UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TARGOVIŞTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ŞI ȘTIINȚA ALIMENTELOR

SPECIALIZARE : INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN AGRICULTURA

PROIECT
Conservarea Biodiversității

Profesor: dr. Ing. Udrea Lavinia

Student : NICULAE ALEXANDRU MIHAI

IPMA -IV
 TEME DE PARCURS :

1. Strategii de conservare a biodiversitati

2. Strategii de dezvoltare durabila

3. Cadrul legislativ privind ariile protejate

4. Lista rosie si lista galbena

INTRODUCERE :

Biodiversitatea, această extraordinară varietate de ecosisteme, specii

și gene care ne înconjoară, nu este doar importantă în sine, ci și
oferă societății o gamă largă de servicii ecosistemice de care
depindem, precum hrana, apa dulce, polenizarea, protecție împotriva
inundațiilor etc. Biodiversitatea se află însă într-o situație de criză. În
Europa, aproape un sfert din speciile sălbatice sunt acum amenințate
cu dispariția, iar majoritatea ecosistemelor sunt degradate într-o
asemenea măsură, încât nu își mai pot oferi serviciile valoroase.
Această degradare înseamnă pierderi sociale și economice uriașe
pentru UE. Principalele resorturi ale pierderii biodiversității, cum ar fi
modificarea habitatelor, supraexploatarea resurselor naturale,
introducerea și răspândirea speciilor alogene invazive și schimbările
climatice, au câștigat teren, estompând efectele pozitive ale acțiunilor
menite să stăvilească pierderea biodiversității. În mai 2011, Comisia
Europeană a adoptat o nouă strategie care stabilește cadrul de
acțiune al UE pentru următorii zece ani în vederea îndeplinirii
obiectivului prioritar pentru 2020 în domeniul biodiversității, stabilit de
liderii UE în martie 2010. Strategia se bazează pe șase obiective care
se sprijină reciproc. Acestea vizează principalele cauze ale pierderii
biodiversității și urmăresc să reducă principalele presiuni asupra
mediului natural și a serviciilor ecosistemice în UE. Fiecare obiectiv
este transpus mai departe într-un set de acțiuni cu termene de
realizare și alte măsuri de însoțire. Strategia va fi implementată prin
intermediul unui cadru comun de punere în aplicare care asociază
Comisia Europeană și statele membre, în parteneriat cu principalele
părți interesate și societatea civilă. Aceasta este susținută de date de
referință solide de care dispune UE în privința biodiversității și a
ecosistemelor din Europa și care vor sta la baza monitorizării
progreselor. UE va continua, de asemenea, să joace un rol activ la
nivel internațional, contribuind la îndeplinirea angajamentelor în
domeniul biodiversității asumate la nivel mondial și adoptate la
conferința părților la Convenția privind diversitatea biologică care a
avut loc la Nagoya (Japonia) în 2010.

Strategii de conservare a biodiversitatii

Viziunea UE pentru anul 2050

Până în 2050, biodiversitatea Uniunii Europene și serviciile
ecosistemice pe care aceasta le oferă —capitalul său natural— vor fi
protejate, valorificate și refăcute în mod corespunzător. Având în
vedere valoarea intrinsecă a biodiversității și contribuția esențială a
serviciilor ecosistemice la bunăstarea oamenilor și la prosperitatea
economică. In acest fel vor fi evitate schimbările catastrofale
generate de pierderea biodiversității. Obiectivul prioritar al UE pentru
anul 2020: Stoparea pierderii biodiversității și a degradării serviciilor
ecosistemice din UE până în 2020 și refacerea acestora în măsura
posibilului, odată cu sporirea contribuției UE la combaterea pierderii
biodiversității pe plan mondial.
OBIECTIVUL 1: PUNEREA ÎN APLICARE INTEGRALĂ A
DIRECTIVELOR PRIVIND PĂSĂRILE ȘI HABITATELE Stoparea
deteriorării situaţiei tuturor speciilor și habitatelor vizate de legislația
UE privind natura și realizarea unei îmbunătățiri semnificative și
cuantificabile a situației acestora, astfel încât, până în 2020, în
comparație cu evaluările curente: (i) să existe cu 100% mai multe
evaluări de habitate și cu 50% mai multe evaluări de specii realizate
conform Directivei privind Habitatele care să indice o stare de
conservare favorabilă sau îmbunătăţită și (ii) să existe cu 50% mai
multe evaluări de specii realizate conform directivei privind păsările
care să indice o stare sigură sau îmbunătățită.
Acțiunea 1: Definitivarea instituirii rețelei Natura 2000 și asigurarea
unei bune gestiuni 1a) Statele membre și Comisia se vor asigura că
etapa constituirii rețelei Natura 2000, inclusiv în mediul marin, este
finalizată în mare măsură până în 2012. 1b) Statele membre și
Comisia vor continua să integreze cerințele de gestionare și de
protecție a speciilor și a habitatelor în politicile-cheie privind utilizarea
solurilor și a apei, atât în interiorul zonelor Natura 2000, cât și în afara
acestora. 1c) Statele membre se vor asigura că planurile de
gestionare sau instrumentele echivalente care prevăd măsuri de
conservare și de refacere sunt elaborate și puse în aplicare în timp
util pentru toate siturile Natura 2000. 1d) Comisia va stabili împreună
cu statele membre, până în 2012, un proces de promovare a
schimburilor de experiență, a bunelor practici și a colaborării
transfrontaliere privind gestionarea rețelei Natura 2000, în
coordonatele biogeografice stabilite în directiva privind habitatele.
Acțiunea 2: Asigurarea unei finanțări adecvate pentru siturile Natura
2000 2) Comisia și statele membre vor pune la dispoziție fondurile și
stimulentele necesare pentru Natura 2000, inclusiv prin instrumente
de finanțare ale UE, în contextul următorului cadru financiar
multianual. În 2011, Comisia își va expune punctul de vedere asupra
modului în care rețeaua Natura 2000 va fi finanțată în contextul
următorului cadru financiar multianual. Acțiunea 3: Creșterea gradului
de conștientizare și de implicare a părților interesate și îmbunătățirea
aplicării 3a) Comisia va elabora împreună cu statele membre și va
lansa, până în 2013, o amplă campanie de comunicare cu privire la
Natura 2000.
3b) Comisia și statele membre vor îmbunătăți cooperarea cu
sectoarele-cheie și vor continua să elaboreze documente de
orientare care să faciliteze înțelegerea cerințelor legislației UE cu
privire la natură, precum și a rolului acesteia în promovarea
dezvoltării economice. 3c) Comisia și statele membre vor facilita
punerea în aplicare a directivelor privind natura, oferind programe de
formare specifice cu privire la Natura 2000 pentru judecători și
procurori și dezvoltând capacități mai bune de promovare a
conformității. Acțiunea 4: Îmbunătățirea și simplificarea monitorizării și
a raportării 4a) Comisia va elabora împreună cu statele membre,
până în 2012, un nou sistem UE de raportare cu privire la păsări, va
continua dezvoltarea sistemului de raportare prevăzut de articolul 17
din directiva privind habitatele și va îmbunătăți fluxul, accesibilitatea
și relevanța datelor legate de Natura 2000. 4b) Comisia va crea un
instrument TIC specific, ca parte a sistemului european de informații
privind biodiversitatea, pentru a îmbunătăți disponibilitatea și
utilizarea datelor până în 2012. OBIECTIVUL 2: MENȚINEREA ȘI
REFACEREA ECOSISTEMELOR ȘI A SERVICIILOR AFERENTE
Menținerea și ameliorarea ecosistemelor și a serviciilor aferente prin
crearea unei infrastructuri ecologice și refacerea a cel puțin 15% din
ecosistemele degradate până în 2020. Acțiunea 5: Îmbunătățirea
cunoștințelor despre ecosistemele și serviciile aferente din UE 5)
Statele membre, cu asistența Comisiei, vor identifica și evalua, până
în 2014, situa ţ ia ecosistemelor și a serviciilor aferente de pe
teritoriul lor național, vor evalua valoarea economică a respectivelor
servicii și vor promova integrarea acestor valori în sistemele contabile
și de raportare la nivelul UE și la nivel național până în 2020.
Acțiunea 6: Stabilirea priorităților pentru refacerea și promovarea
utilizării infrastructurilor ecologice 6a) Până în 2014, statele membre,
cu asistența Comisiei, vor elabora un cadru strategic pentru a stabili
prioritățile pentru refacerea ecosistemelor la nivel subnațional și
național și la nivelul UE. 6b) Comisia va elabora până în 2012 o
strategie privind infrastructura ecologică pentru a promova
dezvoltarea infrastructurii ecologice în UE în zonele urbane și rurale,
inclusiv prin stimulente prin care să încurajeze investițiile inițiale în
proiecte de infrastructură ecologică și menținerea serviciilor
ecosistemice, de exemplu printr-o utilizare mai bine orientată a
fondurilor UE și a parteneriatelor public-privat.
Acțiunea 7: Nici o pierdere netă de biodiversitate și servicii
ecosistemice 7a) În colaborare cu statele membre, Comisia va
elabora o metodologie pentru evaluarea impactului proiectelor,
planurilor și programelor finanțate de UE asupra biodiversității până
în 2014. 7b) Comisia va întreprinde activități suplimentare, cu scopul
de a propune, până în 2015, o inițiativă prin care să se asigure că nu
există nici o pierdere netă în ceea ce privește ecosistemele și
serviciile aferente (de exemplu, prin scheme de compensare sau
echilibrare). OBIECTIVUL 3: CREȘTEREA CONTRIBUȚIEI
AGRICULTURII ȘI A SILVICULTURII LA MENȚINEREA ȘI
SPORIREA BIODIVERSITĂȚII 3A) Agricultura: Până în 2020,
extinderea la maximum a zonelor agricole (pășuni, teren arabil și
culturi permanente) care sunt vizate de măsurile legate de
biodiversitate prevăzute de PAC, astfel încât să se asigure
conservarea biodiversității și să se obțină o îmbunătățire măsurabilă
a stării de conservare a speciilor și habitatelor care depind sau sunt
afectate de agricultură, precum și o îmbunătățire a furnizării de
servicii ecosistemice comparativ cu sistemul de referință al UE pentru
2010, contribuind astfel la ameliorarea gestionării durabile. 3B)
Pădurile: Până în 2020, vor fi în vigoare planuri de gestionare
forestieră sau instrumente echivalente, în conformitate cu
gestionarea durabilă a pădurilor „Sustainable Forest Management”,
SFM. Acestea vizează toate pădurile care sunt proprietate publică și
exploatațiile forestiere peste o anumită mărime (urmează a fi definită
de statele membre sau de regiuni și comunicată în cadrul
programelor lor de dezvoltare rurală) care primesc finanțare în cadrul
politicii UE de dezvoltare rurală, astfel încât să se obțină o
îmbunătățire măsurabilă a stării de conservare a speciilor și
habitatelor care depind sau sunt afectate de silvicultură, precum și o
îmbunătățire a furnizării de servicii ecosistemice comparativ cu
sistemul de referință al UE pentru 2010. Acțiunea 8: Intensificarea
plăților directe pentru bunurile publice de mediu în Politica agricolă
comună a UE 8a) Comisia va propune ca plățile directe prin PAC să
recompenseze furnizarea de bunuri publice de mediu care merg
dincolo de eco-condiționalitate (de exemplu, pășunile permanente,
stratul vegetal, rotația culturilor, scoaterea terenurilor din producția
comercială în scop ecologic, Natura 2000). 8b) Comisia va propune
îmbunătățirea și simplificarea standardelor de eco-condiționalitate
GAEC („Good Agricultural and Environmental Conditions”, bune
condiții agricole și de mediu) și va lua în calcul posibilitatea de a
include Directiva-Cadru a Apei în sfera de aplicare a eco-
condiționalității, odată ce directiva a fost pusă în aplicare, iar
obligațiile operaționale ale producătorilor agricoli au fost identificate,
în vederea îmbunătățirii stării ecosistemelor acvatice din zonele
rurale. Acțiunea 9: Orientarea mai eficientă a dezvoltării rurale în
vederea conservării biodiversității 9a) Comisia și statele membre vor
integra obiectivele cuantificate în materie de biodiversitate în
strategiile și programele de dezvoltare rurală, adaptându-și măsurile
la nevoile regionale și locale.

9b) Comisia și statele membre vor stabili mecanisme menite să

faciliteze colaborarea dintre producătorii agricoli și silvicultori, pentru
a asigura continuitatea elementelor de peisaj, protecția resurselor
genetice și alte mecanisme de cooperare pentru protecția
biodiversității. Acțiunea 10: Conservarea diversității genetice agricole
a Europei 10) Comisia și statele membre vor încuraja adoptarea de
măsuri de agromediu pentru a sprijini diversitatea genetică în
agricultură și pentru a explora posibilitatea elaborarii unei strategii de
conservare a diversității genetice. Acțiunea 11: Încurajarea
proprietarilor de păduri în vederea protejării și sporirii biodiversităţii
forestiere 11a) Statele membre și Comisia vor încuraja adoptarea
unor planuri de gestionare, printre altele, prin aplicarea măsurilor de
dezvoltare rurală și a programului LIFE+. 11b) Statele membre și
Comisia vor încuraja mecanismele novatoare (de exemplu, plățile
pentru serviciile ecosistemice) pentru a finanța menținerea și
refacerea serviciilor ecosistemice oferite de pădurile multifuncționale.
Acțiunea 12: Integrarea măsurilor vizând biodiversitatea în planurile
de gestionare forestieră 12) Statele membre se vor asigura că
planurile de gestionare forestieră sau instrumentele echivalente
cuprind cât mai multe dintre următoarele măsuri: - menținerea unor
niveluri optime de lemn mort, luând în considerare variațiile regionale,
cum ar fi riscul de incendiu și posibilele invazii de insecte; -
conservarea zonelor sălbatice; - măsuri bazate pe o abordare
ecosistemică pentru a spori capacitatea pădurilor de a face față
incendiilor, ca parte a sistemelor de prevenire a incendiilor forestiere,
în conformitate cu activitățile desfășurate în sistemul european de
informații privind incendiile forestiere („European Forest Fire
Information System”, EFFIS); - măsuri specifice elaborate pentru
siturile forestiere Natura 2000; - realizarea împăduririi în conformitate
cu orientările operaționale la nivel pan-european pentru SFM, în
special în ceea ce privește diversitatea speciilor și necesitățile de
adaptare la schimbările climatice.

OBIECTIVUL 4: ASIGURAREA UTILIZĂRII DURABILE A

RESURSELOR PISCICOLE Atingerea producției maxime durabile
(„Maximum Sustainable Yield”, MSY) până în 2015. Obținerea unei
distribuiri a populației în funcție de vârstă și dimensiune, care să
indice o stare bună de sănătate a rezervelor, prin gestionarea
pescuitului într-un mod care să nu aibă efecte negative semnificative
asupra altor stocuri, specii și ecosisteme; astfel, va fi posibilă
obținerea unei stări ecologice bune până în 2020, în conformitate cu
cerințele Directivei-Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin.
Acțiunea 13: Îmbunătățirea gestionării stocurilor de pește exploatate
13a) Comisia și statele membre vor menține și reface stocurile de
pește la nivelurile care să permită obținerea MSY în toate zonele în
care își desfășoară activitatea flotele de pescuit ale UE, inclusiv în
zonele reglementate de organizațiile regionale de gestionare a
pescuitului și în apele țărilor terțe cu care UE a încheiat acorduri de
parteneriat în domeniul pescuitului. 13b)Comisia și statele membre
vor elabora și vor pune în aplicare, în cadrul PCP, planuri de
gestionare pe termen lung, cu norme de control ale exploatării bazate
pe abordarea MSY. Aceste planuri trebuie să fie concepute pentru a
răspunde unor ținte specifice, cu termene de realizare, și să se
bazeze pe recomandări științifice și pe principiile dezvoltării durabile.
13c) Comisia și statele membre își vor intensifica eforturile pentru a
colecta date în vederea sprijinirii implementării MSY. Odată ce acest
obiectiv va fi atins, se va face apel la consultanță științifică pentru a
integra considerentele ecologice în definiția conceptului de producție
maximă durabilă (MSY) până în 2020. Acțiunea 14: Eliminarea
efectelor negative asupra stocurilor de pește, speciilor, habitatelor și
ecosistemelor 14a)UE va elabora măsuri pentru a elimina treptat
practicile de aruncare ulterioara în mare a capturilor, pentru a evita
capturile secundare de specii nedorite și pentru a conserva
ecosistemele marine vulnerabile, în conformitate cu legislația UE și
cu obligațiile internaționale. 14b)Comisia și statele membre vor
sprijini punerea în aplicare a Directivei-cadru privind strategia pentru
mediul marin, inclusive prin oferirea de stimulente financiare prin
intermediul viitoarelor instrumente financiare pentru politica în
domeniul maritim și al pescuitului pentru zonele marine protejate
(inclusiv zonele Natura 2000 și cele stabilite prin acorduri
internaționale sau regionale). Aceasta ar putea include refacerea
ecosistemelor marine, adaptarea activităților de pescuit și
promovarea implicării sectorului în activități alternative, cum ar fi
ecoturismul, monitorizarea și gestionarea biodiversității marine și
combaterea deșeurilor marine. OBIECTIVUL 5: COMBATEREA
SPECIILOR ALOGENE INVAZIVE Identificarea și prioritizarea, până
în 2020, a speciilor alogene invazive („Invasive Alien Species”, IAS)
și a căilor de introducere, controlul și eradicarea speciilor prioritare și
gestionarea căilor de introducere pentru a preveni introducerea și
stabilirea de noi IAS. Acțiunea 15: Consolidarea regimului fitosanitar
și a regimului sanitar veterinar al UE 15) Comisia va integra aspecte
suplimentare legate de biodiversitate în regimul fitosanitar și în
regimul sanitar veterinar până în 2012. Acțiunea 16: Crearea unui
instrument specific privind speciile alogene invazive 16) Comisia va
acoperi lacunele existente la nivelul politicilor în ceea ce privește
combaterea IAS, prin dezvoltarea unui instrument legislativ specific
până în 2012. OBIECTIVUL 6: CONTRIBUȚIA LA EVITAREA
PIERDERII BIODIVERSITĂȚII GLOBALE Creșterea, până în 2020, a
contribuției UE la combaterea pierderii biodiversității globale.
Acțiunea 17: Reducerea factorilor indirecți de pierdere a biodiversității
17a) În cadrul inițiativei emblematice a UE privind eficiența utilizării
resurselor, UE va lua măsuri (care pot include măsuri legate de
cerere și/sau de ofertă) pentru a reduce impactul modelelor de
consum ale UE asupra biodiversității, în special pentru resursele care
au efecte negative semnificative asupra biodiversității.
17b)Comisia va îmbunătăți contribuția politicii comerciale la
conservarea biodiversității și va contracara posibilele efecte negative,
prin includerea, în mod sistematic, a biodiversității în negocierile
comerciale și dialogurile cu țări terțe, prin identificarea și evaluarea
posibilelor efecte pe care le-ar putea avea asupra biodiversității
liberalizarea comerțului și investițiilor prin evaluări ex-ante și ex-post
de impact asupra comerţului durabil. De asemenea, Comisia va
încerca să includă în toate noile acorduri comerciale un capitol
referitor la dezvoltarea durabilă, care să cuprindă prevederi
substanțiale de mediu, relevante în contextul comerțului, inclusiv
privind obiective legate de biodiversitate. 17c) Comisia va colabora
cu statele membre și cu principalele părți interesate pentru a
transmite pieței semnalele corecte în ceea ce privește conservarea
biodiversității. De asemenea, va face eforturi pentru a reforma, a
retrage progresiv și a elimina subvențiile dăunătoare, atât la nivelul
UE, cât și la nivelul statelor membre, și pentru a furniza stimulente
pozitive pentru conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității.
Acțiunea 18: Mobilizarea de resurse suplimentare pentru conservarea
biodiversității globale 18a)Comisia și statele membre vor contribui în
mod echitabil la eforturile internaționale de creștere semnificativă a
resurselor dedicate biodiversității globale, ca parte a procesului
internațional de estimare a necesităților de finanțare pentru
biodiversitate și de adoptare a unor ținte pentru mobilizarea de
resurse pentru biodiversitate în cadrul CBD CoP11 din 2012.
18b)Comisia va îmbunătăți eficacitatea finanțării UE pentru
biodiversitatea globală, de exemplu, prin sprijinirea evaluărilor
capitalului natural în țările beneficiare și prin elaborarea și/sau
actualizarea strategiilor și a planurilor de acțiune naționale privind
biodiversitatea, precum și prin îmbunătățirea coordonării în cadrul UE
și a coordonării cu donatorii-cheie din afara UE, pentru
implementarea asistenței/proiectelor în domeniul biodiversității.
Acțiunea 19: Cooperarea pentru o dezvoltare a UE fără efecte asupra
biodiversității 19) Comisia va continua să-și evalueze sistematic
acțiunile de cooperare în domeniul dezvoltării, pentru a reduce la
minimum orice efecte negative asupra biodiversității și va efectua
 evaluări strategice de mediu și/sau evaluări de impact asupra
mediului pentru acțiunile susceptibile de a avea efecte semnificative
asupra biodiversității. Acțiunea 20: Reglementarea accesului la
resursele genetice și distribuirea corectă și echitabilă a beneficiilor
care rezultă din utilizarea acestora 20) Comisia va face propuneri
legislative pentru a pune în aplicare în Uniunea Europeană Protocolul
de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și distribuirea
corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora,
astfel încât UE să poată ratifica protocolul cât mai curând posibil,
până cel târziu în 2015, așa cum prevede obiectivul internațional

Strategii de dezvoltare durabila

Conceptul de dezvoltare durabilăa avut ca punct de pornire criza

ecologică mondială 1929-1933 şi s-a dezvoltat mai apoi prin
înglobarea tuturor sferelor economico-sociale şi umane, ajungând ca
în zilele noastre, dezvoltarea durabilă să reprezinte noul drum al
umanităţii.

Dezvoltarea durabilă a fost gândită ca o soluţie la criza ecologică

determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi
degradarea continuă a mediului şi caută în primul rând prezervarea
calităţii mediului înconjurător.

Dezvoltarea durabilă promovează conceptul de conciliere între

progresul economic şi social fără a pune în pericol echilibrul natural
al planetei.

Ideea care stă la baza acestui concept este aceea de a asigura o

calitate mai bună a vieţii pentru toţi locuitorii planetei, atât pentru
generaţia prezentă, cât şi pentru generaţiile viitoare.
Dezvoltarea durabilă aduce în prim plan un nou set de valori care va
ghida viitorul model de progres economic  şi social, valori ce vizează
mai ales omul şi nevoile sale prezente şi viitoare, mediul natural –
protejarea şi conservarea acestuia, precum şi atenuarea deteriorării
actuale a ecosistemelor.

Definiţia dezvoltării durabile, cea mai cunoscută este aceea dată de

către Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în
raportul „ Viitorul nostru comun" cunoscut şi sub numele de Raport
Brundtland:

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea

nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor
viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".

Dezvoltarea durabilă este definită de o serie de aspecte:

 Compatibilitatea dintre mediul antropic şi mediul natural;

 Egalitatea de şanse între generaţii care coexistă şi se succed
în timp şi spaţiu;
 Situarea pe primul plan al securităţii ecologice în locul
maximizării profitului;
 Compatibilitatea strategiilor naţionale de dezvoltare cu
cerinţele extinderii interdependenţelor în plan geoeconomic şi
ecologic;
 Asigurarea bunăstării generale punând accentul pe calitatea
creşterii economice durabile;
 Integrarea organică dintre capitalul natural şi cel uman, în
cadrul unei categorii globale ce îşi redefineşte obiectivele
economice şi sociale şi îşi extinde orizontul de cuprindere în
timp şi spaţiu;
 Trecerea la o nouă strategie cu faţă natural-umană, în care
obiectivele dezvoltării economice şi sociale să fie subordonate
deopotrivă dezvoltării omului şi însănătoşirii mediului.
OBIECTIVELE STRATEGIEI PENTRU

DEZVOLTARE DURABILĂ A UNIUNII EUROPENE

 Limitarea schimbărilor climatice şi a costurilor şi efectelor sale

negative pentru societate şi mediu,
 Să ne asigurăm că sistemul nostru de transport satisface
nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii noastre,
minimizând impactl nedorit asupra economiei, societăţii şi
mediului ,
 Promovarea modelelor de productie şi consum durabile,
 Îmbunătăţirea managementului şi evitarea supraexploatării
resurselor naturale, recunoscând valoarea serviciilor
ecosistemelor,
 Promovarea unei bune sănătăţi publice în mod echitabil şi
îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor asupra sănătăţii,
 Crearea unei societăţi a includerii sociale prin luarea în
considerare a solidarităţii între şi în cadrul generaţiilor,
asigurarea securităţii şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor ca o
precondiţie pentru păstrarea bunăstării individuale,
 Promovarea dezvoltării durabile pe scară largă, asigurarea ca
politicile interne şi externe ale UE să fie în acord cu dezvoltarea
durabilă şi angajamentele internaţionale ale acesteia.

Următoarele evenimente au avut un rol determinant în domeniul

protecţiei mediului şi al dezvoltării durabile:

 Conferinţa ONU privind mediul (ECO I),ce s-a desfăşurat în

anul 1972 la Stockholm şi care a adus în centrul atenţiei
problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităţilor
umane, problemă deosebit de gravă ce poate afecta viitorul
umanităţii şi al vieţii pe pământ;
 1972 Stockholm - Conferinţa Naţiunilor Unite  
113 naţiuni prezente îşi manifestă îngrijorarea cu privire la modul în
care activitatea umană influenţează mediul. Sunt subliniate
problemele poluării, distrugerii resurselor, deteriorării mediului,
pericolul dispariţiilor unor specii şi nevoia de a creşte nivelul de trai
al oamenilor şi se acceptă legătura indisolubilă între calitatea vieţii şi
calitatea mediului pentru generaţiile actuale şi viitoare.

 1983 Comisia Brundtland

Naţiunile Unite înfiinţează Comisia mondială de mediu şi

dezvoltare (World Commission on Environment and Development)
având ca scop studierea dinamicii deteriorării mediului şi oferirea de
soluţii cu privire la viabilitatea pe termen lung a societăţii umane.
Această comisie a fost prezidată de Gro Harlem Brundtland, Primul
Ministru al Norvegiei la acea dată. Comisia Brundtland a subliniat
existenţa a două probleme majore: dezvoltarea nu înseamnă doar
profituri mai mari şi standarde mai înalte de trai pentru un mic
procent din populaţie, ci înseamnă creşterea nivelului de trai al
tuturor. Dezvoltarea nu trebuie să conducă la distrugerea sau
folosirea nesăbuită a resurselor noastre naturale şi nici poluarea
mediului ambiant.

 1987 Raportul Brundtland

Comisia Brundtland a elaborat şi publicat documentul "Viitorul nostru

comun" (Raportul Brundtland) prin care s-a formulat cadrul care
avea să stea la baza Agendei 21, a principiilor Declaraţiei de la Rio.

 1992 Conferinţa de la Rio - Conferinţa Naţiunilor Unite privind

Mediul şi Dezvoltarea

Au participat 120de şefi de stat. Au fost  aduse din nou în centrul

atenţiei problemele privind mediul şi dezvoltarea.
Dezvoltarea durabilă reprezintă "o nouă cale de dezvoltare care să
susţină progresul uman pentru întreaga planetă şi pentru un viitor
îndelungat". Scopul declarat al Conferinţei a fost stabilirea unei noi
strategii a dezvoltării economice, industriale şi sociale în lume,
cuprinsă sub numele de dezvoltare durabilă – "sustainable
development".

 Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Mediu de la

Rio de Janeiro, ce s-a desfăşurat în iunie 1992 şi care a fost
considerată cea mai amplă reuniune la nivel înalt din secolul XX.
Obiectivul principal al acestei reuniuni a constat în necesitatea
găsirii unei căi alternative pentru dezvoltarea globală ăn secolul
XXI.

Rezultatele reuniunii s-au concretizat în adoptarea unor documente

precum:

- „Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltării", supranumită şi

Cartea Terrei,

-„Agenda 21",

-„Convenţia asupra biodiversităţii",

-„Convenţia-cadru privind schimbările climatice",

-„Declaraţia privind pădurile",

-„Declaraţia privind deşertificarea".

 Summitul mondial de Dezvoltare Durabilă de la

Johannesburg ce s-a desfăşurat între 26 august – 4 septembrie
2002 în Africa de Sud, organizat sub egida ONU, pentru a
promova noi iniţiative de aplicare a dezvoltării durabile şi pentru
a construi un viitor prosper şi sigur pentru cetăţenii lumii.
Obiectivul principal al Summit-ului l-a constituit continuarea şi
 amplificarea eforturilor internaţionale de implementare a
documentelor adoptate la Rio.

DEZVOLTAREA DURABILĂ LA NIVEL EUROPEAN

1972 – Summit-ul de la Parisa evidenţiat necesitatea acordării unei

atenţii deosebite protecţiei mediului în contextul expansiunii
economice şi a îmbunatăţirii standardelor de viaţă.

1987 – Actul Unic Europeanreprezintă un punct de referinţă al

politicii europene de mediu, fiind menţionată pentru prima dată în
cadrul unui tratat al Comunităţii Europene.

1997- La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă a devenit un

obiectiv politic începând cu anul 1997, prin includerea sa în „Tratatul
de la Maastricht", tratat ce a conferit protecţiei mediului un statut
complet în cadrul politicilor europene.

