CAPITOLUL I

ALIMENTATIA ECOLOGICA-O POSIBILA CALE DE ASIGURARE A

ECHILIBRULUI NUTRITIONAL

Nutritia1 a reprezentat dintotdeauna pentru specia umana un mijloc de influentare a starii de

sanatate si a evolutiei sale biologice,problema alimentara fiind una dintre cele mai acute
probleme nationale si internationale, intrand in sfera preocuparilor cu caracter universal ale
O.M.S., F.A.O., U.N.I.C.E.F..
Intre alimentatie si starea da sanatate se manifesta o interactiune complexa,manifestata in
dublu sens :pe de o parte, alimentele determina starea de sanatate a individului prin calitatea lor
igienica si nutritionala, iar pe de alta parte, situatia patologica si fiziologica influenteaza regimul
alimentar si nivelul asimilabilitatii acestuia. Dincolo de riscurile pe care le prezinta lipsa valorii
igienice a produselor, a inocuitatii acestora,o alta sursa de subminare2 a sanatatii indivizilor
rezida in insusi caracterul hranei consumate,in caracterul sau mai mult sau mai putin echilibrat,
corect, rational.
In prezent a devenit evidenta necesitatea punerii la dispozitia consumatorilor bunuri
alimentare sigure nu numai din punct de vedere igienic, dar si biologic si nutritiv, cu atat mai
mult cu cat studiile efectuate pe plan mondial au evidentiat faptul ca alimentatia omului modern
nu corespunde noilor solicitari ale ambientului.Aceasta situatie se datoreaza faptului ca, prin
cresterea ponderiipopulatiei urbane ( dependenta de produsele industrializate ), a crescut si
consumul de alimente cu grad ridicat de prelucra tehnologica,conservate si pastrate timp
indelungat,ceea ce provoaca pirderi in nutrienti esentiali,in primul rand in vitamine. Un factor de
risc deosebit il prezinta cresterea consumului de produse rafinate cu o inalta densitate calorica
( grasimi, zahar, fainoase albe, bauturi alcoolice, ect. ), practic lipsite de vitamine si alti compusi
activi din punct de vedere ecologic. In acelas timp, omul actual este solicitat in mai mare masura
sub aspect intelectual,este supus la o gama extrem de variata de stressuri ; el trebuie sa se
adapteze la accentuarea poluarii mediului inconjurator,iar toate acestea necesita un aport mai
mare de substante biologic active pentru a neutraliza efectele negative ale acestor solicitari.

1
Nutritia - Ansamblul proceselor de asimilare a hranei necesare creșterii, dezvoltării și activității organismelor vii.
2
Subminare- A ataca, a lovi (indirect, pe ascuns) pentru a slăbi, a compromite.

1
 In aceste conditii se impune formularea si adoptarea practica a unor cai concrete de
realizare a unor produse alimentare echilibrate capabile sa raspunda noilor cerinte ale
organismului in functie de particularitatile fiecarui individ fara a conduce insa la extrema
reprezentata de exces.
Cercetarile din ultimul an cu privire la rolul nutritiei au schimbat intelegerea oamenilor
de stiinta cu privire la contributia dietei vegetariene la sanatatea organismului. O dieta bazata pe
cantitati crescute de vegetale, asa cum este dieta vegetariana bine echilibrata promoveaza
sanatatea si longevitatea si poate reduce riscul aparitiei unor boli  cronice degenerative si a
mortalitatii.Vegetarienii se bucura de o rata mai scazuta a obezitatii,a bolilor coronariene, a
diabetului zaharat de tip II, a unor tipuri de cancere  si o crestere a longevitatii .
Vegetarienii au o speranta de viata cu 4-10 ori mai mare decat populatia generala. Exista
o serie de evidente care sustin eficienta diatei vegetariene asupra scaderii presiunii arteriale.
Efectul protectiv al elementelor nutritive vegetale este mediat de tendinta de a reduce greutatea
organismului, de a modula vascozitatea sangelui impreuna cu proprietatile individuale ale unor
nutrientide a scadea presiunea arteriala. Acest effect pare a fi idependent de indicele de masa
corporala,aportul de sare,examenul fizic sau consumul de alcool.
Departamentul de sanatate al SUA recomanda in planul pentru controlul tensiunii
arteriale ( The Seventh Report of The Joint National Comitee on Prevention, Detention,
Evaluation and Treatment of Blood Preasure, 2004 ) o dieta bogata in legume, fructe, si lactate
degresate  si saraca in grasimi saturate si grasimi totale, criterii pe care dieta vegetariana le
indeplineste cu success.
Se considera ca ~40% din numarul total de cancerese datoreaza regimului alimentar,in
special cancerele de stomac,colon,san,prostate.Mortalitatea prin cancere e asociata cu obezitatea
si cu alimentatia bogata in grasimi si saraca in fibre ( fructe,cereale,legume ). Organizatia World
Cancer Research Fund recomanda pentru minimizarea riscului de cancer, o reducere a
aportului de grasimi si sare ,cu cresterea consumului de fructe,legume si cereale integrale.
            Multi cercetatori sustin ca antioxidantii ( b-caroten,seleniu, vitamina A, vitamina C, E )
joaca un rol major in reducerea riscului unor boli cronice cum sunt bolile cardio-vasculare si
cancerele. Antioxidantii leaga radicalii liberi toxici din organism si ii transforma in componente
inofensive sau intervin in repararea leziunilor celulare din organism. Fructele si legumele sunt
surse importante de antioxidanti, cele mai mari concentratii fiind in alimentele intens colorate

