MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE AL ROMÂNIEI

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAŞI

Extensiunea Bălţi

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

DISCIPLINA : Educaţia fizică

Tema referatului : Jocurile Olimpice Contemporane

Realizat: Isac Daniel , student grupa 4, anul 1

Specializarea: ECTS

Verificat:
Alexandru Moraru

BALȚI

2020

CUPRINS
 Introducere……………………………………………………………...….3

Capitolul 1. Probleme la Jocurile Olimpice ..............................4

1.1. Boicot..................................................................4

1.2 Dopaj …………………....………….……5

1.3 Violență………………….6

Capitolul 2. Simboluri olimpice……..7

2.1 Premierea …..8

2.2 Sporturi olimpice …………………….8

2.3 Sporturi demonstrative.................9

Concluzii.......................................................................................................10

Webografie...................................................................................................11

2
 INTRODUCERE

După 1.500 de ani de întrerupere, în 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile

Olimpice. Reconstruirea acestui eveniment sportiv s-a datorat francezului Pierre de
Coubertin. Un rol important în reînvierea Jocurilor Olimpice l-a jucat și
Evanghelie Zappa.

Numărul sportivilor participanți la Jocurile Olimpice a crescut de la 241 (din 14

țări) la Olimpiada din 1896 la 11.100 (din 202 țări) la Jocurile Olimpice de la
Atena. Numărul participanților la Jocurile de iarnă este mult mai mic; la Olimpiada
de iarnă din 2006, numărul sportivilor a fost de 2.633 din 80 de țări

3
 CAPITOLUL 1

1.1 . Boicot
Boicotul olimpic a apărut la Olimpiada de la Melbourne din 1956, jocuri boicotate
de Olanda, Spania și Elveția pentru a protesta contra represiunii sovietice în
Ungaria; în plus, Cambodgia, Egipt, Irak și Liban au boicotat Jocurile în timpul
Crizei Suezului.

În 1972 și 1976 un număr mare de țări africane au amenințat CIO cu boicotul

Jocurilor Olimpice pentru a forța interzicerea participării Africii de Sud, Rodesia și
Noua Zeelandă. CIO a cedat în primele două cazuri dar în 1976 a refuzat deoarece
boicotul consta în protestul împotriva prezenței echipei de rugbi a Noii Zeelande în
Africa de Sud iar rugbiul nu era sport olimpic. Țările și-au retras echipele după
începerea Jocurilor; câțiva sportivi africani începuseră deja competiția.

Douăzeci și două de țări (Guyana a fost singura țară în afara continentului african)
au boicotat Olimpiada de la Montreal deoarece i s-a permis Noii Zeelande să
participe la competiție.

În 1980 și 1984 opozanții Războiului Rece și-au boicotat reciproc Jocurile

Olimpice. Statele Unite urmată de alte 64 de țări au refuzat să participe la JO de la
Moscova pentru a protesta la invazia Afganistanului de către armata sovietică.
Boicotul a redus numărul țărilor participante la 80. A fost cel mai mic număr de
țări participante la JO din 1956. Uniunea Sovietică și alte 14 țări din blocul estic
(cu excepția României) n-au participat la JO de la Los Angeles argumentând că
securitatea sportivilor nu ar fi fost garantată

4
1.2 Dopaj

Una din problemele principale ale Jocurilor Olimpice este dopajul. La începutul
secolului XX, mulți sportivi olimpici au început să folosească medicamente pentru
a-și îmbunătăți performanțele sportive. De exemplu, câștigătorul maratonului de la
Olimpiada din 1904, Thomas Hicks, a primit de la antenorul său stricnină și brandy
pentru a putea termina cursa.

Primul caz de deces la Jocurile Olimpice din cauza dopajului a avut loc în 1960, la
Roma. În timpul cursei de ciclism, danezul Knut Enemark Jensen a căzut de pe
bicicletă și mai târziu a murit. Autopsia a arătat că sportivul se afla sub influența
amfetaminelor. După acest episod, CIO a introdus testul antidoping.

