”, partea a III-a, am fost
desemnat de instanţă să efectuez expertiza contabilă în Dosarul nr. 001/200X aflat pe rol al Tribunalul
„Z”.
Cauza civilă din Dosarul nr. 001/200X aflat pe rol la Tribunalul „Z” are ca obiect litigiul de muncă
intervenit între contestatorul „Y” domiciliat în „Z”, str. _________, nr. _____ şi intimata Ministerul …, cu
sediul în Bucureşti str. …, nr. …, pentru Unitatea „A”.
Între părţi a existat o relaţie contractuală de muncă până în data de 31.05.200X, dată la care
prin Ordinul de zi pe unitate nr. 003/25.05.200X, Dl. „Y” este trecut în rezervă în baza art. 43 alin. 1 lit.
b) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin aplicarea art. 85 alin. 1 lit. e) din aceeaşi
lege, îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 6 şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/1998.
Întrucât, la data trecerii în rezervă a contestatorului „Y”, prevederile art. 7 şi art. 8 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 7/1998, referitoare la neimpozitarea sumelor primite sub formă de plăţi
compensatorii au fost abrogate în mod expres de art. 86 din Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august
1999 privind impozitul pe venit, contestatorul „Y” a beneficiat la trecerea în rezervă de următoarele
sume impozabile:
- Ajutor de trecere în rezervă, corespunzător vechimii în serviciu, de 20 solde lunare brute din
ultima lună de activitate, respectiv suma de 121.332.780 lei (6.066.639 lei x 20);
- Plată compensatorie, egală cu două solde lunare brute din ultima lună de activitate pentru
fiecare an rezultat ca diferenţă între vârsta de 55 de ani şi vârsta pe care o avea la data trecerii
în rezervă, respectiv suma de 48.533.112 lei (6.066.639 lei x 2 x 4 ani);
Suma cuvenită, a fost încasată de către D-l „Y” în trei etape, Unitatea „A” reţinând din aceasta
un impozit total de 65.226.121 lei, după cum urmează:
7. Care sunt elementele componente şi care este cuantumul soldei lunare brute din ultima lună de
activitate;
8. Să se calculeze de către expert sumele băneşti cuvenite la trecerea mea în rezervă şi să se
stabilească sumele cu care am fost prejudiciat;
9. Să se precizeze de către expert dacă a fost corect aplicată legislaţia în vigoare privind
impozitarea ajutorului şi a plăţilor compensatorii primite în momentul trecerii mele în rezervă;
10. Să se actualizeze la zi în raport de coeficienţii de inflaţie a sumelor reţinute nejustificat.
51
CAPITOLUL II – DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI
În vederea efectuării expertizei contabile dispuse prin încheierea de şedinţă din 10.10.200X în
dosarul civil nr. 001/200X aflat pe rol la Tribunalul „Z”, expertul contabil a procedat la expertizarea
documentelor depuse la dosar.
Obiectivul nr. 1:
“Care sunt elementele componente şi care este cuantumul soldei lunare brute din ultima lună
de activitate”
Răspuns la obiectivul nr. 1
La obiectivul nr. 1, expertul contabil a studiat Extrasul din baza de calcul a drepturilor băneşti
anexă la statul de plată (Anexa nr. 1 la Raport), din care rezultă că în luna mai 200X, componenţa
soldei lunare brute a contestatorului „Y” era următoarea:
Nr. Valoare
crt. Elemente componente
(lei)
1 Solda de funcţie 2.198.400
2 Solda de grad 1.219.425
3 Gradaţie 42% 1.435.486
4 Dispozitiv 25% 1.213.328
TOTAL 6.066.639
Expertiza menţionează faptul că în statul de plată aferent lunii mai 200X (anexa nr. 2 la Raport),
sunt înscrise şi alte sporuri de care contestatorul a beneficiat, dar acestea nu constituie elemente de
calcul a soldei lunare brute în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 138 din 20 iulie 1999
privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională,
ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din
aceste instituţii:
“Cadrele militare în activitate şi militarii angajaţi pe bază de contract au dreptul la o soldă
lunară, compusă din: solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă, gradaţii
şi indemnizaţia de dispozitiv.”
Astfel, expertiza stabileşte că în luna mai 200X, componenţa soldei lunare brute a
contestatorului „Y” era următoarea:
- Solda de funcţie 2.198.400 lei
- Solda de grad 1.219.425 lei
- Gradaţie 42% 1.435.486 lei
- Dispozitiv 25% 1.213.328 lei
Cuantumul soldei lunare brute în ultima lună de activitate a contestatorului „Y” a fost de
6.066.639 lei.
Obiectivul nr. 2:
“Să se calculeze de către expert sumele băneşti cuvenite la trecerea mea în rezervă şi să se
stabilească sumele cu care am fost prejudiciat”
Răspuns la obiectivul nr. 2
La data trecerii în rezervă, contestatorului „Y” i se cuveneau următoarele drepturi impozabile:
- Ajutor de trecere în rezervă, corespunzător vechimii în serviciu, de 20 solde lunare brute din
ultima lună de activitate, respectiv suma de 121.332.780 lei (6.066.639 lei x 20);
- Plată compensatorie, egală cu două solde lunare brute din ultima lună de activitate pentru
fiecare an rezultat ca diferenţă între vârsta de 55 de ani şi vârsta pe care o avea la data trecerii
în rezervă, respectiv suma de 48.533.112 lei (6.066.639 lei x 2 x 4 ani);
52
Suma cuvenită, a fost încasată de către D-l „Y” în trei etape, Unitatea „A” reţinând din aceasta
un impozit total de 65.226.121 lei, după cum urmează:
Expertiza constată că asupra drepturilor băneşti cuvenite contestatorului „Y”, s-a aplicat un
barem lunar de impozitare stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 611 din 13 iulie 2000 pentru veniturile
lunare din salarii şi pensii definite la art. 22 şi art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august
1999 privind impozitul pe venit, fără a se ţine cont de caracterul excepţional al acestui venit.
Întrucât drepturile băneşti cuvenite contestatorului „Y” nu pot fi asimilate veniturilor din salarii
sau pensii şi nu sunt prevăzute în mod expres de Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999
privind impozitul pe venit, expertiza stabileşte că impunerea lor trebuie efectuată conform prevederilor
legale în vigoare la data schimbării poziţiei de activitate, respectiv data de 31.05.200X, în baza art. 43
alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, modificată prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 87/2000, care stabileşte că:
“Veniturile care nu se regăsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanţă se supun
impunerii cu o cotă de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final. ”
Aplicând prevederile art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe
venit, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2000, expertiza contabilă a stabilit că
din drepturile cuvenite contestatorului „Y”, i-a fost reţinută în plus cu titlu de impozit suma de 48.239.532
lei conform tabelului de mai jos:
Obiectivul nr. 3:
“Să se precizeze de către expert dacă a fost corect aplicată legislaţia în vigoare privind
impozitarea ajutorului şi a plăţilor compensatorii primite în momentul trecerii mele în rezervă”
Răspuns la obiectivul nr. 3
Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999 privind impozitul pe venit defineşte la art. 4
categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit, astfel:
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
d) venituri din dividende si dobânzi;
e) alte venituri.
Expertiza contabilă arată la răspunsul de la obiectivul nr. 2 că asupra drepturilor băneşti
cuvenite contestatorului „Y”, s-a aplicat un barem de impozitare stabilit prin Hotărârea Guvernului nr.
611 din 13 iulie 2000 pentru veniturile lunare din salarii şi pensii, fără a se ţine cont de caracterul
excepţional al acestui venit, acestea nerezultând din efectuarea unei activităţi în baza unui contract de
muncă, ci în baza unor prevederi legale speciale de protecţie a personalului disponibilizat din armată.
Plăţile compensatorii cuvenite contestatorului „Y” nu sunt caracterizate prin periodicitate lunară,
nu izvorăsc dintr-o activitate remunerată în baza unui contract de muncă şi nu sunt prevăzute în mod
expres de Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999 privind impozitul pe venit la secţiunea unde
53
sunt definite veniturile din salarii sau asimilate salariilor, astfel încât expertiza apreciază că impunerea
lor trebuie efectuată în baza art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe
venit, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2000, în vigoare la data schimbării
poziţiei de activitate, care stabileşte că:
În opinia expertului aplicarea prevederilor art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999,
este justificată şi de prevederile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2000, care
prevede:
Astfel, dacă drepturile cuvenite contestatorului „Y” ar fi fost supuse globalizării, impozitul reţinut
pentru acestea, ar fi fost adunat cu impozitul reţinut pentru veniturile de natură salarială realizate în
cursul anului înainte de trecerea în rezervă, şi pe baza normelor de impunere anuală, ar fi fost
regularizate.
Art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/ 14.09.2000 privind modul de stabilire a
plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor care se acordă personalului militar, exceptează de la globalizare
drepturile cuvenite contestatorului „Y”, confirmă caracterul excepţional al acestora, plăţile compensatorii
şi ajutoarele neputând fi asimilate veniturilor din salarii, impunerea acestora efectuându-se în baza art.
43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, impozitul fiind final.