2
( spanac, morcovi, ardei rosu, rosii ). Asociatia Americana a Dieteticienilor si Societatea
Canadiana de Dietetica sustin ca o dieta vegetariana correct echilibrata este sanatoasa,aduce un
aport nutritiv adecvat si o serie de beneficii in prevenirea si tratamentul diverselor afectiuni.
            O dieta vegetariana bine planificata poate fi potrivita pentru orice varsta,inclusive in
timpul sarcinii,al lactatiei,in copilarie sau adolescenta.
                       
1.1. Ce inseamna o alimentatie sanatoasa?
 
             Energia furnizata organismului ar trebui sa provina 60-70% din glucidele din
cereale,fructe,legume si zarzavaturi, 20-30% din lipide si 10-12% din proteine.
             O alimentatie sanatoasa implica reducerea consumului de alimente bogate in colesterol
( carne-in special carnea rosie, slanina,unt,margarina de consistenta crescuta,smantana,galbenus
de ou ). S-a demonstrat ca un aport crescut de grasimi creste riscul bolilor de inima, al vezicii
biliare, al unor tipuri de cancere si al obezitatii. Cel mai potrivit pentru organism este un consum
moderat ( <30% din totalul caloriilor zilnice ) de grasimi mai sanatoase, uleiuri
vegetale(nehidrogenate), floarea-soarelui, soia ,masline. Este important sa ne hranim cu alimente
cu continut  redus de zaharuri si dulciuri rafinate,iar alimentatia zilnica sa fie bogata in cereale,
fructe, legume.Proteinele au rolul lor in metabolismul zilnic, dar nu trebuie sa depaseasca 1/3 din
totalul caloriilor zilnice consumate. Un aport prea mare de proteine suprasolicita functionarea
rinichilor si induc o pierdere accentuate de Ca din organism. Surse de proteine pot
fi:leguminoasele uscate ( fasolea, mazarea, lintea ), nuci, paine din cereale integrale si cereale ca
atare, lapte,oua, carne.

1.2. Studii si recomandari cu privire la dieta

          În ghidul pentru nutritie al Statelor Unite se afirma: ”Alimentatia vegetariana este în
concordanta cu recomandarile zilnice nutritionale ale americanilor” ( Dietary Guidelines of
Americans ). Unii autori sustin ca implementarea recomandarilor poate fi cel mai bine realizata
prin utilizarea unei alimentatii vegetariene sau a unei diete bogate în produse vegetale.
Alimentele consumate frecvent de catre vegetarieni ( legume, tofu, snitel din soia, lapte de soia
cu adaos de calciu ) sunt incluse în tabelul ce însoteste Piramida Alimentara recomandata de