1999 – Tratatul de la Amsterdama consolidat baza legală a politicii

vizând protecţia mediului precum şi promovarea dezvoltării durabile
în cadrul Uniunii Europene.

2000 –Şefii statelor membre UE reuniţi în şedinţa Consiliului

European de la Lisabona s-au angajat sa creeze, până în anul 2010,
"cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din
lume". Strategia de la Lisabona din anul 2000, completată de
„Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene" adoptată de
Consiliul European de la Goteborg în 2001 a consolidat şi
impulsionat activitatea U.E. în domeniul dezvoltării durabile şi
protecţiei mediului.

2001 – Summit-ul de la Goetheborgunde a fost adoptată Strategia de

Dezvoltare Durabilă a UE.
2005 –Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de
Dezvoltare Durabilă, proces care a cuprins mai multe etape:

 în februarie 2005 Comisia a publicat o evaluare iniţială şi a

trasat o serie de direcţii de urmat. Au fost evidenţiate anumite
direcţii de dezvoltare non-durabilă care au avut efecte negative:
schimbările climatice, ameninţări la adresa sănătăţii publice,
creşterea sărăciei şi a excluziunii sociale, epuizarea resurselor
naturale şi afectarea biodiversităţii;
 în iunie 2005, şefii de stat şi de guverne din UE au adoptat o
declaraţie privind liniile directoare ale dezvoltării durabile, care
susţinea că Agenda reînnoită de la Lisabona este o componentă
esenţială a obiectivului dezvoltării durabile.

2006 (iunie)a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă pentru

o Uniune Europeană extinsă.A avut ca obiectiv general,
îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi
viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să
gestioneze şi să folosească cât mai eficient resursele, precum şi să
valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în
vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii
sociale".

2007 – în cadrul Summit-ului de la Lisabona, a fost semnat „Tratatul

de la Lisabona", denumit oficial „Tratatul de la Lisabona de
amendare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi Tratatul
instituind Comunitatea Europeană", care cuprinde mai multe
protocoale privind schimbările climatice şi lupta împotriva încălzirii
globale, precum şi o serie de amendamente cu privire la solidaritatea
în probleme legate de furnizarea de energie şi a schimbărilor în
domeniul politicii energetice europene.

CONCEPTE ŞI PRINCIPII DE DEZVOLTARE DURABILĂ

            ŞI DE DREPT INTERNAŢIONAL AL MEDIULUI
Evaluările periodice ale Conferinţei de la Rio
(+5, +10, +20)

Comunitatea internaţională s-a reunit pentru prima dată în 1972 la

Conferinţa de la Stockholm privind Mediul Uman (Stockholm
Conference on Human Environment) pentru a dezbate problema
mediului global şi a necesităţilor de dezvoltare.

În urma conferinţei au rezultat:

 Declaraţia de la Stockholm, conţinând 26 de principii;

 Planul de Acţiune pentru Mediul Uman, cu trei componente:
- programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);
- activităţile pentru managementul mediului;
- măsurile de sprijin.
 Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu(United Nations
Environment Programme – UNEP) al cărui Consiliu de
Conducere şi Secretariat au fost înfiinţate în decembrie 1972 de
Adunarea Generală ONU
 Fondul voluntar pentru Mediu(Voluntary Environment Fund)
înfiinţat în ianuarie 1973, în conformitate cu procedurile
financiare ONU.

Toate acestea sunt considerate a fi piatra de temelie a primului

cadru internaţional pentru tratarea problemelor mediului.

Conferinţa a recunoscut că problemele de mediu ale ţărilor

industrializate, cum sunt degradarea habitatelor, toxicitatea şi ploile
acide, nu reprezintă probleme neapărat importante pentru toate
ţările. Strategiile de dezvoltare ale ţărilor member, nu îndeplinesc
necesităţile şi priorităţile ţărilor şi comunităţilor celor mai sărace.

De la înfiinţarea sa, în baza recomandărilor Conferinţei de la

Stockholm, UNEP a desfăşurat o serie de activităţi pentru a-şi
manifesta în cadrul sistemului ONU, rolul său de catalizator şi
coordonator în domeniul mediului.
Activităţile programului pot fi clasificate în două mari grupe:

 orientate pe probleme sectoriale ale factorilor de

mediu:poluarea apelor, a aerului şi a solurilor (în special
degradarea terenurilor);
 orientate pe probleme globale:ploi acide, epuizarea stratului
de ozon, schimbările climatice, defrişarea şi deşertificarea,
conservarea biodiversităţii, traficul internaţional de
produse/deşeuri toxice şi periculoase, protejarea mediului în
perioadele de conflict armat.

Evaluarea efectelor acestor "noi" probleme ale mediului a condus la

recunoaşterea faptului că nu s-a realizat un progres din punct de
vedere al integrării protecţiei mediului în politicile şi activităţile de
dezvoltare.

Obiectivul consacrat prin principiul 13 al declaraţiei de la Rio, nu a

fost realizat.

Declaraţia de la Stockholm, Principiul 13

Pentru a realiza un management mai raţional al resurselor, statele
membre trebuie să adopte o abordare integrată şi coordonată a
planurilor lor de dezvoltare, pentru a asigura că dezvoltarea lor este
compatibilă cu necesitatea de a proteja şi îmbunătăţi mediul în
beneficiul propriei populaţii.

Necesitatea reorientării eforturilor pentru realizarea obiectivului de

integrare, s-a concretizat după unsprezece ani de la Conferinţa de la
Stockholm, respectiv în 1983, când Naţiunile Unite au înfiinţat
Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (World Commission on
Environment and Development – WCED) cunoscută sub denumirea
de Comisia Brundtland.

Această comisie a elaborat şi publicat în 1987 documentul "Viitorul

nostru comun" (Raportul Brundtland), prin care s-a formulat cadrul
care avea să stea la baza celor 40 de capitole ale Agendei 21.
Raportul stă şa baza celor 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio
care a definit dezvoltarea durabilă ca fiind "dezvoltarea care
îndeplineşte necesităţile generaţiei prezente, fără a compromite
capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi".

În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor

Unite privind Mediul şi Dezvoltarea (United Nations Conference on
Environment and Development – UNCED) denumită şi "Conferinţa de
la Rio", la care s-au reunit 120 de conducători ai statelor lumii.

Cu această ocazie, pe plan internaţional, a fost recunoscută oficial

necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului
în obiectivul de dezvoltare durabilă. S-a afirmat importanţa, în
continuă creştere, a dreptului internaţional al mediului, ca mecanism
de codificare şi promovare a dezvoltării durabile.

În urma conferinţei au rezultat:

 Declaraţia de la Rioconţinând 27 de principia,

 Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru
dezvoltarea durabilă cu începere din secolul al XXI-lea,
concretizat în 40 de capitole destinate unor domenii de
programe specifice, structurate în termenii:
o bazei de acţiune;
o obiectivelor de realizat;
o activităţilor care trebuie efectuate;
o modalităţilor de implementare.
 Statement of Principles on Forests("Declaraţia principiilor
privind pădurile") Este un document fără putere obligatorie, care
conţine principiile pentru managementul conservării şi dezvoltării
durabile a tuturor tipurilor de păduri
 Organizarea instituţională a Comisiei pentru Dezvoltarea
Durabilă (CSD)
 Mecanismul de finanţarepentru implementarea Agendei 21.
Summitul de la Rio a adus cu fermitate pe arena publică problemele
de protecţie a mediului şi de dezvoltare: Agenda 21 şi Declaraţia de
la Rio au condus laun acord cu privire la două convenţii obligatorii:

 Convenţia privind Diversitatea Biologică (Convention on

Biological Diversity CBD)
 Convenţia cadru privind Schimbările Climatice.

Summitul de la Rio a generat de asemenea o serie întreagă de

reacţii pozitive, inclu  zând demararea a numeroase iniţiative pentru
implementarea Agendei 21 la nivel local şi a reorientării politicii de
protecţie a mediului.
În acelaşi an, în multe state s-au înfiinţat comisii naţionale pentru
dezvoltarea durabilă şi s-au întocmit strategii pentru dezvoltarea
durabilă.

În ciuda acestor consecinţe pozitive, obiectivul global al Agendei 21,

care a făcut apel la o schimbare radicală a sistemelor de valori
convenţionale dominante existente şi a proceselor instituţionale, nu
a putut fi atins.

RIO+5 (1997)
Evaluarea progresului realizat la cinci ani de la Conferinţa de la Rio
(New York, 1997)

A evidenţiat o serie de deficienţe legate în particular de echitatea

socială şi sărăcie:

- reducerea asistenţei oficiale acordate pentru dezvoltare şi

creşterea datoriilor internaţionale;

- eşecul îmbunătăţirii transferului de tehnologie, a construcţiei

capacităţilor pentru participare şi dezvoltare;

- eşecul coordonării instituţionale şi incapacitatea de a reduce

nivelurile excesive de producţie şi de consum.
RIO+10 (2002)
Summitul de la Johannesburg

A făcut apel la ratificarea, întărirea şi implementarea mai fermă a

acordurilor şi convenţiilor internaţionale privind mediul şi
dezvoltarea.

Summitul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (World

Summit on Sustainable Development – WSSD), care a avut loc la
Johannesburg în perioada 26 august – 6 septembrie 2002, a reunit
104 conducători ai statelor lumii şi a avut ca rezultate:

 Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă,  

 Planul de implementare a Summitului mondial privind
dezvoltarea durabilă (JPOI).

Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabilă ca

fiind un element central al agendei internaţioanle şi a dat un nou
impuls pentru aplicarea practică a măsurilor globale de luptă
împotriva sărăciei şi pentru protecţia mediului.

S-a aprofundat şi întărit înţelegerea conceptului de dezvoltare

durabilă, în special prin evidenţierea importantelor legături dintre
sărăcie-mediu-utilizarea resurselor naturale.

Guvernele au căzut de acord şi au reafirmat un domeniu de obligaţii

şi ţinte concrete de acţiune pentru realizarea obiectivelor de
dezvoltare durabilă.

Prin Declaraţia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea

colectivă pentru progresul şi întărirea celor trei piloni interdependenţi
ai dezvoltării durabile:

1-dezvoltarea economică,

2-dezvoltarea socială,
3-protecţia mediului la nivel local, naţional, regional şi global.

În acest sens, eforturile sunt cu precădere axate pe:

 eradicarea sărăciei;
 modificarea modelelor de producţie şi consum;
 protejarea sănătăţii;
 protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru
dezvoltarea economică şi socială.

RIO+20 (2012)
Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă – UNCSD

UNCSD este organizată în conformitate cu Rezoluţia Adunării

Generale 64/236, adoptată în septembrie 2009. Conferinţa a avut loc
în Brazilia, în 2012, cu ocazia celei de a 20-a aniversări din 1992 a
Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED), la
Rio de Janeiro, şi aniversarea a 10 ani din 2002 Summitul mondial
privind dezvoltarea durabilă (WSSD) de la Johannesburg.

Obiectivul conferinţei a fost de a asigura un angajament politic

reînnoit pentru dezvoltarea durabilă, evaluarea progreselor realizate
până în prezent şi lacunele în punerea în aplicare a
rezultatelorsummiturilor privind dezvoltarea durabilă, precum şi
abordarea provocărilor noi şi emergente. În acest scop, accentul se
pune pe două teme majore:

 Economia verde, în contextul dezvoltării durabile şi al

eradicării sărăciei(trebuie avut în vedere legăturile cu
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – Millenium
Development Goals, MDGs) şi
 Cadrul instituţional pentru dezvoltare durabilă.

Toate aceste conferinţe mondiale au influenţat evoluţia

dreptului international al mediului.

Fiind un domeniu relativ nou şi în formare, dreptul şi politica

internaţională în domeniul protecţiei mediului evoluează şi pe baza
rezoluţiilor şi declaraţiilor unor organizaţii internaţionale, cum sunt :
UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu), Organizaţia
Mondială a Sănătăţii (OMS) sau Agenţia Internaţională a Energiei
Atomice, care au jucat un rol important în cristalizarea principiilor
internaţionale pentru protecţia mediului, deşi de multe ori aceste
principii nu sunt obligatorii.

Prin repetare şi practică statală, care vizează încorporarea acestor

principii în sistemele legale naţionale, acestea pot deveni obligatorii.

Deşi în prezent statele lumii au abordări diferite faţă de aceste

principii, respectiv le consideră a fi principii de drept internaţional în
formare sau le recunosc ca fiind principii de drept internaţional, ele
stau la baza dezbaterilor actuale pentru luarea deciziilor politice
privind protecţia mediului la nivel internaţional, şi capătă o
importanţă din ce în ce mai mare pentru problemele legate de
comerţ şi mediu.

 DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ROMÂNIA

 STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ

În România, ca stat membru al Uniunii Europene, în anul 1997 a fost

creat Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, sub egida
Academiei Române, care în timp a reuşit să devină cea mai
autorizată voce din societatea civilă în domeniul elaborării de
propuneri şi strategii pentru dezvoltarea durabilă a României.

Scopul Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă este de a

identifica priorităţile de dezvoltare durabilă ale României şi
realizarea acestora prin proiecte concrete la nivel naţional şi local.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României

Orizonturi 2013–2020–2030

Guvernul României, întrunit în şedinţă la 12 noiembrie 2008, a

dezbătut şi aprobat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la
orizontul anilor 2013–2020–2030.

Elaborarea Strategiei este rezultatul obligaţiei asumate de România

în calitate de stat membru al Uniunii Europene conform obiectivelor
convenite la nivel comunitar, în special cele statuate în Tratatul de
aderare, în Strategia Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă şi
în Strategia reânnoită a UE pentru Dezvoltare Durabilă din 2006.

În urma dezbaterii proiectului la nivel naţional şi regional, cu

implicarea activă a factorilor interesaţi şi cu sprijinul conceptual al
Academiei Române, Strategia propune o viziune a dezvoltării
României în perspectiva următoarelor două decenii, cu obiective
care transced dur ciclurilor electorale şi preferinţele politice
conjuncturale:

 Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor

dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor
publice ale României ca stat membru al Uniunii Europene;
 Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor
Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile;
 Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul
mediu din acel an al ţărilor membre ale Uniunii Europene din
punct de vedere al dezvoltării durabile. 

Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu

şi lung, o creştere economică ridicată, în consecinţă, o reducere
substanţială a decalajelor economico-sociale dintre România şi
celelalte state membre ale UE.

Prin prisma indicatorului sintetic prin care se masoară procesul de

convergenţa reală, se creează astfel condiţiile ca produsul intern
brut pe cap de locuitor al României să depăşească în anul 2013
media UE din acel moment, să se apropie de media UE în anul 2020
şi să fie uşor superior nivelului mediu european în anul 2030.

Direcţiile principale de acţiune, detaliate pe sectoare şi orizonturi de

timp sunt:

 Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a

programelor investiţionale în profil inter-sectorial şi regional, cu
potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural;
 Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare
profesională, sănătate publică şi servicii sociale, ţinând seama
de evoluţiile demografice şi de impactul acestora pe piaţa
muncii;
 Folosirea generalizată a celor mai bune tehnologii existente,
din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile
investiţionale;
 Introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate
activităţile de producţie şi servicii;
 Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin
valorificarea avantajelor comparative ale României, fără a face
rabat de la exigenţele privind menţinerea fertilităţii solului,
conservarea biodiversităţii şi protejarea mediului;
 Racordarea la normele şi standardele europene privind
calitatea vieţii;
 Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât
a unor soluţii de adaptare pe termen lung, cât şi a unor planuri
de măsuri de contingenţă inter-sectoriale, cuprinzând portofolii
de soluţii alternative pentru situaţii de criză generate de
fenomene naturale sau antropice;
 Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de
vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale din
fonduri publice pe plan naţional, regional şi local, introducerea
fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de
producţie sau servicii;
 Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin
valorificarea avantajelor comparative ale României în privinţa
dezvoltării producţiei agricole, inclusiv a produselor organice;
corelarea măsurilor de creştere cantitativă şi calitativă a
producţiei agricole în vederea asigurării hranei pentru oameni şi
animale cu cerinţele de majorare a producţiei de biocombustibili,
fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea şi sporirea
fertilităţii solului, biodiversităţii şi protejării mediului;
 Necesitatea identificării unor surse suplimentare de finanţare,
în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi
programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii,
energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei,
sănătăţii şi serviciilor sociale;
 Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi
natural naţional; racordarea la normele şi standardele europene
privind calitatea vieţii să fie însoţită de revitalizarea, în
modernitate, a unor moduri de vieţuire tradiţionale, în special în
zonele montane şi cele umede.

Strategia stabileşte direcţiile principale de acţiune pentru însuşirea

şi aplicarea principiilor dezvoltării durabile în perioada imediat
următoare, în completarea obiectivelor ce derivă din strategiile,
planurile şi programele naţionale de dezvoltare.

» Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României

Orizonturi 2013–2020–2030

» National Sustainable Development Strategy Romania 2013–2020–

2030

PRODUCŢIA ŞI CONSUMUL DURABILE

Integrarea obiectivelor dezvoltării durabile în centrul activităţilor

economice presupune modificarea modelelor de producţie şi
consum. Această schimbare se poate face prin reglementări,
fiscalitate, decizii juridice, solicitări din partea publicului etc.

În abordarea Producţiei şi Consumului Durabile (PCD) este foarte

important să se pună accentul pe responsabilizarea mediului de
afaceri, alături de conştientizarea societăţii civile, România fiind încă
la primii paşi în acest domeniu.

Guvernul şi instituţiile statului au un rol esenţial în includerea în

strategiile şi politicile sale a conceptului de Producţie şi Consum
Durabile – primul pas fiind chiar Strategia Naţională pentru
Dezvoltare Durabilă.

Guvernul şi instituţiile statului iniţiază şi întreţin un dialog continuu

cu societatea civilă, precum şi cu latura productivă şi de servicii –
respectiv mediul de afaceri.

Trecerea de la o Producţie şi Consum "cu orice preţ" (preţul legat de

eliminarea produşilor "catabolici" ai sistemelor economice fiind
uneori mai mare, însă plătit mai târziu, calculele economice neţinând
seama de ele la momentul proiectării produsului) la Producţia şi
Consumul Durabile, având "preţurile incluse" sau evitând "nota de
plată" către alţii – din alte zone geografice sau din viitor, este un
proces care porneşte din 3 direcţii:

 Guvernul şi instuţiile statului care, urmând modelul UE, vor

facilita accesul Mediului de Afaceri la diferite instrumente către
Producţia şi Consumul Durabile,
 Responsabilizarea Mediului de Afaceriprin "presiuni", atât din
partea Guvernul şi instuţiile statului, cât şi alături de societatea
civilă,
 Conştientizarea scoietăţii civilepentru a "cere" produse şi
servicii care au fost proiectate urmând modele de Producţie şi
Consum Durabile.
Cadrul legislativ privind ariile protejate:

Definiţia ariilor naturale protejate

- sunt zone terestre, acvatice şi/sau subterane, cu perimetru legal

stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există
specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice,
peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu
valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită, care au un regim
special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale.

Categoriile de arii naturale protejate Categoriile de arii naturale

protejate ce compun Reţeaua Naţională de Arii Naturale Protejate
Ariile protejate din Romania:

a) de interes national

- 53 rezervatii stiintifice (concentrate in zonele izolate din Delta Dunarii

si Carpatii Occidentali, ex: Padurea Letea, Vama Veche-2 Mai, sectoare
din pesterile Ursilor, Muierii, Dambovicioara)

- 13 parcuri nationale (mai ales in spatiul montan: Parcul National

Retezat, Piatra Craiului, Muntii Rodnei, Muntii Cernei)

- 227 monumente ale naturii (ex: Vulcanii noroiosi, Sfinxul din Muntii
Bucegi)

- 634 rezervatii naturale (Poiana Stampei, Lacul Sf. Ana)

- 14 parcuri naturale (Vanatori-Neamt, Portile de Fier, Insula mica a

Brailei)
 b) de interes international

- Rezervatii ale biosferei (Delta Dunarii, Parcul National Muntii

Retezat)

- 5 zone umede de interes international (Delta Dunarii, Lacul

Techirghiol, Insula Mica a Brailei, Complexul piscicol Dumbravita, Lunca
Muresului Inferior)