Obiectivul nr. 4:
“Să se actualizeze la zi în raport de coeficienţii de inflaţie a sumelor reţinute nejustificat”
Expertiza a calculat în Anexa nr. 3 la Raport valorile actualizate la finele lunii octombrie 2003 în
raport cu indicii preţurilor de consum pentru actualizarea la inflaţie a elementelor patrimoniale, raportaţi
de către Institutul Naţional de Statistică al României, pentru sumele reprezentând diferenţe reţinute în
plus cu titlu de impozit, sume determinate la obiectivul nr. 2, rezultând următoarele valori:
Valoarea totală actualizată la luna octombrie 2003 cu indicii de inflaţie a impozitului reţinut în
plus cu ocazia acordării plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor contestatorului „Y” este de 92.211.102 lei.
54
La obiectivul nr. 1
Expertiza contabilă stabileşte că în luna mai 2000, componenţa soldei lunare brute a
contestatorului „Y” era următoarea:
- Solda de funcţie 2.198.400 lei
- Solda de grad 1.219.425 lei
- Gradaţie 42% 1.435.486 lei
- Dispozitiv 25% 1.213.328 lei
Cuantumul soldei lunare brute în ultima lună de activitate a contestatorului „Y” a fost de
6.066.639 lei.
La obiectivul nr. 2
Expertiza contabilă a stabilit că din drepturile cuvenite contestatorului „Y”, prin aplicarea eronată
a baremului lunar de impozitare a veniturilor din salarii şi pensii, s-a reţinut în plus cu titlu de impozit
suma de 48.239.532 lei.
La obiectivul nr. 3
Expertiza contabilă stabileşte că ajutoarele şi plăţile compensatorii trebuiau impozitate întrucât
cuantumul acestora a fost stabilit în baza soldei lunare brute, dar impunerea nu trebuia făcută în baza
baremurilor lunare de impozitare stabilite pentru veniturile din salarii şi pensii.
Drepturile cuvenite contestatorului „Y” odată cu trecerea în rezervă, trebuiau impozitate cu un
procent de 10% din cuantumul acestora, impozitul fiind final, în conformitate cu prevederile art. 43 alin.
(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
La obiectivul nr. 4
Valoarea totală actualizată la luna octombrie 200X cu indicii de inflaţie a impozitului reţinut în
plus cu ocazia acordării plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor contestatorului „Y” este de 92.211.102 lei.
Expert contabil,
„X”
55
Expertizele contabile extrajudiciare au o arie de utilizare sau o sferă de
acţiune mult mai largă decât cele judiciare. Ele vizează diferite aspecte economice,
patrimoniale, gestionare, financiare şi fiscale, informaţionale, depăşind în cele mai
multe cazuri însuşi cadrul informaţiilor şi al activităţilor financiar-contabile. Efectuarea
lor reclamă cunoştinţe economice mai ample, calcule specifice cum sunt cele de
normare şi de randament, studii de conjunctură, experimentări şi testări speciale,
motiv pentru care ele mai sunt cunoscute în lume şi sub numele de expertize
economico-contabile.
In practica internaţională expertizele extrajudiciare sau economicocontabile
sunt folosite atât pentru fundamentarea unor importante decizii economice, cât şi
pentru corecta informare a tuturor utilizatorilor de informaţie contabilă, pentru
atestarea unor calcule sau informaţii, pentru raţionalizarea fluxurilor informaţionale
etc.17
Are loc în afară de orice intervenţie judecătorească, direct între părţile în
litigiu sau este solicitată de persoane fizice şi juridice în vederea stabilirii
respectării adevărului şi legalităţii în activitatea acestora.18
Contribuie la prevenirea pagubelor în patrimoniu, păstrarea integrităţii
acestuia şi respectarea legalităţii.
Este utilizată şi ca mijloc de fundamentare a acţiunilor de arbitraj
judecătoresc care se declanşează prin acţiuni adresate organelor judiciare.
Este un mijloc de fundamentare şi asigurare a calităţii, realităţii, exactităţii
şi legalităţii informaţiilor ce stau la baza acţiunilor arbitrare, judecătoreşti şi este
declanşată de regulă de conducerea agentului economic care promovează
acţiunea de judecată.
Poate fi utilizată şi pentru certificarea bilanţului contabil, a contului de
profit şi pierdere, a situaţiei patrimoniului agentului economic.
Aceste analize şi certificări asupra situaţiei patrimoniului constituie o
dovadă demnă de încredere pentru terţi în vederea intrării în relaţii de
colaborare.
Poate fi solicitată de manageri pentru a cunoaşte anumite situaţii ale
patrimoniului, de asociaţi în cursul funcţionării, fuziunii, dizolvării societăţii, de
părţile în litigiu sau de particulari la constituirea si fuziunea societăţii
comerciale.
Poate avea ca obiect de cercetare următoarele:
- fapte, împrejurări sau situaţii ce apar în activitatea economico-financiară
şi gestionară a unei unităţi patrimoniale pentru a căror soluţionare este necesar
verdictul unui expert contabil;
- aspecte ale situaţiei economico-financiare a patrimoniului şi a capacităţii
entităţii de a genera profit cu scopul final de a stabili în mod ştiinţific
corectitudinea sau incorectitudinea administrării patrimoniului;
- analiza economico-financiară a activităţii unei entităţi patrimoniale cu
scopul de a determina comportamentul managementului şi a persoanelor din
17
I.Florea.Op. Cit.pag 15
18
M. Boulescu . Op. Cit. pag.125 .
56
compartimentele funcţionale şi de producţie în raport cu atribuţiile stabilite prin
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Fişa postului.
Expertiza contabilă cuprinde latura economico-financiară a faptelor şi
împrejurărilor, latura juridică fiind în exclusivitate în competenţa organelor
judiciare.
19
M.Boulescu. Op. Cit. pag145
20
M.Boulescu. Op. Cit. pag 145.
57
Părţile în procesul civil – sunt: 21
- persoana interesată în apărarea dreptului său nesocotit / încălcat
- persoana care a tulburat exerciţiul normal al dreptului subiectiv
- terţe persoane care sunt părţi pe care reclamantul / pârâtul au
posibilitatea să le cheme în cadrul procesului aflat pe rol.
Fazele procesului civil
- judecarea în fond
- apelul
- recursul
- contestaţia în anulare
- revizuirea
- executarea silită
Părţile în procesul civil - reclamant şi pârât
- apelant şi intimat
- recurent şi intimat
- contestator şi intimat
- revizuent şi intimat
- creditor şi debitor
Obiectul acţiunii civile – este ceea ce se cere prin acţiunea respectivă şi
reprezintă pretenţia reclamantului.
Ex.: - plata / predarea unei sume de bani
- contestarea unui drept
- protejarea unor interese
Obiectul măsurilor asiguratorii
- Luarea unor măsuri de indisponibilizare şi conservare pentru a evita
distrugerea ori înstrăinarea bunurilor în litigiu.
Obiectul căilor de atac – îl reprezintă desfiinţarea hotărârii judecătoreşti.
Obiectul executării silite – bunurile debitorului care pot fi vândute
pentru îndestularea creanţei creditorului; sau obligaţia debitorului de a preda
creditorului bunurile determinate prevăzute în titlul executoriu.
Cauza acţiunii civile 22
- termenul juridic al cererii fundamental legal a dreptului pe care una
dintre părţi îl valorifică împotriva celeilalte părţi;
- neînţelegerea / conflictul care există între reclamant şi pârât cu privire la
temeiul dreptului subiectiv;
- scopul către care se îndreptă voinţa celui ce reclamă / apără.
Condiţiile acţiunii civile:
- să existe
- să fie reală, licită şi morală
Actele procesului civil 23
Procesul civil se concretizează într-un complex de acte procedurale cum
sunt:
21
Ibidem .pag 146-147
22
Ibidem.pag 149
23
Ibidem . pag 152
58
a) actele părţilor - cererea de chemare în judecată
- întâmpinarea
- cererea neconvenţională
- cererea de exercitare a unei căi de atac
- cererea de punere în executare a hotărârii
b) actele instanţei - încheierile
- hotărârea judecătorească
- dispoziţia de comunicare a hotărârii
- dispoziţia pentru punerea în executare a hotărârii
c) actele altor participanţi la proces
- dispoziţia de martor
- raportul de expertiză
- cererea de anulare a unor amenzi
d) actele unor organe auxiliare justiţiei
- dovezi de comunicare a actelor de procedură
- PV de luare la cunoştinţă a măsurilor asiguratorii
- actele de executare silită ale organelor
59
CAPITOLUL V – VALORIFICAREA LUCRARILOR DE
EXPERTIZA. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ.
24
I.Florea. Op. Cit. pag.82.
25
I. Florea. Op.Cit. .pag.83- Aceste aspecte au fost interpretate şi explicate de diferiţi autori în diverse moduri.
Dintre toate, cel mai semnificativ credem că este celebrul „decalog" al lui MUlendorf, preluat şi citat în prima jumătate
a secolului nostru de majoritatea autorilor de specialitate (vezi Paul Oerstner, Revisions Technik, Berlin, 1920, p. 282;
vezi şi V.M. loachim, Manual de verificări şi expertize contabile, Ediţia a Il-a, Bucureşti, 1947, p. 189):
1. Serveşte cazul în sine, nu persoana, nici chiar a ta;
2. Fii mai presus decât părţile, ca şi judecătorul pe care îl ajuţi;
3. Nu te lăsa intimidat de atacurile personale în activitatea ta obiectivă şi nepărtinitoare;
4. Nu te considera infailibil;
5. Refuza răspunsurile la întrebările care depăşesc cadrul cunoştinţelor tale;
6. Foloseşte obiecţiunile contra raportului de expertiză, respectiv împotriva
constatărilor tale, nu pentru a te apăra, ci pentru a descoperi adevărul;
7. îndreaptă orice greşeală, chiar daca ai comis-o tu;
8. Fii drept şi clar;
9. Străduieşte-te mai întâi să înţelegi chestiunea, altfel nimeni nu va pricepe răspunsul
tău;
10. Apără prestigiul profesiunii.
60
„Pentru a da răspuns la întrebarea stabilită am cercetat şi analizat
următoarele documente: dosarul cauzei (x file), dosarul de control întocmit
de…, documentele de evidenţă contabilă, bilanţul, contul de profit şi pierdere.