3
nutritionistii americani. Health Canada considera ca o alimentatie vegetariana bine planificata
este suficienta pentru un status nutritional bun şi sanatos. Cele mai recente recomandari ale
medicilor nutritionisti din Clinica Mayo, includ mentinerea a 45 - 65 % din caloriile zilnice —
cel putin 130 g /zi — din carbohidrati obtinuti în special din cereale si leguminoase, fructe si
lapte, cu limitarea consumului de zahar si dulciuri.
Un procent între 10 - 35 % din totalul de calorii din alimentatia zilnica trebuie sa fie
constituite din proteine. In ceea ce priveste grasimile, acizii grasi trans cresc colesterolul si
impiedica eliminarea toxinelor din organism si se gasesc in: margarina de consistenta tare,
maioneza sau alte dresuri pentru salate, in majoritatea alimentelor grase coapte la cuptor sau
prajite, snacks-uri, chips-uri, produse de patiserie - prajituri, torturi, alimente procesate pentru
cresterea duratei de valabilitate. Cateva dintre recomandarile cheie nutritionale pentru populatia
americana – Dietary Guidelines for Americans 2005  includ:
   consumul unei varietati de alimente bogat nutritive, bazate pe grupele de alimente de
baza, limitand aportul de grasimi saturate si grasimi trans, colesterol, zaharuri
suplimentare, sare si alcool.
 consumul de cantitati suficiente de fructe ai legume în fiecare zi, în functie de nevoile
energetice ale fiecarei persoane.
 consumul de cereale nedecorticate în fiecare zi – cel putin jumatate din totalul de cererale.
 3 cani pe zi de produse sarace în grasimi sau fara grasimi, sau produse lactate echivalente.
 consumul a mai putin de 10 % calorii din grasimi saturate si sub 300 mg/zi de colesterol si
pastrarea consumului de acizi grasi trans la un nivel cat mai scazut.
 consumul a mai putin de 2,3 g sare pe zi ( 1 lingurita ) si consumul de alimente bogate în
potasiu cum sunt fructele si legumele.

           Doua studii recente – unul din Universitatea Cambridge Anglia si altul din Harvard,
Boston - au aratat o legatura semnificativa între consumul de grasimi animale ( saturate ) si
cresterea riscului de cancer de san. Cercetatorii de la Consiliul Britanic de Cercetari Medicale si
Cancer Research UK au aratat ca femeile care consuma mai mult de 90 grame de grasime pe zi
isi dubleaza riscul de cancer de san fata de femeile care consuma jumatate din acestă cantitate.
           Comisia Europeana este îngrijorata de seriozitatea problemelor de sanatate, nutritia,
activitatea fizica si obezitatea fiind prioritati în politica EU pentru sanatate, incluse în Programul

4
de Sanatate Publica ( 2003-2008 ). OMS prin grupul de studiu asupra Dietei, Nutritiei si
Prevenirii Bolilor Cronice  a aratat   ca ingestia crescuta de grasimi totale, în special saturate,
este asociata cu o crestere a riscului de cancer de colon, prostata sau san .
Recomandarea OMS este de a consuma o cantitate de grasimi în alimentatia zilnica mai mica de
30%  din totalul energiei asimilate prin alimentatie pentru a scadea riscul cancerelor legate de
nutritie.

1.3. Ce inseamna alimentatia vegetariana

            Alimentatia vegetariana ofera o serie de beneficii nutritionale ,incluzand nivelul scazut de

grasimi saturate, colesterol si proteine animale ca si un inalt nivel de carbohidrati complecsi,
fibre, Mg,K, folati, antioxidanti ca vit.C,E si compusi fitochimici.Vegatarienii sunt personae cu
BMI ( body mass index=indexulde masa corporala-un indicator al greutatii ) mai scazut decat
non-vegetarienii si cu risc mai mic de deces prin boala ischemica cardiaca;de asemenea niveluri
scazute de colesterol in sange,o rata mai scazuta de HTA, DZ tipII, cancer de colon sau prostata.
 
1.4. Bolile civilizatiei moderne si alimentatia
 
            Se cunoaste in prezent ca alimentatia este raspunzatoare de mai mult de ˝ din toate bolile
cronice. Majoritatea acestor boli sunt optionale in sensul ca depinde de fiecare persoana in ce fel
se ajuta pe sine insasi prin stilul de nutritie pe care il adopta. Dieta si exercitiul fizic sunt factori
care daca sunt utilizati inadecvat depasesc impreuna procentul de imbolnaviri datorate fumatului
( 9% ) din populatia generala. O alimentatie echilibrata si exercitiu fizic regulat, impreuna cu
evitarea fumatului, sunt factori importanti in promovarea si mentinerea sanatatii.
                   Factorii dependenti de alimentatie si un stil de viata inactive sunt implicati in:
 aparitia a 30-40% din cancere;
 cel putin un deces prematur prin boala cardio-vasculara in Europa;
 “epidemia”europeana a obezitatii si a persoanelor supraponderale legata de aparitia DZ cu
debut la maturitate, creste riscul de boala cardio-vasculara si unele cancere si determina
moarte prematura;
 osteoporoza si consecintele sale.