un sit natural de patrimoniu natural universal (Delta Dunarii

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice (la data 20-apr-2011 actul a fost referinte de aplicare Norma din
2011 ) (la data 16-apr-2011 actul a fost aprobat de Legea 49/2011 ) (la
data 25-ian-2011 actul a fost in legatura cu Ordinul 21/2011 ) (la data 17-
mar-2009 actul a fost reglementat de Procedura din 2009 ) (la data 17-mar-
2009 actul a fost reglementat de Procedura din 2009 ) (la data 01-mai-2008
actul a fost reglementat de Procedura din 2008 ) Având în vedere
necesitatea si urgenta compatibilizarii depline a legislatiei nationale cu cea
a Uniunii Europene în domeniul protectiei naturii si tinând cont de faptul ca
prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si
ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a
speciilor de flora si fauna salbatice trebuie transpuse în legislatia nationala,
iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind
regulile comune pentru importul produselor derivate din balene sau din alte
cetacee, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea
utilizarii capcanelor de picior si a importului de blanuri si produse obtinute
din animale capturate prin utilizarea capcanelor de picior sau a altor tipuri
de capcane care nu sunt conforme cu standardele internationale si a
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protectia speciilor de
flora si fauna salbatica prin reglementarea comertului cu acestea, cu
modificarile si completarile ulterioare, trebuie creat cadrul institutional si
sanctiunile pentru încalcarea prevederilor continute în acestea. Având în
vedere ca potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de
pozitie complementar - capitolul 22 "Mediu", pentru domeniul "protectia
naturii" nu exista perioade de tranzitie, transpunerea si implementarea
prevederilor comunitare trebuind sa fie depline la data aderarii, luând în
considerare faptul ca statelor membre le sunt aplicate sanctiuni în cazul
transpunerii incomplete sau al implementarii neconforme a prevederilor
comunitare, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României,
republicata, Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale Art. 1 Scopul prezentei ordonante de
urgenta îl constituie garantarea conservarii si utilizarii durabile a
patrimoniului natural, obiectiv de interes public major si componenta
fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltare durabila. Art. 2
Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza: a)asigurarea diversitatii
biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
pe teritoriul României; b)mentinerea sau restabilirea într-o stare de
conservare favorabila a habitatelor naturale si a speciilor din flora si fauna
salbatica; c)identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un
regim special de protectie, pentru conservarea si utilizarea durabila a
acestora; d)categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate
naturale, speciile de flora si fauna salbatica si alte bunuri ale patrimoniului
natural ce se supun regimului special de protectie, conservare si utilizare
durabila; e)constituirea, organizarea si dezvoltarea retelei nationale de arii
naturale protejate, precum si a regimului acesteia; f)regimul de
administrare a ariilor naturale protejate si procedurile de instituire a
regimului de protectie pentru alte arii naturale si bunuri ale patrimoniului
natural; g)masurile pentru protectia si conservarea speciilor de animale si
plante salbatice periclitate, vulnerabile, endemice si/sau rare, precum si
cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice si peisagistice de interes
ecologic, stiintific, estetic, cultural-istoric si de alta natura, a bunurilor
naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic si a
altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în
perimetrele ariilor naturale protejate si/sau în afara acestora;
h)responsabilitatile si atributiile pentru punerea în aplicare a prevederilor
prezentei ordonante de urgenta. 2 Art. 3 Nu fac obiectul reglementarii
prezentei ordonante de urgenta: a)parcurile si gradinile publice sau private
de agrement, cu exceptia cazurilor în care acestea au elemente si bunuri
cu valoare de patrimoniu natural; b)rezervatiile semincere agricole si silvice
cu scop productiv, rezervatiile de resurse genetice vegetale si animale
terestre si acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale si animale în
scopuri economice, rezervatiile destinate unor scopuri stiintifice sectoriale
existente pe terenurile unor institutii publice sau private de cercetare si
productie, precum si altele asemenea, organizate si gestionate de
proprietarii sau administratorii lor legali, cu exceptia cazurilor în care
acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural; c)gradinile botanice,
parcurile dendrologice, gradinile zoologice, acvariile, terariile, cu exceptia
cazurilor în care acestea detin specii de plante si animale salbatice aflate
sub regim special de protectie si conservare ca bunuri ale patrimoniului
natural; d)colectiile muzeistice, cu exceptia celor care detin piese a caror
valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritatile stiintifice
competente; e)zonele de protectie speciala - sanitara, hidrologica,
hidrogeologica si altele asemenea - cu perimetre delimitate si gestionate ca
zone de protectie speciala pentru diverse obiective, potrivit unor
reglementari speciale, cu exceptia cazurilor în care pe aceste terenuri
exista bunuri ale patrimoniului natural; f)administrarea ariilor naturale
protejate de interes judetean sau local. Art. 4 În sensul prezentei ordonante
de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1.conservare - ansamblul de masuri care se pun în aplicare pentru
mentinerea sau refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de
fauna si flora salbatice, într-o stare favorabila, în sensul pct. 5 si 9;
2.habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare
naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice,
abiotice si biotice; 3.tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele
tipuri de habitate care: a)sunt în pericol de disparitie în arealul lor natural;
b)au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datorita
faptului ca în mod natural suprafata sa este redusa; c)sunt esantioane
reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5
regiuni biogeografice specifice pentru România: alpina, continentala,
panonica, stepica si pontica. Aceste tipuri de habitate sunt prevazute în
anexa nr. 2; 4.tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate
naturale în pericol de disparitie, pentru a caror conservare Comunitatea
Europeana are o responsabilitate particulara, tinând cont de proportia
arealului lor natural de raspândire. Aceste tipuri de habitate sunt indicate
printr-un asterisc în anexa nr. 2; (la data 16-apr-2011 Art. 4, punctul 4. din
capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Legea 49/2011 ) 5.stare de
conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce actioneaza
asupra unui habitat natural si asupra speciilor caracteristice acestuia si
care îi pot afecta pe termen lung distributia, structura si functiile, precum si
supravietuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a
unui habitat natural se considera favorabila atunci când sunt îndeplinite
cumulativ urmatoarele conditii: a)arealul sau natural si suprafetele pe care
le acopera în cadrul acestui areal sunt stabile sau în crestere; b)are
structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen
lung, iar probabilitatea mentinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
c)speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare
favorabila, asa cum este definita la pct. 9; 6.habitat al unei specii - mediul
definit prin factori abiotici si biotici, în care traieste o specie în orice stadiu
al ciclului biologic; 7.specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul
Uniunii Europene sunt: a)periclitate, cu exceptia celor al caror areal natural
este situat la limita de distributie în areal si care nu sunt nici periclitate, nici
vulnerabile în regiunea vest-palearctica; b)vulnerabile, speciile a caror
încadrare în categoria celor periclitate este probabila într-un viitor apropiat
daca actiunea factorilor perturbatori persista; 3 c)rare, speciile ale caror
populatii sunt reduse din punctul de vedere al distributiei sau/si numeric si
care chiar daca nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile risca sa
devina. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt
rar dispersate pe suprafete largi; d)endemice, speciile de plante/animale
care se gasesc exclusiv într-o regiune/locatie si care necesita o atentie
particulara datorita caracteristicilor habitatului lor si/sau impactului potential
al exploatarii acestora asupra starii lor de conservare; (la data 16-apr-2011
Art. 4, punctul 7., litera D. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din
Legea 49/2011 ) 8.specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a
caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate speciala
datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii
Europene. Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 3;
9.stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce actioneaza
asupra unei specii si care pot influenta pe termen lung distributia si
abundenta populatiilor speciei respective. Starea de conservare va fi
considerata favorabila daca sunt întrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a)datele privind dinamica populatiilor speciei respective indica faptul ca
aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o
componenta viabila a habitatului sau natural; b)arealul natural al speciei nu
se reduce si nu exista riscul sa se reduca în viitorul previzibil; c)exista un
habitat suficient de vast pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe
termen lung; 10.sit/arie - zona definita geografic, exact delimitata; 11.sit de
importanta comunitara - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile
biogeografice în care exista, contribuie semnificativ la mentinerea ori
restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale
prevazute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevazute în
anexa nr. 3 si care contribuie semnificativ la coerenta retelei "Natura 2000"
si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice în regiunea
ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal
larg de raspândire, siturile de importanta comunitara trebuie sa corespunda
zonelor din areal în care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali
pentru existenta si reproducerea acestor specii; 12.arie speciala de
conservare - situl de importanta comunitara desemnat printrun act statutar,
administrativ si/sau contractual în care sunt aplicate masurile de
conservare necesare mentinerii sau de refacere la o stare de conservare
favorabila a habitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor de interes
comunitar pentru care situl este desemnat; (la data 16-apr-2011 Art. 4,
punctul 12. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 3. din Legea 49/2011 )
121.arii de protectie speciala avifaunistica - ariile naturale protejate ale
caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul,
refacerea la o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a
habitatelor specifice, desemnate pentru protectia de pasari migratoare, mai
ales a celor prevazute în anexele nr. 3 si 4 A; (la data 16-apr-2011 Art. 4,
punctul 12. din capitolul I completat de Art. I, punctul 4. din Legea
49/2011 ) 13.exemplar - orice planta sau animal în stare vie ori moarta sau
orice parte ori derivat din acestea, precum si orice alte produse care contin
parti sau derivate din acestea, asa cum sunt specificate în documentele
care le însotesc, pe ambalaje, pe marci ori etichete sau în orice alte situatii;
14.mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor
fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice,
având calitatea de pastrator al vietii si generator de resurse necesare
acesteia; 15.patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor
fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural,
ale caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena,
sanogena, peisagistica si recreativa au o semnificatie relevanta sub
aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii
functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si
animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura
si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare; 4 16.bun al patrimoniului
natural - componenta patrimoniului natural care necesita un regim special
de protectie, conservare si utilizare durabila în vederea mentinerii în
beneficiul generatiilor prezente si viitoare; (la data 16-apr-2011 Art. 4,
punctul 16. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 49/2011 )
17.peisaj - zona perceputa de catre populatie ca având caracteristici
specifice rezultate în urma actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau
umani; (la data 16-apr-2011 Art. 4, punctul 17. din capitolul I modificat de
Art. I, punctul 5. din Legea 49/2011 ) 18.arie naturala protejata - zona
terestra si/sau acvatica în care exista specii de plante si animale salbatice,
elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica,
stiintifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protectie si
conservare, stabilit conform prevederilor legale; (la data 16-apr-2011 Art. 4,
punctul 18. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 49/2011 )
19.conservare "in situ" - protectia si conservarea bunurilor patrimoniului
natural în mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie; 20.coridor
ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de
deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si
acvatice si în care se aplica unele masuri de protectie si conservare;
21.retea nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale
protejate, de interes national, comunitar si international; (la data 16-apr-
2011 Art. 4, punctul 21. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 5. din
Legea 49/2011 ) 22.retea ecologica a ariilor naturale protejate - ansamblul
de arii naturale protejate, împreuna cu coridoarele ecologice; 23.retea
ecologica "Natura 2000" - reteaua ecologica europeana de arii naturale
protejate si care cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica, stabilite în
conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea
pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de Comisia
Europeana si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor
naturale, a faunei si florei salbatice; 24.specii indigene - speciile de plante
si animale salbatice care se regasesc în mod natural în România si nu ca
urmare a introducerii accidentale sau fortate de catre om de-a lungul
secolelor; 25.specii protejate - orice specii de flora si fauna salbatica care
beneficiaza de un statut legal de protectie; (la data 16-apr-2011 Art. 4,
punctul 25. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 49/2011 )
26.specii alohtone - speciile introduse/raspândite, accidental sau
intentionat, din alta regiune geografica, ca urmare directa ori indirecta a
activitatii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumita regiune, cu o
evolutie istorica cunoscuta într-o arie de raspândire naturala, alta decât
zona de interes, care pot fi în competitie, pot domina, pot avea un impact
negativ asupra speciilor native, putând chiar sa le înlocuiasca; 27.specii
invazive - speciile indigene sau alohtone, care si-au extins arealul de
distributie sau au fost introduse accidental ori intentionat într-o arie si/sau
s-au reprodus într-o asemenea masura si atât de agresiv încât influenteaza
negativ/domina/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând
modificarea structurii cantitative si/sau calitative a biocenozei naturale,
caracteristica unui anumit tip de biotop; 28.zonare interna a ariilor naturale
protejate - definirea si delimitarea de zone în interiorul ariilor naturale
protejate conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta si planurilor
de management, în care se stabilesc masuri speciale de management si se
reglementeaza activitatile umane în conformitate cu obiectivele pentru care
a fost desemnata aria naturala protejata; (la data 16-apr-2011 Art. 4,
punctul 28. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 49/2011 )
29.activitati cu impact negativ semnificativ din vecinatatea ariilor naturale
protejate si/sau coridoarelor ecologice - activitati din afara limitei unei arii
naturale protejate care pot genera un impact negativ semnificativ asupra
habitatelor naturale sau speciilor salbatice pentru care au fost desemnate;
(la data 16-apr-2011 Art. 4, punctul 29. din capitolul I modificat de Art. I,
punctul 5. din Legea 49/2011 ) 5 30.comunitati locale - comunitatile umane
situate în interiorul sau în vecinatatea ariei naturale protejate si/sau care
detin proprietati ori desfasoara diverse activitati pe teritoriul sau în
vecinatatea ariei naturale protejate; (la data 16-apr-2011 Art. 4, punctul 30.
din capitolul I modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 49/2011 ) 31.activitati
traditionale - activitatile de utilizare durabila a resurselor naturale si
specifice zonei respective de catre comunitatile locale, care au stat la baza
dezvoltarii comunitatii de-a lungul timpului si nu afecteaza obiectivele de
conservare a biodiversitatii; (la data 16-apr-2011 Art. 4, punctul 31. din
capitolul I modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 49/2011 ) 32.turism
speologic specializat - parcurgerea unei pesteri în echipe mici, conduse de
ghizi agreati de administratia/custodele pesterii si dotate cu echipament
corespunzator, care utilizeaza (daca este cazul) doar amenajari temporare
pentru asigurarea sigurantei participantilor; 33.reconstructie ecologica -
refacerea ecosistemelor naturale fundamentale si mentinerea sau
refacerea ecosistemelor conform obiectivelor ariei naturale protejate;
34.plan de management al ariei naturale protejate - documentul care
descrie si evalueaza situatia prezenta a ariei naturale protejate, defineste
obiectivele, precizeaza actiunile de conservare necesare si reglementeaza
activitatile care se pot desfasura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu
obiectivele de management. Planul de management se aproba în
conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta; 35.regulament
al ariei naturale protejate - documentul în care se includ toate prevederile
legate de activitatile umane permise si modul lor de aprobare, precum si
activitatile restrictionate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate;
36.modalitate de administrare a ariei naturale protejate - felul în care se
asigura managementul unei arii naturale protejate, respectiv prin structuri
de administrare special constituite sau prin custozi, dupa caz;
37.administrator al ariei naturale protejate - orice persoana fizica sau
juridica care administreaza arii naturale protejate, conform prevederilor
prezentei ordonante de urgenta; 38.coordonare metodologica - sprijin
acordat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor
sau de alte autoritati în vederea administrarii ariilor naturale protejate;
39.comanagement - actul de administrare al unei arii naturale protejate de
catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor în
parteneriat cu diferite entitati. (la data 16-apr-2011 Art. 4, punctul 31. din
capitolul I completat de Art. I, punctul 6. din Legea 49/2011 ) CAPITOLUL
II: Regimul ariilor naturale protejate SECTIUNEA 1: Categorii de arii
naturale protejate Art. 5 (1)Pentru asigurarea masurilor speciale de
protectie si conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie
un regim diferentiat de protectie, conservare si utilizare, potrivit
urmatoarelor categorii de arii naturale protejate: a)de interes national:
rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii
naturale, parcuri naturale; b)de interes international: situri naturale ale
patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanta
internationala, rezervatii ale biosferei; c)de interes comunitar sau situri
"Natura 2000": situri de importanta comunitara, arii speciale de conservare,
arii de protectie speciala avifaunistica; d)de interes judetean sau local:
stabilite numai pe domeniul public/privat al unitatilor administrativ-
teritoriale, dupa caz. (2)Scopul si regimul de management al categoriilor de
arii naturale protejate, stabilite la alin. (1) lit. a)-c), sunt prevazute în anexa
nr. 1. (3)Prin aplicarea prevederilor alin. (1) si (2) se asigura regimul
corespunzator de protectie, conservare si utilizare pentru: a)cele mai
reprezentative habitate naturale ale spatiului biogeografic national, cu
diversitatea biologica floristica si faunistica specifica, incluzând zone
marine, de litoral si de coasta, zone de câmpie, de deal si de munte, zone
umede, aride si zone de ecoton, cursuri 6 de apa cu zone de lunca si lacuri
naturale, asigurându-se protectia si conservarea patrimoniului natural
floristic si faunistic, de resurse genetice vegetale si animale si mentinerea
echilibrului ecologic; b)habitatele terestre, acvatice si/sau subterane în care
traiesc permanent sau temporar specii de plante si/sau animale salbatice
periclitate, vulnerabile, endemice ori rare, specii de plante si animale
salbatice aflate sub regim special de protectie, specii cu valoare stiintifica si
ecologica deosebita, precum si pentru acele habitate în care exista si alte
bunuri ale patrimoniului natural ce necesita masuri de protectie si
conservare in situ; c)zonele cu resurse biogeografice importante sub
aspect biogenetic, ecologic, stiintific, educational, sanogen si recreativ;
d)elementele si formatiunile naturale geomorfologice, peisagistice,
geologice, speologice, paleontologice, pedologice si altele asemenea, cu
valoare de bunuri ale patrimoniului natural; e)tipurile de habitate naturale,
precum si pentru speciile de plante si animale de interes comunitar,
prevazute în anexele nr. 2-5; f)coridoarele ecologice definite si identificate
pe baza de studii stiintifice avizate de Academia Româna. (4)Categoriile de
arii naturale protejate prevazute la alin. (1) lit. a)- c) se pot modifica si
completa prin hotarâre a Guvernului, la propunerea autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului si padurilor, cu avizul Academiei
Române, luându-se în considerare recomandarile organizatiilor
internationale autorizate. (la data 16-apr-2011 Art. 5, alin. (4) din capitolul
II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 49/2011 )
SECTIUNEA 2: Instituirea regimului de arie naturala protejata Art. 6
Instituirea regimului de arie naturala protejata este prioritara în raport cu
orice alte obiective, cu exceptia celor care privesc: a)asigurarea securitatii
nationale; b)asigurarea securitatii, sanatatii oamenilor si animalelor;
c)prevenirea unor catastrofe naturale. Art. 7 Regimul de protectie se
stabileste indiferent de destinatia terenului si de detinator, iar respectarea
acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonante
de urgenta, precum si cu alte dispozitii legale în materie. Art. 8
(1)Instituirea regimului de arie naturala protejata se face: a)prin lege,
pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal; (la data 16-apr-
2011 Art. 8, alin. (1), litera A. din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I,
punctul 8. din Legea 49/2011 ) b)prin hotarâre a Guvernului, pentru
rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii
naturale, parcuri naturale, zone umede de importanta internationala,
rezervatii ale biosferei, geoparcuri, arii speciale de conservare, arii de
protectie speciala avifaunistica; (la data 16-apr-2011 Art. 8, alin. (1), litera
B. din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 8. din Legea
49/2011 ) c)prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru
protectia mediului si padurilor, pentru siturile de importanta comunitara, cu
avizul Academiei Române; (la data 16-apr-2011 Art. 8, alin. (1), litera C. din
capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 8. din Legea 49/2011 )
d)prin hotarâri ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale
protejate, de interes judetean sau local. (2)Propunerile pentru instituirea
regimului de arie naturala protejata se pot face din initiativa oricarei
persoane fizice sau juridice si se înainteaza autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului si padurilor, în vederea promovarii actului
normativ de desemnare a acestora. (la data 16-apr-2011 Art. 8, alin. (2) din
capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 49/2011 )
(3)Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor
stabileste lista siturilor de importanta comunitara si a ariilor de protectie
speciala avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europene. (la data 16-
apr-2011 Art. 8, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I,
punctul 9. din Legea 49/2011 ) 7 (4)Zonele si siturile naturale care
întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de
importanta internationala, geoparc, rezervatie a biosferei si ariile speciale
de conservare dobândesc acest regim conform procedurii prevazute la alin.
(1) lit. a) si b), pe baza documentatiei solicitate de organismele
internationale autorizate si cu conditia recunoasterii lor prealabile de catre
aceste organisme. (5)Propunerea de instituire a regimului de arie naturala
protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c) se face pe baza
documentatiei prevazute la art. 11 alin. (1). (6)Propunerea de instituire a
regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit.
d) se bazeaza pe o documentatie stiintifica ce se înainteaza la consiliile
judetene sau locale, dupa caz, în vederea analizei si luarii hotarârii de
declarare. Art. 9 Pentru urgentarea masurilor de protectie si conservare ce
se impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevazute la art.
5 alin. (1) lit. a) si b), precum si pentru ariile speciale de conservare si ariile
de protectie speciala avifaunistica prevazute la art. 5 alin. (1) lit. c) se poate
institui, cu caracter provizoriu, în baza documentatiei prevazute la art. 11
alin. (1), (3) si (5), prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului si padurilor, pâna la declarare, conform
prevederilor prezentei ordonante de urgenta. (la data 16-apr-2011 Art. 9 din
capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 10. din Legea 49/2011 )
Art. 10 Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua în considerare
interesele comunitatilor locale, încurajându-se mentinerea practicilor si
cunostintelor traditionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul
comunitatilor locale. (la data 16-apr-2011 Art. 10 din capitolul II, sectiunea
2 modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 49/2011 ) Art. 11
(1)Documentatia necesara în vederea instituirii regimului de arie naturala
protejata de interes national trebuie sa cuprinda: a)studiul de fundamentare
stiintifica; b)documentatia cartografica cu limitele ariei naturale protejate, cu
evidentierea categoriilor de folosinta a terenurilor; (la data 16-apr-2011 Art.
11, alin. (1), litera B. din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul
12. din Legea 49/2011 ) b1)suprafata si situatia juridica a terenurilor, cu
precizarea proprietarilor la data înfiintarii ariei; b2)hotarârile consiliului
comunal, orasenesc, municipal sau judetean, dupa caz, de avizare a
suprafetei administrative ce va urma sa faca parte din aria naturala
protejata; (la data 16-apr-2011 Art. 11, alin. (1), litera B. din capitolul II,
sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 13. din Legea 49/2011 ) c)avizul
Academiei Române. (2)Normativul de continut al documentatiei necesare
în vederea instituirii regimului de arie naturala protejata de interes national
se stabileste de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului
si padurilor si se aproba prin ordin al conducatorului acesteia, în termen de
90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (la
data 16-apr-2011 Art. 11, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2 modificat de
Art. I, punctul 14. din Legea 49/2011 ) (3)Documentatia necesara în
vederea instituirii regimului de arie naturala protejata de interes comunitar
trebuie sa cuprinda: a)Formularul Standard Natura 2000, stabilit de
Comisia Europeana prin Decizia 97/266/CE si aprobat prin Ordinul
ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea
continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului de
completare a acestuia; b)avizul Academiei Române. (la data 16-apr-2011
Art. 11, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 14.
din Legea 49/2011 ) (4)Formularul Standard Natura 2000, prevazut la alin.
(3) lit. a) se poate modifica si completa prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor, pe baza
recomandarilor Comisiei Europene. 8 (5)Documentatia necesara în
vederea instituirii regimului de arie naturala protejata de interes
international trebuie sa cuprinda: a)fundamentarea stiintifica a sitului
patrimoniului natural universal, a zonei umede de importanta internationala,
a geoparcului sau a rezervatiei biosferei, dupa caz; b)documentul prin care
se atesta recunoasterea zonei ca arie naturala protejata de interes
international de catre organismele internationale autorizate; c)avizul
Academiei Române. (6)Normativul de continut standard necesar în
vederea fundamentarii stiintifice a instituirii regimului de arie naturala
protejata de interes international stabilite de catre organismele
internationale autorizate se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii
publice centrale pentru protectia mediului si padurilor, în termen de 90 de
zile de la data intrarii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante
de urgenta. (7)Normativul de continut standard prevazut la alin. (6) se
poate modifica si completa prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului si padurilor, pe baza recomandarilor
organismelor internationale autorizate. (la data 16-apr-2011 Art. 11, alin.
(3) din capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 15. din Legea
49/2011 ) Art. 12 (1)În momentul primirii documentatiei necesare instituirii
regimului de arie naturala protejata, autoritatile competente pentru protectia
mediului trebuie sa înstiinteze detinatorii si administratorii de terenuri si sa
initieze consultari cu toti factorii interesati. (2)Pâna la finalizarea procedurii
de instituire a regimului de protectie a ariilor naturale protejate, detinatorii
bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinatia
terenurilor, vor aplica si vor respecta masurile de protectie, conservare si
utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritatile competente pentru
protectia mediului, în conditiile prezentei ordonante de urgenta. Art. 13
Rezervatiile stiintifice, parcurile nationale, monumentele naturii, rezervatiile
naturale si parcurile naturale, ariile speciale de protectie avifaunistica,
precum si celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de protectie si
conservare dobândit pâna la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de
urgenta, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de
autoritatile administratiei publice centrale sau locale, îsi pastreaza acelasi
regim. Art. 14 (la data 16-apr-2011 Art. 14, alin. (1) din capitolul II,
sectiunea 2 abrogat de Art. I, punctul 16. din Legea 49/2011 )
(2)Coridoarele ecologice se stabilesc pe baza unor studii de specialitate si
sunt desemnate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului si padurilor, cu avizul Academiei Române. (la
data 16-apr-2011 Art. 14, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2 modificat de
Art. I, punctul 17. din Legea 49/2011 ) (3)Tipologia coridoarelor ecologice,
precum si normativul de continut al documentatiei necesare în vederea
desemnarii coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor. (4)Masurile
de management pentru mentinerea functiilor coridoarelor ecologice se
stabilesc prin ordinul prevazut la alin. (3). (la data 16-apr-2011 Art. 14, alin.
(2) din capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 18. din Legea
49/2011 ) Art. 15 - Ariile naturale protejate si coridoarele ecologice vor fi
evidentiate în mod obligatoriu de catre Agentia Nationala de Cadastru si
Publicitate Imobiliara în planurile nationale, zonale si locale de amenajare a
teritoriului si de urbanism, în planurile cadastrale si în cartile funciare,
precum si de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, în
sistemul informatic de identificare a parcelelor (LPIS). (la data 16-apr-2011
Art. 15 din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 19. din Legea
49/2011 ) 9 SECTIUNEA 3: Administrarea retelei nationale de arii naturale
protejate (la data 16-apr-2011 capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I,
punctul 20. din Legea 49/2011 ) Art. 16 (1)Ansamblul ariilor naturale
protejate, desemnate conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta,
conform categoriilor definite în anexa nr. 1, constituie reteaua nationala de
arii naturale protejate. (2)Administrarea rezervatiilor biosferei, a parcurilor
nationale, a parcurilor naturale si, dupa caz, a geoparcurilor, a siturilor
patrimoniului natural universal, a zonelor umede de importanta
internationala, a siturilor de importanta comunitara, a ariilor speciale de
conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica se realizeaza de
catre structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica.
(la data 16-apr-2011 Art. 16, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 3 modificat
de Art. I, punctul 21. din Legea 49/2011 ) (3)Rezervatiile stiintifice,
rezervatiile naturale, monumentele naturii si, dupa caz, geoparcurile,
siturile patrimoniului natural universal, zonele umede de importanta
internationala, siturile de importanta comunitara, ariile speciale de
conservare si ariile de protectie speciala avifaunistica care nu necesita
structuri de administrare special constituite se administreaza prin preluare
în custodie, potrivit art. 18 alin. (4). (la data 16-apr-2011 Art. 16, alin. (3) din
capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 49/2011 )
(4)Modalitatile de administrare a ariilor naturale protejate si a altor bunuri
ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protectie si conservare,
se stabilesc avându-se în vedere: a)categoria ariei naturale protejate;
b)întinderea ariei naturale protejate si complexitatea obiectivelor de
management; (la data 16-apr-2011 Art. 16, alin. (4), litera B. din capitolul II,
sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 22. din Legea 49/2011 )
c)capacitatea stiintifica si tehnica si posibilitatile financiare necesare
atingerii obiectivelor de conservare. (la data 16-apr-2011 Art. 16, alin. (4),
litera C. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 22. din
Legea 49/2011 ) Art. 17 (1)Responsabilitatile de administrare a ariilor
naturale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim
special de protectie si conservare, revin: a)autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului si padurilor, pentru ariile naturale protejate,
declarate prin lege, prin hotarâre a Guvernului sau prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
padurilor; (la data 16-apr-2011 Art. 17, alin. (1), litera A. din capitolul II,
sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 23. din Legea 49/2011 )
b)Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" pentru Rezervatia
Biosferei "Delta Dunarii"; c)autoritatilor administratiei publice locale, pentru
ariile naturale protejate, declarate prin hotarâri ale acestora. (la data 16-
apr-2011 Art. 17, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 3 abrogat de Art. I,
punctul 24. din Legea 49/2011 ) (la data 28-oct-2008 Art. 17, alin. (3) din
capitolul II, sectiunea 3 a fost reglementat de Hotarirea 1320/2008 ) (la
data 16-apr-2011 Art. 17, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 3 abrogat de
Art. I, punctul 24. din Legea 49/2011 ) Art. 18 (1)Administrarea ariilor
naturale protejate si a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în
reteaua nationala de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin:
a)structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica, în
subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor;
b)structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica si
aflate în subordinea unor regii autonome, companii si societati comerciale
nationale, autoritati ale administratiei publice locale, servicii descentralizate
ale administratiei publice centrale, institutii stiintifice de cercetare si de
învatamânt 10 din sectorul public si privat, muzee, organizatii
neguvernamentale, constituite potrivit legii si aflate în coordonarea
metodologica a autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
padurilor; c)structuri de administrare constituite în baza unor parteneriate
publice sau public-private de comanagement, în care autoritatea publica
centrala pentru protectia mediului si padurilor, prin directia de specialitate
ori prin institutiile subordonate, este partenera la functionarea structurilor
de administrare; d)persoane fizice si juridice care au calitatea de custode si
se afla în coordonarea metodologica a autoritatii publice centrale pentru
protectia mediului si padurilor; e)institutii din subordinea autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului si padurilor, delegate special în acest
scop, pentru rezervatiile stiintifice, rezervatiile naturale, monumentele
naturii si, dupa caz, geoparcurile, siturile de importanta comunitara, ariile
speciale de conservare, ariile de protectie speciala avifaunistica si celelalte
bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie si
care nu au fost preluate în custodie; f)Administratia Rezervatiei Biosferei
"Delta Dunarii", aflata în subordinea autoritatii publice centrale pentru
protectia mediului si padurilor, pentru Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii".
(la data 16-apr-2011 Art. 18, alin. (1) din capitolul II, sectiunea 3 modificat
de Art. I, punctul 25. din Legea 49/2011 ) (2)În cazul rezervatiilor stiintifice,
rezervatiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanta
comunitara, ariilor speciale de conservare, ariilor de protectie speciala
avifaunistica si ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui
regim special de protectie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervatiilor
biosferei, ale parcurilor nationale sau ale parcurilor naturale, administrarea
se poate asigura prin oricare dintre modalitatile prevazute la alin. (1), dupa
caz. (3)În cazul rezervatiilor stiintifice, rezervatiilor naturale, monumentelor
naturii, siturilor de importanta comunitara, ariilor speciale de conservare,
ariilor de protectie speciala avifaunistica si ale celorlalte bunuri ale
patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie, care sunt
cuprinse total sau partial în perimetrele rezervatiilor biosferei, ale parcurilor
nationale si ale parcurilor naturale, administrarea se asigura de catre
structurile de administrare ale acestora. (la data 03-dec-2008 Art. 18, alin.
(4) din capitolul II, sectiunea 3 a fost reglementat de Ordinul 1533/2008 )
(4)Modul de atribuire a administrarii, respectiv a custodiei ariilor naturale
protejate se stabileste printr-o metodologie care se elaboreaza de
autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor si se
aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru
protectia mediului si padurilor. (la data 16-apr-2011 Art. 18, alin. (4) din
capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 25. din Legea 49/2011 )
Art. 19 (1)Structurile de administrare special constituite au personalitate
juridica si se stabilesc pentru asigurarea administrarii ariilor naturale
protejate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a) si b). (2)Pe lânga
structurile de administrare special constituite se înfiinteaza consilii
consultative de administrare, alcatuite din reprezentanti ai institutiilor,
organizatiilor economice, organizatiilor neguvernamentale, autoritatilor si
comunitatilor locale, care detin cu orice titlu suprafete, bunuri sau au
interese în perimetrul ori în vecinatatea ariei naturale protejate si care sunt
implicate si interesate în aplicarea masurilor de protectie, în conservarea si
dezvoltarea durabila a zonei. (3)Componenta si regulamentul de
organizare si functionare a consiliilor consultative de administrare se
propun de catre administratia ariei naturale protejate si se aproba prin ordin
al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
padurilor. (la data 16-apr-2011 Art. 19, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 3
modificat de Art. I, punctul 26. din Legea 49/2011 ) (4)Structurile de
administrare special constituite sunt îndrumate de un consiliu stiintific, cu
rol de autoritate stiintifica, pe teritoriul ariei naturale protejate.
(5)Componenta consiliilor stiintifice se propune de catre administratia ariilor
naturale protejate, cu avizul Academiei Române, si se aproba de catre
autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor, iar
regulamentul de organizare si functionare a consiliilor stiintifice se
stabileste, cu avizul Academiei 11 Române, prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor, în mod
unitar pentru toate ariile naturale protejate. (la data 16-apr-2011 Art. 19,
alin. (5) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 26. din
Legea 49/2011 ) (6)Evaluarea managementului ariilor naturale protejate
care au structuri de administrare special constituite se face cel putin o data
pe an de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si
padurilor, pe baza rapoartelor întocmite de structurile de administrare si
avizate de consiliile stiintifice. (la data 16-apr-2011 Art. 19, alin. (5) din
capitolul II, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 27. din Legea 49/2011 )
Art. 20 (1)Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea,
instruirea si mijloacele necesare pentru a stabili si aplica masurile de
protectie si conservare a bunurilor încredintate, conform conventiei de
custodie. (la data 16-apr-2011 Art. 20, alin. (1) din capitolul II, sectiunea 3
modificat de Art. I, punctul 28. din Legea 49/2011 ) (2)Calitatea de custode
se stabileste prin încheierea de conventii între parti, conform legii, în care
se stipuleaza obligatiile si drepturile acestora. Conventia de custodie si
legitimatia de custode reprezinta documente valabile în fata autoritatilor
publice si a altor persoane interesate. (3)Modalitatea încheierii conventiilor
de custodie si eliberarea legitimatiilor de custode sunt în competenta de
reglementare a autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
padurilor. (la data 16-apr-2011 Art. 20, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 3
modificat de Art. I, punctul 28. din Legea 49/2011 ) Art. 21 (1)Planurile de
management si regulamentele ariilor naturale protejate care au structuri de
administrare special constituite se elaboreaza de catre administratorii
acestora, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se
avizeaza de catre consiliile stiintifice si se aproba prin hotarâre a
Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului si padurilor. În cazul în care nu exista administratori sau în situatia
în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu
finantare nationala/europeana, acestea pot fi elaborate si de catre alte
entitati, urmând sa fie însusite de catre administratori/custozi în procesul
elaborarii si, respectiv, al aprobarii acestora. (2)Pentru ariile naturale
protejate care nu necesita structuri de administrare special constituite,
planurile de management si regulamentele se elaboreaza de catre custozii
acestora, se avizeaza de catre Agentia Nationala pentru Protectia
Mediului/structurile din subordinea acesteia, dupa caz, si se aproba prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului
si padurilor, cu avizul autoritatilor publice centrale interesate. În cazul în
care nu exista custozi sau în situatia în care planurile de management sunt
elaborate în cadrul unor proiecte cu finantare nationala/europeana, acestea
pot fi elaborate si de alte entitati, urmând sa fie însusite de catre custozi, în
procesul elaborarii si, respectiv, al aprobarii acestora. (3)Masurile
prevazute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se
elaboreaza astfel încât sa tina cont de conditiile economice, sociale si
culturale ale comunitatilor locale, precum si de particularitatile regionale si
locale ale zonei, prioritate având însa obiectivele de management ale ariei
naturale protejate. (4)Respectarea planurilor de management si a
regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale
protejate, pentru autoritatile care reglementeaza activitati pe teritoriul ariilor
naturale protejate, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin
sau care administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara
activitati în perimetrul si în vecinatatea ariei naturale protejate. (5)Planurile
de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locala si nationala, precum si
orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria
naturala protejata vor fi armonizate de catre autoritatile emitente cu
prevederile planului de management. (6)Autoritatile locale si nationale cu
competente si responsabilitati în reglementarea activitatilor din ariile
naturale protejate sunt obligate sa instituie, de comun acord cu
administratorii ariilor naturale protejate si, dupa caz, cu autoritatea publica
centrala pentru protectia mediului si padurilor, masuri speciale 12 pentru
conservarea sau utilizarea durabila a resurselor naturale din ariile naturale
protejate, conform prevederilor planurilor de management. (7)Ariile naturale
protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor masuri
speciale în vederea conservarii unor habitate naturale si/sau specii
salbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii ariilor naturale
protejate de interes comunitar cu ariile naturale protejate de interes
national, se va realiza un singur plan de management integrat, tinând cont
de respectarea categoriei celei mai restrictive arii naturale protejate în
zonele de suprapunere. (la data 16-apr-2011 Art. 21 din capitolul II,
sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Legea 49/2011 ) Art. 22
(1)Zonarea interna a parcurilor nationale si naturale se face prin planul de
management, care este aprobat de autoritatea publica centrala pentru
protectia mediului si padurilor, prin definirea si delimitarea, dupa caz, a
zonelor de protectie stricta, a zonelor de protectie integrala, a zonelor-
tampon si a zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane. Termenul
pentru elaborarea planului de management este de maximum 2 ani de la
semnarea contractului de administrare. (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin.
(1) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea
49/2011 ) (2)Zonele cu protectie stricta sunt zonele din parcurile nationale
si naturale, de mare importanta stiintifica, ce cuprind atât rezervatii
stiintifice, cât si zone salbatice în care nu au existat interventii antropice
sau nivelul acestora a fost foarte redus. (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin.
(2) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea
49/2011 ) (3)În zonele prevazute la alin. (2) se interzice desfasurarea
oricaror activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie
ecologica, activitati de ecoturism, cu limitarile descrise în planurile de
management. (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (3) din capitolul II,
sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea 49/2011 ) (4)Zonele
de protectie integrala cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului
natural din interiorul parcurilor nationale si naturale. (la data 16-apr-2011
Art. 22, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 30.
din Legea 49/2011 ) (5)În zonele prevazute la alin. (4) sunt interzise:
a)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si
orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protectie
si/sau de conservare; b)activitatile de constructii-investitii, cu exceptia celor
destinate administrarii ariei naturale protejate si/sau activitatilor de
cercetare stiintifica ori a celor destinate asigurarii sigurantei nationale sau
prevenirii unor calamitati naturale. (6) Prin exceptie de la prevederile alin.
(5), în zonele de protectie integrala, în afara perimetrelor rezervatiilor
stiintifice, se pot desfasura urmatoarele activitati: (la data 16-apr2011 Art.
22, alin. (6) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 31. din
Legea 49/2011 ) a)stiintifice si educative; b)activitati de ecoturism care nu
necesita realizarea de constructii-investitii; c)utilizarea rationala a pajistilor
pentru cosit si/sau pasunat numai cu animale domestice, proprietatea
membrilor comunitatilor care detin pasuni sau care detin dreptul de utilizare
a acestora în orice forma recunoscuta prin legislatia nationala în vigoare,
pe suprafetele, în perioadele si cu speciile si efectivele avizate de
administratia parcului, astfel încât sa nu fie afectate habitatele naturale si
speciile de flora si fauna prezente; d)localizarea si stingerea operativa a
incendiilor; (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (6), litera E. din capitolul II,
sectiunea 3 abrogat de Art. I, punctul 32. din Legea 49/2011 ) f)interventiile
în scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii
unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul
administratiei ariei naturale protejate, în baza hotarârii consiliului stiintific, si
aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si
padurilor; (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (6), litera F. din capitolul II,
sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Legea 49/2011 ) g)actiunile
de înlaturare a efectelor unor calamitati, cu avizul administratiei ariei
naturale protejate, în baza hotarârii consiliului stiintific, cu aprobarea
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor. În cazul în
care calamitatile 13 afecteaza suprafete de padure, actiunile de înlaturare a
efectelor acestora se fac cu avizul administratiei, în baza hotarârii
consiliului stiintific, si cu aprobarea autoritatii publice centrale pentru
protectia mediului si padurilor; (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (6), litera
G. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Legea
49/2011 ) h)actiunile de prevenire a înmultirii în masa a daunatorilor
forestieri, care nu necesita extrageri de arbori, si actiunile de monitorizare a
acestora; i)actiunile de combatere a înmultirii în masa a daunatorilor
forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure, în cazul
în care apar focare de înmultire, cu avizul administratiei, în baza hotarârii
consiliului stiintific, cu aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului si padurilor. (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (6), litera I. din
capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Legea 49/2011 )
(7)Zonele-tampon, în parcurile nationale denumite zone de conservare
durabila si în parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu
se includ în zonele cu protectie integrala, stricta sau de dezvoltare durabila
a activitatilor umane si care fac trecerea între zonele cu protectie integrala
si cele de dezvoltare durabila. (71)În zonele-tampon, respectiv în zonele de
conservare durabila si de management durabil este interzisa realizarea de
constructii noi, cu exceptia celor ce servesc strict administrarii ariei naturale
protejate sau activitatilor de cercetare stiintifica ori a celor destinate
asigurarii sigurantei nationale sau prevenirii unor calamitati naturale. (la
data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (7) din capitolul II, sectiunea 3 completat de
Art. I, punctul 34. din Legea 49/2011 ) (8)În zonele de conservare durabila
se pot desfasura urmatoarele activitati: a)stiintifice si educative; b)activitati
de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii-investitii;
c)utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat pe suprafetele,
în perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratia parcului
natural, astfel încât sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora
si fauna prezente; d)localizarea si stingerea operativa a incendiilor;
e)interventiile pentru mentinerea habitatelor în vederea protejarii anumitor
specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul
protectiei, cu aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului
si padurilor, cu avizul administratiei ariei naturale protejate, în baza
hotarârii consiliului stiintific, a planului de actiune provizoriu, elaborat si
valabil pâna la intrarea în vigoare a planului de management; (la data 16-
apr-2011 Art. 22, alin. (8), litera E. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de
Art. I, punctul 35. din Legea 49/2011 ) f)interventiile în scopul reconstructiei
ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme
necorespunzatoare sau degradate, cu avizul administratiei ariei naturale
protejate, în baza hotarârii consiliului stiintific, aprobate de catre autoritatea
publica centrala pentru protectia mediului si padurilor; (la data 16-apr-2011
Art. 22, alin. (8), litera F. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I,
punctul 35. din Legea 49/2011 ) g)actiunile de înlaturare a efectelor unor
calamitati, cu avizul administratiei ariei naturale protejate, în baza hotarârii
consiliului stiintific si, ulterior, cu aprobarea autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului si padurilor. În cazul în care calamitatile afecteaza
suprafete de padure, actiunile de înlaturare a efectelor acestora se fac cu
avizul administratiei ariei naturale protejate, în baza hotarârii consiliului
stiintific, aprobate ulterior de catre autoritatea publica centrala pentru
protectia mediului si padurilor; (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (8), litera
G. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 35. din Legea
49/2011 ) h)activitatile de protectie a padurilor, actiunile de prevenire a
înmultirii în masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea
materialului lemnos din padure în cantitati care depasesc prevederile
amenajamentelor, se fac cu avizul administratiei ariei naturale protejate, în
baza hotarârii consiliului stiintific si, ulterior, cu aprobarea autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului si padurilor; (la data 16-apr-2011 Art. 22,
alin. (8), litera H. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 35.
din Legea 49/2011 ) 14 i)activitati traditionale de utilizare a unor resurse
regenerabile, în limita capacitatii productive si de suport a ecosistemelor,
prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de
ciuperci si de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare.
Acestea se pot desfasura numai de catre persoanele fizice sau juridice
care detin/administreaza terenuri în interiorul parcului sau de comunitatile
locale, cu acordul administratiei ariei naturale protejate; j)lucrari de îngrijire
si conducere a arboretelor, lucrari speciale de conservare cu accent pe
promovarea regenerarii naturale si fara extragerea lemnului mort, cu
exceptia cazurilor în care se manifesta atacuri de daunatori ai padurii ce se
pot extinde pe suprafete întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe
zonelor cu protectie stricta sau integrala, în restul zonei-tampon fiind
permisa aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe
cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre
gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul
taierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de
regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu
restrictii impuse de planurile de management al parcurilor si de ghidurile de
gospodarire a padurilor în arii protejate. k)activitati traditionale de utilizare a
resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus. (la
data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (8), litera J. din capitolul II, sectiunea 3
completat de Art. I, punctul 36. din Legea 49/2011 ) (9)În zonele de
management durabil se pot desfasura urmatoarele activitati: a)stiintifice si
educative; b)activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de
constructii-investitii; c)utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau
pasunat numai cu animale domestice, de catre proprietarii care detin
pasuni sau care detin dreptul de utilizare a acestora în orice forma
recunoscuta prin legislatia nationala în vigoare, pe suprafetele, în
perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratia parcului,
astfel încât sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna
prezente; d)localizarea si stingerea operativa a incendiilor; e)interventiile
pentru mentinerea habitatelor în vederea protejarii anumitor specii, grupuri
de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei, cu
aprobarea planului de actiune provizoriu de catre autoritatea publica
centrala pentru protectia mediului si padurilor, cu avizul administratiei ariei
naturale protejate, în baza hotarârii consiliului stiintific si valabil pâna la
intrarea în vigoare a planului de management; (la data 16-apr-2011 Art. 22,
alin. (9), litera E. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 37.
din Legea 49/2011 ) f)interventiile în scopul reconstructiei ecologice a
ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare
sau degradate, cu avizul administratiei ariei naturale protejate, în baza
hotarârii consiliului stiintific, aprobate de catre autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului si padurilor; (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (9),
litera F. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 37. din
Legea 49/2011 ) g)actiunile de înlaturare a efectelor unor calamitati, cu
avizul administratiei ariei naturale protejate, în baza hotarârii consiliului
stiintific si, ulterior, cu aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului si padurilor. În cazul în care calamitatile afecteaza suprafete de
padure, actiunile de înlaturare a efectelor acestora se fac cu avizul
administratiei ariei naturale protejate, în baza hotarârii consiliului stiintific,
aprobate ulterior de catre autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului si padurilor; (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (9), litera G. din
capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 37. din Legea 49/2011 )
h)activitatile de protectie a padurilor, actiunile de prevenire a înmultirii în
masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos
din padure în cantitati care depasesc prevederile amenajamentelor, în baza
hotarârii consiliului stiintific si, ulterior, cu aprobarea autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului si padurilor; (la data 16-apr-2011 Art. 22,
alin. (9), litera H. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 37.
din Legea 49/2011 ) i)activitati traditionale de utilizare a unor resurse
regenerabile, în limita capacitatii productive si de suport a ecosistemelor,
prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de
ciuperci si de plante medicinale, cu respectarea normativelor în 15 vigoare.
Acestea se pot desfasura numai de persoanele fizice si juridice care
detin/administreaza terenuri în interiorul parcului sau de comunitatile locale,
cu aprobarea administratiei ariei naturale protejate; j)activitati traditionale
de cultivare a terenurilor agricole si de crestere a animalelor, precum si alte
activitati traditionale efectuate de comunitatile locale; k)lucrari de îngrijire si
conducere a arboretelor si lucrari de conservare; l)aplicarea de tratamente
silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor:
tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor
gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau în
margine de masiv, tratamentul taierilor succesive clasice sau în margine de
masiv, tratamentul taierilor în crâng, în salcâmete si în zavoaie de plop si
salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica si
tratamentul taierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, taieri
rase pe parcelele de maximum 1 ha; m)activitati de vânatoare cu avizarea
cotelor de recolta si a actiunilor de vânatoare de catre administratorul ariei
naturale protejate. Avizarea cotelor de recolta de catre administratorul ariei
naturale protejate se face în baza hotarârii consiliului stiintific; (la data 16-
apr-2011 Art. 22, alin. (9), litera M. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de
Art. I, punctul 37. din Legea 49/2011 ) n)activitati de pescuit sportiv.
(10)Zone de dezvoltare durabila a activitatilor umane sunt zonele în care se
permit activitati de investitii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic,
dar cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale si
de prevenire a oricaror efecte negative semnificative asupra biodiversitatii.
(11)În zonele de dezvoltare durabila se pot desfasura urmatoarele activitati,
cu respectarea prevederilor din planurile de management: a)activitati de
vânatoare, în zonele de dezvoltare durabila din parcurile naturale;
b)activitati traditionale de cultivare a terenurilor agricole si de crestere a
animalelor; c)activitati de pescuit sportiv, industrial si piscicultura;
d)activitati de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, daca
aceasta posibilitate este prevazuta în planul de management al parcului si
daca reprezinta o activitate traditionala; e)lucrari de îngrijire si conducere a
arboretelor si lucrari de conservare; f)aplicarea de tratamente silvice care
promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul
taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si
cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau în margine de
masiv, tratamentul taierilor succesive clasice ori în margine de masiv,
tratamentul taierilor în crâng în salcâmete si zavoaie de plop si salcie. În
zonele de dezvoltare durabila din parcurile nationale se pot aplica
tratamentul taierilor rase în arboretele de molid pe suprafete de maximum 1
ha, precum si tratamentul taierilor rase în parchete mici în arboretele de
plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabila din parcurile naturale se
poate aplica si tratamentul taierilor rase în parchete mici în arboretele de
molid pe suprafete de maximum 1 ha si plop euramerican; g)activitati
specifice modului de productie ecologic de cultivare a terenului agricol si
cresterea animalelor, în conformitate cu legislatia specifica din sistemul de
agricultura ecologica; h)alte activitati traditionale efectuate de comunitatile
locale. i)activitati de constructii/investitii, cu avizul administratorilor ariilor
naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism
legal aprobate. (la data 16-apr-2011 Art. 22, alin. (11), litera H. din capitolul
II, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 38. din Legea 49/2011 ) Art. 23
(1)În rezervatiile stiintifice sunt interzise orice activitati umane, cu exceptia
activitatilor de cercetare, cu limitarile descrise în planurile de management,
cu acordul Academiei Române si al administratorului ariei naturale
protejate. (2)În rezervatiile naturale nu sunt permise activitati de utilizare a
resurselor naturale. Prin exceptie, sunt permise numai acele interventii care
au drept scopuri protejarea, promovarea si asigurarea continuitatii
existentei obiectivelor pentru care au fost constituite, precum si unele
activitati de valorificare durabila a anumitor resurse naturale. (la data 16-
apr-2011 Art. 23 din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 39.
din Legea 49/2011 ) 16 Art. 24 (1)Amenajamentele silvice ale unitatilor de
productie/proprietatilor ce intra în componenta ariilor naturale protejate vor
fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea
planurilor de management. Pâna la revizuirea amenajamentelor silvice nu
se vor aplica de catre administratorii fondului forestier din acestea decât
acele prevederi care sunt conforme legislatiei specifice ariilor naturale
protejate si planurilor de management în vigoare. (2)Planurile de dezvoltare
pentru zonele incluse în arii naturale protejate se modifica de catre
autoritatile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de
management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale
protejate care nu dispun de plan de management. Art. 25 Evaluarea
managementului ariilor naturale protejate se face cel putin o data pe an, pe
baza monitorizarii si controalelor efectuate în teren de catre autoritatile
competente pentru protectia mediului. Art. 26 (1)Pentru terenurile din arii
naturale protejate detinute în regim de proprietate privata sau
concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensatii pentru
respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei
naturale protejate ori pentru masurile de conservare instituite potrivit alin.
(2). Modalitatea de solicitare, de calcul si de acordare a compensatiilor se
stabileste prin hotarâre a Guvernului, initiata de autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului si padurilor, în termen de 90 de zile de la data
intrarii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta.
Compensatiile se vor acorda începând cu data intrarii în vigoare a legii de
aprobare a prezentei ordonante de urgenta. (la data 16-apr-2011 Art. 26,
alin. (1) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 40. din
Legea 49/2011 ) (2)Pâna la aprobarea planurilor de management, potrivit
prevederilor art. 21 alin. (1) si (2), administratorii ariilor naturale protejate
respective au obligatia sa stabileasca un set de masuri de conservare,
pentru care este necesara acordarea de compensatii, si sa transmita
aceste informatii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
padurilor, în termen de 6 luni de la preluarea administrarii ariei naturale
protejate. (la data 16-apr-2011 Art. 26, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 3
modificat de Art. I, punctul 40. din Legea 49/2011 ) (3)Proprietarii de
terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restrictii de
utilizare sunt scutiti de plata impozitului pe teren. (4)Scutirea de la plata
impozitului pe teren se acorda în baza unei confirmari emise de
administratia ariei naturale protejate sau de autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului si padurilor. (la data 16-apr-2011 Art. 26, alin. (4)
din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 40. din Legea
49/2011 ) (5)Pentru unele bunuri floristice si faunistice ale patrimoniului
natural, existente în gradini si în parcuri de agrement, în gradini zoologice,
precum si în colectii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic,
faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic si de alta natura, masurile
necesare de protectie si conservare vor fi luate de catre administratorii sau
detinatorii acestora. Art. 27 (1)Scoaterea definitiva sau temporara din
circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de
interes national/international, cu exceptia celor aflate în zonele de
dezvoltare durabila, se poate face numai pentru obiective care vizeaza
asigurarea securitatii nationale, asigurarea securitatii, sanatatii oamenilor si
animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetarii stiintifice si bunei
administrari a ariei naturale protejate. (2)Pentru orice plan sau proiect care
necesita scoaterea definitiva ori temporara din circuitul agricol sau silvic de
terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes comunitar, care nu se
suprapune cu alte categorii de arii naturale protejate, aceasta se face cu
respectarea prevederilor art. 28. (3)Scoaterea definitiva sau temporara din
circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate,
conform prevederilor alin. (1), se face de catre autoritatea publica centrala
pentru agricultura sau, dupa caz, de catre autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului si padurilor, în baza actelor de reglementare
emise de autoritatile competente pentru protectia mediului. 17 (4)Pentru
protectia patrimoniului natural si a peisajului, autoritatile administratiei
publice centrale cu responsabilitati în domeniul amenajarii teritoriului,
urbanismului, mediului si dezvoltarii durabile elaboreaza un regulament-
cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", care se
aproba prin hotarâre a Guvernului. (la data 16-apr-2011 Art. 27 din capitolul
II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 41. din Legea 49/2011 ) Art. 28
(la data 08-feb-2010 Art. 28, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 3 a fost
reglementat de Ghid din 2010 ) (1)Sunt interzise activitatile din perimetrele
ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot sa genereze
poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor
pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste
activitati au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protectie
si conservare a speciilor si habitatelor. Pentru protejarea si conservarea
pasarilor salbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activitatile din
afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea
habitatelor. (2)Orice plan sau proiect care nu are o legatura directa ori nu
este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes
comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în
combinatie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluari adecvate a
efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar,
avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia. (3)Ghidul
metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor
sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,
precum si competentele de emitere a avizului Natura 2000 se aproba prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului
si padurilor. (4)În cazul planurilor sau proiectelor care se supun evaluarii de
mediu ori evaluarii impactului asupra mediului, evaluarea adecvata a
efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
este parte integranta din acestea. (5)În urma evaluarii adecvate, autoritatea
competenta pentru protectia mediului emite avizul Natura 2000 sau decizia
de respingere a proiectului ori a planului. În situatiile prevazute la alin. (4),
autoritatea competenta pentru protectia mediului emite avizul de mediu sau
decizia de respingere a solicitarii de aviz de mediu ori, dupa caz, acordul
de mediu sau decizia de respingere a solicitarii de acord de mediu, aceste
documente incluzând concluziile evaluarii adecvate. (6)Acordul de mediu,
avizul de mediu sau avizul Natura 2000, dupa caz, pentru proiectele si/sau
planurile prevazute la alin. (2) se emite numai daca proiectul sau planul nu
afecteaza în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective si
dupa consultarea publicului, în conformitate cu legislatia în domeniu.
(7)Prin exceptie de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea
adecvata releva efecte negative semnificative asupra ariei naturale
protejate si, în lipsa unor solutii alternative, planul sau proiectul trebuie
totusi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv
de ordin social ori economic, autoritatea competenta pentru protectia
mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000,
dupa caz, numai dupa stabilirea masurilor compensatorii necesare pentru a
proteja coerenta globala a retelei «Natura 2000». (8)În situatiile prevazute
la alin. (7), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor
informeaza Comisia Europeana despre masurile compensatorii adoptate.
(9)În situatia în care siturile incluse în reteaua «Natura 2000», identificate
conform legislatiei în vigoare, adapostesc un tip de habitat natural prioritar
si/sau o specie prioritara, singurele considerente care pot fi invocate pentru
emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000,
dupa caz, sunt cele privind: a)sanatatea sau siguranta publica; b)anumite
consecinte benefice de importanta majora pentru mediu; c)alte motive
imperative de interes public major asupra carora s-a obtinut punctul de
vedere al Comisiei Europene. (10)În procedura de emitere a actelor de
reglementare pentru planuri, proiecte si/sau activitati care pot afecta
semnificativ ariile naturale protejate de interes 18 comunitar, autoritatile
competente pentru protectia mediului solicita si tin seama de avizul
administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.
(11)Administratorii si custozii ariilor naturale protejate de interes national
si/sau comunitar, în vederea luarii în considerare a tuturor aspectelor din
teren, vor fi consultati de catre autoritatile de mediu competente în cadrul
etapei de încadrare de mediu a proiectelor/planurilor/activitatilor care pot
afecta semnificativ ariile naturale protejate. (la data 16-apr-2011 Art. 28 din
capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 42. din Legea 49/2011 )
Art. 281 Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activitati
în ariile naturale protejate se realizeaza numai cu avizul administratorilor
ariilor naturale protejate, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate de
interes national/international. (la data 16-apr-2011 Art. 28 din capitolul II,
sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 43. din Legea 49/2011 ) Art. 29
(1)Constructiile, dotarile si alte amenajari existente în perimetrul ariilor
naturale protejate legal constituite, realizate din investitii publice pe terenuri
ce apartin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activitatilor
administrative si stiintifice ale celor care le asigura managementul, precum
si altor activitati în legatura cu buna administrare. (2)În toate situatiile în
care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri
proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ
asigurat, cu prioritate dintre cele prevazute la alin. (1). (3)În ariile naturale
protejate în care este permis ecoturismul, constructiile, dotarile si
amenajarile prevazute la alin. (1) pot fi destinate si acestui scop, precum si
activitatilor de educatie si instruire ecologica ce se organizeaza în
cooperare cu autoritatile locale, institutiile de învatamânt si cu organizatiile
neguvernamentale angajate în activitati de protectie si educatie ecologica.
(4)În cazul constructiilor existente în ariile naturale protejate, care nu sunt
amplasate în zonele de dezvoltare durabila, realizate cu respectarea
legislatiei, se permite întretinerea sau refacerea lor, în caz de distrugere,
fara posibilitatea extinderii acestora, cu avizul administratiei ariei naturale
protejate, în baza hotarârii consiliului stiintific. (5)Sunt permise activitati
pentru mentinerea în stare de functionare a infrastructurii de transport
public si a celei de furnizare a utilitatilor publice existente, realizate cu
respectarea prevederilor legale, cu avizul administratiei ariei naturale
protejate, în baza hotarârii consiliului stiintific. (la data 16-apr-2011 Art. 29,
alin. (3) din capitolul II, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 44. din
Legea 49/2011 ) Art. 30 (1)Administratorii ariilor naturale protejate au
obligatia sa evalueze costurile necesare implementarii planurilor de
management si sa le comunice autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului si padurilor. (2)Resursele financiare necesare bunei administrari a
ariilor naturale protejate de interes international, comunitar si national se
asigura din bugetul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
padurilor, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management
si/sau a masurilor de conservare, precum si pentru functionarea
administratiilor din subordine. (3)Pentru completarea resurselor financiare
necesare bunei administrari a ariilor naturale protejate,
administratorii/custozii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se
stabileste de administratorul/custodele ariei naturale protejate si se
constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate.
(4)Din tarifele prevazute la alin. (3), cele instituite pentru vizitarea ariilor
naturale protejate, pentru analizarea documentatiilor si eliberarea de avize
conform legii, pentru fotografiatul si filmatul în scop comercial se avizeaza
de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor,
prin directia responsabila cu administrarea ariilor naturale protejate,
conform prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor. (5)Sumele
provenite din tarifele prevazute la alin. (4) se fac venit la bugetul
administratiei ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din
planul de management. 19 (6)Pentru siturile "Natura 2000" autoritatea
publica centrala pentru protectia mediului si padurilor trebuie sa transmita
Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicarea masurilor de
conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar, în vederea
cofinantarii. (la data 16-apr-2011 Art. 30 din capitolul II, sectiunea 3
modificat de Art. I, punctul 45. din Legea 49/2011 ) CAPITOLUL III:
Conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice de flora si fauna
Art. 31 (1)Protectia si conservarea habitatelor naturale si a speciilor
salbatice de interes comunitar, cu exceptia pasarilor, existente pe teritoriul
României si prevazute în anexele nr. 2 si 3, se fac prin declararea de situri
de importanta comunitara si arii speciale de conservare, selectate si
desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 si cu
prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (4). (2)În vederea protectiei si
conservarii speciilor de pasari salbatice prevazute în anexa nr. 3, precum si
a celor migratoare care apar în mod regulat si nu sunt prevazute în aceasta
anexa, se declara arii de protectie speciala avifaunistica, în conformitate cu
prevederile art. 8 alin. (1) lit. b). (la data 16-apr-2011 Art. 31, alin. (2) din
capitolul III modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 49/2011 ) (3)Protectia
si conservarea habitatelor naturale terestre si acvatice de interes national,
precum si a speciilor protejate de plante si animale salbatice se fac prin
declararea de arii naturale protejate de interes national sau prin aplicarea
de masuri de protectie în afara ariilor naturale protejate. (la data 16-apr-
2011 Art. 31, alin. (3) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 46. din
Legea 49/2011 ) (4)În scopul protectiei si conservarii speciilor, se
elaboreaza planuri de actiune nationale/regionale pentru fiecare specie,
documente care contin masuri de actiune si conservare, în conformitate cu
planurile de actiune pentru specii, agreate la nivel international/european.
(5)Planurile prevazute la alin. (4) se aproba prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor. (la data 16-
apr-2011 Art. 31, alin. (3) din capitolul III completat de Art. I, punctul 47. din
Legea 49/2011 ) Art. 32 (1)Autoritatea competenta pentru protectia
mediului stabileste sistemul de monitorizare a starii de conservare a
habitatelor naturale si speciilor de flora si fauna salbatica de interes
comunitar. (2)Pe baza rezultatelor evaluarilor starii de conservare a
habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica de interes
comunitar, se poate propune modificarea listei nationale a siturilor "Natura
2000". Art. 33 (1) Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre,
acvatice si subterane, prevazute în anexele nr. 4 A si 4 B, cu exceptia
speciilor de pasari, si care traiesc atât în ariile naturale protejate, cât si în
afara lor, sunt interzise: (la data 16-apr-2011 Art. 33, alin. (1) din capitolul
III modificat de Art. I, punctul 48. din Legea 49/2011 ) (la data 08-iun-2011
Art. 33, alin. (1) din capitolul III a fost referinte de aplicare Ordinul
1470/2011 ) a)orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau
vatamare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre
stadiile ciclului lor biologic; b)perturbarea intentionata în cursul perioadei de
reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie; c)deteriorarea,
distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din
natura; d)deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de
odihna; e)recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea,
dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante în habitatele lor
naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; f)detinerea,
transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum si oferirea spre
schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natura, în oricare dintre
stadiile ciclului lor biologic. (la data 16-apr-2011 Art. 33, alin. (1), litera F.
din capitolul III modificat de Art. I, punctul 48. din Legea 49/2011 ) 20 (2)
Fara a se aduce atingere prevederilor art. 33 alin. (3) si (4) si ale art. 38 din
prezenta ordonanta de urgenta, precum si ale art. 17, art. 19 alin. (5), art.
20, 22, 24 si art. 26 alin. (1) si (2) din Legea vânatorii si a protectiei fondului
cinegetic nr. 407/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, în vederea
protejarii tuturor speciilor de pasari, inclusiv a celor migratoare, sunt
interzise: (la data 16-apr-2011 Art. 33, alin. (2) din capitolul III modificat de
Art. I, punctul 49. din Legea 49/2011 ) a)uciderea sau capturarea
intentionata, indiferent de metoda utilizata; b)deteriorarea, distrugerea
si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;
c)culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;
d)perturbarea intentionata, în special în cursul perioadei de reproducere
sau de maturizare, daca o astfel de perturbare este relevanta în contextul
obiectivelor prezentei ordonante de urgenta; (la data 16-apr-2011 Art. 33,
alin. (2), litera D. din capitolul III modificat de Art. I, punctul 49. din Legea
49/2011 ) e)detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise
vânarea si capturarea; f)vânzarea, detinerea si/sau transportul în scopul
vânzarii si oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moarta sau a
oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat. (la
data 16-apr-2011 Art. 33, alin. (2), litera F. din capitolul III modificat de Art.
I, punctul 49. din Legea 49/2011 ) (3)Speciile de pasari prevazute în anexa
nr. 5 C sunt acceptate la vânatoare, în afara perioadelor de reproducere si
crestere a puilor. (4)În cazul speciilor de pasari migratoare prevazute în
anexa nr. 5 C, este interzisa vânarea acestora în perioada lor de
reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibarit.
(5)Activitatile prevazute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor
prevazute în anexa nr. 5 D, cu conditia sa fi fost capturate sau ucise ori
obtinute prin mijloace legale. (6)Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E,
activitatile prevazute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizatii
speciale eliberate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului si padurilor. (la data 16-apr-2011 Art. 33, alin. (6) din capitolul III
modificat de Art. I, punctul 50. din Legea 49/2011 ) (7)Autorizatia prevazuta
la alin. (6) se acorda dupa consultari cu Comisia Europeana, iar procedura
de emitere a acesteia se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii
publice centrale pentru protectia mediului si padurilor, în termen de 90 de
zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (la data 16-
apr-2011 Art. 33, alin. (7) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 50. din
Legea 49/2011 ) (8)Pentru asigurarea protectiei, managementului si
utilizarii durabile a populatiilor speciilor de pasari al caror areal natural de
distributie include teritoriul României este necesara realizarea de studii si
cercetari având ca subiect temele prevazute în anexa nr. 8. Art. 34 (1)În
vederea protejarii habitatelor naturale si a speciilor indigene, introducerea
de specii alohtone, interventiile asupra speciilor invazive, precum si
reintroducerea speciilor indigene prevazute în anexele nr. 4 A si 4 B se
reglementeaza prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului si padurilor, în termen de 90 de zile de la data
intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (la data 16-apr-2011
Art. 34, alin. (1) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 51. din Legea
49/2011 ) (2)Pentru speciile salbatice alohtone introduse este obligatorie
efectuarea unei evaluari a impactului acestei introduceri asupra speciilor de
flora si fauna indigene, rezultatele acestor evaluari trebuind sa fie
transmise pentru informare Comisiei Europene. (3)Introducerea speciilor de
pasari salbatice alohtone se poate face doar dupa consultarea prealabila a
Comisiei Europene. Art. 35 (1)Autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului si padurilor reprezinta autoritatea administrativa desemnata pentru
aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9
decembrie 1996 privind protectia speciilor faunei si florei salbatice prin
controlul comertului cu acestea, cu modificarile si completarile ulterioare,
ale Regulamentului (CEE) nr. 348/81 al Consiliului din 20 ianuarie 1981
privind regimul comun aplicabil importurilor de 21 produse derivate din
cetacee, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizarii capcanelor de
picior, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Regulamentului (CE)
nr. 1.007/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16
septembrie 2009 privind comertul cu produse derivate din foca, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru relatia cu Comisia
Europeana. (la data 16-apr-2011 Art. 35, alin. (1) din capitolul III modificat
de Art. I, punctul 52. din Legea 49/2011 ) (2)Autoritatile stiintifice nationale
desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE)
nr. 338/97 privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica prin
reglementarea comercializarii acestora, cu modificarile si completarile
ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile
comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale Regulamentului Consiliului
(CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizarii capcanelor de picior, cu
modificarile si completarile ulterioare, sunt, dupa caz: a)Academia
Româna; b)Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice; c)Institutul National
de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii". (3)Instructiunile de aplicare a
reglementarilor privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica si a
altor bunuri ale patrimoniului natural se aproba prin ordin comun al
conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
padurilor si al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul
finantelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
ordonante de urgenta. (la data 16-apr-2011 Art. 35, alin. (3) din capitolul III
modificat de Art. I, punctul 52. din Legea 49/2011 ) Art. 36 (1)Autoritatea
competenta pentru protectia mediului organizeaza sistemul de monitorizare
a capturilor si uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de pasari, precum
si ale speciilor prevazute în anexele nr. 4 A si 4 B. (la data 16-apr-2011 Art.
36, alin. (1) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 53. din Legea
49/2011 ) (11)Pe baza informatiilor obtinute prin sistemul de monitorizare
prevazut la alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si
padurilor ia masuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a
se asigura ca uciderile ori capturile accidentale nu au un impact negativ
foarte puternic asupra speciilor respective. (la data 16-apr-2011 Art. 36,
alin. (1) din capitolul III completat de Art. I, punctul 54. din Legea 49/2011 )
(2)Sistemul de monitorizare prevazut la alin. (1) se stabileste prin hotarâre
a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului si padurilor, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a
prezentei ordonante de urgenta. (la data 16-apr-2011 Art. 36, alin. (2) din
capitolul III modificat de Art. I, punctul 55. din Legea 49/2011 ) Art. 37
(1)Prelevarea din natura si exploatarea exemplarelor de plante si animale
salbatice apartinând speciilor prevazute în anexa nr. 5, precum si altor
specii cu acelasi regim de protectie se vor face în conditii compatibile cu
mentinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabila, luându-se,
dupa caz, urmatoarele masuri: a)reglementarea accesului în anumite zone
si/sau anumite perioade; b)interdictia temporara si/sau locala a recoltarii si
capturarii anumitor specii; c)reglementarea perioadelor, a modurilor si a
mijloacelor de recoltare/capturare; d)instituirea unui sistem de autorizare a
recoltarii/capturarii, transportului si comercializarii, inclusiv stabilirea de
cote; e)încurajarea cultivarii si cresterii în captivitate, în vederea reducerii
presiunii asupra populatiilor naturale; f)evaluarea masurilor adoptate.
(2)Pentru capturarea sau uciderea speciilor de fauna salbatica prevazute în
anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D si 5 E, precum si în cazul aplicarii derogarilor
prevazute la art. 38, este interzisa folosirea oricaror mijloace, sisteme sau
metode pentru capturarea ori omorârea pe scara larga sau neselectiva sau
care pot conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea grava a unei
specii. 22 (la data 16-apr-2011 Art. 37, alin. (2) din capitolul III modificat de
Art. I, punctul 56. din Legea 49/2011 ) (3)Mijloacele, sistemele sau
metodele de tipul celor avute în vedere la alin. (2) sunt prevazute în anexa
nr. 6. (la data 16-apr-2011 Art. 37, alin. (2) din capitolul III completat de Art.
I, punctul 57. din Legea 49/2011 ) Art. 38 (1) Prin exceptie de la prevederile
art. 33 si 37, se stabilesc derogari, cu conditia sa nu existe o alternativa
acceptabila, iar masurile derogatorii sa nu fie în detrimentul mentinerii
populatiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabila în
arealul lor natural, numai în urmatoarele situatii: (la data 16-apr-2011 Art.
38, alin. (1) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 58. din Legea
49/2011 ) a)în interesul protejarii faunei si florei salbatice si al conservarii
habitatelor naturale; b)pentru prevenirea producerii unor daune importante,
în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, padurilor,
pescariilor si apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât pasarile,
si pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri;
(la data 16-apr-2011 Art. 38, alin. (1), litera B. din capitolul III modificat de
Art. I, punctul 58. din Legea 49/2011 ) c)în interesul sanatatii si securitatii
publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât pasarile, si pentru
alte ratiuni de interes public major, inclusiv de natura sociala sau
economica, si pentru consecinte benefice de importanta majora pentru
mediu; (la data 16-apr-2011 Art. 38, alin. (1), litera C. din capitolul III
modificat de Art. I, punctul 58. din Legea 49/2011 ) d)în scopuri de
cercetare stiintifica si educatie, de repopulare si de reintroducere a acestor
specii, precum si pentru operatiuni de reproducere necesare în acest scop,
inclusiv pentru raspândirea artificiala a plantelor; e)pentru a permite, în
conditii strict controlate, într-o maniera selectiva si într-o masura limitata,
prinderea sau detinerea unui numar limitat si specificat de exemplare din
anumite specii de pasari sau din speciile prevazute în anexele nr. 4 A si 4
B; (la data 16-apr-2011 Art. 38, alin. (1), litera E. din capitolul III modificat
de Art. I, punctul 58. din Legea 49/2011 ) f)în interesul sigurantei aeriene,
pentru toate speciile de pasari, inclusiv cele migratoare. (la data 16-apr-
2011 Art. 38, alin. (1), litera E. din capitolul III completat de Art. I, punctul
59. din Legea 49/2011 ) (la data 02-dec-2010 Art. 38, alin. (2) din capitolul
III a fost in legatura cu Ordinul 1947/2010 ) (2)Derogarile se stabilesc prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului
si padurilor, cu avizul Academiei Române. (la data 16-apr-2011 Art. 38,
alin. (2) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 60. din Legea 49/2011 )
(la data 15-sep-2011 Art. 38, alin. (2) din capitolul III a fost referinte de
aplicare Ordinul 2278/2011 ) (21)Prin exceptie de la prevederile alin. (2),
pentru stabilirea derogarilor care privesc toate speciile de pasari, precum si
speciile de mamifere prevazute în anexele nr. 4 A si 4 B, este necesar si
avizul conform al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
padurilor. (22)Procedura de stabilire a derogarilor se aproba prin ordin al
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor.
(23)Derogarile prevazute la alin. (21) specifica urmatoarele: a)speciile care
fac obiectul derogarilor; b)mijloacele, sistemele sau metodele autorizate
pentru capturare sau sacrificare; c)conditiile de risc si circumstantele de
timp si spatiu sub rezerva carora pot fi acordate astfel de derogari;
d)autoritatea împuternicita sa declare ca sunt îndeplinite conditiile impuse
si sa decida mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, în ce
limite si de catre cine; e)controalele care trebuie efectuate. (la data 16-apr-
2011 Art. 38, alin. (2) din capitolul III completat de Art. I, punctul 61. din
Legea 49/2011 ) (3)Autoritatea competenta pentru protectia mediului
transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogarile aplicate, dupa
cum urmeaza: 23 a)anual, pentru derogarile aplicate speciilor de pasari
salbatice; b)la fiecare 2 ani, pentru derogarile aplicate speciilor salbatice
prevazute în anexa nr. 4 A. (la data 16-apr-2011 Art. 38, alin. (3) din
capitolul III modificat de Art. I, punctul 62. din Legea 49/2011 )
(4)Rapoartele prevazute la alin. (3) vor contine informatii privind: a)speciile
care fac obiectul derogarilor si motivul derogarii, inclusiv natura riscului, cu,
daca este cazul, indicarea solutiilor alternative care au fost respinse si
datelor stiintifice de fundamentare; b)mijloacele, dispozitivele sau metodele
autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale si motivatia
utilizarii acestora; c)circumstantele de timp si de loc în care aceste derogari
sunt acordate; d)autoritatea abilitata sa declare si sa controleze daca sunt
întrunite conditiile necesare si sa decida care mijloace, dispozitive sau
metode pot fi utilizate, între ce limite si prin ce institutii/servicii si ce
persoane le vor duce la îndeplinire; e)masurile de control aplicate si
rezultatele obtinute. Art. 39 (1)Pentru exemplarele cu dizabilitati, pui orfani
sau exemplarele confiscate ce apartin speciilor prevazute în anexele nr. 3,
4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E si în anexele la Regulamentul Consiliului
(CE) nr. 338/97 privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica prin
reglementarea comercializarii acestora, cu modificarile si completarile
ulterioare, se pot înfiinta centre de reabilitare si/sau îngrijire. (2)Procedura
de înfiintare a centrelor prevazute la alin. (1) se stabileste prin ordin ai
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor, în termen
de 120 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de
urgenta. (la data 16-apr-2011 Art. 39, alin. (2) din capitolul III modificat de
Art. I, punctul 63. din Legea 49/2011 ) Art. 40 (1)Autoritatea competenta
pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind
implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani,
începând cu data de 1 ianuarie 2010. (2)Autoritatea competenta pentru
protectia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind
implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani,
începând cu data de 1 ianuarie 2013. CAPITOLUL IV: Conservarea altor
bunuri ale patrimoniului natural Art. 41 Tipurile geomorfologice deosebite,
de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, seile,
vaile carstice, ponoarele, izbucurile si altele, se conserva în cadrul ariilor
naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes
geomorfologic, corespunzator delimitate si puse sub regim special de
protectie, potrivit prevederilor art. 8. Art. 42 (1)Bunurile patrimoniului
natural, respectiv pesteri, depozite fosilifere, formatiuni geologice,
mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati si altele asemenea,
vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protectie corespunzatoare ca
întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor
art. 8. (2)Pentru pesteri, zona de protectie se stabileste în functie de
caracteristicile si clasa pesterii, asa cum este definita la art. 43 alin. (5), cu
avizul Academiei Române. (3)Proprietarii sau administratorii terenurilor ce
cuprind intrari în pesteri au obligatia de a permite accesul spre aceste
intrari. (4)Beneficiarul unei lucrari de investitii are obligatia de a anunta
descoperirea oricarei pesteri în frontul unei lucrari miniere sau al unei
cariere celei mai apropiate institutii abilitate, respectiv administratorului sau
custodelui ariei naturale protejate, agentiei judetene pentru protectia
mediului sau reprezentantilor autoritatilor administratiei publice locale. Art.
43 (1)Bunurile patrimoniului geologic si speologic, ca bunuri naturale ale
subsolului, sunt, în conditiile legii, bunuri proprietate publica a statului.
(2)Nominalizarea bunurilor prevazute la alin. (1) se face prin hotarâre a
Guvernului. (3)Pestera este o cavitate naturala formata în scoarta terestra,
suficient de larga si adânca încât sa permita intrarea omului. Prin extensie,
pestera poate fi un sistem care poate avea mai mult de o intrare si este
format din mai multe galerii, 24 sali, puturi si hornuri. Termenul se aplica si
în cazul cavitatilor definite mai sus, care sunt partial ori complet inundate
sau care au fost deschise prin derocari ori decolmatari. (la data 16-apr-
2011 Art. 43, alin. (3) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 64. din
Legea 49/2011 ) (4)Pestera reprezinta un ecosistem unic ale carui resurse
sunt reprezentate de valori de natura economica (apa, calcar, guano,
turism, terapie), stiintifica (structuri geologice si minerale, forme de relief
subteran, situri paleontologice, arheologice si istorice, sedimente, fauna
cavernicola si specii salbatice) si culturaleducativa (spirituala, religioasa,
estetica, recreationala si educativa). (la data 16-apr-2011 Art. 43, alin. (4)
din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 64. din Legea 49/2011 )
(5)Pesterile se clasifica în functie de valorile acestora, asa cum au fost
definite la alin. (4), în clase de protectie, dupa cum urmeaza: a)clasa A -
pesteri cu sectoare de valoare exceptionala, care, prin interesul stiintific
sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic
national si international; b)clasa B - pesteri cu sectoare de importanta
nationala, care se disting prin marime, raritatea resurselor si prin potential
turistic; c)clasa C - pesteri cu sectoare de importanta locala, protejate
pentru semnificatia lor geologica, peisagistica, hidrologica, istorica,
biodiversitate, potential turistic sau pentru dimensiunile lor; d)clasa D -
pesteri de dimensiuni mici sau medii fara o valoare explicita, dar importante
pentru geologia, biodiversitatea si evolutia unei regiuni, al caror spatiu
trebuie conservat si protejat de poluare sau distrugeri. (la data 16-apr-2011
Art. 43, alin. (5) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 64. din Legea
49/2011 ) (51)Clasa unei pesteri va fi data de clasa sectorului cu nivelul cel
mai ridicat de conservare si protectie, unde clasa A este cea mai ridicata,
nivelurile scazând în ordine alfabetica pâna la clasa D. În cazul marilor
retele subterane, când situatia o cere, spatiul unei pesteri poate fi clasificat
în sectoare, care au clase de protectie diferita. (52)Pentru
încadrarea/reîncadrarea pesterilor sau sectoarelor de pesteri în clasele A,
B, C si D, se constituie, prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului si padurilor, Comisia Patrimoniului
Speologic, care functioneaza sub coordonarea autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului si padurilor, pe baza unui regulament propriu,
parte a ordinului de constituire. Comisia Patrimoniului Speologic este
formata din specialisti ai Institutului de Speologie "Emil Racovita" al
Academiei Române, ai Federatiei Române de Speologie si ai altor institutii
si organizatii nationale cu competente în domeniul explorarii, protectiei si
conservarii patrimoniului speologic. (la data 16-apr-2011 Art. 43, alin. (5)
din capitolul IV completat de Art. I, punctul 65. din Legea 49/2011 ) (la data
23-apr-2012 Art. 43, alin. (5^2) din capitolul IV a fost referinte de aplicare
Regulament din 2012 ) (6)Încadrarea/Reîncadrarea pesterilor în clasele A,
B, C si D se face prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului si padurilor, pe baza unor fundamentari stiintifice
însusite si aprobate de Comisia Patrimoniului Speologic. Pâna la stabilirea
legala a clasei sale de protectie, orice pestera existenta sau nou
descoperita beneficiaza de protectie maxima prin aplicarea prevederilor art.
44. (la data 16-apr-2011 Art. 43, alin. (6) din capitolul IV modificat de Art. I,
punctul 66. din Legea 49/2011 ) (7)Pesterile din clasa A nu pot face
obiectul niciunei modificari a factorilor naturali sau amenajari, cu exceptia
celor destinate protejarii pesterii si a celor temporare necesare explorarii lor
si/sau evacuarii victimelor în caz de accident. Ele pot face obiectul
explorarilor speologice, cercetarii stiintifice, turismului speologic specializat
sau al activitatilor de documentare, pe baza de autorizatii emise de
Comisia Patrimoniului Speologic si cu avizul emis de administratorii/custozii
ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele si planurile de
management. (la data 16-apr-2011 Art. 43, alin. (7) din capitolul IV
modificat de Art. I, punctul 66. din Legea 49/2011 ) 25 (la data 16-apr-2011
Art. 43, alin. (8) din capitolul IV abrogat de Art. I, punctul 67. din Legea
49/2011 ) (9)Pesterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii.
(la data 16-apr-2011 Art. 43, alin. (9) din capitolul IV modificat de Art. I,
punctul 68. din Legea 49/2011 ) (la data 16-apr-2011 Art. 43, alin. (10) din
capitolul IV abrogat de Art. I, punctul 69. din Legea 49/2011 ) (11)Pesterile
din clasa C se constituie ca rezervatii naturale. Pesterile din clasa C pot
face obiectul explorarilor speologice, activitatilor de documentare, cercetarii
stiintifice, amenajarilor turistice sau al altor forme de valorificare, pe baza
autorizatiilor emise de Comisia Patrimoniului Speologic, cu avizul
administratiei/custodelui ariei naturale protejate în care sunt incluse. (la
data 16-apr-2011 Art. 43, alin. (11) din capitolul IV modificat de Art. I,
punctul 70. din Legea 49/2011 ) (la data 16-apr-2011 Art. 43, alin. (12) din
capitolul IV abrogat de Art. I, punctul 71. din Legea 49/2011 ) Art. 44 În
scopul evitarii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic
se interzic: a)colectarile de fauna, fosile sau de obiecte de interes
arheologic din pesteri, efectuate fara autorizatia emisa de Comisia
Patrimoniului Speologic, potrivit prevederilor art. 45; (la data 16-apr-2011
Art. 44, litera A. din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 72. din Legea
49/2011 ) b)utilizarea neautorizata a pesterilor si desfasurarea unor
activitati ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al
pesterilor; c)dislocarea, vânzarea, cumpararea, colectionarea
speleotemelor sau altor resurse ale pesterilor; d)degradarea prin
inscriptionare sau poluarea pesterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în
elementele de relief, cu care acestea comunica în mod direct, de obiecte,
deseuri de orice fel, cadavre, substante toxice si periculoase, combustibili
de orice natura; e)distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor
indicatoare din exteriorul sau din interiorul pesterilor; f)efectuarea
neautorizata, în perimetrul de la suprafata sau în apropierea intrarii unei
pesteri protejate, a unor lucrari cum ar fi: derocari, defrisari, baraje,
explozii, constructii; g)îngradirea accesului persoanelor autorizate spre
intrarile pesterilor; h)popularizarea, mediatizarea datelor precise de
identificare si localizare a pesterilor din clasa A, care prin natura lor pot
conduce la periclitarea patrimoniului speologic din aceasta categorie. Art.
45 (1) Comisia Patrimoniului Speologic are competenta sa elibereze
autorizatii pentru: (la data 16-apr-2011 Art. 45, alin. (1) din capitolul IV
modificat de Art. I, punctul 73. din Legea 49/2011 ) a)activitati stiintifice, de
explorare, turism speologic specializat si de documentare în pesteri din
clasa A; b)sapaturi, derocari si colectari din pesteri; c)amenajarea
infrastructurii pentru turism sau orice alta forma de utilizare ori exploatare a
resurselor pesterilor. (2)Autorizatia se elibereaza pe baza unei cereri
scrise, care va contine precizari privind scopul, mijloacele, durata,
proportiile, garantiile actiunii si se va retrage în cazul în care conditiile
stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. Art. 46 (1)Fac parte din
patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva esantioane
reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic,
structural, stratigrafie. (2)Inventarierea, clasificarea, protectia si
conservarea patrimoniului geologic, precum si elaborarea si controlul
masurilor de protectie si conservare a patrimoniului geologic,
supravegherea si controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în
competenta Academiei Române si a autoritatilor teritoriale pentru protectia
mediului. (3)Instituirea regimului special de protectie pentru ariile naturale
protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8.
Art. 47 Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului
geologic se interzic: a)distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de
conservare pentru obiective geologice; 26 b)dislocarea, prelevarea rocilor,
fosilelor, vegetatiei de pe aria unui sit de conservare, fara acordul celui
care o administreaza; c)intrarea în perimetrul protejat fara permisul de
acces eliberat de cel care îl administreaza; d)schimbarea regimului juridic
al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes
geologic aflat în proprietate publica. Art. 48 În cadrul santierelor de
exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau
custozi, dupa caz, care sa vegheze la protejarea bunurilor geologice din
fronturile de lucru, asigurându-se astfel: a)supravegherea permanenta a
zonelor de extractie si conservarea materialului de provenienta
paleobiologica sau minerala; b)avertizarea lucratorilor asupra aspectelor ce
privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate
ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
c)conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protectie
speciala; d)conservarea colectiilor de bunuri geologice de provenienta
locala; e)colaborarea cu conducerea santierului si cu autoritatile locale;
f)întocmirea de rapoarte periodice asupra activitatii de conservare, care se
înainteaza Academiei Române si autoritatilor teritoriale pentru protectia
mediului. Art. 49 (1)Florile de mina si fosilele de plante si animale
vertebrate si nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural
din momentul descoperirii lor. (2)Comercializarea pe piata interna,
intracomunitara si exportul în orice scop al bunurilor prevazute la alin. (1)
se pot face numai cu acordul autoritatii competente pentru protectia
mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române. (3)Procedura de
eliberare a acordului prevazut la alin. (2) se stabileste prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si
padurilor, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei
ordonante de urgenta. (la data 16-apr-2011 Art. 49, alin. (3) din capitolul IV
modificat de Art. I, punctul 74. din Legea 49/2011 ) CAPITOLUL V:
Organizarea si exercitarea controlului Art. 50 (1)Controlul aplicarii
prevederilor prezentei ordonante de urgenta se exercita de catre personalul
cu atributii de control din cadrul structurilor proprii ale: a)Garzii Nationale de
Mediu; (la data 16-apr-2011 Art. 50, alin. (1), litera B. din capitolul V
abrogat de Art. I, punctul 75. din Legea 49/2011 ) c)autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului si padurilor si structurilor teritoriale ale
acesteia cu responsabilitati în domeniul protectiei mediului si, respectiv,
silviculturii; (la data 16-apr-2011 Art. 50, alin. (1), litera C. din capitolul V
modificat de Art. I, punctul 76. din Legea 49/2011 ) d)structurilor de
administrare si custozilor ariilor naturale protejate; e)gestionarilor fondurilor
de vânatoare, pe domeniul lor de competenta; (la data 16-apr-2011 Art. 50,
alin. (1), litera E. din capitolul V modificat de Art. I, punctul 76. din Legea
49/2011 ) f)Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor, pe domeniul sau de competenta, în ceea ce priveste activitatile
de comert cu specii de flora si fauna salbatica; g)Autoritatii Nationale a
Vamilor, pentru operatiunile vamale; h)Administratiei Rezervatiei Biosferei
"Delta Dunarii", pentru Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii"; i)altor autoritati
cu atributii în domeniul protectiei mediului. (2)Controlul asupra respectarii
prevederilor prezentei ordonante de urgenta referitoare la ariile naturale
protejate, declarate prin hotarâri ale consiliilor judetene sau locale, se
exercita si de personalul special împuternicit al acestora. (3)Orice persoana
fizica sau juridica are obligatia sa furnizeze informatiile si datele solicitate
de autoritatile competente pentru protectia mediului si de administratorii
ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilitatilor pe care le
au potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta. (4)În vederea
realizarii corespunzatoare a controlului în perimetrul si în vecinatatea ariilor
naturale protejate, accesul personalului cu atributii de control din cadrul
structurilor proprii 27 ale autoritatilor prevazute la alin. (1) nu poate fi
restrictionat, indiferent de tipul de proprietate. CAPITOLUL VI: Sanctiuni
Art. 51 Încalcarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta atrage
raspunderea civila, materiala, contraventionala sau penala, dupa caz. Art.
52 (1)Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 1
an sau cu amenda penala de la 30.000 lei la 60.000 lei savârsirea
urmatoarelor fapte: a)scoaterea definitiva sau temporara din circuitul
agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu exceptia
celor aflate în zonele de dezvoltare durabila, pentru alte obiective decât
cele prevazute la art. 27 alin. (1); b)scoaterea definitiva sau temporara din
circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate fara
acordul administratorului sau, dupa caz, al custodelui, emis potrivit
prevederilor art. 27 alin. (2); c)nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1);
(la data 16-apr-2011 Art. 52, alin. (1), litera C. din capitolul VI modificat de
Art. I, punctul 77. din Legea 49/2011 ) d)nerespectarea prevederilor art. 33
alin. (1) si (2); e)vânarea speciilor de pasari prevazute în anexa nr. 5 C în
perioadele de reproducere si crestere a puilor; f)vânarea speciilor de pasari
migratoare prevazute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducere sau
pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibarit; g)capturarea sau
uciderea speciilor de fauna salbatica prevazute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C,
5 D si 5 E si pentru cazurile în care se aplica derogari, conform prevederilor
art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevazute în anexele
nr. 4 A si 4 B cu metodele sau mijloacele prevazute în anexa nr. 6.
h)capturarea sau uciderea speciilor salbatice cu mijloace nelegale.
i)amplasarea de constructii, investitii în afara zonelor de dezvoltare durabila
din ariile naturale protejate, cu exceptia celor destinate administrarii ariei
naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamitati naturale si a
celor realizate în scopul asigurarii securitatii nationale; j)desfasurarea de
activitati în perimetrele ariilor naturale protejate sau în vecinatatea
acestora, ce pot sa genereze un impact negativ semnificativ asupra
speciilor salbatice si habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în
lipsa avizelor administratorilor si, respectiv, custozilor ariilor naturale
protejate respective. (la data 16-apr-2011 Art. 52, alin. (1), litera H. din
capitolul VI completat de Art. I, punctul 78. din Legea 49/2011 )
(2)Constatarea si cercetarea infractiunilor se fac din oficiu, de catre
organele de urmarire penala, în conditiile prevazute de Codul de procedura
penala. Art. 53 (1)Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda
contraventionala de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice si de la
25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice urmatoarele fapte:
a)nerespectarea masurilor de protectie, conservare si utilizare stabilite cu
caracter provizoriu de autoritatile competente pentru protectia mediului;
b)îngradirea accesului persoanelor autorizate spre intrarile pesterilor;
c)neanuntarea descoperirii oricarei pesteri; d)distrugerea sau degradarea
marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor
naturale protejate; e)popularizarea, mediatizarea datelor precise de
identificare si localizare a pesterilor din clasa A, care prin natura lor pot
conduce la periclitarea patrimoniului speologic din aceasta categorie;
f)intrarea în perimetrul protejat fara permisul de acces eliberat de
administrator, respectiv custode; g)nedesemnarea, în cadrul santierelor de
exploatare, a persoanelor de specialitate care sa vegheze la protejarea
bunurilor geologice din fronturile de lucru. h)camparea pe suprafata ariilor
naturale protejate în afara locurilor special amenajate, precum si
nerespectarea regulamentelor specifice locurilor de campare; i)circulatia cu
bicicletele în afara traseelor special desemnate si semnalizate; 28
j)activitatile de turism ecvestru în afara traseelor special desemnate si
semnalizate; k)organizarea de manifestari sportive, culturale, tabere, pe
teritoriul ariei naturale protejate, fara acordul administratorului/custodelui
ariei naturale protejate; l)accesul si circulatia vizitatorilor în extravilan, în
habitate naturale, în afara traseelor turistice avizate si semnalizate ca
atare, pe suprafata ariilor naturale protejate; m)neevacuarea de catre
persoanele juridice sau fizice a deseurilor generate în urma activitatilor
proprii în ariile naturale protejate. (la data 16-apr-2011 Art. 53, alin. (1),
litera G. din capitolul VI completat de Art. I, punctul 79. din Legea 49/2011 )
(2)Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala
de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice si de la 30.000 lei la
60.000 lei pentru persoane juridice urmatoarele fapte: a)interventiile pentru
mentinerea habitatelor în vederea protejarii anumitor specii, grupuri de
specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei în zonele-
tampon din parcurile nationale si parcurile naturale fara aprobarea
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor, potrivit
prevederilor art. 22 alin. (8) lit. e) si alin. (9) lit. e); (la data 16-apr-2011 Art.
53, alin. (2), litera A. din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 80. din
Legea 49/2011 ) b)interventiile în scopul reconstructiei ecologice a
ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare
sau degradate din zonele-tampon din parcurile nationale si parcurile
naturale fara aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului
si padurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) si alin. (9) lit. f); (la
data 16-apr-2011 Art. 53, alin. (2), litera B. din capitolul VI modificat de Art.
I, punctul 80. din Legea 49/2011 ) c)actiunile de înlaturare a efectelor unor
calamitati din zonele tampon din parcurile nationale si din parcurile naturale
fara acordul administratiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor
art. 22 alin. (8) lit. g) si alin. (9) lit. g); d)activitatile de protectie a padurilor,
actiunile de prevenire a înmultirii în masa a daunatorilor forestieri care
necesita evacuarea materialului lemnos din padure în cantitati care
depasesc prevederile amenajamentelor din zonele tampon din parcurile
nationale si parcurile naturale fara acordul administratiei ariei naturale
protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. h) si alin. (9) lit. h);
e)utilizarea unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de
padure, de ciuperci si de plante medicinale din zonele tampon din parcurile
nationale si parcurile naturale fara acordul administratorului ariei naturale
protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. i) si alin. (9) lit. i);
f)nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a)-c); g)nefurnizarea informatiilor si
datelor solicitate de autoritatile competente pentru protectia mediului si de
administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea
responsabilitatilor pe care le au potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de
urgenta; h)interzicerea accesului personalului cu atributii de control din
cadrul structurilor proprii ale autoritatilor prevazute la art. 50 alin. (1), în
vederea realizarii corespunzatoare a controlului în perimetrul si în
vecinatatea ariilor naturale protejate; i)cele prevazute la art. 16 lit. f), g) si
h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificarile si
completarile ulterioare. (la data 16-apr-2011 Art. 53, alin. (2), litera I. din
capitolul VI modificat de Art. I, punctul 80. din Legea 49/2011 )
j)amenajarea sau reamenajarea de trasee turistice, instalarea de panouri
informative fara avizul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;
k)abandonarea animalelor domestice pe suprafata ariilor naturale protejate
în afara pasunilor; l)hranirea animalelor salbatice de catre orice persoana
fizica sau juridica pe suprafata ariilor naturale protejate, cu exceptia
administratorilor fondurilor cinegetice si administratorilor/ custozilor ariilor
naturale protejate; m)accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sanii cu
motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule, pe suprafata ariilor
naturale protejate, în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe
care accesul nu este interzis prin semne sau bariere si a terenurilor special
amenajate si semnalizate în acest scop; 29 n)realizarea de sapaturi,
excavatii si orice alte lucrari care modifica configuratia naturala a terenurilor
din ariile naturale protejate fara avizul administratorilor sau, respectiv,
custozilor acestora; o)nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (8) lit. j). (la
data 16-apr-2011 Art. 53, alin. (2), litera I. din capitolul VI completat de Art.
I, punctul 81. din Legea 49/2011 ) (3)Constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 7.500 lei la 15.000 lei
pentru persoane fizice si de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoane
juridice urmatoarele fapte: a)nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5); (la
data 16-apr-2011 Art. 53, alin. (3), litera B. din capitolul VI abrogat de Art. I,
punctul 82. din Legea 49/2011 ) c)interventiile în scopul reconstructiei
ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme
necorespunzatoare sau degradate fara respectarea prevederilor art. 22
alin. (6) lit. f); d)actiunile de înlaturare a efectelor unor calamitati fara
respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g); e)actiunile de combatere a
înmultirii în masa a daunatorilor forestieri care necesita evacuarea
materialului lemnos din padure, în cazul în care apar focare de înmultire,
fara respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i); f)nerespectarea
prevederilor art. 23 alin. (1) si (2); g)comercializarea, detinerea si/sau
transportul în scopul comercializarii, în stare vie sau moarta, ale oricaror
parti sau produse provenite de la speciile prevazute în anexa nr. 5 E fara
autorizatia speciala emisa de catre autoritatea publica centrala pentru
protectia mediului si padurilor, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6); (la data
16-apr-2011 Art. 53, alin. (3), litera G. din capitolul VI modificat de Art. I,
punctul 83. din Legea 49/2011 ) h)introducerea de specii salbatice alohtone
fara efectuarea unei evaluari a impactului acestei introduceri asupra
speciilor de flora si fauna indigene, potrivit prevederilor art. 34;
i)nerespectarea prevederilor art. 48; j)comercializarea pe piata interna,
intracomunitara si exportul în orice scop al bunurilor prevazute la art. 49
alin. (1) fara acordul autoritatii competente pentru protectia mediului; k)cele
prevazute la art. 16 lit. a), b), e), i), j) si k) din Regulamentul Consiliului
(CE) nr. 338/97, cu modificarile si completarile ulterioare; (la data 16-apr-
2011 Art. 53, alin. (3), litera K. din capitolul VI modificat de Art. I, punctul
83. din Legea 49/2011 ) l)comercializarea pe piata interna, intracomunitara
si exportul în orice scop al produselor derivate din foca fara respectarea
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009. (la data 16-apr-2011 Art.
53, alin. (3), litera K. din capitolul VI completat de Art. I, punctul 84. din
Legea 49/2011 ) (31)Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda
de la 3.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 5.000 lei la
10.000 lei, pentru persoane juridice, urmatoarele fapte: a)nerespectarea
prevederilor Regulamentului ariei naturale protejate, în cazul în care fapta
nu este sanctionata prin alte acte normative; b)nerespectarea prevederilor
art. 28 alin. (10); c)nerespectarea prevederilor art. 281 (la data 16-apr-2011
Art. 53, alin. (3) din capitolul VI completat de Art. I, punctul 85. din Legea
49/2011 ) (4)Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute
la alin. (1)-(3) se fac de catre personalul cu atributii de control din cadrul
autoritatilor prevazute la art. 50 alin. (1) lit. a), b), d)-f), h) si i) si alin. (2),
dupa caz. (5)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de
ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data
comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute în actul
normativ, agentul constatator facând mentiune despre aceasta posibilitate
în procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor. Art. 54
Prevederile art. 53 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile
Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare. 30 CAPITOLUL VII: Dispozitii finale si
tranzitorii Art. 55 Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezenta
ordonanta de urgenta si se pot actualiza prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor, cu avizul
Academiei Române. (la data 16-apr-2011 Art. 55 din capitolul VII modificat
de Art. I, punctul 86. din Legea 49/2011 ) Art. 56 (1)La înfiintarea prin
hotarâre a Guvernului a unui centru/a unei agentii pentru administrarea
ariilor naturale protejate, aflat/aflate în subordinea autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului si padurilor, atributiile legate de
administrare vor fi preluate de catre aceasta. (la data 16-apr-2011 Art. 56,
alin. (1) din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 87. din Legea 49/2011 )
(11)Atributiile prevazute la alin. (1) sunt detaliate în hotarârea Guvernului
privind organizarea si functionarea entitatii prevazute la alin. (1). (la data
16-apr-2011 Art. 56, alin. (1) din capitolul VII completat de Art. I, punctul
88. din Legea 49/2011 ) (2)Pâna la stabilirea si adoptarea planurilor de
management în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de
urgenta, se aplica planurile de management existente, zonele speciale de
conservare corespunzând zonelor de protectie integrala din prezenta
ordonanta de urgenta. Art. 561 (1)În cazul ariilor naturale protejate de
interes national care si-au pierdut valoarea si capacitatea conservativa
pentru care au fost declarate initial, autoritatea publica centrala pentru
protectia mediului si padurilor poate dispune încetarea regimului de arie
naturala protejata, în baza documentatiei prevazute la art. 11 alin. (1).
(2)Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor, în
cazul ariilor naturale protejate de interes national care si-au pierdut
valoarea de conservare pentru care au fost declarate initial, în baza
documentatiei prevazute la art. 11 alin. (1), dispune încetarea regimului de
arie naturala protejata. (3)Modificarea limitelor ariilor naturale protejate de
interes national, în sensul delimitarii unei precizii mai bune, se face la
initiativa structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate în baza
unui studiu stiintific, cu avizul consiliului stiintific, cu aprobarea autoritatii
publice centrale pentru protectia mediului si padurilor. În cazul ariilor
naturale protejate de interes national, fara limite identificate pâna la
aprobarea prezentei ordonante de urgenta a Guvernului prin lege, stabilirea
limitelor si modificarea lor se fac prin hotarâre a Guvernului, la propunerea
custodelui ariei naturale protejate respective, în baza unui studiu stiintific,
cu avizul Academiei Române si cu aprobarea autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului si padurilor. (la data 16-apr-2011 Art. 56 din
capitolul VII completat de Art. I, punctul 89. din Legea 49/2011 ) Art. 57 Pe
data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga:
a)Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4
decembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
462/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; b)art. 2 pct. 7, 36, 37,
62-65, art. 50, art. 51 alin. (41 ), (5) si (6), art. 96 alin. (1) pct. 24 si art. 103
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia
mediului, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din
30 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
265/2006. -****- Prezenta ordonanta de urgenta transpune: a)Directiva
Consiliului 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor
salbatice, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L103 din 25
aprilie 1979, amendata de: Directiva Consiliului 81/854/CEE din 19
octombrie 1981, pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a
aderarii Greciei, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L319
din 7 noiembrie 1981, Directiva Comisiei 85/411/CEE din 25 iulie 1985,
publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L233 din 30 august
1985, Directiva Consiliului 86/122/CEE din 8 aprilie 1986 pentru adaptarea
Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderarii Spaniei si Portugaliei, publicata
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L100 din 31 16 aprilie 1986,
Directiva Comisiei 91/244/CEE din 6 martie 1991, publicata în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L115 din 8 mai 1991, Directiva Consiliului
94/24/CE din 8 iunie 1994 pentru amendarea anexei nr. 2 la Directiva
79/409/CEE, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L164 din
30 iunie 1994, Directiva Comisiei 97/49/CE din 29 iulie 1997, publicata în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L223 din 13 august 1997,
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 807/2003 din 14 aprilie 2003 pentru
adaptarea la Decizia Consiliului 1999/468/CE a prevederilor referitoare la
comitetele care asista Comisia în exercitarea prerogativelor sale, descrise
în instrumentele Consiliului adoptate prin procedura de consultare
(unanimitate), publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 122 din
16 mai 2003, Actul de aderare a Greciei, publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene nr. L291 din 19 noiembrie 1979, Actul de aderare a
Spaniei si Portugaliei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.
L302 din 15 noiembrie 1985, Actul de aderare a Austriei, Suediei si
Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C241 din 29
august 1994 (asa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE,
Euratom, ECSC, JOCE nr. L1 din 1 ianuarie 1995) si de Actul referitor la
conditiile aderarii pentru Republica Ceha, Republica Estona, Republica
Cipru, Republica Letona, Republica Lituaniana, Republica Ungara,
Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia si Republica
Slovaca si adaptarile tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 236 din 23 septembrie 2003;
b)Directiva Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea
habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice, publicata în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene nr. L206 din 22 iulie 1992, amendata de:
Directiva Consiliului 97/62/CE din 27 octombrie 1997 pentru adaptarea la
progresul tehnic si stiintific a Directivei 92/43/CEE, publicata în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene nr. L305 din 8 noiembrie 1997,
Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1882/2003
pentru adaptarea la Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE a prevederilor
referitoare la comitetele care asista Comisia în exercitarea prerogativelor
descrise în instrumentele care fac subiectul procedurii la care face referire
art. 251 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. 284 din 31 octombrie 2003, Actul de aderare a Austriei,
Suediei si Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
nr. C241 din 29 august 1994 (asa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului
91/1/CE, Euratom, ECSC, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L1 din 1 ianuarie 1995) si de Actul referitor la conditiile
aderarii pentru Republica Ceha, Republica Estona, Republica Cipru,
Republica Letona, Republica Lituaniana, Republica Ungara, Republica
Malta, Republica Polona, Republica Slovenia si Republica Slovaca si
adaptarile tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene nr. L236 din 23 septembrie 2003; si
c)Directiva Consiliului nr. 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 privind
adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE si 2002/83/CE din
domeniul mediului, ca urmare a aderarii Bulgariei si României, publicata în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembrie 2006,
amendata de Corigendumul Directivei Consiliului 2006/105/CEE din 20
noiembrie 2006 pentru adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE si
2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderarii Bulgariei si
României, publicat în Jurnalul Oficial al Uniuni Europene nr. L80 din 21
martie 2007. -****- PRIM-MINISTRU CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza: Ministrul mediului si dezvoltarii durabile, Attila Korodi
Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Decebal Traian Remes Ministrul
dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, Laszlo Borbely Ministrul
internelor si reformei administrative, Cristian David p. Ministrul
transporturilor, Septimiu Buzasu, secretar de stat Departamentul pentru
Afaceri Europene, Adrian Ciocanea, secretar de stat Ministrul economiei si
finantelor, Varujan Vosganian 32 ANEXA Nr. 1: SCOPUL SI REGIMUL DE
MANAGEMENT al categoriilor de arii naturale protejate În conformitate cu
prevederile art. 5 alin. (1) lit. a)-c) si alin. (2) din prezenta ordonanta de
urgenta, scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale
protejate ce compun reteaua nationala de arii protejate sunt urmatoarele:
a)Rezervatii stiintifice Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale
protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor habitate
naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de
interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic,
paleontologic, pedologie sau de alta natura. Marimea rezervatiilor stiintifice
este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii zonei
protejate. Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de
protectie prin care habitatele sunt pastrate într-o stare pe cât posibil
neperturbata. În aceste zone se interzice desfasurarea oricaror activitati
umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie si de ecoturism cu
limitarile descrise în planurile de management, cu acordul forului stiintific
competent si al administratorului rezervatiei stiintifice. Rezervatiile stiintifice
corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea
Naturii) "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrata în principal
în scopuri stiintifice". b)Parcuri nationale Parcurile nationale sunt acele arii
naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor
esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzând
elemente naturale cu valoare deosebita sub aspectul fizico-geografic,
floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologie
sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii în scopuri stiintifice,
educative, recreative si turistice. Managementul parcurilor nationale
asigura mentinerea cadrului fizico-geografic în stare naturala, protectia
ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice în
conditii de stabilitate ecologica, prevenirea si excluderea oricarei forme de
exploatare a resurselor naturale si a folosintelor terenurilor, incompatibila
scopului atribuit. Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si
planuri proprii de protectie si conservare aprobate de autoritatile nationale
stiintifice si administrative abilitate, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante
de urgenta. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de
ecosisteme terestre si acvatice cât mai putin influentate prin activitati
umane. Elementele cu valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor
nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de protectie ca
rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se întind în general pe suprafete
mari de teren. În perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile
traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului national,
activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management.
Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN "Parc national: arie
protejata administrata în special pentru protectia ecosistemelor si pentru
recreere". c)Monumente ale naturii Monumente ale naturii sunt acele arii
naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor
elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica,
peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale
salbatice rare, endemice ori amenintate cu disparitia, arbori seculari,
asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de
eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si formatiuni
geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare
de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Daca monumentele
naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de
protectie, pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de protectie
obligatorie, indiferent de destinatia si de detinatorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de
protectie care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. În functie de
gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN "Monument natural: arie
protejata administrata în special pentru conservarea elementelor naturale,
specifice". d)Rezervatii naturale Rezervatiile naturale sunt acele arii
naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor
habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic,
forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie. Marimea
lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor
protejate. Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, în functie
de caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a
asigura mentinerea habitatelor si/sau 33 în vederea protejarii anumitor
specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe lânga activitatile
stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale,
organizate. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor
resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea
resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care
au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant:
botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic,
de zona umeda, marina, de resurse genetice si altele. Aceste rezervatii
corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a
habitatelor/speciilor: arie protejata administrata în special pentru
conservare prin interventii de gospodarire. e)Parcuri naturale Parcurile
naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si
conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor
umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare
semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate
biologica. Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea
interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii
habitatelor si peisajului, promovând pastrarea folosintelor traditionale ale
terenurilor, încurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii
traditionale ale populatiei locale. De asemenea, se ofera publicului
posibilitati de recreere si turism si se încurajeaza activitatile stiintifice si
educationale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj
protejat: arie protejata administrata în principal pentru conservarea
peisajului si recreere". f)Rezervatii ale biosferei Rezervatiile biosferei sunt
acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea
unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile
biosferei se întind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme
terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati
biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale
sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme
modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala,
comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor
naturale, pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. Marimea
rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectie si
conservare eficiente ale mediului natural si ale diversitatii biologice
specifice. Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor
regulamente si planuri de protectie si conservare proprii, în conformitate cu
recomandarile Programului Om - Biosfera de sub egida UNESCO. Daca în
perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale
patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizeaza cu
respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial
cultural si natural, de sub egida UNESCO. Pentru asigurarea protectiei si
conservarii unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice,
precum si pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit
cerintelor de consum ale populatiilor locale si în limitele potentialului
biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervatiilor
biosferei se pot delimita zone cu regim diferentiat de protectie ecologica, de
conservare si de valorificare a resurselor, dupa cum urmeaza: 1.zone strict
protejate, având regimul de protectie si conservare a rezervatiilor stiintifice;
2.zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si în care sunt
admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, în
conformitate cu autorizatiile date de administratia rezervatiei; 3.zone de
reconstructie ecologica, în care se realizeaza masuri de refacere a
mediului deteriorat; 4.zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic
prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacitatii de
regenerare a resurselor. Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel
gestionate încât sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor umane
în armonie cu mediul natural. g)Zone umede de importanta internationala
Zonele umede de importanta internationala sunt acele arii naturale
protejate al caror scop este asigurarea protectiei si conservarii siturilor
naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede. Managementul
acestor zone se realizeaza în scopul conservarii lor si al utilizarii durabile a
resurselor biologice pe care le genereaza, în conformitate cu prevederile
Conventiei privind 34 conservarea zonelor umede de importanta
internationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice. h)Situri naturale
ale patrimoniului natural universal Siturile naturale ale patrimoniului natural
universal sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia
si conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul carora exista
elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta
universala. Marimea arealului lor este determinata de cerintele pentru
asigurarea integritatii si conservarii elementelor supuse acestui regim de
protectie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunitati umane ale caror
activitati sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerintele de
protectie si conservare ale sitului natural. Managementul siturilor naturale
ale patrimoniului natural universal se realizeaza în conformitate cu
regulamentele si planurile proprii de protectie si conservare, cu respectarea
prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si
natural, de sub egida UNESCO. i)Arii speciale de conservare Ariile
speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes
comunitar ale caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde
este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabila a habitatelor
naturale si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile
naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea
tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor prevazute în anexele
nr. 2 si 3. Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de
management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte
planuri de management, si masuri legale, administrative sau contractuale
în scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor,
precum si a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate.
Orice plan sau proiect care nu are o legatura directa sau nu este necesar
pentru managementul ariei speciale de conservare, dar care ar putea
afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinatie cu alte planuri ori
proiecte, este supus unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra
ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de
conservare a acesteia, conform prevederilor art. 28 din prezenta ordonanta
de urgenta. Ariile speciale de conservare se desemneaza prin hotarâre a
Guvernului, dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana,
si vor face parte din reteaua europeana "Natura 2000". (la data 16-apr-
2011 litera I. din anexa 1 modificat de Art. I, punctul 90. din Legea
49/2011 ) j)Arii de protectie speciala avifaunistica Ariile de protectie
speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri
sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea într-o
stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a habitatelor
specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare
salbatice, mai ales a celor prevazute în anexele nr. 3 si 4 A. Managementul
ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile speciale de
conservare. Ariile speciale de protectie sunt desemnate prin hotarâre a
Guvernului si fac parte din reteaua europeana "NATURA 2000". k)Situri de
importanta comunitara Siturile de importanta comunitara reprezinta acele
arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care exista,
contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o stare de
conservare favorabila a habitatelor naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor
de interes comunitar din anexa nr. 3 si care pot contribui astfel semnificativ
la coerenta retelei "NATURA 2000" si/sau contribuie semnificativ la
mentinerea diversitatii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice
respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspândire, siturile
de importanta comunitara ar trebui sa corespunda zonelor din areal în care
sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si
reproducerea acestor specii. Propunerile de situri de importanta comunitara
se stabilesc prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului, pe baza criteriilor enuntate în anexa nr. 7. l)Geoparcul Geoparcul
este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alaturi
de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric si cultural.
Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un numar de situri de
importanta stiintifica, educationala sau estetica, reprezentative pentru un
anumit moment din istoria Pamântului ori pentru anumite evenimente sau
procese geologice. 35 Un geoparc are limite bine definite, o suprafata
suficient de mare si o strategie de dezvoltare teritoriala în folosul
comunitatilor locale, a caror existenta este bazata pe valorificarea
resurselor naturale si culturale, pe principiul dezvoltarii durabile.
Geoparcurile sunt zone cu asezari umane astfel gestionate încât sa
constituie modele de dezvoltare a comunitatilor în armonie cu mediul
natural. Geoparcul are o structura de administrare proprie care, în
parteneriate locale si nationale, asigura conservarea patrimoniului natural
si cultural si propune metode noi de protectie, educatie, cooperare în
scopul dezvoltarii socioeconomice, îmbunatatirii conditiilor de viata din
mediul rural si întaririi identitatii locale. Managementul unui geoparc se
realizeaza în conformitate cu strategia de dezvoltare teritoriala identificata
si în conformitate cu recomandarile UNESCO si Cartei Retelei Europene a
Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice,
naturale, istorice, culturale, precum si pentru valorificarea resurselor
naturale disponibile, potrivit cerintelor de consum ale populatiilor locale, în
cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferentiat de protectie,
de conservare si de valorificare a resurselor, dupa cum urmeaza: 1.zone
strict protejate, având regimul de protectie si conservare a rezervatiilor
stiintifice; 2.zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si în
care sunt admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, în
conformitate cu autorizatiile date de administratia geoparcului; 3.zone de
dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici traditionale sau noi,
ecologic admise, în limitele capacitatii de regenerare a resurselor.
Geoparcul reprezinta un concept lansat si sustinut de UNESCO, în
parteneriat cu Reteaua Europeana a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost
creata Reteaua Globala (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoasterea
internationala a functionarii unui geoparc si acceptarea lui în aceste
structuri se face în acord cu reglementarile stabilite de UNESCO si de
Carta Retelei Europene a Geoparcurilor. 36 ANEXA Nr. 2: TIPURI de
habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de
conservare Un asterisc înaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este
un habitat prioritar. Cod "NATURA 2000" Denumirea tipului de habitat 1110
Maluri nisipoase acoperite permanent cu un strat mic de apa marina; 1140
Lagune si golfuri cu bancuri de nisip neacoperite de apa; 1150 * Lagune si
golfuri cu bancuri de nisip; 1160 Lagune si golfuri cu bancuri de nisip; 1210
Vegetatie anuala la linia de tarm; 1220 Vegetatie perena a tarmurilor
stâncoase; 1310 Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile
mlastinoase sau nisipoase; 1340 * Pajisti saraturate continentale; 1530
Stepe si mlastini saraturate panonice; 2330 Dune continentale cu pasuni
deschise cu Corynephorus si Aprostis; 2340 * Dune continentale panonice;
2110 Dune mobile embrionare; 2120 Dune mobile de-a lungul tarmurilor cu
Ammophila arenaria (dune albe); 2130 Dune fixate cu vegetatie herbacee
perena (dune gri); 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides; 2180 Dune
împadurite din regiunea atlantica, continentala si boreala; 2190 Depresiuni
umede intradunale; 3130 Ape statatoare, oligotrofe pâna la mezotrofe cu
vegetatia de Littorelletea uniflorae si/sau de IsoetoNanoiuncetea; 3140 Ape
puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentonica de Chara spp.; 3150 Lacuri
eutrofe naturale cu vegetatie tip de Mapnopotamion sau Hvdrocharition;
3160 Lacuri distrofice si balti; 31AO * Izvoare termale din Transilvania
acoperite de lotusi; 3220 Râuri alpine si vegetatia herbacee de pe malurile
lor; 3230 Râuri de munte si vegetatia lor lemnoasa cu Mvricaria permanica;
3240 Râuri de munte si vegetatia lor lemnoasa cu Salixelaeapnos; 3260
Cursuri de apa din pajistile montane cu vegetatia de Ranunculion fluitantis
si Callitricho-Batrachian; 3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de
Chenopodian rubri si Bidentian p.p.; 4060 Pajisti alpine si boreale; 4030
Pajisti uscate; 4070 * Tufisuri cu Pinus mupo si Rhododendron hirsutum
(Muqo-Rhododendretum hirsuti); 40AO Tufisuri subcontinentale peri-
panonice; 40CO Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice; 5130 Formatiuni cu
Juniperus communis în zone sau pajisti calcaroase; 6110 * Pajisti rupicole
calcaroase sau bazofile cu Alvsso-Sedion albi; 6120 * Pajisti calcaroase pe
nisipuri xerice; pajisti xerofile calcaroase pe nisip; 6150 Pajisti boreale si
alpine pe substrat silicios; 6170 Pajisti calcaroase alpine si subalpine; 6190
Pajisti panonice de stâncarii (Stipo-festucetaliapalentis); 6210 Pajisti uscate
seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros
(*situri importante pentru orhidee); 6220 * Pseudostepe cu iarba si plante
anuale de Thero-Brachypodietea; 6230 * Pajisti bogate în specii de Nardus,
pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; 6240 * Pajisti stepice
subpanonice; 6250 * Pajisti stepice panonice pe loess; 6260 * Pajisti
panonice nisipoase; 6290 Stepe ponto-panonice vestice; 62CO *Stepe
ponto-sarmatice; 62DO Pajisti acidofile Oro-Moesiene; 6410 Pajisti cu
Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion
caeruleae); 6420 Pajisti umede cu ierburi înalte; 6430 Asociatii de liziera cu
ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor pâna la nivel montan si alpin;
6440 Pajisti aluviale ale vailor de râuri cu Cnidion dubii, 6510 Pajisti de
altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanpiusorba officinalis); 37 6520
Pajisti montane; 7110 * Turbarii active; 7120 Turbarii degradate înca
capabile de o regenerare naturala; 7130 Turbarii de acoperire (*daca este
activa turbaria); 7140 Mlastini turboase de tranzitie si turbarii miscatoare;
7150 Depresiuni pe substraturi turboase; 7210 * Mlastini calcaroase cu
Cladium mariscus si specii de Caricion davallianae; 7220 * Izvoare
petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); 7230 Mlastini alcaline;
7240 * Vegetatie pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae; 8110
Grohotis stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae si Galeopsitalia
ladani); 8120 Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale etajelor
montane pâna la cele alpine (Thlaspietearotundifolii); 8150 Grohotisuri
medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; 8160 * Grohotisuri
medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; 8210 Pante stâncoase
calcaroase cu vegetatie chasmofitica; 8220 Pante stâncoase silicioase cu
vegetatie chasmofitica; 8230 Stânci silicioase cu vegetatie pioniera de
Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; 8240 Grohotis si
lespezi calcaroase; 8310 Grote neexploatate turistic; 9110 Paduri tip
Luzulo-Fapetum; 9130 Paduri tip Asperulo-Fapetum; 9140 Paduri
subalpine medioeuropene cu Acer si Rumex arifolius; 9150 Paduri
medioeuropene tip Cephalanthero-Fapion; 9160 Paduri cu stejar
pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu Carpinion betuli;
9170 Stejaris cu Galio-Carpinetunr, 9180 * Paduri de panta, grohotis sau
ravene cu Tilio-Acerion; 9190 Stejaris batrân acidofil al câmpurilor
nisipoase cu Quercus robur, 91BO Padure de frasin termofil cu Fraxinus
anpustifolia; 91 DO * Turbarii împadurite; 91EO * Paduri aluviale cu Alnus
plutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion
albae); 91FO Paduri mixte cu Quercus robur, U/mus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion
minaris); 91 HO * Paduri panonice cu Quercus pubescens; 91IO Vegetatie
de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 91 MO Paduri panonice-
balcanice de stejar turcesc; 91VO Paduri dacice de fag (Svmphyto-Fapiori);
91XO * Paduri de fag dobrogene; 91YO Paduri dacice de stejar si carpen;
91ZO Paduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; 91AA Paduri estice de
stejar alb; 91 BA Paduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; 9410
Paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; 9420 Paduri alpine cu
Larixdecidua si/sau Pinus cembra; 9260 Paduri cu Castanea sativa; 9280
Paduri cu Quercus frainetto; 92AO Galerii cu Salix alba si Populus alba;
95AO Paduri oro-mediteraneene înalte de pin; 9530 Paduri sub-
mediteraneene de pin cu pin negru endemic. 38 ANEXA Nr. 3: SPECII de
plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor
speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica
(1)Interpretare 1.Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru
stabilirea retelei "NATURA 2000". 2.Speciile prezentate în anexa sunt
indicate: a)prin numele speciei ori subspeciei; sau b)prin toate speciile care
apartin unui taxon mai mare sau unei parti din acel taxon. 3.Simboluri Un
asterisc înaintea numelui speciilor semnifica faptul ca este o specie
prioritara la nivelul Uniunii Europene. (la data 16-apr-2011 alin. (1), punctul
3. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 91. din Legea 49/2011 ) (2)_
a)ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE CHIROPTERA Rhinolophidae -
Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoava al lui Blasius) - Rhinolophus
euryale (Liliacul mediteranean cu potcoava) - Rhinolophus ferrumequinum
(Liliacul mare cu potcoava) - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu
potcoava) - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoava al lui Mehely)
Vespertilionidae - Barbastella barbastellus (Liliac cârn) - Miniopterus
schreibersi(Liliac cu aripi lungi) - Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari) -
Myotis blythi (Liliac comun mic) - Myotis capaccinii(Liliac cu picioare lungi) -