Se consemnează că legătura cu părţile a fost luată cu scrisorile recomandate nr…
Expertiza s-a efectuat la sediul judecătoriei şi la sediul părţilor cu
consemnarea adresei şi înscrierea zilelor când s-a făcut această acţiune.
Raportul de expertiză a fost întocmit în zilele…
Termenul de depunere al raportului a fost fixat la… şi prelungit ca urmare
a cererii subsemnatului la data…
În urma cercetării actelor din dosarul cauzei cât şi a celorlalte elemente
stabilite în preambulul raportului de expertiză, am consemnat următoarele:
- aceste afirmaţii fac parte din introducerea în raportul de expertiză în care
se înscrie şi încheierea judecătorească prin care s-a dispus efectuarea expertizei
cu enumerarea obiectivelor supuse expertizei”.
Desfăşurarea expertizei - întrebarea 1
- răspuns la întrebarea 1
- întrebarea 2
- răspuns la întrebarea 2
Concluzii cu privire la obiectivele tratate în cuprinsul raportului, dau
următorul răspuns: - întrebarea 1
- întrebarea 2 …
Data, semnătura expertului
61
2. Desfăşurarea expertizei conţine o descriere amănunţită a modului
în care a decurs cercetarea:
- obiectivele fixate sunt abordate în ordine;
- sunt prezentate datele aferente acestora, calculele efectuate
de expert, interpretările economice şi juridice, opiniile expertului, eventualele
variante de soluţionare.
Datele prezentate în această parte a raportului pot fi susţinute prin anexe,
reprezentând tabele, grafice, scheme, extrase de date, care vor face parte
integranta din raport.
26
I. Florea. Op. Cit. pag.84.
62
Dacă părţile invocă obiecţii întemeiate sau instanţa nu este lămurită prin
expertiza făcută, se poate decide completarea expertizei printr-un supliment sau
o nouă expertiză.
Instanţa are posibilitatea să ordone o expertiză contrarie efectuată de un
nou expert. De regulă se numesc 3 experţi contabili.
Chiar dacă în cauză s-au efectuat o expertiză şi o contraexpertiză, nu
există nici un impediment de a se admite o nouă expertiză contabilă.
Concluziile expertizei contabile constituie numi elemente de convingere
lăsate la libera apreciere a judecătorului ca toate celelalte probe. Foloseşte sau
nu concluziile expertizei contabile, instanţa are obligaţia să motiveze poziţia sa.
Dacă sunt administrate expertize contradictorii instanţa acceptă motivat
una dintre ele sau le înlătură pe amândouă.
În ceea ce priveşte forţa probantă a expertizei contabile, judecătorii sunt
legaţi de constatările de fapt ale experţilor şi anume:
- data raportului de expertiză contabilă;
- arătarea cercetărilor făcute în prezenta părţilor;
- susţinerile acestora în prezenţa experţilor contabili.
Nulitatea actelor de procedură civilă este în funcţie de vătămarea
pricinuită unei părţi.
Instanţa nu pronunţă nulitatea expertizei contabile dacă neregularitatea
invocată poate fi invocată. Ex. : raportul de expertiză contabilă nu a fost semnat
de toţi experţii sau părerile nu au fost motivate.
Expertiza contabilă poate fi declarată nulă atunci când a fost făcută fără a
cita părţile. În acest caz nulitatea poate fi făcută înaintea începutului dezbaterilor
asupra fondului.
Se atrage nulitatea şi prin nedepunerea la termen de raportului expertizei
contabile şi s-a produs părţii o vătămare ce nu poate fi înlăturată în alt mod.
63
CAPITOLUL VI – CONSULTANTA FISCALĂ.
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
64
Activitatea de consultanta fiscala consta in:27
a) acordarea de servicii profesionale in domeniul fiscal;
b) acordarea de servicii si asistenta de specialitate pentru intocmirea
declaratiilor de impozite si taxe;
c) asistenta si servicii pe probleme de procedura fiscala;
d) asistenta privind intocmirea documentatiei pentru exercitarea cailor de
atac impotriva titlurilor de creanta si a altor acte administrative fiscale;
e) asistenta privind creantele bugetului general consolidat, cu respectarea
prevederilor legale in vigoare;
f) asistenta si reprezentare in fata organelor fiscale, inclusiv acordarea de
asistenta de specialitate pe parcursul derularii inspectiei fiscale;
g) realizarea de expertize fiscale la solicitarea organelor judecatoresti,
organelor de cercetare penala, organelor fiscale sau a altor parti interesate;
h) asistenta fiscala in cauzele aflate pe rolul unei autoritati jurisdictionale
Activitatea consultantului fiscal trebuie sa aiba un caracter obiectiv si
impartial, fara a fi afectata de interese personale sau exterioare. Consultantul
fiscal este obligat sa pastreze secretul in legatura cu informatiile, faptele si
documentele probante despre care ia cunostinta si pe care le detine ca urmare a
exercitarii atributiilor de consultanta fiscala, fiindu-i interzisa cu desavarsire
utilizarea acestora in interesul propriu ori in interesul unui tert.
Pentru exercitarea activitatii de consultanta fiscala este obligatorie
asigurarea pentru raspunderea profesionala.
Consultantii fiscali si societatile comerciale de consultanta fiscala pot
desfasura, pe langa activitatea de consultanta fiscala, cu respectarea conditiilor
prevazute de actele normative in materie, si activitati de:
a) expertiza contabila;
b) audit financiar;
c) instruire si perfectionare in domeniul fiscal.
Legiutorul a stabilit ca utilizarea ilegala a titlului de “consultant fiscal”
constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda care se actualizeaza
periodic prin hotarire de Guvern.
27
O.G .nr.71/2001 actualizata dec.2007 art.3. M. Of .nr429/2007
65
CAPITOLUL VII - ORGANIZAREA ACTIVITATII DE
CONSULTANTA FISCALA
66
j) mediază între membrii Camerei în caz de diferende şi la cerere;
k) mediază între membrii Camerei şi clienţii lor în caz de diferende,
precum şi la cerere;
l) elaborează programul de pregătire şi perfecţionare continua a
membrilor Camerei şi asigura materielele pentru pregătirea profesională şi
informarea periodică a acestora;
m) editează publicaţii de specialitate;
n) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţara şi din
străinătate;
o) stabileşte măsuri disciplinare;
p) exercita alte atribuţii prevăzute de ordonanta sau de regulament.
(2) Camera poate infiinta unităţi teritoriale fără personalitate juridică în
ţara şi reprezentante în străinătate.
67
g) aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pentru
exerciţiul financiar următor;
h) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Consiliului superior;
i) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Comisiei de auditori
statutari;
j) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Comisiei de apel;
k) stabilirea obiectivelor strategice ale Camerei;
l) aprobarea programului de activitate al Consiliului superior pe anul în
curs;
m) aprobarea constituirii, reorganizării sau desfiinţării structurilor din ţara
şi din străinătate ale Camerei;
n) modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare al Camerei, a Codului privind conduita etica şi profesională în
domeniul consultantei fiscale şi a normelor de pregătire şi perfecţionare a
consultantilor fiscali;
o) hotărăşte asupra propunerilor de sancţionare disciplinară a membrilor
Consiliului superior;
Validarea deliberarilor Conferentei ordinare
(1) Pentru validitatea deliberărilor Conferintei ordinare este necesară
prezenta majorităţii simple a membrilor cu drept de vot, iar hotărârile trebuie sa
fie adoptate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.
(2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute mai sus mentionate,
Conferinţa va fi întrunită la a doua convocare poate sa hotărască asupra
problemelor de pe ordinea de zi, indiferent de numărul membrilor prezenţi.
Conferinta extraordinara
(1) Conferinţa extraordinară poate fi convocată la cererea Biroului
permanent sau la cererea a cel puţin doua treimi din numărul membrilor
Consiliului superior ori la cererea unei cincimi din numărul membrilor Camerei
cu drept de vot, care adresează cererea secretarului general, specificand
problemele propuse a fi dezbătute în cadrul Conferintei extraordinare.
(2) Conferinţa extraordinară va fi convocată şi pentru completarea
locurilor de membri în cadrul organelor alese, rămase vacante ca urmare a
retragerii, demisiilor, excluderii sau decesului a mai mult de o treime din
numărul locurilor prevăzute în prezentul regulament.
Conferinţa extraordinară poate adopta hotărâri privind:
a) modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare al Camerei, a Codului privind conduita etica şi profesională în
domeniul consultantei fiscale şi a normelor de pregătire şi perfecţionare a
consultantilor fiscali;
b) schimbarea sediului social al Camerei;
c) îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de ordonanta sau de prezentul
regulament.
Validarea deliberarilor Conferentei extraordinare :
68
(1) Pentru validitatea delilberarilor Conferintei extraordinare este necesară
prezenta majorităţii simple a membrilor cu drept de vot ai Camerei, iar hotărârile
se iau cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.