Primul sportiv olimpic găsit pozitiv la testul antidoping a fost pentatlonistul suedez
Hans-Gunnar Liljenwall la Olimpiada din 1968. Liljenwall a pierdut medalia de
bronz. În următorii ani, mai mulți sportivi au fost depistați pozitiv la testul
antidoping. Cazul cel mai mediatizat a fost al sprinter-ul canadian Ben Johnson
care a câștigat proba de 100 m la Seul 1988 dar trei zile mai târziu, când în urma
testului a fost depistat că a utilizat stanozolol, i s-a retras medalia de aur [9].

În ciuda testelor, mulți sportivi au continuat să se dopeze. În 1990, documentele au

relevat că mai multor sportivi est germani li s-a administrat steroizi anabolizanți în
urma unui program de stat al fostului regim comunist din Germania de Est [10].

La sfârșitul anilor 1990, CIO a luat inițiativa și a organizat o luptă împotriva

dopării, condusă de Agenția Mondială Antidoping. Jocurile Olimpice de vară din
2000 și Olimpiada de iarnă din 2002 au arătat că bătălia nu s-a terminat; câțiva
medaliați au fost descalificați după ce au fost depistați pozitiv. La JO de la Sydney
2000, gimnastei Andreea Răducan i s-a reras medalia de aur la individual compus,
după ce controlul antidoping a ieșit pozitiv la efedrină, din cauza unei pastile de
nurofen administrate de medicul echipei.

5
Mai recent, în timpul Olimpiadei de iarnă 2006 numai un sportiv a fost depistat
pozitiv și i s-a retras medalia. Doisprezece sportivi au fost suspendați cinci zile din
motive de sănătate pentru un nivel mare de hemoglobină în sânge [12]. Comitetul
Internațional Olimpic a introdus pentru prima dată testul de sânge în timpul acestor
Jocuri Olimpice.

1.3Violență

În ciuda a ceea ce Coubertin a sperat, Jocurile Olimpice nu au adus pacea totală în

lume. De fapt, trei Jocuri Olimpice au fost anulate din cauza războiului: JO de vară
din timpul Primului Război Mondial și JO de vară și de iarnă din 1940 și 1944 din
cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

Terorismul a devenit recent o amenințare pentru Jocurile Olimpice. În 1972, când

s-au desfășurat Jocurile de vară de la München, 11 membri ai echipei olimpice
israeliene au fost luați ostatici de un grup extremist palestinian „Septembrie
negru”; zece din ei au fost uciși. În timpul Olimpiadei de vară de la Atlanta din
1996, a avut loc un atac terorist cu bombă în Centennial Olympic Park în care au
murit 2 persoane și 111 au fost rănite [13].

Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 de la Salt Lake City au fost primele Jocuri de
la atacurile din 11 septembrie. Măsurile de securitate au fost fără precedent

6
 CAPITOLUL 2

Simboluri olimpice
Mișcarea olimpică folosește mai multe simboluri, multe dintre ele reprezentând
ideile și idealurile lui Coubertin. Probabil, cel mai cunoscut simbol îl reprezintă
inelele olimpice. Aceste cinci inele înlănțuite simbolizează unitatea celor cinci
continente (cele două Americi sunt considerate un singur continent). Ele apar în
cinci culori pe steagul olimpic de culoare albă. Aceste culori: alb (fondul
drapelului), roșu, albastru, verde, galben și negru au fost alese astfel încât fiecare
națiune să aibă cel puțin una din ele reprezentată pe steagul național.

Drapelul olimpic a fost adoptat în 1914 dar primele Jocuri la care a fluturat au fost
Jocurile de la Antwerp din 1920.

Deviza olimpică oficială este „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai
puternic).

Probabil idealurile lui Coubertin sunt cel mai bine reprezentate de jurământul
olimpic:

„Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câștigi ci să

participi, așa cum în viață nu contează triumful ci lupta. Esențial nu e să
cucerești ci să lupți bine. ”

Flacăra olimpică este aprinsă la Olympia, Grecia și purtată până în orașul gazdă de
atleți; joacă un rol important la ceremonia de deschidere și arde pe tot parcursul
olimpiadei. Torța olimpică a fost introdusă la Olimpiada din 1936 de la Berlin.