Myotis dasycneme (Liliac de iaz) - Myotis emarginatus (Liliac caramiziu) -
Myotis myotis (Liliac comun) RODENTIA Sciuridae - Spermophilus citellus
(Citellus citellus) (Popândau/Suita) Cricetidae - Mesocricetus newtoni
(Grivan mic, Hamster românesc) Microtidae - Microtus tatricus (Soarece de
Tatra) Zapodidae - Sicista subtilis (Soarece saritor de stepa) Castoridae -
Castor fiber (Castor) CARNIVORA Canidae - *Canis lupus (Lup) (la data
16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 92.
din Legea 49/2011 ) Ursidae - * Ursus arctos (Urs brun) Mustelidae - Lutra
lutra (Vidra, Lutra) (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 3
modificat de Art. I, punctul 92. din Legea 49/2011 ) - * Mustela lutreola
(Norita, Nurca, Vidra mica, Dihor de apa) - Vormela peregusna (Dihor
patat) - Mustela eversmanni (Dihor de stepa) Felidae - Lynx lynx (Râs)
Phocidae - * Monachus monachus (Vaca de mare, Foca cu burta alba) 39
ARTILODACTYLA Bovidae - * Bison bonasus (Zimbru) CETACEA -
Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu bot gros) - Phocoena phocoena
(Marsuin, Porc de mare) PASARI GAVIIFORMES Gavidae - Gavia stellata
(Fundac mic) - Gavia arctica (Fundac polar, Cufundac) - Gavia immer
(Cufundac mare) PELECANIFORMES Phalacrocoracidae - Phalacrocorax
pygmaeus (Cormoran mic) Pelecanidae - Pelecanus onocrotalus (Pelican
comun) - Pelecanus crispus (Pelican cret) CICONIFORMES Ardeidae -
Botaurus stellaris (Bou de balta, Buhai de balta) - Ixobrychus minutus
(Stârc pitic) - Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte) - Ardeola ralloides
(Stârc galben) - Egretta garzetta (Egreta mica) - Egretta alba (Egreta mare)
- Ardea purpurea (Stârc rosu) Ciconiidae - Ciconia nigra (Barza neagra) -
Ciconia ciconia (Barza alba) Threskiornithidae - Plegadis felcinellus
(Tiganus, Ibis negru) - Platalea leucorodia (Lopatar, Stârc lopatar)
ANSERIFORMES Anatidae - Cygnus cygnus (Lebada de iarna) - Anser
erythropus (Gârlita mica) - Branta ruficollis (Gâsca cu gât rosu) - Tadorna
ferruginea (Califar rosu) - Aythya nyroca (Rata rosie, Rata cu ochii albi) -
Oxyura leucocephala (Rata cu cap alb) FALCONIFORMES Accipitridae -
Pernis apivorus (Viespar) - Milvus migrans (Gaie bruna, Gaie neagra) -
Milvus milvus (Gaie rosie, Sorlita) - Haliaeetus albicilla (Codalb) - Neophron
percnopterus (Hoitar) - Gypaetus barbatus (Zaganul, Vulturul barbos) -
Aegypius monachus (Vultur plesuv brun, Vultur negru) - Gyps fulvus (Vultur
plesuv sur) - Circaetus gallicus (Serpar) - Circus aeruginosus (Erete de
stuf) - Circus cyaneus (Erete vânat) - Circus macrourus (Erete alb) - Circus
pygargus (Erete sur) - Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte) - Buteo
rufinus (Sorecar mare) - Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica) - Aquila
danga (Acvila tipatoare mare) - Aquila heliaca (Acvila de câmp) - Aquila
chrysaetos (Acvila de munte) 40 - Hieraaetus pennatus (Acvila pitica,
Acvila mica) Pandionidae - Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan
pescar) Falconidae - Falco naumanni(Vânturel, Vinderel mic) - Falco
vespertinus (Soimulet, Vânturel de seara) - Falco cherrug (Soim dunarean)
- Falco peregrinus (Soim calator) GALLIFORMES Tetraornidae - Tetrao
tetrix tetrix (Cocos de mesteacan) - Tetrao urogallus (Cocos de munte)
GRUIFORMES Rallidae - Porzana porzana (Crestet pestrit, Crestelut
pestrit) - Porzana parva (Crestelut mijlociu, Crestet mijlociu, Crestet
cenusiu) - Porzana pussilla (Crestelut pitic, Crestet pitic) - Crex crex
(Cristei de câmp, Cârstei de câmp) Gruidae - Grus grus (Cocor) Otididae -
Otis tarda (Dropie) CHARADRIIFORMES Recurvirostridae - Recurvirostra
avosetta (Ciocîntors) - Himantopus himantopus (Piciorong, Cataliga)
Burhinidae - Burhinus oedicnemus (Pasarea ogorului) Glareolidae -
Glareola pratincola (Ciovlica ruginie) Charadriidae - Pluvialis apricaria
(Ploier auriu) - Charadrius alexandrinus (Prundaras de saratura) -
Charadrius (Eudromias) morinellus (Prundaras de munte) Scolopacidae -
Calidris alpina (Fungaci de tarm) - Gallinago media (Becatina mare) -
Numenius tenuirostris (Culic cu cioc subtire) - Tringa glareola (Fluierar de
mlastina) - Phalaropus lobatus (Notatita) Laridae - Larus melanocephalus
(Pescarus cu cap negru) - Larus genei (Pescarus cu cioc subtire, pescarus
roz, pescarus rozalb) - Larus minutus (Pescarus mic) Sternidae - Sterna
(Gelochelidon) nilotica (Pescarita râzatoare) - Sterna caspia (Pescarita
mare) - Sterna sandvicensis (Chira de mare) - Sterna hirundo (Chira de
balta) - Sterna albifrons (Chira mica) - Chlidonias hybridus (Chirighita cu
obraz alb) - Chlidonias niger (Chirighita neagra) STRIGIFORMES Strigidae
- Bubo bubo (Buha, Bufnita) - Glaucidium passerinum (Ciuvica) - Asio
flammeus (Ciuf de câmp) - Aegolius funereus (Minunita)
CAPRIMULGIFORMES Caprimulgidae - Caprimulgus europaeus
(Caprimulg) 41 CORACIIFORMES Alcedinidae - Alcedo atthis (Pescaras
albastru) Coraciidae - Coracias garrulus (Dumbraveanca) PICIFORMES
Picidae - Picus canus (Ghionoaie sura) - Dryocopus martius (Ciocanitoare
neagra) - Dendrocopos syriacus [Ciocanitoare (pestrita) de gradina] -
Dendrocopos medius (Ciocanitoare de stejar) - Dendrocopos leucotos
(Ciocanitoare cu spate alb) - Picoides tridactylus (Ciocanitoare de munte)
PASSERIFORMES Alaudidae - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de
Baragan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea
(Ciocârlie de padure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsa de câmp)
Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia
svecica (Gusa vânata) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola
(Lacar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de balta) -
Sylvia nisoria (Silvie porumbaca) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula
parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius
collurio (Sfrâncioc rosiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagra,
Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presura de gradina)
REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae - Testudo hermanni
(Testoasa de uscat banateana) - Testudo graeca (Testoasa de uscat
dobrogeana) Emydidae - Emys orbicularis (Broasca testoasa de apa)
OPHIDIA (SERPENTES) Colubridae - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)
(inclusiv subspecia sauromates) Viperidae - Vipera ursinii (Vipera ursinii
moldavica, Vipera ursinii renardi si/sau forme intermediare) (Vipera de
stepa) - * Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de fâneata) AMFIBIENI
CAUDATA Salamandridae - Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)
(Triton cu creasta) - Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)
(Triton cu creasta dobrogean) - Triturus montandoni (Triton carpatic) -
Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvanean) ANURA
Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie) -
Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena) 42 Pelobatidae -
Pelobates fuscus (Broasca de pamânt, Broasca gheboasa) PESTI
PETROMYZONIFORMES Petromyzonidae - Eudontomyzon danfordi
(Chiscar) - Eudontomyzon mariae - Eudontomyzon vladykovi
CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa pontica (Scrumbie de Dunare) - Alosa
caspia caspia (Rizeafca) SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho
(Lostrita) Umbridae - Umbra krameri (Tiganus) PERCIFORMES Percidae -
Gymnocephalus schraetzer (Raspar) - Gymnocephalus baloni (Ghibort de
râu) - Zingel spp. CYPRINIFORMES Cyprinidae - Aspius aspius (Avat) -
Barbus meridionalis (Moioaga) - Chalcalburnus chalcoides (Oblet mare) -
Gobio albipinnatus (Porcusor de nisip) - Gobio uranoscopus (Petroc) -
Gobio kessleri (Petroc) - Leuciscus (Telestes) souffia (Clean dungat) -
Pelecus cultratus (Sabita) - Rutilus pigus (Babusca de Tur) - Rhodeus
sericeus amarus (Boarca) Cobitidae - Cobitis elongata (Fâsa mare) -
Cobitis taenia (Zvârluga) - Misgurnis fossilis (Tipar, Vârlan) - Sabanejewia
aurata (Dunarinta) SCORPAENIFORMES - Cottus gobio (Zglavoc)
NEVERTEBRATE ARTHROPODA CRUSTACEA Decapoda (Crustacei) - *
Austropotamobius torrentium INSECTA Coleoptera (Gândaci) -
Bolbelasmus unicornis - Boros schneideri - Buprestis splendens - Carabus
hampei - Carabus hungaricus - Carabus variolosus - Cerambyx cerdo
(Croitor) - Cucujus cinnaberinus - Graphoderus bilineatus - Lucanus cervus
(Radasca) - Morimus funereus - Oxyporus mannerheimi - * Osmoderma
eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru) 43 - *Phryganophilus ruficollis (la
data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul
93. din Legea 49/2011 ) - Pilemia tigrina - Probaticus subrugosus - *
Pseudogaurotina excellens - Rhysodes sulcatus - * Rosalia alpina
(Croitorul alpin) - Stephanopachys substriatus Lepidoptera (Fluturi diurni si
nocturni) - Arytrura musculus - *Callimorpha quatripunctaria (Euplagia,
Panaxia) (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 3 modificat de
Art. I, punctul 94. din Legea 49/2011 ) - Catopta thrips - Colias myrmidone -
Cucullia mixta lorica - Dioszeghyana schmidtii - Eriogaster catax -
Euphydryas aurinia - Euphydryas maturna - Erannis ankeraria - Gortyna
borelii lunata - Glyphipterix loricatella - Hypodryas maturna partiensis -
Lycaene helle - Lycaena dispar - Lepidea morsei (la data 16-apr-2011 alin.
(2), litera A. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 94. din Legea 49/2011 )
- Maculinea teleius - Maculinea nausithous - *Nymphalis vaualbum (la data
16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 94.
din Legea 49/2011 ) - Pseudophilotes bavius Odonata (Libelule) -
Coenagrion ornatum - Coenagrion mercuriale - Cordulegaster heros -
Leucorrhinia peeforalis - Ophiogomphus cecilia Orthoptera (Greieri si
Cosasi) - Isophya harzi - Isophya stysi - Isophya costata - Pholidoptera
transsylvanica - Odontopodisma rubripes - Paracaloptenus caloptenoides -
Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius MOLLUSCA Gastropoda (Melci) -
Anisus vorticulus - Chilostoma banaticum - Theodoxus transversalis -
Vertigo angustior - Vertigo genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA
Unionoida (Scoici) - Unio crassus 44 b)PLANTE PTERIDOPHYTA
Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta) Aspleniaceae -
Asplenium adulterinum (Feriguta, Ruginita) ANGIOSPERMAE
Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbarita) - Luronium natans
Boraginaceae - Echium russicum (Capul sarpelui) Campanulaceae -
Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopotel dobrogean) - *
Campanula serrata (Clopotel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus
(Garofita) - Moehringia jankae (Merinana) Chenopodiaceae - * Salicornia
veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica -
Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum
(Palamida) - * Serratula lycopifolia (Galbinare) Brassicaceae (Crucifere) -
Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flamânzica) - Thlaspi jankae
(Pungulita) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda
vesiculosa (Otratel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis
(Firuta de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) -
Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiola) (la
data 16-apr-2011 alin. (2), litera B. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul
95. din Legea 49/2011 ) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) -
Iris humilisssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) -
Dracocephalum austriacum (Mataciune) Liliaceae - Colchicum arenarium
(Brândusa) - Tulipa hungarica (Lalea galbena) Oleaceae - Syringa josikaea
(Liliac transilvanean, Lemnul vântului) Orchidaceae - Cypripedium
calceolus (Papucul doamnei) - Liparis loeselii (Mosisoare) Paeoniaceae -
Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor) Ranunculaceae - Pulsatilla patens
(Deditei, Sisinei) - Pulsatilla grandis 45 - *Pulsatilla pratensis ssp.
hungarica (Deditei) (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera B. din anexa 3
modificat de Art. I, punctul 96. din Legea 49/2011 ) Rosaceae - Agrimonia
pilosa (Turita) - Potentilla emilii-popii(Buruiana cu cinci degete) Rubiaceae -
Galium moldavicum Santalaceae - Thesium ebracteatum (Maciulie)
Saxifragaceae - Saxifraga hirculus (Ochii soricelului) Scrophulariaceae -
Tozzia carpathica (Iarba gâtului) Apiaceae (Umbelliferae) - Angelica
palustris (Angelica de balta) - Apium repens (Telina) - *Ferula sadleriana
(Aerel) (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera B. din anexa 3 modificat de Art.
I, punctul 97. din Legea 49/2011 ) PLANTE INFERIOARE Bryophyta -
Buxbaumia viridis - Dichelyma capillaceum - Dicranum viride -
Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus - Encalypta mutica - Mannia
triandra - Meesia longiseta - Orthotrichum rogeri 46 ANEXA Nr. 4A: Specii
de interes comunitar. Specii de animale si de plante care necesita o
protectie stricta (la data 28-apr-2010 anexa 4^A a fost in legatura cu
Hotarirea 323/2010 ) (1)Speciile care figureaza în aceasta anexa sunt
indicate: a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau b)prin ansamblul
speciilor care apartin unui taxon superior sau unei parti din acel taxon. (2)_
a)ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE MICROCHIROPTERA - Toate
speciile RODENTIA Gliridae - Muscardinus avellanarius (Pârs de alun) -
Dryomys nitedula (Pârs cu coada stufoasa) Sciuridae - Spermophilus
citellus (Citellus citellus) (Popândau, Suita) Castoridae - Castor fiber
(Castor) Cricetidae - Cricetus cricetus (Hârciog/Catelul pamântului) -
Mesocricetus newtoni (Hamsterul românesc, Grivan mic) Microtidae - *
Microtus tatricus (Soarecele de Tatra) Zapodidae - Sicista betulina
(Soarece saritor de padure) - Sicista subtilis (Soarece saritor de stepa)
CARNIVORA Canidae - Canis lupus (Lup) Ursidae - Ursus arctos (Urs
brun) Mustelidae - Lutra lutra (Vidra, Lutra) - Mustela eversmani (Dihor de
stepa) - Mustela lutreola (Norita/Nurca) - Vormela peregusna (Dihorul
patat) Felidae - Felis silvestris (Pisica salbatica) - Lynx lynx (Râs) Phocidae
- * Monachus monachus (Foca cu burta alba) ARTIODACTYLA Bovidae - *
Bison bonasus (Zimbru) CETACEA - Toate speciile REPTILE
TESTUDINATA Testudinidae - Testudo hermanni (Testoasa de uscat
banateana) - Testudo graeca (Testoasa de uscat) Emydidae - Emys
orbicularis (Broasca testoasa de apa) SAURIA Lacertidae - Lacerta agilis
(Sopârla cenusie) - Lacerta trilineata (Guster vargat) - Lacerta vivipara
panonica (Sopârla de munte) - Lacerta viridis (Guster) - Podarcis muralis
(Sopârla de zid) - Podarcis taurica (Sopârla de stepa) 47 Scincidae -
Ablepharus kitaibelli (Sopârla mica) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius
(Sarpe rau) - Coronella austriaca (Sarpe de alun) - Elaphe longissima
(Sarpele lui Esculap) - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) - Natrix
tessellata (Sarpe de apa) Viperidae - Vipera ammodytes (Vipera cu corn) -
Vipera ursinii (Vipera de stepa) Boidae - Eryx jaculus (Sarpe de stepa, Boa
de nisip) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae - Triturus cristatus (Triton
cu creasta) - Triturus montandoni (Triton carpatic) - Triturus vulgaris
ampelensis (Triton comun transilvanean) ANURA Discoglossidae -
Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie) - Bombina variegata
(Buhai de balta cu burta galbena) Hylidae - Hyla arborea (Brotacel,
Buratec, Racanel) Ranidae - Rana arvalis (Broasca de mlastina, Broasca
cafenie) - Rana dalmatina (Broasca de padure) Pelobatidae - Pelobates
fuscus (Broasca de pamânt, Broasca gheboasa) - Pelobates syriacus
(Broasca de pamânt dobrogeana) Bufonidae - Bufo viridis (Broasca râioasa
verde) (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 4^A modificat de
Art. I, punctul 98. din Legea 49/2011 ) (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera
A. din anexa 4^A modificat de Art. I, punctul 98. din Legea 49/2011 ) (la
data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 4^A modificat de Art. I,
punctul 98. din Legea 49/2011 ) (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din
anexa 4^A modificat de Art. I, punctul 98. din Legea 49/2011 ) PESTI
PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) - Gymnocephalus baloni
(Ghibort de râu) ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Acipenser sturio
(sip) (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 4^A modificat de Art.
I, punctul 98. din Legea 49/2011 ) NEVERTEBRATE ARTHROPODA
CRUSTACEA Decapoda (Crustacei) - * Austropotamobius torrontium
INSECTA Coleoptera (Gândaci) - Bolbelasmus unicornis - Boros schneideri
- Buprestis splendens - Carabus hampei 48 - Carabus hungaricus -
Carabus variolosus - Cerambyx cardo (Croitor) - Cucujus cinnaberinus -
Graphoderus bilineatus - Lucanus cervus (Radasca) - Morimus funereus -
Oxyporus mannerheimi - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul
sihastru) - Phryganophilus ruficollis - Pilemia tigrina - Probaticus
subrugosus - * Pseudogaurotina excellens - Rhysodes sulcatus - * Rosalia
alpina (Croitorul alpin) - Stephanopachys substriatus Lepidoptera (Fluturi
diurni si nocturni) - Apatura metis - Arytrura musculus - Catopta thrips -
Colias myrmidone - Cucullia mixta lorica - Erebia sudetica radnaensis -
Erannis ankeraria - Eriogaster catax - Euphydryas aurinia - Glyphipterix
loricatelia - Gortyna borelii lunata - Hyles hippophaes - Hypodryas maturna
partiensis - Lopinga achine - Lycaena dispar - Lychaene noile - * Lepidea
morsei - Maculinea arion - Maculinea nausithous - Maculinea teleius -
Nymphalis vaualbum - Parnassius mnemosyne - Parnassius mnemosyne -
Parnassius apollo - Proserpinus proserpina - Pseudophilotes bavius -
Zerynthia polyxena Odonata (Libelule) - Coenagrion ornatum - Coenagrion
mercuriale - Leucorrhinia pectoralis - Cordulegaster heros - Ophiogomphus
cecilia Orthoptera (Greieri, Cosasi) - Isophya harzi - Isophya stysi -
Pholidoptera transsylvanica - Isophya costata - Odontopodisma rubripes -
Paracaloptenus caloptenoides - Saga pedo - Stenobothrus eurasius
MOLLUSCA Gastropoda - * Anisus vorticulus 49 - Theodoxus transversalis
- Chilostoma banaticum - Vertigo angustior - Vertigo genesii - Vertigo
moulinsiana b)PLANTE Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3,
cu exceptia Bryophyta, plus cele prevazute în continuare: Scrophulariaceae
- Lindernia procumbens 50 ANEXA Nr. 4B: SPECII DE INTERES
NATIONAL. Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta
(la data 28-apr-2010 anexa 4^B a fost in legatura cu Hotarirea 323/2010 )
(1)_ Speciile care figureaza în aceasta anexa sunt indicate: a)prin numele
speciei ori al subspeciei; sau b)prin ansamblul speciilor care apartin unui
taxon superior sau unei parti din acel taxon. (2)_ a)ANIMALE
VERTEBRATE MAMIFERE INSECTIVORA Soricidae - Sorex alpinus
(Chitcan de munte) - Neomys anomalus (Chitcan de apa) CHIROPTERA
Vespertilionidae - Vespertilo murinus (Liliacul bicolor) RODENTIA
Spalacidae - Spalax leucodon (Orbetele mic) - Spalax graecus (Orbetele
mare) ARTIODACTYLA Cervidae - Alcesalces (Elanul) CETACEA -
Delphinus delphis (Delfin) PASARI PODICIPEDIFORMES Podicipedidae -
Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic) FALCONIFORMES
Falconidae - Falco tinnunculus (Vânturel rosu, vinderel) - Falco subbuteo
(Soimul rândunelelor) GRUIFORMES Gruidae - Grus grus (Cocor) -
Anthropoides virgo (Cocor mic) CHARADRIIFORMES Scolopacidae -
Limicola falcinellus (Fugaci de mlastina, Prundaras de namol) - Actitis
hypoleucos (Fluierar de munte) - Arenaria interpres (Pietrus)
ANSERIFORMES Stercorariidae - Stercorarius spp. (Lup de mare)
STRIGIFORMES Tytonidae - Tyto alba (Striga) Strigidae - Otus scops
(Cius, Ciuf pitic) - Athene noctua (Cucuvea) CORACIFORMES Upupidae -
Upupa epops (Pupaza) APODIFORMES Meropidae - Merops apiaster
(Prigorie) PICIFORMES Picidae - Picus viridis (Ghionoaia verde) - Jynx
torquilla (Capîntortura) 51 PASSERIFORMES Alaudidae - Eremophila
alpestris (Ciocârlie urecheata) Motacillidae - Motacilla spp. (Codobatura)
Bombycillidae - Bombycilla garrulus (Matasar) Cinclidae - Cinclus cinclus
(Mierla de apa, Pescarel negru) Prunellidae - Prunella spp. (Brumarite)
Turdidae - Erithacus rubecula (Macaleandru) - Phoenicurus spp. (Codrosi)
- Monticola saxatilis (Mierla de piatra) Remizidae - Remiz pendulinus
(Pitigoi pungar, Boicus) Sturnidae - Sturnus roseus (Pastor roseus)
(Lacustar) Emberizidae - Emberizacia (Presura de munte) Sylviidae - Cettia
cetti (Stufarica) - Locustella spp. (Greusel) - Phylloscopus spp. (Pitulice) -
Regulus spp. (Ausel) Muscicapidae - Muscicapa striata (Muscarul sur)
Timaliidae - Panurus biarmicus (Pitigoi de stuf) Paridae - Aegithalos
caudatus (Pitigoiul codat) Sittidae - Sitta europaea (Scortarul, Toiul)
Tichodromadidae - Tichodroma muraria (Fluturasul de stânca) Oriolidae -
Oriolus oriolus (Grangurul) Corvidae - Nucifraga caryocatactes (Alunarul) -
Corvus corax (Corbul) Passeridae - Passer hispaniolensis (Vrabia
spaniola) Emberizidae - Emberiza meianocephala (Presura cu cap negru) -
Miliaria calandra (Presura sura) Fringillidae - Serinus serinus (Canaras) -
Carduelis spp. (Sticleti, Scatii, Inarite, Florinti) - Carpodacus erythrinus
(Mugurar rosu) - Coccothraustes coccothraustes (Botgros) REPTILE
SAURIA Lacertidae - Lacerta praticola (Sopârla de lunca) - Eremias arguta
(Sopârlita/sopârla de nisip) Anguidae - Anguis fragilis (Napârca, Sarpele de
sticla) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (Sarpele de stepa, Sarpele
rau) Viperidae - Vipera berus (Vipera comuna) 52 AMFIBIENI CAUDATA
Salamandridae - Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte) - Triturus
vulgaris vulgaris (Tritonul comun) - Salamandra salamandra (Salamandra)
ANURA Bufonidae - Bufobufo (Broasca râioasa bruna) Ranidae - Rana
temporaria (Broasca rosie de munte) - Rana lessonae (Broasca verde de
balta) PESTI SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho (Lostrita)
CYPRINIFORMES Cyprinidae - Scardinius racovitzai (Rosioara de Petea) -
Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernusca) - Carassius carassius
(Caracuda) GADIFORMES Gadidae - Lota lota (Mihalt) PERCIFORMES
Percidae - Stizostedion volgensis (Salau vargat) - Romanichtyis valsanicola
(Asprete, Poprete) - Percarina demidoffi (Percarina) Gobiidae -
Proterorhinus marmoratus (Guvid de balta) - Neogobius syrman (Guvid de
Babadag) SCORPAENIFORMES Cottidae - Cottus poecilopus
NEVERTEBRATE ARTHROPODA INSECTA Coleoptera (Gândaci) -
Chrysobothrys leonhardi - Scarabaeus affinis - Brachyta balcanica -
Pedostrangalia verticalis - Calchaenesthes oblongomaculata -
Neodorcadion exornatum - Xylosteus spinolae spinolae Lepidoptera (Fluturi
diurni si nocturni) - Apatura metis - Arethusana arethusa arethusa -
Argynnis laodice - Arida (Eumedonia) eumedon - Boloria (Clossiana) titania
transsylvanica - Boloria aquilonaris - Catocala diversa - Coenonympha
leander - Coenonympha tullia tullia - Colias chrysotheme - Conisania poelli
ostrogovichi - Cucullia balsamitae - Cuculia biornata - Cuculia gnaphalii -
Cupido osiris - Dasypolia templi koenigi 53 - Diachrysia chryson deltaica -
Erebia sudetica radnaensis - Erebia pharte - Erebia gorge - Erebia melas
runcensis - Erebia melas carpathicola - Euchloe ausonia taurica - Everes
alcetas - Grammia quenseli - Heteropterus morpheus - Hyponephele
lupinus lupinus - Hyponephele lycaon - Kentrochrysalis elegans steffensi -
Kirinia roxelana - Lasiocampa eversmanni - Lamonia balcanica - Lychaena
hippothoe hippothoe - Maculinea alcon - Muschampia cribrellum -
Muschampia tessellum - Neptis hylas (sappho) - Oxytripia orbiculosa -
Paradrymonia vittata bulgarica - Pericalia matronula - Peridea korbi
herculana - Phyllodesma ilicifolia ilicifolia - Pieris ergane - Plebeius
sephirus - Piusia putnami gracilis - Plusidia cheiranthi - Polia cherrug -
Potyommatus amandus - Pseudophilotes bavius egea - Psodos quadrifaria
- Pyrgus sidae sidae - Pyrocieptria cora - Rileyiana fovea - Rhypariorides
metelkana - Schinia cognata - Schistostege decussata dioszeghyi -
Spaelotis suecica gylkosi - Tomares nogelii dobrogensis - Zerynthia
(Allancastria) cerisy ferdinandi - Zygaena laeta orientis - Zygaena
nevadensis gheorghenica Orthoptera (Greieri, Cosasi) - Capraiscola ebneri
- Chorthippus acroleucus - Isophya dobrogensis - Metrioptera domogledi -
Miramella (Capraiuscola) ebneri - Odontopodisma acuminata -
Odontopodisma carpathica - Odontopodisma montana - Onconotus
servi/lei - Podismopsis transsylvanica - Poecilimon intermedius -
Uvarovitettix transsylvanica - Zubovskya banatica MOLLUSCA Gastropoda
(Melci) - Alopia sp. 54 - Bathyomphalus contortus - Cochlodina marisi -
Graciliaria inserta - Gyraulus crista - Herilla ziegleri dacica - Holandrina
holandri - Melanopsis parreyssi - Physa fontinalis - Psudalinda sp. -
Serrulina serrulata - Theodoxus prevostianus Bivalvia - Adacna fragilis -
Hypanis plicata reliefa - Monodacna colorata - Pseudanodonta complanata
b)PLANTE Asteraceae - Achillea impatiens - Andryala levitomentosa -
Artemisia lerchiana - Centaurea ruthenica - Centaurea varnensis
Brassicaceae - Alyssum caliacre Caryophyllaceae - Dianthus dobrogensis -
Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus - Silene thymifolia - Stellaria
longifolia Cyperaceae - Carex chordorrhiza - Carex lachenalii -
Rhynchospora alba - Schoenus ferugineus Euphorbiaceae - Euphorbia
carpatica Fabaceae - Astragalus excapus Dipsacaceae - Cephalaria
radiata Ericaceae - Arctostaphylos uva-ursi (Strugurii ursului) - Vaccinium
uliginosus Gentianaceae - Lomantogonium carinthiacum Liliaceae -
Tofieldia calycuta Linaceae - Linum pallasianum ssp. borzaeanum
Lycopodiaceae - Lycopodium inundatum Salicaceae - Salix bicolor
Scrophulariaceae - Pedicularis sylvatica (Vârtejul pamântului) Paeoniaceae
- Paeonia tenuifolia (Bujor) Poaceae - Corynephorus canescens - Elymus
farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare) - Leymus sabulosus (Perisor) 55 -
Sesleria uliginosa Polygonaceae - Polygonum alpinum (Troscot de munte)
Portulacaceae - Montia minor Rosaceae - Potentilla haynaldiana
Zygophyllaceae - Nitraria schoberi (Gardurarita) 56 ANEXA Nr. 5A: SPECII
DE INTERES COMUNITAR. Specii de plante si de animale de interes
comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si
exploatare fac obiectul masurilor de management (1)Speciile care
figureaza în aceasta anexa sunt indicate: a)prin numele speciei ori al
subspeciei; sau b)prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior ori
unei parti din acel taxon. (2)_ a)ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE
CARNIVORA Canidae - Canis aureus (Sacal/Lup auriu) Mustelidae -
Martes martes (Jder de copac) - Mustela putorius (Dihor de casa)
ARTIODACTYLA Bovidae - Rupicapra rupicapra (Capra neagra)
AMFIBIENI ANURA Ranidae - Rana esculenta (Broasca verde de lac) -
Rana ridibunda (Broasca verde mare de lac) - Rana temporaria (Broasca
rosie de munte) PESTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Toate
speciile CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa spp. (Scrumbii)
SALMONIFORMES Salmonidae - Thymallus thymallus (Lipanul)
Cyprinidae - Barbus barbus (Mreana) - Barbus meridionalis (Moioaga) -
Rutiluspigus (Babusca de Tur) PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel
(Pietrar) NEVERTEBRATE MOLLUSCA GASTROPODA-
STYLOMMATOPHORA Helicidae - Helixpomatia (Melcul de livada)
HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae - Hirudo medicinalis
(Lipitoare medicinala) ARTHROPODA CRUSTACEA-DECAPODA
Astacidae - Astacus astacus (Rac de râu) b)PLANTE LICHENES
Cladoniaceae - Cladonia subgenus Cladina BRYOPHYTA MUSCI
Leucobryaceae 57 - Leucobryum glaucum Sphagnaceae - Sphagnum spp.
(Muschi de turba) PTERIDOPHYTA - Lycopodium spp. (Pedicuta)
ANGIOSPERMAE Amaryllidaceae - Galanthus nivalis (Ghiocel alb)
Asteraceae (Compositae) - Amica montana (Arnica) - Artemisia eriantha
Gentianaceae - Gentiana lutea (Ghintura) Lilliaceae - Ruscus acuteatus
(Ghimpe) 58 ANEXA Nr. 5B: SPECII DE ANIMALE DE INTERES
NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul
masurilor de management (la data 16-apr-2011 anexa 5^B modificat de Art.
I, punctul 99. din Legea 49/2011 ) (1)Speciile care figureaza în aceasta
anexa sunt indicate: a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau b)prin
ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior ori unei parti din acel
taxon. (2)_ a)ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE LAGOMORPHA
Lepuridae - Lepus europaeus (Iepure de câmp) - Oryctolagus cuniculus
(Iepurele de vizuina) RODENTIA Sciuridae - Sciurus vulgaris (Veverita) -
Marmota marmota (Marmota) Myocastoridae - Myocastor coypus (Nutrie)
Muridae - Ordratra zibethicus CARNIVORA Canidae - Nyctereutes
procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barba) - Vulpes vulpes (Vulpe)
Mustelidae - Martes foina (Jder de piatra/Beica) - Mustela erminea
(Helge/Hermina) - Mustela nivalis (Nevastuica) - Mustela vison (Nurca
Americana) - Meles meles (Bursuc/Viezure) ARTIODACTYLA Cervidae -
Capreolus capreolus (Caprioara) - Cervus elaphus (Cerb) - Dama dama
(Cerb lopatar) - Ovis ammon musimon (Muflon) Suidae - Susscrofa
(Mistret) PESTI PERCIFORMES Gobiidae - Neogobius eurycephalus
(Guvid cu cap mare) - Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de iarba) -
Mesogobius batrachocephalus (Hanos) 59 ANEXA Nr. 5C: SPECII DE
INTERES COMUNITAR a caror vânatoare este permisa PASARI
ANSERIFORMES Anatidae - Anser albifrons (Gârlita mare) - Anser fabalis
(Gâsca de semanatura) - Anser anser (Gâsca de vara) - Anas penelope
(Rata fluieratoare) - Anas platyrhynchos (Rata mare) - Anascrecca (Rata
pitica) - Anasclypeata (Rata lingurar) - Anas strepera (Rata pestrita) - Anas
acuta (Rata sulitar) - Anas querquedula (Rata cârâitoare) - Aythya ferina
(Rata cu cap castaniu) - Aythya fuligula (Rata motata) - Aythya marila
(Rata cu cap negru) - Bucephala clangula (Rata sunatoare)
GALLIFORMES Tetraonidae - Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia)
(Ierunca) - Tetrao urogallus (Cocos de munte) Phasianidae - Perdix perdix
(Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepelita) - Phasianus colchicus (Fazan)
GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chloropus (Gainusa de balta) - Fulica
atra (Lisita) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Lymnocryptes mini mus
(Becatina mica) - Gallinago gallinago (Becatina comuna) - Scolopax
rusticola (Sitarul de padure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba
oenas (Porumbel de scorbura) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) -
Streptopelia decaocto (Gugustiuc) - Streptopelia turtur (Turturica)
PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp)
Corvidae - Garrulus glandarius (Gaita) - Pica pica (Cotofana) - Corvus
monedula (Stancuta) - Corvus frugilegus (Cioara de semanatura) - Corvus
corone corone (Cioara neagra) - Corvus corone cornix (Cioara griva) -
Corvus corone sardonius (Cioara griva sudica) Sturnidae - Sturnus vulgaris
(Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean)
Turdidae/Muscicapidae - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc) - Turdus
philomelos (Sturzul cântator) - Turdus Hiacus (Sturzul de vii) - Turdus
pilaris (Cocosar) 60 ANEXA Nr. 5 D: SPECII DE PASARI DE INTERES
COMUNITAR a caror comercializare este permisa ANSERIFORMES
ANEXA Nr. 5E : SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR a caror
comercializare este permisa în conditii speciale ANSERIFORMES Anatidae
- Anser albifrons albifrons (Gârlita mare) - Anser anser (Gâsca mare) -
Anas penelope (Rata fluieratoare) - Anas crecca (Rata mica) - Anas acuta
(Rata sulitar) - Anas clypeata (Rata lingurar) - Aythya ferina (Rata cu cap
castaniu) - Aythya fuligula (Rata motata) - Aythya marila (Rata cu cap
negru) - Melanitta nigra (Rata neagra) GALLIFORMES Tetraonidae -
Tetrao urogallus (Cocos de munte) GRUIFORMES Rallidae - Fulica atra
(Lisita) CHARADRIIFORMES Charadriide - Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becatina mica) - Gallinago
gallinago (Becatina comuna) - Scolopax rusticola (Sitar de padure) 61
ANEXA Nr. 6: METODE SI MIJLOACE de captura si ucidere si modalitati
de deplasare interzise în vederea capturarii sau uciderii a)Mijloace
neselective: MAMIFERE - Animale captive, eventual orbite sau mutilate,
utilizate ca momeala vie; - Aparatura audio, dispozitive electrice si
electronice capabile sa le ucida sau sa le ameteasca; - Surse luminoase
artificiale; - Oglinzi si alte mijloace ce pot cauza orbirea; - Mijloace de
luminare a tintelor; - Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care contin
un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine; -
Explozivi; - Fileuri/navoade/plase neselective în principiu sau prin modul de
utilizare; - Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare; -
Arbalete; - Otravuri si momeli otravite sau care contin anestezice; - Gazare
sau afumare; - Arme semiautomate sau automate al caror încarcator poate
contine mai mult de doua cartuse. PESTI - Otraviri; - Explozivi, curent
electric; - Tipuri de plase/setei interzise. PASARI - Laturi, sârme, cârlige,
pasari oarbe sau mutilate, folosite ca momeala vie; - Aparatura audio,
dispozitive electrice si electronice capabile sa le ucida sau sa le
ameteasca; - Surse de lumina artificiala, oglinzi, dispozitive pentru
luminarea tintelor; - Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care contin
un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine; -
Explozivi; - Plase, capcane, momeli otravite sau tranchilizante; - Arme
semiautomate sau automate al caror încarcator poate contine mai mult de
doua cartuse. b)Modalitati de deplasare: - Pe cale aeriana; - Vehicule
terestre cu motor în functiune; - Barci care se deplaseaza cu o viteza mai
mare de 5 km pe ora. Pentru navigatia maritima, se poate autoriza, din
motive de siguranta, utilizarea barcilor cu motor cu o viteza pâna la 18
km/h. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor
informeaza Comisia Europeana cu privire la toate autorizatiile acordate. (la
data 16-apr-2011 litera B. din anexa 6 modificat de Art. I, punctul 100. din
Legea 49/2011 ) 62 ANEXA Nr. 7: CRITERII pentru selectarea siturilor
eligibile în vederea identificarii ca situri de importanta comunitara si pentru
desemnarea lor ca arii speciale de conservare I.Etapa 1: Evaluarea la nivel
national a importantei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de
tipul celor din anexa nr. 2 si pentru fiecare specie din anexa nr. 3
(incluzând habitatele naturale prioritare si speciile prioritare) A.Criterii de
evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevazut în anexa nr. 2:
a)gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl)
respectiv; b)suprafata ariei acoperita de tipul de habitat natural, în
comparatie cu suprafata totala acoperita de acel habitat natural în cadrul
întregului teritoriu national; c)gradul de conservare a structurilor si functiilor
tipului de habitat natural în cauza si posibilitati de refacere/reconstructie;
d)evaluarea globala a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de
habitat natural respectiv. B.Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile
cuprinse în anexa nr. 3: a)marimea si densitatea populatiilor speciilor
prezente în aria respectiva, în relatie cu populatiile prezente în cadrul
întregului teritoriu national; b)gradul de conservare a trasaturilor habitatului
care este important pentru speciile respective si pentru posibilitatile de
restaurare; c)gradul de izolare a populatiilor prezente în situl respectiv în
relatie cu distributia naturala a speciilor; d)evaluarea globala a valorii sitului
pentru conservarea speciilor respective. C.Pe baza acestor criterii se vor
clasifica siturile propuse pe listele nationale ca situri eligibile pentru
identificarea ca situri de importanta comunitara, conform valorii lor relative
pentru conservarea fiecarui habitat natural prevazut în anexa nr. 2 sau a
fiecarei specii prevazute în anexa nr. 3. D.Aceasta lista va contine siturile
care au tipurile de habitate naturale prioritare si speciile prioritare selectate
pe baza criteriilor continute la lit. A si B. II.Etapa 2: Evaluarea importantei
comunitare a siturilor incluse pe listele nationale 1.Toate siturile identificate
de statele membre în etapa 1, care contin tipuri de habitate naturale
prioritare si/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanta
comunitara. 2.Evaluarea importantei comunitare pentru alte situri din listele
statelor membre, avânduse în vedere contributia acestora pentru
mentinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui
habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa
nr. 3 si/sau având legatura cu "Natura 2000", va tine seama de urmatoarele
criterii: a)valoarea relativa a sitului la nivel national; b)pozitia geografica a
sitului în legatura cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 si
acolo unde acesta apartine unui ecosistem situat pe ambele parti ale uneia
sau mai multor frontiere comunitare; c)suprafata totala a sitului; d)numarul
de habitate naturale (anexa nr. 2) si de specii (anexele nr. 3 si 4) prezente
în situl respectiv; e)valoarea ecologica globala a sitului respectiv pentru
regiunile biogeografice în cauza. 63 ANEXA Nr. 8: STUDII SI CERCETARI
necesare pentru asigurarea protectiei, managementului si utilizarii durabile
a populatiilor speciilor de pasari a)Listele nationale ale speciilor amenintate
cu disparitia sau ale celor periclitate, tinându-se cont de arealul natural de
distributie al acestora b)Enumerarea si descrierea din punct de vedere
ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migratie si care au o
importanta deosebita pentru speciile migratoare, în special ca zone de
iernat si cuibarit c)Prezentarea datelor referitoare la nivelul populatiilor
speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de
inelare d)Evaluarea influentei metodelor de capturare a pasarilor salbatice
asupra nivelelor populationale e)Dezvoltarea sau îmbunatatirea metodelor
ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de pasari f)Determinarea
rolului anumitor specii ca indicatori ai poluarii mediului g)Studierea efectelor
adverse ale poluarii chimice asupra nivelurilor populationale ale speciilor de
pasari. Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 442 din data de 29 iunie
2007 *) în cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei salbatice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
442 din 29 iunie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma
"Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate" se înlocuieste cu
sintagma "Ministerul Mediului". (la data 12-nov-2009 Actul modificat de Art.
57, litera P. din capitolul IX din Legea 329/2009 )