(2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la mai sus, Conferinţa
întrunită la a doua convocare poate sa hotărască asupra problemelor de pe
ordinea de zi, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu majoritatea simpla
de voturi a acestora.
Convocarea si derularea Conferintelor
(1) Convocarea conferinţelor se face cu 30 de zile înainte de data
întrunirii. Anunţul privind convocarea se publica în doua cotidiene de circulaţie
nationala şi pe site-ul Camerei şi cuprinde locul, data şi ora de desfăşurare,
precum şi ordinea de zi. În acelaşi anunţ se stabilesc locul, data şi ora pentru o a
doua convocare a Conferintei, în caz de neintrunire a cvorumului statutar, care
urmează sa aibă loc în cel mult 5 zile.
(2) Fiecare membru cu drept de vot al Camerei are dreptul la un singur
vot.
(3) Membrii Camerei cu drept de vot pot fi reprezentaţi în Conferinţa de
alţi membri, în baza unei procuri speciale, autentificată de un notar public.
Procurile se depun în original la Secretariatul general, înainte de data la care are
loc Conferinţa, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal de
şedinţa. Un membru nu poate reprezenta mai mult de 5 persoane. Membrii aleşi
şi cei care şi-au depus candidaturile nu pot reprezenta alţi membri.
(4) Lucrările Conferintei sunt conduse de preşedintele Consiliului
superior sau de inlocuitorul de drept al acestuia. Preşedintele propune un
secretariat format din 3 membri, pe care îl supune la vot plenului Conferintei.
După constatarea îndeplinirii cerinţelor legale pentru desfăşurarea Conferintei se
trece la dezbaterea subiectelor înscrise pe ordinea de zi.
(5) Hotărârile Conferintei se adopta prin vot deschis.
(6) Alegerea membrilor Consiliului superior, ai Comisiei de auditori
statutari şi ai Comisiei de apel se face prin vot secret.
(7) Prin procesul-verbal semnat de preşedintele şi de membrii
secretariatului lucrărilor Conferintei se constata şi se consemnează îndeplinirea
formalităţilor referitoare la convocare, data şi locul de desfăşurare a Conferintei,
numărul membrilor prezenţi, numărul de voturi valabil exprimate, dezbaterile în
rezumat, hotărârile luate, iar la cererea celor care au luat cuvântul, afirmatiile
acestora în cadrul şedinţei.
69
Organizarea şi funcţionarea Camerei sunt asigurate de organele alese, care
au funcţie reprezentativa, de conducere, decizie şi control. Aplicarea hotărârilor
organelor alese ale Camerei se realizează de aparatul executiv al acesteia.
Membrii organelor alese care în perioada mandatului devin, potrivit legii,
incompatibili cu aceasta calitate sunt obligaţi sa solicite renunţarea la funcţie în
termen de 5 zile de la data la care au devenit incompatibili.
71
(1) Şedinţele Consiliului superior pot avea loc în prezenta majorităţii
simple a membrilor săi.
(2) În absenta preşedintelui sau a prim-vicepreşedintelui, şedinţele sunt
conduse de un vicepreşedinte desemnat de preşedinte sau de Biroul permanent.
(3) Hotărârile Consiliului superior sunt adoptate cu majoritatea simpla a
voturilor membrilor prezenţi.
(4) Fiecare membru al Consiliului superior are dreptul la un singur vot, iar
în cazul egalităţii voturilor, votul preşedintelui de şedinţa determina rezultatul
final.
(5) Secretariatul general păstrează procesele-verbale ale tuturor şedinţelor
într-un registru special întocmit în acest scop. Procesele-verbale trebuie semnate
de toţi membrii prezenţi la şedinţa.
Consiliul superior coordonează, conduce şi controlează activitatea
Camerei.
Atributiile Consiliului superior :
(1) Consiliul superior are următoarele atribuţii principale:
a) asigura ducerea la îndeplinire a hotărârilor Conferintei;
b) asigura condiţiile pentru administrarea şi gestionarea patrimoniului
Camerei, potrivit legii;
c) stabileşte strategia şi adopta proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli
al Camerei;
d) prezintă spre aprobare Conferintei raportul de activitate pe perioada
anterioară, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, situaţiile financiare şi
proiectul programului de activitate a Camerei;
e) aproba norme de organizare şi funcţionare a Biroului permanent;
f) aproba organigrama şi politicile privind resursele umane ale Camerei;
g) aproba normele privind desfăşurarea activităţii curente a aparatului
executiv al Camerei;
h) stabileşte anual indemnizaţiile membrilor Comisiei de auditori statutari
şi ai Comisiei de apel;
i) elaborează propuneri de modificare şi completare a Regulamentului de
organizare şi funcţionare al Camerei, a Codului privind conduita etica şi
profesională în domeniul consultantei fiscale şi a normelor de pregătire şi
perfecţionare a consultantilor fiscali;
j) aproba normele privind condiţiile şi termenele de plata a cotizaţiilor
membrilor Camerei;
k) emite hotărâri în cazurile de abateri disciplinare sesizate de Direcţia de
conduita şi disciplina profesională, potrivit procedurilor prevăzute la cap. IX;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul
regulament şi de hotărârile Conferintei.
(2) Pentru activităţile prestate pentru Camera, membrii Consiliului
superior primesc indemnizaţii, iar pentru deplasări şi reprezentari cheltuielile se
decontează. Nivelul şi condiţiile de acordare a acestor drepturi sunt aprobate de
Conferinţa .
(3) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul superior emite hotărâri.
72
Atributiile presedintelui Camerei :33
(1) Preşedintele ales de Consiliul superior devine de drept şi preşedintele
Camerei, precum şi al Biroului permanent şi are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice, cu
autorităţile publice, precum şi cu organizaţiile naţionale profesionale din alte tari
şi organismele internaţionale ale profesiei de consultant fiscal, aparand prestigiul
şi independenta profesională a membrilor Camerei;
b) semnează acorduri/convenţii privind exercitarea profesiei de consultant
fiscal în străinătate şi pe teritoriul României cu organizaţii similare din alte tari;
c) convoacă şi conduce lucrările Conferintei, Consiliului superior şi
Biroului permanent;
d) semnează hotărârile emise de Consiliul superior şi deciziile adoptate de
Biroul permanent;
e) prezintă anual, spre adoptare, Consiliului superior proiectul de buget
pentru exerciţiul viitor;
f) aproba angajarea şi efectuarea cheltuielilor prevăzute în buget;
g) prezintă situaţiile financiare anuale şi execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferintei;
h) numeşte şi revoca în baza aprobării prevăzute la art. 31 secretarul
general şi personalul din cadrul aparatului executiv al Camerei prevăzut în
organigrama;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa, Consiliul
superior şi Biroul permanent.
(2) În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt duse la îndeplinire de
către prim-vicepreşedinte.
(3) Preşedintele poate sa delege un membru al Consiliului superior pentru
o acţiune sau o activitate terminata.
(4) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Consiliului superior emite
ordine.
33
Art nr.29. din H.G. nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
34
Art. nr. 30 din H.G. Nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
73
a) avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anual, pe care îl
înaintează spre adoptare Consiliului superior, nu mai târziu de data de 15
decembrie a fiecărui an anterior anului la care se referă bugetul respectiv;
b) supraveghează lunar execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al
Camerei;
c) examinează şi propune spre aprobare Consiliului superior programul de
activitate al Camerei;
d) aproba programele de activitate ale direcţiilor executive;
e) aproba programul deplasarilor în străinătate;
f) aproba numirea, sancţionarea şi revocarea secretarului general, sefilor
direcţiilor Camerei şi a altor persoane cu funcţii de conducere din aparatul
executiv al Camerei;
g) aproba salarizarea pentru fiecare funcţie prevăzută în organigrama;
h) monitorizează Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor
comerciale de consultanţa fiscală;
i) aproba eliberarea carnetelor profesionale şi a autorizaţiilor de
funcţionare;
j) aproba documentele emise de Camera, supuse publicării;
k) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Conferinţa şi de Consiliul
superior.
(4) Activitatea direcţiilor de specialitate ale Camerei este coordonata de
către vicepreşedinţi.
(5) În exercitarea atribuţiilor sale Biroul permanent adopta decizii.
74
reprezentant al Ministerului Justiţiei. Membrii Comisiei de apel aleg dintre ei un
preşedinte, care este consultant fiscal.
Pentru activitatea depusa membrii comisiei primesc indemnizaţii.
Mandatul Comisiei de apel este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singura data.
75
f) executarea altor atribuţii stabilite de Consiliul superior şi Biroul
permanent.
