CURS 9

PRIORITĂŢILE ŞI RECOMANDĂRILE ORGANIZAŢIEI MONDIALE A SĂNĂTĂŢII

PRIVIND SANATATEA ORALA

În raportul O.M.S. din februarie 2003, printre priorităţi sunt cuprinse următoarele:

1. modificarea riscurilor reprezentate de practicile de igienă orală, consumul de zahăr, lipsa

calciului şi a microelementelor necesare creşterii şi funcţionalităţii optime, fumatul;

2. modificarea determinanţilor socio-culturali: condiţii necorespunzătoare de locuit, nivel redus

de educaţie, lipsa tradiţiei pentru păstrarea sănătăţii orale;

3. schimbarea factorilor de risc ambientali: surse de apă improprii, igienă incorectă, etc;

Programul stimulează dezvoltarea şi implementarea proiectelor comunitare demonstrative de

promovare a sănătăţii orale şi prevenirea afecţiunilor orale, adresate în special grupurilor
defavorizate şi celor cu status socio-economic scăzut din ţările dezvoltate şi în curs de
dezvoltare. Ulterior, programul O. M. S. a identificat următoarele acţiuni prioritare care trebuie
să fie luate în considerare la iniţierea şi consolidarea programelor naţionale de sănătate orală:

 încurajarea implementării programelor eficiente de fluorizare pentru prevenirea cariei

dentare, care se întind pe o plajă largă, pornind de la administrarea automată, pe cale
generală, de fluor, până la programe bazate pe utilizarea pastelor de dinţi ieftine,
disponibile; scopul implementării acestor programe este menţinerea unui nivel redus, dar
constant de fluor în grupurile populaţionale cât mai numeroase;
 prevenirea bolilor orale şi menţinerea sănătăţii orale printro dietă sănătoasă, încurajând
reducerea consumului de zahăr şi creşterea aportului de fructe şi legume;
 controlul bolilor orale legate de consumul de tutun prin implicarea profesioniştilor în
activităţi de renunţare la fumat la copii şi adolescenţi a adoptării obiceiului de a fuma;
 menţinerea sănătăţii orale a elevilor prin iniţiativa de promovare a sănătăţii orale în şcoli;
 îmbunătăţirea sănătăţii orale a vârstnicilor prin activităţi de promovare a sănătăţii şi
îngrijiri primare de sănătate;
  integrarea sănătăţii orale în programe comunitare concepute pe baza relaţiei dintre
sănătatea orală, sănătatea generală şi calitatea vieţii;
 dezvoltarea sistemelor de sănătate orală şi orientarea serviciilor către prevenţie şi
promovarea sănătăţii;
 susţinerea activităţilor de prevenire a bolilor orale generale de HIV-SIDA, în special în
ţările în curs de dezvoltare;
 dezvoltarea sistemelor de informare în domeniul sănătăţii orale: politici de evidenţă a
stării de sănătate orală, formularea de obiective, ţinte şi metode de măsurare a
progreselor obţinute;
 stimularea cercetării în domeniul sănătăţii orale, orientată către reducerea diferenţelor în
sistemul de cercetare dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.

Un alt punct important al programului se referă la practicile de autoîngrijire legate de igiena

orală, care sunt esenţiale pentru promovarea sănătăţii orale. Un raport al O.M.S. din anul 2003
care tratează sănătatea orală şi fluorizarea, acum actualizat, subliniază faptul că, în prezent caria
dentară poate fi controlată prin joncţiunea acţiunilor comunităţilor, profesioniştilor şi indivizilor
în vederea reducerii impactului consumului de zahăr şi sublinierea rolului benefic al fluorurilor,
iar în ţările în curs de dezvoltare creşterea accesului la serviciile de tratament dentar.

Recomandările OMS pentru reducerea nivelului cariei dentare şi al fluorozei sunt, conform
studiului "Sănătatea orală în secolul al XXI-lea, 1999:

1. Toate ţările şi comunităţile să consilieze indivizii în vederea alegerii unei diete sărace în
zaharuri, în acord cu recomandările O.M.S.;
2. Ţările cu niveluri excesive de fluor ingerat, în special acolo unde există un risc crescut
de apariţie a fluorozei dentare şi scheletale, trebuie să menţină un nivel maxim al
fluorului de 1,5 mg/l în apa potabilă, chiar dacă acest deziderat nu este uşor de obţinut
din punct de vedere tehnic;
3. În zonele cu consum mare sau în creştere de zahăr este necesară extinderea sau
amplificarea metodelor de prevenire a cariei dentare prin fluorizare. O.M.S. recomandă
depunerea tuturor eforturilor din partea comunităţilor pentru a găsi soluţia
comercializării unor paste de dinţi fluorizate, accesibile pentru toată populaţia. Ca o
 măsură de sănătate publică, ar fi în interesul acestor ţări să excludă taxele impuse pe
produsele cosmetice, care includ şi pastele de dinţi;
4. În zonele în care este posibilă din punct de vedere tehnic implementarea fluorizării apei
potabile, această metodă este puternic recomandată, în special pentru subgrupele cu risc
crescut pentru caria dentară. Alternativele recomandate sunt fluorizarea sării, care
implică alegerea consumatorului şi fluorizarea laptelui în cadrul unor programe aflate în
curs de proiectare în cadrul O.M.S., bazate pe experienţa unor studii realizate în anumite
comunităţi din ţările în curs de dezvoltare;
5. Menţinerea şi dezvoltarea atât a serviciilor de cercetare în domeniul sănătăţii orale, cât şi
a serviciilor de sănătate publică, cu asigurarea accesului tuturor indivizilor la serviciile
medicale dentare preventive şi curative.

Principiile OMS pentru secolul al XXI-lea privind sănătatea orală

OMS a enunţat 12 principii de bază în ceea ce priveşte sănătatea orală în secolul al XXI-lea:

1. Sănătatea orală este o parte esenţială a sănătăţii generale şi a calităţii vieţii individului;
2. Statusul oral trebuie îmbunătăţit şi menţinut în maniera economică cea mai eficientă, în
concordanţă însă cu calitatea serviciilor medicale dentare şi cu accesul individului la
acestea;
3. Ca regulă generală, prevenţia este de preferat tratamentului;
4. Indivizii trebuie să realizeze cât mai mult din ceea ce ţine de ei pentru a-ţi menţine
sănătatea orală;
5. Caria dentară şi boala parodontală pot fi prevenite şi controlate;
6. Metodele comunitare de prevenţie trebuie să se bazeze pe comportamentul sanogen
individual, fiind în majoritatea situaţiilor cele mai eficiente metode de prevenţie;
7. Preocupările pentru sănătatea orală trebuie să aibă loc în contextul preocupărilor pentru
sănătatea generală a individului;
8. Persoanele care furnizează serviciile de sănătate orală trebuie pregătite şi motivate în a
lua în considerare sănătatea generală a individului;
 9. Tipul, numărul şi distribuţia personalului implicat în furnizarea serviciilor de sănătate
orală trebuie menţinute la nivele aflate în concordanţă cu necesităţile, accesul, costul şi
calitatea acestora;
10. Programele educaţionale trebuie adaptate populaţiei căreia se adresează;
11. Cercetarea, evaluarea şi perfecţionarea sunt esenţiale pentru avansarea continuă în
domeniul sănătăţii orale;
12. Procesul de învăţare trebuie să fie continuu, pe toată durata de activitate a personalului
implicat în serviciile de sănătate.

Conform Raportului privind „Starea de Sănătate Orală în Europa”, comandat de către Platforma
pentru o Sănătate Orală Mai Bună în Europa în septembrie 2012, un forum care reuneşte organizaţiile
europene care activează pentru promovarea sănătăţii orale şi îmbunătăţirea prevenirii bolilor orale în
Europa, au fost făcute următoarele recomandări pentru factorii decizionali europeni:

Angajamentul de îmbunătăţire a sănătăţii orale, ca parte a a politicilor UE până în 2020:

 Recunoaşterea factorilor comuni de risc pentru bolile orale şi alte boli cronice, şi
activitatea de corelare a politicilor de sănătate orală cu alte politici UE.

 Mai buna integrare a sănătăţii orale în programele relevante naţionale, precum şi în

politicile UE.

 Dezvoltarea unei strategii europene coerente pentru promovarea sănătăţii orale şi

prevenirea bolilor orale.

Abordarea creşterii inegalităţilor în materie de sănătate orală:

 Abordarea provocărilor majore de sănătate orală a copiilor şi adolescenţilor, a grupurilor
socio-economice marginalizate, a populaţiei vârstnice în creştereşi a populaţiilor din
Europa.

 Utilizarea unei abordări care se concentrează pe factori politici mai largi, factori de
mediu, factori sociali şi economici, care creează inegalităţi de sănătate orală. Este
necesară o abordare multi-strategică, care ia în considerare măsuri suplimentare cum ar fi
legislaţia, politica fiscală şi dezvoltarea comunitară. Acestă reorientare politică radicală
este în principal de competenţa factorilor decizionali naţionali şi organizaţiilor
profesionale.

 Încurajarea abordării trans-sectoriale care încorporează îngrijirea sănătăţii şi asistenţa

socială în vederea abordării factorilor decizionali sociali de sănătate orală. Dezvoltarea
mediilor de susţinere a sănătăţii orale în cadrul instituţiilor locale cum ar fi şcoli, licee,
spitale, locuri de muncă şi organizaţii de îngrijire.