5
1.5. Alimentatia naturala si longevitatea
             
Longevitatea este strins legata de alimentatie si stil de viata. In fiecare om chiar de la
nastere actioneaza doua forte: forta de constructie si forta de distructie.

1. Forta de constructie este intretinuta de:

 Alimentatie echilibrata si naturala
 O buna circulatie a lichidelor ( cel putin 2 litri/z i)
 Oxigenarea celulelor prin exercitii fizice si aer curat
 Somn profund si odihnitor
 Echilibru psihic, spirit viu, generos, fara prejudecati            
      
  2. Forta de distructie este intretinuta de:
 Alimentatie dezechilibrata, prajeli, conserve, alcool, fumat
 Lipsa lichidelor care impiedica eliminarea toxinelor
 Insuficenta oxigenare a celulelor prin lipsa de miscare si aer poluat
 Efort intelectual exagerat, somn superficial, insomnii
 Dezechilibru psihic, spirit egoist, labil, cu tendinta spre distrugere.

Daca ponderea este in favoarea fortei de constructie vei trai mult si bine fara sa fii bolnav.
 
1.6. Cruditatile si imunitatea
 
Cruditatile constituie cel mai bun tratament pentru intinerire si infrumusetare. Se
accelereaza innoirea celulelor, pielea redevine elastica, formarea ridurilor se opreste. Se
reglementeaza activitatea glandulara, dispare obezitatea, vasele de singe sunt curatate, toxinele
sunt eliminate. Infatisarea devine proaspata si tinereasca. Oamenii care folosesc regimul bazat pe
cruditati traiesc o intinerire treptata, ce poate fi echivalata cu o micsorare a virstei biologice cu
pina la 15-20 de ani de viata. Alimentele crude hranesc si vindeca totodata deoarece contin
enzime, izvoare de viata ce nu pot fi "fabricate". Ele sunt necesare atit pentru cei bolnavi, cit si
pentru cei sanatosi. Incapacitatea noastra de a simti cu adevarat savoarea fructelor si legumelor

6
crude este generata de pervertirea "papilelor noastre gustative" de catre alimentele prelucrate
chimic care au invadat marile orase. Este nevoie de timp si de vointa, pentru a recapata placerea
de a ne bucura de cruditati si de a le aprecia la adevarata lor valoare. Aceasta hrana este un
medicament zilnic, care ne intareste sistemul imunitar, aparindu-ne de viroze si de alte boli. Pe
linga consumarea produselor in stare naturala, alimentatia naturista exclude aportul produselor
sintetice din farfuria noastra. Dupa doua, trei saptamani vom constata ca vom scapa de oboseala
si, spre surpriza noastra, dispar si depozitele de grasimi in exces. Rezistenta organismului va
creste considerabil, chiar daca la scoala sau la serviciu depunem eforturi mari.
Organismul isi preia din hrana doar acele principii nutritive necesare pentru a-si indeplini
functiile. Restul de substante sunt eliminate sau stocate. De cate ori suntem bolnavi, se spune ca
datoram boala unui virus. Da, este adevarat, acestia sunt cei care genereaza boala. Deosebirea
este ca unii se imbolnavesc, iar altii nu, si consta in capacitatea organismului de a se apara si de a
anihila acesti agenti patogeni. Imunitatea este implacabil legata de alimentatia gresita si de
reziduurile nocive din organism. Sunt aceste depozite nocive o fatalitate? Desigur ca nu.
Sa retinem: un organism purificat de reziduuri prin intermediul alimentelor crude nu se
imbolnaveste. Oare nu merita sa ne schimbam regimul de viata? Oare nu merita sa incercam sa
ne hranim cu mai multe cruditati?
 
1.7. Fierbem sau nu fierbem alimentele?
 
Vegetarienii se disting prin faptul ca nu mananca deloc carne, dar ei fierb majoritatea
mincarurilor. Chiar daca fierberea se face in aburi, substantele atat de pretioase, enzimele,sunt
distruse . Vegetarienii nu sunt ocoliti de boli, sistemul imunitar nu le este foarte puternic in ciuda
regimului urmat cu strictete. Zarzavaturile fierte in apa sunt cel mai puternic depreciate.
Prin fierbere sunt distruse nu numai enzimele ci si vitaminele. Vitamina C, al carei rol este
esential in purificarea sangelui se pierde total prin fierbere. Toate sarurile minerale se elimina
prin apa care fierbe, chiar si la aburi. In urma fierberii zarzavaturile si legumele nu mai contin
aproape nimic hranitor in ele, iar proteinele isi pierd 2/3 din valoarea lor nutritiva. Proteinele
modificate prin fierbere se depoziteaza in corp sub forma de reziduuri.