Direcţia de învăţământ are, în principal, următoarele atribuţii:
a) stabileşte cerinţele de pregătire profesională şi organizarea acestei
activităţi;
b) elaborează normele privind pregătirea profesională a consultantilor
fiscali;
c) întocmeşte evidenta şi documentaţia privind pregătirea profesională a
consultantilor fiscali;
d) asigura asistenta profesională pentru membrii Camerei;
e) asigura materialele pentru pregătirea profesională şi informarea
periodică a consultantilor fiscali;
f) executa alte atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de servicii pentru membri are, în principal, următoarele
atribuţii:
a) conduce Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală şi toate evidentele operative privind consultanţii fiscali, în
sistem informatizat;
b) eliberează carnetele profesionale şi autorizaţiile de funcţionare;
c) primeşte declaraţiile cu veniturile realizate şi acorda viza anuala pe
carnetele profesionale şi autorizaţiile de funcţionare;
d) publica anual lista consultantilor fiscali şi comunica modificările
intervenite pe parcurs direcţiilor generale ale finanţelor publice;
e) organizează activitatea de documentare şi informare;
f) la cererea membrilor Camerei, acorda sprijin privind asigurarea pentru
riscul profesional;
g) gestionează dosarele profesionale ale consultantilor fiscali şi ale
societăţilor comerciale de consultanţa fiscală;
h) executa alte atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de monitorizare şi competenta profesională are, în principal,
următoarele atribuţii:
a) controlul calităţii activităţii profesionale a consultantilor fiscali;
b) controlul respectării normelor financiar-contabile în vederea stabilirii
realităţii veniturilor declarate Camerei;
c) urmărirea respectării normelor de conduita etica şi profesională în
domeniul consultantei fiscale;
d) elaborarea normelor şi procedurilor privind activitatea de consultanţa
fiscală;
e) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
- În cazul unor constatări privind încălcarea Codului privind conduita
etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale, precum şi a actelor cu
caracter intern, Direcţia de monitorizare şi competenta profesională sesizează
Direcţia de conduita şi disciplina profesională.
Direcţia de conduita şi disciplina profesională analizează cazurile
abaterilor disciplinare prevazute de regulamentul de oganizare .
76
Direcţia de conduita şi disciplina profesională executa şi alte atribuţii
stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de servicii generale are, în principal, următoarele atribuţii:
a) elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei, pe
care îl prezintă spre dezbatere şi avizare Biroului permanent;
b) conducerea şi organizarea activităţii financiar-contabile, precum şi
asigurarea execuţiei bugetare, în sistem informatizat;
c) urmărirea încasării cotizaţiilor, taxelor şi a altor venituri ale Camerei;
d) asigurarea functionarii serviciilor de tehnologia informatiei,
administrative şi de gestionare a patrimoniului Camerei;
e) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de relaţii internaţionale are, în principal, următoarele atribuţii:
a) efectuarea documentarilor referitoare la activitatea de consultanţa
fiscală şi la organizaţiile profesionale din alte tari şi prezentarea de informări
Consiliului superior şi Biroului permanent;
b) asigurarea realizării măsurilor necesare în vederea aderării Camerei la
organismele profesionale internaţionale de profil, iniţierea şi încheierea
acordurilor/convenţiilor cu organizaţii similare din alte tari privind exercitarea
profesiei de consultant fiscal în străinătate şi pe teritoriul României;
c) asigurarea colaborării şi cooperării cu instituţiile din alte tari, care
activează în domeniul consultantei fiscale;
d) asigurarea participării reprezentanţilor Camerei la diverse manifestări
internaţionale pe teme profesionale;
e) elaborarea de propuneri privind actualizarea legislaţiei, precum şi a
normelor de consultanţa fiscală, în concordanta cu reglementările organizaţiilor
profesionale internaţionale;
f) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală :37
(1) Conform prevederilor din ordonanta, Camera are obligaţia sa
întocmească Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală, structurat în plan administrativ-teritorial.
(2) Pentru consultanţii fiscali înregistrarea se face în ordine alfabetica, cu
menţionarea numelui, prenumelui, CNP-ului persoanei, domiciliului, numărului
şi datei carnetului profesional, denumirii biroului şi sediului profesional, după
caz.
(3) Pentru societăţile comerciale de consultanţa fiscală se vor mentiona, în
ordine alfabetica, denumirea, sediul social, numărul şi data înregistrării la
registrul comerţului, codul unic de înregistrare fiscală, numărul şi data
autorizaţiei, precum şi numele, prenumele, domiciliul, numărul şi data carnetului
profesional, pentru persoanele fizice care efectuează consultanţa fiscală în
numele societăţilor comerciale, şi asociaţii/actionarii, directorii şi membrii
consiliilor de administraţie ale societăţilor comerciale.
37
Cap. IV. Din H.G. nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
77
(4) Înscrierea în registrul ,conferă dreptul exercitării profesiei pe întreg
teritoriul tarii, precum şi în străinătate, în conformitate cu prevederile din
acordurile/convenţiile încheiate cu organizaţii similare din alte tari.
(5) Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală este format din doua capitole:
a) capitolul I - Consultanţii fiscali persoane fizice, activi şi inactivi;
b) capitolul II - Societăţile comerciale de consultanţa fiscală.
(6) Modelul Registrului consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale
de consultanţa fiscală este prevăzut în Regulament.
(7) Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală se conduce informatizat.
(8) Arhivarea dosarelor consultantilor fiscali şi ale societăţilor comerciale
de consultanţa fiscală se face de către Direcţia de servicii pentru membri, iar
gestiunea acestora se conduce informatizat.
Drepturile şi îndatoririle consultantilor fiscali şi ale societăţilor
comerciale de consultanţa fiscală, membri ai Camerei38
(1) Consultanţii fiscali înscrişi în evidentele Camerei au dreptul sa
desfăşoare activităţile specifice profesiei, potrivit ordonanţei şi regulamentului.
(2) Consultanţii fiscali pot folosi în exercitarea profesiei titlul profesional
de consultant fiscal.
(3) Consultanţii fiscali au dreptul sa-şi instaleze firma la sediul
profesional.
(4) Consultanţii fiscali au dreptul la apărare şi mediere din partea Camerei
în activitatea profesională.
(5) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţa fiscală care
doresc sa renunţe la calitatea de membru al Camerei comunica în scris acest
lucru Consiliului superior.
(6) Consiliul superior poate hotărî amânarea încetării calităţii de membru
şi implicit a radierii persoanei respective din Registrul consultantilor fiscali şi al
societăţilor comerciale de consultanţa fiscală în următoarele situaţii:
a) existenta unor datorii ale consultantilor fiscali şi ale societăţilor
comerciale de consultanţa fiscală fata de Camera;
b) existenta unor măsuri sanctionatorii disciplinare impotriva
consultantului fiscal, aflate în curs de soluţionare, potrivit legii.
Orice consultant fiscal care a renunţat sau căruia i s-a retras calitatea de
membru al Camerei poate solicita redobandirea acesteia, respectând condiţiile
prevăzute de ordonanta şi de regulamentul referitor la procedura de atribuire a
calităţii de membru al Camerei.
În fata organelor de conducere ale Camerei, problemele, interesele şi
propunerile societăţilor comerciale de consultanţa fiscală pot fi susţinute şi de
către asociaţii/actionarii sau administratorii acestor societăţi, care sunt membri ai
Camerei şi care au drepturile prevăzute de ordonanta şi de prezentul regulament.
38
. Cap,V. din H.G. nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
78
Consultanţii fiscali, în exercitarea profesiei, precum şi societăţile
comerciale de consultanţa fiscală aplica şi respecta:
a) Codul privind conduita etica şi profesională în domeniul consultantei
fiscale;
b) normele privind pregătirea profesională continua a consultantilor
fiscali, emise de Camera;
c) procedurile de control al calităţii activităţii de consultanţa fiscală, emise
de Camera;
d) normele referitoare la obligaţiile financiare privitoare la cotizatii şi
taxe, elaborate de Camera;
e) normele privind asigurarea pentru riscul profesional, elaborate de
Camera.
Consultanţii fiscali sunt obligaţi sa transmită Camerei, în scris, în termen
de 15 zile:
a) schimbarea numelui, situaţie în care persoana în cauza va solicita
eliberarea unui nou carnet profesional;
b) schimbarea adresei ori a adresei de corespondenta;
c) modificările privind statutul de angajat, asociat/acţionar, administrator
al unei societăţi de consultanţa fiscală;
d) orice alte date care se referă la identitatea şi statutul juridic ale acestora.
Odată cu cererea înaintată Camerei vor fi depuse şi actele prin care se
dovedesc situaţiile prevăzute în copie legalizată.
Consultanţii fiscali sunt obligaţi sa comunice Camerei, în scris, în termen
de pana la 15 zile, producerea unor evenimente în activitatea acestora,
menţionând toate informaţiile corespunzătoare, după cum urmează:
a) aplicarea unor sancţiuni pe linie profesională consultantului fiscal de
către o autoritate sau un alt organism profesional al cărui membru este persoana
în cauza;
b) orice condamnare penală definitiva pronunţată de instanta competenta;
c) existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i
se interzice consultantului fiscal exercitarea funcţiei de administrator al unei
societăţi comerciale sau, în general, exercitarea de funcţii care privesc gestiunea
ori conducerea unei societăţi comerciale;
d) orice alte informaţii pentru evaluarea reputaţiei profesionale şi etice a
consultantului fiscal.
Societăţile comerciale de consultanţa fiscală sunt obligate sa comunice,
în scris, Camerei, în termen de 15 zile, următoarele:
a) schimbarea denumirii sau sediului social, solicitând eliberarea unei noi
autorizaţii;
b) schimbarea adresei de corespondenta;
c) deschiderea sau închiderea unei filiale sau a unei subunitati;
d) orice modificare privind calitatea de asociat/acţionar, administrator sau
consultant fiscal care desfăşoară activitate în numele societăţii;
e) orice alte date care se referă la calitatea de membru al Camerei;
79
(2) Odată cu comunicarea înaintată Camerei vor fi depuse şi actele prin
care se dovedesc situaţiile prevăzute la alin. (1), în copie legalizată.