 Dezvoltarea rolurilor de profesionişti în domeniul îngrijirii sănătăţii şi asistenţei sociale,

cum ar fi medicii de medicină generală, farmaciştii, asistentele medicale, moaşele,
asistenţii sociali şi îngrijitorii celor vârstnici ca şi promotori ai sănătăţii orale, ca parte a
responsabilităţii mai largi a acestora de promovare a sănătăţii.

 Încurajarea şi promovarea politicilor care asigură accesul la fluor pentru întreaga

populaţie.

 Garantarea disponibilităţii şi accesului la îngrijirea sănătăţii orale de înaltă calitate şi la

preţuri accesibile, inclusiv la tratamentul de bază gratuit pentru persoanele sub vârsta de
18 ani.

 Asigurarea accesului la informaţii de sănătate orală relevante şi bazate pe dovezi în

vederea încurajării responsabilizării pacientului şi îngrijirii proprii.
Dezvoltarea forţei de muncă din domeniul dentar:

 Maximizarea potenţialului echipei dentare (medici stomatologi, igienişti, terapeuţi,

asistenţi medicali, tehnicieni, promotori şi educatori de sănătate orală) în vederea
asigurării utilizării adecvate a abilităţilor şi capacităţilor în întreprinderea de intervenţii
preventive

 Dezvoltarea rolului de profesionişti în domeniul sănătăţii orale în cadrul promovării

sănătăţii generale în vederea abordării factorilor de risc cum ar fi fumatul, dieta săracă în
nutrienţi, consumul ridicat de alcool şi un stil de viaţă sedentar. Intervenţiile
profesioniştilor din domeniul sănătăţii orale în vederea renunţării la fumat s-au dovedit a
fi eficiente.

 Sprijinirea formării şi educării medicilor stomatologi în dezvoltarea infrastructurilor de

sănătate orală solide şi asistenţa în dezvoltarea strategiei şi politicii de sănătate orală

Abordarea lipsei de cercetare în domeniul promovării sănătăţii orale:

 Prioritizarea sănătăţii orale şi prevenirii bolilor orale în cadrul programelor europene de

sănătate şi cercetare

 Asigurarea finanţării cercetării din cadrul Programului Cadru de Cercetare, care vizează
în mod special:

1. Cercetarea factorilor determinanţi sociali de sănătate generală şi orală la nivel de

comunitate, precum şi inegalităţile în materie de sănătate.

2. Promovarea modalităţilor eficiente de integrare a sănătăţii orale în promovarea

generală a sănătăţii.
 3. Îmbunătăţirea sănătăţii orale a grupurilor cu risc ridicat, comunităţilor defavorizate
sau a persoanelor în general.

4. Îmbunătăţirea eficienţei costurilor de promovare a sănătăţii orale.

 Includerea cercetării privind sănătatea orală, după caz, în cadrul politicilor de prevenire
integrată şi tratamentului bolilor cronice netransmisibile, precum şi în cadrul politicilor
de sănătate a mamei şi copilului

 Dezvoltarea de infrastructuri europene durabile în vederea realizării cercetărilor

multinaţionale în colaborare pe tema promovării sănătăţii orale şi a strategiilor de
promovare.

Îmbunătăţirea bazelor de date şi cunoştinţe:

 Dezvoltarea obiectivelor politicii de aliniere şi îmbunătăţire a colectării de date din

domeniul sănătăţii, inclusiv al sănătăţii orale în statele membre ale UE. Acesta poate
implica crearea şi finanţarea de infrastructuri europene:

1. Un registru de identificare a tuturor studiilor clinice şi de alte tipuri realizate la nivel

de comunitate în vederea asistării căutărilor pe calculator

2. O bază de date care integrează indicatorii principali de sănătate orală în

supravegherea sănătăţii naţionale, obţinerea de date importante, comparabile la nivel
naţional şi european, care de asemenea permite evaluarea continuă a valabilităţii
acestora
  Răspândirea tuturor rezultatelor importante ale cercetării, a măsurilor celor mai bune
practici şi a experienţelor de învăţare în politica de sănătate orală în vederea sporirii
probabilităţii de creare a unui set de dovezi sistematic

Aceste recomandări sunt destinate a servi drept bază pentru dezbaterea politică, prin completarea
iniţiativelor politice naţionale şi europene privind promovarea sănătăţii orale şi iniţiativele de
prevenire.Platforma se angajează să sprijine punerea în aplicare a acestor recomandări şi în acest
sens va invita părţile interesate să se alăture grupurilor de lucru specifice. Acestor grupuri de
lucru le va fi cerut să elaboreze planuri de acţiune specifiece, cu obiective şi termene concrete.
Platforma va monitoriza continuu progresele înregistrate.