Mascota olimpică, un animal sau o figură umană reprezintă moștenirea culturală a

țării gazdă și a fost introdusă la Jocurile din 1968 din Mexico. A început să joace
un rol important de la JO din 1980 de la Moscova cu debutul ursulețului Misha.

Franceza și engleza sunt cele două limbi oficiale ale mișcării olimpice.

7
2.1 Premierea
Premii si recompense olimpice.Medaliile sunt confectionate si puse la dispozitie de
către Comitetul de organizare a JO. Pentru locul 1 se acorda o medalie de argint
aurita si o diploma,pentru locul 2 se acorda o medalie de argint si o diploma,pentru
locul 3 se acorda o medalie de bronz si o diploma.Medaliile sunt gravate pe fata cu
un episod din sportul respectiv ,iar pe cealalta cu emblema JO si anul. Medaliile au
un diametru de 60 mm si o grosime de 3mm.Concurentii clasati pe locurile
4,5,6,7,8,daca este cazul,primesc cite o diploma fara medalie.

Numele tuturor campionilor olimpici este gravat pe unul din zidurile stadionului
principal unde au avut loc Jocurile.

2.2 Sporturi olimpice

Sporturi olimpice:

 Competițiile la Jocurile Olimpice de vară sunt: atletism, badminton, baschet,

box, canotaj, călărie, ciclism, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei pe
iarbă, natație, înot sincron, judo, kaiac canoe, lupte, navigare, pentatlon
modern, polo pe apă, sărituri în apă, scrimă, tir cu arcul, tir, tenis de masă,
taekwondo, tenis, triatlon și volei.

 Competițiile la Jocurile Olimpice de iarnă: biatlon, bob, combinată nordică,

curling, hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, sărituri cu
schiurile, schi acrobatic, schi alpin, schi fond, skeleton și snowboarding.

8
2.3 Sporturi demonstrative

De-a lungul timpului, o serie de sporturi au fost inclusive în programul

olimpiadelor ca sport demonstrativ.

 La Jocurile Olimpice de vară: fotbal american (1932), fotbal australian

(1956), ballooning (1900), bowling (1988), boules (1900), budō (1964),
baseball finlandez (1952), glima (1912), gliding (1936), kaatsen (1928),
korfball (1920 și 1928), La canne (1924), Surf lifesaving (1900), Longue
paum (1900), sportul cu motor (1900), hochei pe role (1992), savate (1924),
Swedish (Ling) gymnastics (1948), Weight training with dumbbells (1904),
schi nautic (1972).

 La Jocurile Olimpice de iarnă: bandy (1952), schi alpin paralimpic (1984 și

1988), schi cross-country paralimpic (1988), Ice stock sport (1936, 1964),
Military patrol (1928, 1936 and 1948), Schi ballet (acroski) (1988 și 1992),
Skijoring (1928), Sled-dog racing (1932), schi viteză (1992), pentatlon de
iarnă (1948).

ui şi

9
 CONCLUZII

În referatul dat am reflectat importanţa jocurilor olimpice la nivel

international care emana din start ideologia crearii acestui eveniment ca semn de
pace intre tari, dar in perioada contemporana se intalnesc diferite problem care
stopeaza ideologia depusa cu multi ani in urma.

Dupa parerea mea Jocurile Olimpice au un rol important pentru societatea

contemporana deoarece motiveaza generatiile noi pentru a practica sportul, a
dezvolta patriotismul de la o varsta mica, de a crea idoli(campioni mondiali) drept
carora as dori sa se asemene cu ei.

Concluzia ar fi că Jocurile Olimpice au o importanta majora in viata, pentru

că existe multe beneficii, câteva fiind cele de mai sus.

10
WEBOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice#Jocuri_Olimpice_antice

2. https://www.gsp.ro/sporturi/altele/canada-boicoteaza-jocurile-olimpice-2020-din-
tokyo-593733.html

3. https://vk.com/isac2017

11