Societăţile comerciale de consultanţa fiscală sunt obligate sa comunice
în scris, în termen de 15 zile:
a) schimbarea administratorilor, directorilor sau asociaţilor/actionarilor;
b) aplicarea unor sancţiuni pe linie profesională cu privire la activitatea
societăţii de consultanţa fiscală ori luarea de măsuri impotriva acesteia de către o
autoritate sau un alt organism profesional al cărui membru este persoana juridică
în cauza;
c) orice condamnare penală definitiva, pronunţată de instanţele
competente din ţara şi din străinătate impotriva consultantului fiscal ca
reprezentant al societăţii de consultanţa fiscală;
d) existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i
se interzice reprezentantului legal al societăţii de consultanţa fiscală exercitarea
funcţiei de administrator sau exercitarea de funcţii care privesc gestiunea ori
conducerea unei societăţi;
e) orice modificări survenite în conţinutul informaţiilor furnizate anterior
Camerei;
f) dacă se afla în procedura de insolventa sau lichidare.
În desfăşurarea independenta a activităţii consultanţii fiscali şi societăţile
comerciale de consultanţa fiscală au următoarele obligaţii:
a) păstrarea secretului profesional care vizează toate informaţiile şi datele
de orice tip, în orice forma şi pe orice suport, puse la dispoziţie de client,
documentaţia întocmită de consultant, precum şi gestionarea şi arhivarea
corespunzătoare a acestora la sediul profesional;
b) plata taxelor şi cotizaţiilor, în cuantumurile şi la termenele stabilite;
c) conducerea evidentelor financiar-contabile şi fiscale, potrivit legii,
precum şi orice alte evidente în legatura cu desfăşurarea activităţii, solicitate de
Camera, conform prezentului regulament;
d) conducerea evidentei contractelor de consultanţa fiscală, gestionarea şi
arhivarea corespunzătoare a acestora;
e) utilizarea ştampilei şi parafei profesionale;
f) participarea la cursurile de pregătire profesională;
g) declararea cu exactitate a veniturilor realizate şi respectarea termenelor
de depunere a declaraţiilor;
h) punerea la dispoziţie organelor de control ale Camerei a tuturor
documentelor privind activitatea profesională;
i) îndeplinirea altor obligaţii, potrivit prevederilor ordonanţei şi
prezentului regulament.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal
(1) Consultantul fiscal isi poate exercita în mod independent profesia
numai dacă întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are calitatea de consultant fiscal;
b) este membru activ al Camerei;
c) îndeplineşte condiţiile stabilite de prezentul regulament.
80
(2) Pentru a putea desfasura activităţile de consultanţa fiscală, este
obligatorie vizarea anuala a carnetelor profesionale şi a autorizaţiilor societăţilor
comerciale de consultanţa fiscală. Vizarea se efectuează în luna decembrie a
anului în curs, pentru anul următor.
(3) Consultantul fiscal isi exercita profesia conform prevederilor
ordonanţei şi este liber sa opteze pentru una dintre formele de exercitare a
profesiei , fiind obligat sa înştiinţeze în scris Camera în legatura cu modificările
intervenite.
(4) Potrivit ordonanţei, consultantul fiscal poate exercita activitate de
consultanţa fiscală la doua sau mai multe societăţi comerciale, atâta timp cat nu
sunt afectate obiectivitatea şi independenta lui profesională.
(5) Consultanţii fiscali nu pot efectua şi activitate în nume propriu la
societăţile de consultanţa la care au calitatea de asociat/acţionar, administrator.
(6) Exercitarea activităţii se face pe baza de contract de consultanţa fiscală
încheiat cu clientul.
(7) Contractul de consultanţa fiscală se încheie în forma scrisă, dobândind
data certa prin înregistrarea sa în Registrul de evidenta a contractelor de
consultanţa fiscală .
(8) Consultantul fiscal va tine o evidenta stricta a contractelor încheiate,
în registrul şi va păstra, conform legii, în arhiva sa un exemplar original al
fiecărui contract şi o copie a împuternicirii de reprezentare primite în executarea
contractului, dacă este cazul.
(9) Contractul de consultanţa fiscală trebuie sa cuprindă următoarele:
a) numărul şi data contractului;
b) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea,
sediul profesional şi reprezentantul firmei de consultanţa;
c) datele de identificare ale clientului şi, după caz, ale reprezentantului
legal;
d) obiectul contractului, care cuprinde activităţile prevăzute de ordonanta;
e) onorariul;
f) cheltuielile aferente activităţii, care sunt suportate de client separat de
plata onorariului;
g) alte clauze prevăzute de lege sau convenite între părţi;
h) locul şi data încheierii contractului;
i) numărul şi data înregistrării în registrul de evidenta a contractelor;
j) semnăturile părţilor.
(10) Părţile pot modifica contractul de consultanţa fiscală cu respectarea
dispoziţiilor legale, a prezentului regulament, şi după caz, a condiţiilor prevăzute
în contract.
( 11) Contractul de consultanţa fiscală prevede în mod expres activităţile
pe care consultantul urmează sa le presteze la solicitarea clientului. Contractul
de consultanţa fiscală încheiat cu clientul trebuie sa cuprindă clauza de
confidenţialitate şi eventualele condiţii speciale, adaptate de la caz la caz. În
baza acestuia, consultantul se legitimează fata de terţi prin împuternicireace o
poseda..
81
(12) Pentru activitatea sa consultantul fiscal are dreptul la onorariu şi la
acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului. Stabilirea
onorariului se face în mod liber între consultant şi client, avându-se în vedere
timpul şi volumul de munca, natura, noutatea şi dificultatea cazului, reputaţia şi
experienta profesională ale consultantului, precum şi alte elemente relevante.
(13) Dacă pe durata exercitării profesiei consultantul fiscal nu mai
îndeplineşte condiţiile de exercitare a profesiei, acesta are obligaţia sa renunţe
imediat la îndeplinirea contractului de consultanţa fiscală şi sa notifice clientului
motivul renunţării la acesta.
Consultanţii fiscali trebuie sa se conformeze următoarelor reguli
generale:
a) sa nu încheie un contract de consultanţa fiscală dacă în conducerea sau
în actionariatul semnificativ al clientului ori al unei entităţi economice din
cadrul aceluiaşi grup se regăsesc rude sau afini pana la gradul al II-lea inclusiv
ai consultantului fiscal;
b) sa nu se implice direct sau indirect în desfăşurarea activităţii financiare
a clientului, neavând dreptul sa detina acţiuni ori părţi sociale, sa încheie
contracte de împrumut sau de garantare a unor împrumuturi, precum şi alte acte
de comerţ ori sa beneficieze de alte avantaje din partea clientului, cu excepţia
onorariilor;
c) sa isi organizeze propriile mecanisme de evaluare privind acceptarea
sau continuarea în mod corespunzător a fiecărui angajament.
Alte obligatii:
(1) Consultanţii fiscali au obligaţia ca în exercitarea profesiei sa
coopereze cu Camera potrivit ordonanţei şi prezentului regulament.
(2) Pentru desfăşurarea în mod eficient a procesului de monitorizare
consultanţii fiscali vor prezenta Camerei toate datele şi informaţiile solicitate.
(3) Monitorizarea activităţii consultantilor fiscali se organizează şi se
desfăşoară în conformitate cu normele privind procedurile de control al calităţii
consultantei fiscale emise de Camera, potrivit cărora consultanţii fiscali au
obligaţia de a întocmi şi de a prezenta acesteia, pana la data de 31 martie a
anului următor, raportul anual asupra activităţii pentru anul expirat.
(4) Direcţia de monitorizare şi competenta profesională a Camerei va organiza
inspecţii asupra realităţii şi legalităţii informaţiilor cuprinse în rapoartele
înaintate Camerei de către consultanţii fiscali.
(5) Anual, Camera va întocmi şi va transmite Ministerului Finanţelor Publice
un raport sintetic asupra calităţii activităţii de consultanţa fiscală.
Consultanţii fiscali nu pot desfasura activităţi care prejudiciază sau care
pot prejudicia integritatea, obiectivitatea, independenta ori reputaţia
profesională, astfel cum acestea sunt definite în Codul privind conduita etica şi
profesională în domeniul consultantei fiscale.
Retragerea calităţii de consultant fiscal şi a autorizaţiei de
funcţionare, suspendarea şi încetarea dreptului de exercitare a profesiei
Retragerea calităţii de consultant fiscal şi a autorizaţiei de funcţionare se
face în conformitate cu prevederile din ordonanta.
82
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal se
face în următoarele situaţii:
a) la cerere;
b) în caz de incompatibilitate;
c) în cazul executării unei pedepse privative de libertate pentru săvârşirea
unei fapte care nu îi interzice dreptul de gestiune şi de administrare a unei
societăţi comerciale;
d) ca urmare a interdicţiei de a profesa pe o anumită perioada, dispusă
prin hotărâre judecătorească sau ca urmare unei sancţiuni disciplinare aplicate de
Camera.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal încetează în următoarele
situaţii:
a) la cerere;
b) prin deces;
c) în cazul excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară aplicată de
Camera;
d) în cazul condamnării definitive pentru o fapta prevăzută de legea
penală, dacă aceasta îl face nedemn de a fi consultant fiscal.
