Biografie Nina Cassian

Nina Cassian (Renée Annie Ştefănescu) s-a născut în

1924 la Galaţi, dar va cunoaşte frumuseţea oraşului natal de pe malul Dunării din
scurte vacanţe. Părinţii s-au mutat în Braşov când poeta avea doar doi ani. La
vârsta de cinci ani a luat primele lecţii de pian şi a compus primul său vals. Tot
atunci a învăţat să scrie şi a compus primul poem. Când avea 11 ani, familia ei s-a
mutat la Bucureşti. În 1943 s-a căsătorit cu scriitorul Vladimir Colin, dar în 1948 a
divorţat şi s-a recăsătorit cu Al.I.Ştefănescu, profesor de limba franceză, critic şi
nuvelist. Începuse să scrie serios din adolescenţă, influenţată de Mihai Eminescu
şi Tudor Arghezi dar stilul său propriu este cu adevărat schimbat de operele lui
Ion Barbu. Toată opera sa poartă amprenta unei forme concentrate de
suprarealism. Pentru prima sa carte a fost declarată duşman al poporului de către
autorităţile regimului comunist. A încercat să-şi schimbe stilul prin folosirea unui
vocabular accesibil maselor populare fără niciun fel de limbaj metaforic. Dar, într-
un poem îl descrie neadecvat pe Lenin şi iscă un scandal. Scrie apoi patru
volume pe care mai târziu le va renega din punct de vedere estetic. Conştinţa sa
era curată dar talentul în eclipsă. Scrie cărţi pentru copii, singurul mod în care îşi
poate manifesta liber fantezia în jocuri de cuvinte. Astfel, între anii 1955 şi 1957
simte că nu mai poate scrie deloc. Compune muzică. Notele muzicale, spunea ea,
nu pot fi găsite în dicţionar deci nu putea fi acuzată că ar face aluzii în
compoziţiile sale.După moartea lui Stalin, în 1957, scrie carte după carte.În 1985,
este invitată în Statele Unite să ţină un curs de Creative Writting la New York
University unde ajunge fără să fi bănuit că nu se va mai putea întoarce în
România. În vara acelui an, prietenul său Gheorghe Ursu este arestat şi
chestionat de poliţie. În biroul său au descoperit un jurnal cu multe detalii ale
vieţii sale de-alungul a 40 de ani, jurnal în care comite indiscreţia de a menţiona
prietenii apropiaţi cu numele lor adevărat. Nina Cassian era şi ea prezentă în acel
jurnal prin poeme ce ridiculizau regimul comunist. După o lună de interogatoriu,
Gheorghe Ursu a murit. Nina Cassian nu se mai putea clar întoarce la Bucureşti.
În 1987, autorităţile îi pun casa din Bucureşti sub sechestru. Toate cărţile
publicate în România au fost interzise şi retrase din librării şi biblioteci.Traducere
după notele introductive ale lui William Jay Smith la volumul Life Sentence apărut
1990, New York.

Bibliografie:
"La scara 1/1", 1947
"Sufletul nostru", 1949
"An viu, nouă sute şi şaptesprezece", 1949
"Horea nu mai este singur", 1952
"Tinereţe", 1953
"Versuri alese",1955
"Vârstele anului", 1957
"Dialogul vântului cu marea", 1957
"Spectacol în aer liber - o monografie a dragostei", 1961
"Să ne facem daruri", 1963
"Disciplina harfei", 1964
"Sângele", 1966
"Destine paralele", 1967
"Ambitus", 1969
"Cronofagie", 1969
"Recviem", 1971
"Marea conjugare", 1971
"Loto-poeme", 1972
"Suave", 1974
"O sută de poeme", 1975
"Viraje", 1978
"De îndurare", 1981
"Numărătoarea inversă", 1983"
Blue Apple", 1981
"Lady of miracles", 1982
"Call yourself alive", 1988
Pentru copii:
"Nică fără frică", 1952
"Ce-a văzut Oana", 1952
"Florile patriei", 1954
"Prinţul Miorlau", 1957
"Aventurile lui Trompişor", 1959
"Încurcă-lume", 1961
"Curcubeu", 1962
"Povestea a doi pui de tigru, numiţi Ninigra şi Aligru", 1969
"Pisica la televizor", 1971
"Între noi copiii", 1974
Spectacole de păpuşi:
"Elefănţelul curios", 1964
"Pisica de una sinură", 1967
"Ninigra şi Aligru", 1972
"Nică fără frică", 1974
Ficţiune:
"Atât de grozavă şi adio", 1971
"Confidenţe fictive", 1974
"Jocuri de vacanţă", 1984

Citeste mai mult: Biografie Nina Cassian