Lista rosie si lista galbena

Lista roșie a IUCN, creată în 1964, reprezintă inventarul cel mai

complet al stării de conservare a speciilor de animale și plante, fiind cel mai
bun indicator al stării biodiversității mondiale.

Categoriile Listei roșii:

 EX (extinct) – Dispărută, Extinctă;

 EW (extinct in the wild) – Dispărută din sălbăticie, Extinctă în
sălbăticie, Dispărută din natură;
 CR (critically endangered) – În pericol critic de dispariție, În pericol
mare de dispariție, Critic amenințată cu dispariția;
  EN (endangered) – În pericol de dispariție, Amenințată cu dispariția;
 VU (vulnerable) – Vulnerabilă;
 NT (near threatened) – Aproape amenințată cu dispariția, Potențial
amenințată cu dispariția;
 LC (least concern) – Neamenințată cu dispariția, Cu probabilitate
mică de dispariție;
 DD (data deficient) – Date insuficiente;
 NE (not evaluated) – Neevaluată, Starea de conservare nu a fost
încă evaluată de IUCN.

 0: specie moartă sau dispărută

 1: specie periclitată de dispariție imediată
 2: specie foarte periclitată
 3: specie periclitată
 4: specie potențial periclitată
o R: specie foarte rară
o G: specie probabil periclitată
o D: date insuficiente
o V: atenție specie care devine probabil periclitată

Uniunea internațională pentru conservarea naturii (denumire

oficială în engleză International Union for Conservation of Nature sau
franceză Union internationale pour la conservation de la nature, acronim
frecvent, IUCN) este o organizație internațională fondată în octombrie 1948
dedicată conservării resurselor naturale.
 https://www.iucn.org/- web site

A fost fondată în 1948 și are sediul în Elveția, în localitatea Gland de pe

malul lacului Geneva. IUCN reunește 83 de state, 108 agenții
guvernamentale, 766 organizații non-guvernamentale și circa 10.000 de
experți și oameni de știință din țările întregii lumi.

Comisii

Există șase comisii care evaluează resursele naturale ale lumii și îi

furnizează Uniunii un know-how sănătos și consiliere privind politici privind
probleme de conservare:

 Comisia pentru managementul ecosistemelor;

 Comisia pentru educație și comunicare;
 Comisia pentru politici de mediu, economice și sociale;
 Comisia pentru legislația mediului;
 Comisia pentru supraviețuirea speciilor;
 Comisia mondială pentru zonele protejate.

O treime din toate speciile analizate în cadrul Listei Roșii realizate de

IUCN sunt amenințate cu dispariția. Noua listă adaugă aproape 9000 de
specii noi, totalul fiind de 105,732 de specii, doar o mică parte din
milioanele de specii despre care se crede că trăiesc pe Pământ.
„Natura este în declin la niște rate fără precedent în istoria umană.”, a
declarat Jane Smart, directoare a grupului de conservare a
biodiversității în cadrul IUCN.

Ea a adăugat că este nevoie de acțiuni decisive pentru a opri declinul. Un

studiu recent arăta că civilizația umană este în pericol din cauza declinului
accelerat al sistemelor de suport a vieții. Populațiile de animale sălbatice
au scăzut cu 60% începând cu 1970, iar extincțiile de plante sunt întâlnite
la o rată înfricoșătoare, conform cercetătorilor.

Speciile pe cale de dispariție sunt amenințate de activitatea umană, cum ar

fi pescuitul excesiv, distrugerea habitatelor naturale, braconaj, poluare,
supraexploatarea apei dulci din râuri, precum și de boli.

Dintre cele șapte specii de primate care au ajuns mai aproape de dispariție,
șase se află în Africa de vest, unde defrișările și vânătoarea au loc
necontrolate.

Utilizarea apei din râuri pentru agricultură are un impact semnificativ

asupra vieții sălbatice din râuri și lacuri. Peste jumătate din peștii de apă
dulce din Japonia și peste o treime din peștii din Mexic sunt acum
amenințați cu extincția.

„Pierderea acestor specii de pești de apă dulce ar depriva miliarde de

oameni de o sursă vitală de hrană și venit și ar putea avea efecte de
domino asupra unor întregi ecosisteme.”, a declarat William Darwall
de la IUCN.
IUCN a evaluat majoritatea copacilor din păduri uscate din Madagascar,
inclusiv 23 de specii de palisandru, dintre care 90% sunt amenințate. Ulmul
american a fost clasificat ca amenințat cu dispariția pentru prima oară,
după ce a fost afectat în ultimele decenii de o boală fungică.

Conform listei, cel puțin 15 specii de fungi de pe teritoriul Europei sunt

amenințate cu dispariția.

„Pierderea speciilor și schimbările climatice sunt două provocări

majore pe care umanitatea le înfruntă în acest secol. Rezultatele sunt
clare, trebuie să acționăm acum în privința ambelor probleme.”, a
declarat Lee Hannah, de la Conservation International. (sursa:
https://www.green-report.ro/iucn-aproape-30-000-de-specii-amenintate-cu-
extinctia/)

Problema speciilor de plante si animale aflate in pericol de dispariţiei a

devenit o problemă globală. Peste 5 000 de specii de animale de pe glob
sunt clasificate ca fiind pe cale de dispariţie, iar în fiecare an alte câteva mii
de specii ajung în pragul extincţiei.

Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in

urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari
perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante si
animale.

Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau

mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia
dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul
ecosistemului respectiv.
 Omul ar trebui să conştientizeze impactul major pe care il au
activităţile sale asupra florei şi faunei prin distrugerea habitatelor,
reducerea cantităţii de hrană şi să ia măsuri urgente de diminuare a
poluării, in vederea refacerii populaţiilor aflate in declin.

Romania nu stă nici ea prea bine la acest capitol. Multe din specii
prioritare din ţară sunt pe cale de dispariţie, efectivele lor scăzand foarte
mult in urma intervenţiei omului şi a modificării habitatelor. Astfel, in
prezent, multe specii au fost declarate monumente ale naturii, sunt ocrotite
de lege şi multe dintre ele au intrat pe Lista Roşie a speciilor aflate pe pe
cale de dispariţie.

Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (acronim frecvent,

IUCN) este o organizație internațională fondată în octombrie 1948 dedicată
conservării resurselor naturale. A fost fondată în 1948 și are sediul în
Elveția, în localitatea Gland de pe malul lacului Geneva. IUCN reunește 83
de state, 108 agenții guvernamentale, 766 organizații non-guvernamentale
și circa 10.000 de experți și oameni de știință din țările întregii lumi.

Misiunea IUCN este să influențeze, să încurajeze și să asiste societățile din

întreaga lume pentru a conseva integritatea și biodiversitatea naturii și să
asigure ca orice utilizare a resurselor naturale să fie echitabilă și
sustenabilă din punt de vedere ecologic.

Termenul “biodiversitate” descrie întreaga gamă a variabilității organismelor

vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea
ecosistemului și diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.

Distrugerea habitatelor de catre activitatile umane este cauza primara a

disparitiei unor specii de plante si animale. Poluarea, drenarea mlastinilor,
defrisarea padurilor, urbanizarea si constructia de drumuri
(Transamazonianul, Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea
acestor medii de viata. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona
prea restransa pentru a suporta o populatie mare.
In ultimii 400 de ani, exploatarea comerciala mondiala a animalelor pentru
hrana si alte produse a crescut simtitor. Multe specii de balene au ajuns in
pragul disparitiei dupa ce au fost măcelarite pentru ulei si carne. Un alt
exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis pe scara larga pentru
cornul sau, care este pretuit ca medicament si aphrodisiac.

Speciile aclimatizate (care sunt adaptate la un mediu nou) introduse unui

nou ecosistem au cauzat, de multe ori, declinul speciilor native. In 1959,
colonistii britanici au introdus bibanul de Nil in lacul Victoria in Africa de Est.
Acest peşte de prada a redus drastic populatiile native de pesti si a cauzat
disparitia a nu mai putin de 200 de specii endemice, care se hraneau cu
alge. Astfel, vegetatia acvatica din lacul Victoria a crescut extrem de mult si
echilibrul natural a fost dereglat, ireversibil pana in ziua de astazi.

O alta cauza majora care a dus si duce la diminuarea drastica a faunei si

florei este poluarea mediului. Diferite chimicale toxice s-au raspandit tot
mai mult in circuitul hranei in cadrul ecosistemelor.

Anumite ecosisteme sunt deja atat de distruse incat nu mai pot fi

restaurate, acestea vor disparea pana in 2050 daca nu se face nimic.

- 11% dintre spatiile naturale care existau in 2000 ar putea sa dispara,

fiind transformate in terenuri agricole sau distruse de schimbarile climatice.

- 40% dintre terenurile cultivate in prezent in mod traditional ar putea

deveni exploatari intensive.

- 60% dintre recifurile de corali ar putea sa dispara, afectand direct

modul de viata a miliarde de oameni.

Distrugerea faunei si florei produce anual pagube cuprinse intre 1.350 si

3.100 de miliarde de euro la nivel mondial, potrivit unui studiu prezentat la
o conferinta a ONU asupra biodiversitatii.

Cap. V Specii de animale şi plante pe cale de dispariţie din lume

Vânate, vândute ca marfă de contrabandă, private de habitatul natural sau
abandonate, aceste animale prezintă şanse minime de a repopula planeta
şi de a-şi perpetua speciile. În continuare ne vom referi la cele mai rare
dintre acestea, atât de rare încât există pericolul de a disparea definitiv de
pe suprafaţa pământului.

Broasca testoasa din insula Pinta - una dintre cele cateva specii de
testoase Galapagos, aceasta este considerata a fi cel mai rar animal din
lume, la momentul actual din intreaga specie nemaiexistand decat un
singur exemplar. Singuraticul George, asa cum a fost botezat, s-a
imperecheat cu doua testoase Hispanola (rude apropiate ale testoaselor
Pinta) insa niciunul dintre ouale depuse nu a eclozat.

Delfinul Baiji - cu un numar mai mic de zece exemplare, este urmatorul pe

lista celor mai rare animale. Victima a cresterii econimice din China, nevoit
sa concureze pentru hrana cu oamenii, delfinul Baiji a disparut treptat,
printr-un proces de industrializare care a inceput in urma cu 50 de ani.
Acum o suta de ani existau peste 5000 de exemplare in apele faimosului
fluviu Yangtze.

Marmota din Insula Vancouver - intalnita numai in regiunile montane din

Insula Vancouver se afla pe “lista rosie” incepand din mai 2000. In anul
2001 populatia de marmote ajunsese la un numar de 75 de exemplare,
dintre care numai 25 mai traiau in salbaticie.

Liliacul cu coada din Insulele Seychelles - La momentul actual se pare ca

au mai ramas mai putin de 100 de exemplare din aceasta specie, desi in
trecut, populatia de lilieci era foarte bine reprezentata.

Rinocerul Javan - acest animal rar este reprezentat de mai putin de 60 de

exemplare, principala cauza a disparitiei lui a constituit-o vanatoarea,
animalul fiind cautat indeosebi pentru cornii sai.

Lynxul iberian - La momentul actual, animalul nu mai traieste decat in

cateva regiuni restranse din Andalusia, numarul populatiei fiind estimat, in
anul 2005, la 100 - cu 300. Cauzele disparitiei acestei specii sunt
distrugerea habitatului si a prazii sale, capcanele puse pentru iepuri,
automobilele pe pe drumurile din zona.

Wombatii - Incepand din sec al XIX-lea insa, aceast animal marsupial mai
putea fi intalnit numai in doua dintre regiunile Australiei (regiunile New
South Wales si Victoria), iar in prezent el mai traieste doar intr-o mica
rezervatie din Queensland, numarul exemplarelor fiind estimat la 113.
Cauza disparitiei populatiei de wombati este distrugerea habitatului natural
al acestora.

Tigrul – In prezenta, s-a estimat ca doar 3.200 de exemplare mai traiesc, in

salbaticie, potrivit The Telegraph.Populatia de tigri a scazut cu 95% in
ultimul deceniu.

Diavolul tasmanian (Sarcophilus harrisii), care a trecut de la Vulnerabil la

Ameninţat, după ce populaţia sa a scăzut cu peste 60% în ultimii ani, din
cauza cancerului facial.

Broasca buboasă Holdridge (Incilius holdridgei), din Costa Rica, a trecut de

la Critic Ameninţată la Dispărută, întrucât nu a mai fost văzută din 1986, în
ciuda cercetărilor masive.

ANIMALE CARE ŞI-AU REVENIT

Calul sălbatic (Equus ferus), a fost mutatla Dispărut în Sălbăticie la Critic

Ameninţat, după reintroducerea cu succes în Mongolia, la începutul anilor
90.

Elefantul african (Loxodonta africana), a fost mutat de la Vulnerabil la

Aproape Ameninţat, deşi starea lui variază în funcţie de zonele în care se
află.

Pelicanul din specia pelecanus occidentalis, inregistrat in randul animalelor

pe cale de disparitie in 1973, a iesit recent de pe lista, potrivit
departamentului american pentru conservarea resurselor naturale, citat de
Reuters. Peste 650.000 de pelicani traiesc acum in Florida, in statele din
golful Mexicului, de pe coasta Pacificului si cele din Caraibe si America
Latina.

Protejarea speciilor pe cale de dispariţie din România

Europa ii recunoaste României atuul biodiversităţii: aici traiesc jumatate din

salbaticiunile vechiului continent. Detinem, 62 de specii amenintate in
diverse stadii, de la critic la moderat. Dintre acestea, 24% sunt mamifere,
3% reptile , 21% păsări, 16% peşti şi 36% nevertebrate. Exista si proiecte
de repopulare, ca acela, de succes, prin care a fost resuscitata capra
neagra sau marmota. Pentru o mai bună protecţie şi conservare a speciilor
de plante rare s-a luat decizia înfiinţării rezervaţiilor naturale şi a parcurilor
naţionale. Acestea se doresc a fi un element de ocrotire durabilă a acestor
specii, care constituie un important punct de atracţie din punct de vedere
turistic.. În continuare sunt prezentate aceste baze de ocrotire şi plantele
protejate în fiecare din ele:

Piatra Craiului

Rezervația Naturală Piatra Craiului a fost instituită în anul 1938 și cuprinde

mai mult de 1.200 de hectare din Piatra Craiului. Este parc natural cu statut
provizoriu (statut obţinut şi cu concursul Clubului pentru Protecţia Naturii şi
Turism din Braşov), având ca specii rare şi, astfel, ocrotite:
• garofiţa Pietrii Craiului (Dianthus callizonus);

• crucea voinicului (Hepatica transsilvanica);

• macul galben (Papaver pyrenaicum);

• floarea de colţ (Leontopodium alpinum);

• sângele voinicului (Nigritella rubra, N. nigra);

• tulichina mică (Daphne eneorum);

• ciuboţica cucului (Primula intricata);

• Asperula capitata;

• Campanula carpatica;

• Senecio carpaticus;

• Heracleum palmatum.

Observaţie: Piatra Craiului adaposteşte circa 40% din totalul speciilor

endemice din România.

Munţii Bucegi

Parcul Natural Bucegi a fost creat odată cu promovarea și dezvoltarea

turismului, ca măsură de prevenire a procesului de exploatare irațională a
resurselor naturale și distrugere a diversității biologice. Are o suprafață
totală de 32.663 ha, fiind situat pe teritoriul județelor Argeș, Brașov,
Dâmbovița și Prahova. Cuprinde o mare diversitate biologică, geologică,
geomorfologică.

Cuprinde obiective floristice şi faunistice reprezentate în abruptul

Bucşoiului, Valea Mălăieşti şi Valea Gaură.
Specii ocrotite:

• Daphne blagayana (iedera albă);

• Angelica archangelica (angelica);

• Leontopodium alpinum (floarea de colţ);

• Nigritella rubra (sângele voinicului);

• Dryas octopetala (arginţica);

• Salix herbacea, Salix reticulata (salcii pitice);

• Papaver pyerenacium (macul galben);

• Botrychium lunaria (iarba dragostei);

• Silene acaulis (iarba roşioara).

Ca arbuşti se întâlnesc:

• Pinus montana (jnepenii);

• Juniperus nana (ienuparul);

• Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte).

Tigăile din Ciucaş

Rezervaţie ce adăpoşteste, ca specii de primă importanţă în ocrotire:

• Leontopodium alpinum (floarea de colţ);

• Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte);

• Nigritella rubra (sângele voinicului).

Tampa

Este o rezervaţie complexă, având ca specii rare:

• Fritallaria Montana (bibilica);

• Cypripedium calceolus (papucul doamnei);

• Iris caespitose (stânjenelul);

• Dracocephalum austriacum (mătăciunea);

• Rosa spinossisima (măceşul pitic);

• Spirea crenata (cununiţa de calcar);

• Pedicularis campestris.

Stejărişul Mare (Coltii Corbului Mari)

• Draba haynaldi (flămânzica).

Stejarisul Mic (Coltii Corbului Mici)

• Stipa pulcherrima (colilia);

• Poa badensis (firuţa de piatră);

• Biscutella laevigata (ochelariţa).

Dealul Cetatii (Lempes) şi Dealul Sanpetrului

• Pulsatilla montana (dediţelul);

• Adonis vernalis (ruscuta de primăvara);

• Iris hungarica, Iris caespitosa (stânjenei);

• Amygdalus nana (migdal pitic);

• Cerasus fruticosa (vişinel).

Mlaştina eutrofă de la Harman

• Armeria alpina (jimla);

• Pedicularis sceptrum carolinum (daria);

• Primula farinosa (ochii broaştei);

• Drosera anglica (roua cerului – planta carnivoră).

Pădurea şi mlaştinile de la Prejmer

• Fritillaria meleagris (laleaua pestriţă);

• Ribes nigrum (coacăz negru);

• Trollius eoropaeus (bulbucii de munte);

• Campanula latifolia (clopoţei);

• Iris sibirica (stânjenelul siberian);

• Senecio daria (cruciuliţa);

• Armeria alpina (jimla).

Mlaştina de la Stupini

• Primula farinosa (ochii broaştei);

• Saxifraga mutata.

Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului

• Narcissus stellaris (narcisa);

• Trollius europaeus (bulbucii de munte);

• Iris sibirica (stânjenelul siberian).

Pădurea Bogaţii (rezervaţia ştiinţifică)

• Hepatica transsilvanica (crucea voinicului).

Mlaştina eutrofă de la Dumbraviţa Bârsei

• Redicularis sceptrum carolinum (daria);

• Menyanthes trifoliata (trifoiştea);

• Trollius europaeus (bulbucii de munte).

Organizaţiilor naţionale de profil le revine rolul, determinant, de a aduce la
cunoşţiinta opiniei publice situaţia de fapt a acestor specii, de a întreprinde
măsuri ce au rolul de a face populaţia să conştientizeze importanţa
protejării şi perpetuării acestor vietăţi şi plante nepreţuite, a căror dispariţie
ar însemna o imensă pierdere, de nerecuperat vreodată.

BIBLIOGRAFIE :
https://ec.europa.eu/
http://www.anpm.ro/biodiversitate
http://apmbv.anpm.ro/
http://biodiversitate.mmediu.ro/