39
Cap. IX. Din H. G. nr. 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
83
a) comportament necuviincios fata de membrii Camerei, fata de alţi
participanţi la lucrările Conferintei sau fata de organele de conducere şi control
ale Camerei;
b) exercitarea profesiei în perioada de suspendare;
c) nerespectarea prevederilor codului privind conduita etica şi
profesională a consultantilor fiscali;
d) absente nejustificate de la cursurile de pregătire şi perfecţionare
profesională;
e) neplata cotizaţiilor şi a celorlalte obligaţii băneşti pe o perioada de un
an;
f) nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului
profesional;
g) încălcarea normelor de lucru şi desfăşurarea unei activităţi profesionale
în condiţii de incompetenta, cu prejudicierea reputaţiei profesionale;
h) prestarea de servicii de consultanţa fiscală fără contract scris încheiat
cu clientul sau pe baza unui contract în care nu au fost înscrise toate elementele
cu privire la identitatea consultantului fiscal;
i) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii
de la plata cotizatiei prevăzute în prezentul regulament;
j) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control ale Camerei a
documentelor privind activitatea profesională;
k) nedepunerea raportului şi a declaraţiei prevăzute de regulament pana la
data de 31 martie a anului următor;
l) declaraţii neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Camera sau cu terţii,
în vederea producerii de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale
conduitei etice şi profesionale;
m) nedeclararea în termen de 15 zile a situaţiilor prevăzute in regulament.
(2) Faptele prevăzute mai sus se sancţionează cu:
a) mustrare ;
b) avertisment ;
c) suspendarea calităţii de membru al Camerei pe o perioada de la 6 luni
pana la un an ;
d) excluderea din Camera .
(3) La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va tine seama de
gravitatea încălcării şi de urmările acesteia, precum şi de calităţile profesionale
şi morale ale celui în cauza. În cazul repetarii unei abateri disciplinare, se va
aplica sancţiunea imediat următoare ca grad de severitate.
(4) Abaterile disciplinare se constata de Direcţia de conduita şi disciplina
profesională, iar sancţiunile disciplinare se aplica de Consiliul superior şi de
Comisia de apel, potrivit competentelor.
(5) Actele, contractele şi convenţiile încheiate de persoane care nu au
dreptul de a practica profesia de consultant fiscal, conform ordonanţei şi
regulamentului, sunt considerate nule.
(6) În cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a
profesiei de consultant fiscal, cel în cauza este obligat sa depună sub luare de
84
semnatura carnetul profesional şi parafa, în termen de 5 zile de la data aplicării
sancţiunii. În situaţia refuzului, se procedează la radierea din Registrul
consultantilor fiscali. Aceeaşi obligaţie îi revine şi în cazul aplicării măsurii de
excludere şi de interzicere a exercitării profesiei de consultant fiscal.
(7) La expirarea termenului de suspendare se restituie consultantului fiscal
carnetul profesional şi parafa.
Veniturile si cheltuielile Camerei:40
(1) Veniturile Camerei se constituie din următoarele surse:
a) taxa de autorizare a societăţilor comerciale de consultanţa fiscală;
b) taxa de înscriere în evidenta Camerei;
c) cotizaţiile profesionale ale membrilor Camerei, respectiv cotizaţiile fixe
anuale;
d) cotizaţiile anuale calculate asupra veniturilor realizate de membrii
Camerei care isi exercita profesia individual sau de societăţi comerciale de
consultanţa fiscală autorizate de Camera;
e) încasările din vânzarea publicaţiilor proprii;
f) donaţiile şi sponsorizarile;
g) alte venituri din activitatea Camerei.
(2) Taxa de înscriere în evidenta Camerei este datorată şi se achită
anticipat depunerii cererii de înscriere.
(3) Consultantul fiscal care a fost radiat din registrul Camerei şi căruia i se
aproba reînscrierea datorează taxa de înscriere.
4) Taxa de înscriere în evidenta Camerei se stabileşte în suma fixa, anual,
de Conferinţa ordinară.
(5) Cotizaţiile profesionale anuale datorate de membrii Camerei, persoane
fizice şi juridice, se stabilesc în cadrul Conferintei ordinare.
(6) Condiţiile şi termenele de achitare a cotizaţiilor se stabilesc prin
hotărâri ale Consiliului superior.
Consultanţii fiscali, membri activi şi inactivi, sunt obligaţi sa plătească
cotizaţiile şi taxele datorate către Camera, după caz, în condiţiile prevăzute prin
hotărârile Consiliului superior.
40
Art.13. din O.G.nr.71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala actualizata 2007,
M. Of. Nr.429/2007
85
CAPITOLUL VIII - ATRIBUIREA CALITATII DE
CONSULTANT FISCAL SI EXERCITAREA ACTIVITATII DE
CONSULTANTA FISCALA
86
Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali stabileşte prin hotărâre,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, data de susţinere şi locul
desfăşurării examenului, precum şi locul de depunere a dosarelor de înscriere şi
perioada în care se depun.
87
8.1.1.1. Modul de desfasurare a examenului
93
8.2. Registrul consultantilor fiscali
94
b) dupa data de inregistrare la Camera se constata ca nu mai indeplinesc
conditiile legale de functionare potrivit prezentei ordonante si Regulamentului
de organizare si functionare al Camerei;
c) când plata cotizaţiei nu s-a efectuat la termen, iar întârzierea depăşeşte
12 luni.
95
CAPITOLUL IX - CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA A
CONSULTANTILOR FISCALI
9.2.3. Integritatea
41
Hotararea Camerei Consultantilor Fiscali nr.3/30 -07- 2007 privind aprobarea Codului privind conduita etica
si profesionala in domeniul consultantei fiscale. M. Of. nr.647/21 sept 2007
96
Consultantul fiscal trebuie să fie corect, cinstit şi incoruptibil în
desfăşurarea activităţii de consultant fiscal, fără a se implica în acţiuni care nu
au un interes legitim.
Consultantul fiscal trebuie să respecte şi să aplice întocmai dispoziţiile
legale în domeniul fiscal şi să acţioneze în conformitate cu cerinţele profesiei,
contribuind prin aceasta la apărarea prestigiului profesiei şi la buna percepţie
publică asupra modului de realizare a activităţii de consultanţă fiscală.
Un consultant fiscal trebuie să fie direct şi onest în desfăşurarea serviciilor
profesionale.
Integritatea implică nu doar onestitatea, ci şi desfăşurarea corectă a
activităţilor şi sinceritatea. Principiul integrităţii impune tuturor consultanţilor
fiscali obligaţia de a fi corecţi, oneşti din punct de vedere profesional şi
neimplicaţi în conflicte de interese.
În procesul de selectare a situaţiilor şi practicilor care să fie în mod
specific tratate în cadrul cerinţelor de etică legate de obiectivitate, o atenţie
adecvată trebuie acordată următorilor factori:
a) consultanţii fiscali sunt expuşi unor situaţii care implică posibilitatea
exercitării de presiuni asupra lor. Aceste presiuni pot afecta obiectivitatea
consultanţilor fiscali;
b) consultanţii fiscali nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri de orice
natură, care în mod rezonabil pot avea o influenţă considerabilă şi
necorespunzătoare asupra raţionamentului lor sau al celor cu care intră în
contact;
c) consultanţii fiscali trebuie să evite situaţiile care ar discredita poziţia lor
profesională.
Un consultant fiscal ce oferă servicii de consultanţă fiscală este îndreptăţit
să apere interesul clientului sau al angajatorului, cu condiţia ca serviciul prestat
cu competenţă profesională să nu afecteze sub nicio formă integritatea şi
obiectivitatea, iar opinia sa de consultant fiscal trebuie să fie în concordanţă cu
legea. Neclarităţile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a angajatorului
dacă pentru aceasta există o justificare rezonabilă.
Un consultant fiscal care întocmeşte sau asistă la întocmirea declaraţiilor
fiscale trebuie să-şi informeze clientul sau angajatorul că responsabilitatea
pentru conţinutul declaraţiilor fiscale cade, în principal, în sarcina clientului sau
angajatorului. Consultantul fiscal trebuie să ia măsurile necesare pentru a se
asigura că declaraţiile fiscale sunt corect întocmite în baza informaţiilor primite.
9.2.4. Independenţa
Independenţa presupune:
a) exprimarea unei opinii fără a fi afectată de influenţe care pot
compromite raţionamentul profesional, îngăduind unui individ să acţioneze cu
integritate şi să îşi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional;
97
b) evitarea evenimentelor şi circumstanţelor care sunt atât de
semnificative încât o terţă parte raţională şi informată, cunoscând toate
informaţiile relevante, inclusiv metodele de siguranţă aplicate, ar putea
concluziona că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al unui
consultant fiscal au fost compromise.
- Consultantul fiscal trebuie să evite orice diminuare a independenţei sale
şi trebuie să fie atent să nu compromită standardele profesiei în scopul de a
asigura realizarea intereselor personale ale clienţilor, instanţelor de judecată ori
ale altor autorităţi sau instituţii ori ale terţelor persoane.
- Pentru soluţionarea situaţiilor de natură să afecteze independenţa şi
imparţialitatea profesiei (conflict de interese), consultanţii fiscali vor aplica
regulile profesionale de practică sau se vor adresa Camerei Consultanţilor
Fiscali.
9.2.5. Obiectivitate
9.2.6. Confidenţialitate
98
Competenţa profesională reprezintă capacitatea consultantului fiscal de a
acorda, pe temeiul unei adânci cunoaşteri, teoretice şi practice, a legislaţiei
fiscale, servicii profesionale privind asistenţa pe probleme fiscale şi referitor la
creanţele bugetare, instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal şi reprezentare în
faţa autorităţilor fiscale şi judecătoreşti.
Un consultant fiscal trebuie să desfăşoare serviciile profesionale cu
atenţia cuvenită, competenţă şi conştiinciozitate şi are datoria permanentă de a
menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se
asigura că un client sau un angajator beneficiază de avantajele unui serviciu
profesional competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practică şi legislaţie.
Consultantul fiscal trebuie să se angajeze, cu bunăcredinţă, numai în
acele acţiuni pentru care are cunoştinţe, aptitudini şi experienţa necesară în
materie, în funcţie de specificul activităţii clientului şi în conformitate cu
prevederile contractului încheiat.
În cazul în care există riscul ca soluţiile furnizate să fie incorecte sau
riscul asociat pe care consultantul şi-l asumă este de natură să aducă atingere
reputaţiei consultantului, profesiei sau Camerei Consultanţilor Fiscali, în raport
cu terţii, consultantul fiscal poate să-şi decline competenţa, să comunice acest
fapt clientului şi cu acordul acestuia să colaboreze cu alţi consultanţi fiscali ori
specialişti în domeniu.
Colaborarea cu alţi consultanţi în obţinerea unei a doua soluţii este
obligatorie dacă clientul consideră acest fapt necesar, chiar dacă pentru
consultantul fiscal o altă opinie nu este relevantă.
Consultantul fiscal poate participa, în această calitate, la elaborarea de
studii, articole, publicaţii, lucrări ştiinţifice şi la emisiuni audiovizuale.
9.2.8.Neutralitatea
99
Consultantul fiscal este dator să răspundă cu solicitudine la orice
comunicare venită din partea colegilor de profesie ori din partea Camerei
Consultanţilor Fiscali.
Consultantul fiscal trebuie să fie prompt şi punctual în îndeplinirea
angajamentelor profesionale asumate faţă de clienţi şi colegi.
Consultantul fiscal poate refuza să mai acorde consultanţă fiscală
clientului său, pe perioada derulării contractului cu acesta, dacă:
a) clientul insistă asupra unei atitudini ilegale faţă de legislaţia fiscală;
b) clientul foloseşte activitatea consultantului fiscal pentru a ascunde o
conduită ilegală;
c) clientul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.
Consultantul fiscal are datoria de a acţiona constant şi activ pentru
crearea şi menţinerea unui climat de încredere şi cooperare între membrii
Camerei Consultanţilor Fiscali.
În situaţia reprezentărilor în faţa instanţelor judecătoreşti consultantul
fiscal nu se va adresa colegilor pe un ton agresiv şi ofensator şi nici nu va avea
un limbaj denigrator ori jignitor la adresa colegilor sau a instanţei, evitând
tacticile agresive, remarcile personale ori atacurile la persoană.
Divergenţele profesionale între membrii Camerei Consultanţilor Fiscali
se conciliază pe cale amiabilă, iar în caz de nerezolvare se vor supune dezbaterii
Direcţiei de disciplină din cadrul Camerei Consultanţilor Fiscali.
Consultantului fiscal îi este interzis să se folosească de informaţiile pe
care le deţine şi de actele pe care le întocmeşte în scopul exprimării
convingerilor sale politice sau apărării intereselor politice personale ori ale altei
persoane.
Consultantul fiscal trebuie să aibă o ţinută demnă şi decentă, iar în faţa
organelor de judecată ori ale instituţiilor publice trebuie să aibă o vestimentaţie
corespunzătoare.
Consultantul fiscal poate să îşi facă publicitate profesională, cu
respectarea următoarelor reguli:
a) prezentarea corectă a experienţei şi a aptitudinilor profesionale;
b) evitarea oricăror precizări cu privire la calitatea serviciilor de
consultanţă fiscală oferite şi la onorariile practicate de alţi consultanţi fiscali;
c) evitarea oricăror afirmaţii care aduc atingere intereselor profesionale
ale altor consultanţi fiscali.
Consultantul fiscal poate folosi în desfăşurarea activităţilor profesionale
menţiuni cu privire la apartenenţa la Camera Consultanţilor Fiscali, sigla sau
emblema Camerei Consultanţilor Fiscali.
Onorariile profesionale trebuie să fie o reflectare corectă a valorii
serviciilor profesionale derulate în favoarea clientului.
Încălcarea dispoziţiilor codului atrage răspunderea consultanţilor fiscali,
potrivit prevederilor legale în materie. Codul se va publica în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
100
9.3. Onorariile Profesionale
42
CAFR op.cit., pag.528
101
c) urmărirea respectării normelor de conduita etica şi profesională în
domeniul consultantei fiscale;
d) elaborarea normelor şi procedurilor privind activitatea de consultanţa
fiscală;
e) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
În cazul unor constatări privind încălcarea Codului privind conduita etica
şi profesională în domeniul consultantei fiscale, precum şi a actelor cu caracter
intern, Direcţia de monitorizare şi competenta profesională sesizează Direcţia de
conduita şi disciplina profesională.
43
Hotararea Camerei Consultantilor Fiscali nr. 7 /2007 . pt. aprobarea Normelor privind pregatirea profesionala
continua a consultantilor fiscali .M. Of. Nr. 50/2008
102
(3) Programul de pregătire profesională continuă se desfăşoară, de regulă,
sub formă de cursuri, seminarii cu aplicaţii practice, colocvii, mese rotunde sau
sesiuni de dezbateri.
(4) Domeniile de pregătire, tematica, durata/perioada, taxa de participare,
locul şi modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor se stabilesc de către
Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali şi se fac publice în mod
obligatoriu, după aprobare, tuturor consultanţilor fiscali, în vederea formulării de
către aceştia a opţiunilor de participare.
(5) Camera Consultanţilor Fiscali editează publicaţii de specialitate,
colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate,
asigură suportul material auxiliar şi informarea periodică a membrilor Camerei,
în scopul asigurării îmbunătăţirii cunoştinţelor profesionale la standarde ridicate
ale consultanţilor fiscali.
(6) În vederea menţinerii unui grad ridicat de pregătire şi competenţă
profesională în activitate, membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali sunt
obligaţi să efectueze anual un număr minim de 60 de ore de pregătire
profesională, iar membrii inactivi un număr de 30 de ore de pregătire
profesională, urmând domeniile şi temele din Programul de pregătire
profesională continuă.
Pentru efectuarea înscrierilor la cursuri, membrii vor fi convocaţi în scris
de către Camera Consultanţilor Fiscali cu cel puţin 30 de zile înaintea
organizării acestora. Înscrierile se vor face pe baza unui formular de cerere de
înscriere, în care se vor specifica în mod obligatoriu domeniul şi forma de
pregătire.
Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali ţine evidenţa
orelor de pregătire profesională desfăşurate şi a membrilor participanţi la diferite
instruiri, conducând un registru în acest sens şi arhivând documentaţia privind
pregătirea profesională a consultanţilor fiscali.
Camera Consultanţilor Fiscali va organiza gratuit, în limita veniturilor
bugetare, programe de pregătire profesională în domeniile aprobate pentru anul
în curs. Pentru celelalte activităţi desfăşurate de Direcţia de învăţământ a
Camerei Consultanţilor Fiscali, taxele de participare la cursuri se stabilesc pe
principiul acoperirii cheltuielilor impuse de organizarea şi derularea acţiunilor
de pregătire profesională, cu respectarea tarifelor pentru plata lectorilor aprobate
de Biroul permanent al Camerei Consultanţilor Fiscali.
Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care au absolvit într-un an
calendaristic cursuri organizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor,
specialişti ai asociaţiilor profesionale sau societăţilor de profil din ţară şi din
străinătate cu care colaborează Camera Consultanţilor Fiscali, pot solicita
includerea numărului de ore în pregătirea profesională prevăzută de prezentele
norme.
Cazuri speciale :
(1) Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care, în mod justificat, nu
efectuează anual numărul de ore de curs prevăzut în prezentele norme şi nu fac
dovada urmării unei forme de instruire organizate de Camera Consultanţilor
103
Fiscali vor efectua pregătirea profesională obligatorie în anul următor, în caz
contrar nu vor putea obţine viza anuală pentru exercitarea profesiei.
(2) Refuzurile nejustificate ale unor membri ai Camerei Consultanţilor
Fiscali de a urma cursuri de pregătire profesională, stabilite de Camera, deşi au
fost convocaţi în scris pentru aceasta, se sancţionează cu suspendarea dreptului
de exercitare a profesiei pe o perioadă de la 3 luni la un an. În cazul persistenţei
în abatere după expirarea termenului măsurii suspendării de un an, cei în cauză
vor fi sancţionaţi cu excluderea din Camera Consultanţilor Fiscali şi interzicerea
dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal.
Controlul asupra efectuării programului de pregătire profesională continuă
şi asupra calităţii acestuia se realizează prin Direcţia de învăţământ a Camerei
Consultanţilor Fiscali.
104
BIBLIOGRAFIE
O.G. nr. 17/2007 pentru modificarea si completarea O.G nr. 65/1994 privind
organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati; M.Of.
84/2.02. 2007
105
O.G. nr. 65/1994 - privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a
contabililor autorizati, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
M.Of. 13/8.01.2008
Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili din 25 mai 2007; M.Of. 429
bis. din 27.05.2007
www.ccfiscali.ro
106