7
 CAPITOLUL II
SEMNIFICATIILE ALIMENTATIEI ECOLOGICE.
CALITATEA ECOLOGICA A PRODUSELOR ALIMENTARE

Notiunea de alimentatie ecologica,introdusa relativ recent in circuitul

international,poseda profunde semnificatii sanogenetice,trofice si social economice.In linii
generale alimentatia ecologica se refera la consumarea unor produse deversificate,
curate,sanatoase, lipsite de reziduuri, cu un continut ridicat in substante bioactive si minerale si
de calitate superioara, care sa contribuie la nutritia rationala fiziologica a organismului uman.
Intrucat omul modern se confrunta cu dezechilibre alimentare care influenteaza in mod
dramatic mortalitatea ( inclusiv in tarile industrializare unde prolifereaza bolile abundentei ), se
impune acordarea unei atentii deosebite acelor bunuri alimentare care nu afecteaza starea de
sanatate a unei populatii,indiferent de zona ecologica unde aceasta se gaseste.
In zilele noastre,stabilirea unei nutritii corespunzatoare nu se poate realiza decat dupa
criterii ecologice, intrucat mediul ambiant natural, dar si cel artificial,industrial, conditioneaza
puternic alimentatia, alaturi de conditiile geografice, climatice si etnice. Din acest punct de
vedere diferentierele privind alimentatia sunt foarte ample, atat pe zone ecologice globale cat si
in interiorul unui teritoriu national.
In acest context sensul ecologic al alimentatiei este privit prin prisma interventiei in
economia naturii,prin cultivarea plantelor si cresterea animalelor intr-un mediu inconjurator
special,ceea ce conduce la un anumit specific al nutritiei umane.
Manipularea unor componente ale ecosistemelor a produs modificari ale insusirilor
biologice ale plantelor si animalelor,rezultand de aici o diversificare a alimentelor de origine
animala si vegetala. Cu timpul,biocenozele3 artificiale le-au sustinut pe cele naturale,amplificand
potential hrana populatiei globului.
Rezolvarea problemei echilibrului nutritional nu presupune numai acordul trebuinte-
aport,ci impune in acelas timp indeplinirea cerintei ecologice a alimentatiei si convergenta
acesteia cu factorii biotici toxici ai mediului ambiant. Astfel, degradarea mediului are adeseori o
influenta directa, profunda asupra starii de nutritie a tarilor in curs de dezvoltare. Spre exemplu

3
Biocenozele - Totalitate a organismelor vii, care populează un anumit mediu.

8
in regiunile cu lemn de foc disponibil in cantitate mica,alimentele sunt insuficient fierte,fiind
periculoase pentru sanatate. Resursele piscicole sunt amenintate cu degraderea, datorita
administrarii proaste, presiunii demografice, contaminarii apelor si deturnarii acestora catre
zonele urbane,in industrie si agricultura. Supraexploatarea rezervelor de peste in multe regiuni
ale lumii au epuizat rapid stocul din aceasta hrana, bogata in proteine,indispensabila pentru
miloane de locuitori. De aceea,politicile alimentare si nutritionale se imbina cu politicile
ecologice,care trebuie indrepatate cu precadere spre cauzele care afecteaza sanatatea si nutritia
populatiei. Din punct de vedere ecologic,industria alimentara trebuie sa se adapteze la nevoile
fiziologice de hrana a populatiei, fabricand alimente echilibrate cantitativ si calitativ. Substantele
folosite in gastronomia alimentara trebuie alese cu deosebita atentie in functie de cerintele
omului modern,dar opinia generala este aceea ca,pentru ca alimentul sa prezinte rezonante
sanogenetice,in compozitia sa nu trebuie sa intervina substante sintetice,aditivi chimici,lucru
posibi prin utilizarea biotehnologiilor alimentare.
Asigurarea unui mediu sanatos depinde de stilul de viata,in cadrul caruia trebuie
promovat in mod rational de consum din punct de vedere ecologic.De aceea tarile dezvoltate isi
reorienteaza in mod continuu modul de productie si consum,in vederea realizarii obiectivelor
economice si nutritionale fara a dauna ecologic alte natiuni.
Proteinele animale corespunzatoare din punct de vedere ecologic pot fi furnizate
utilizand biotehnologiile si pot fi introduse apoi in alimentatia zilnica,asa cum se procedeaza in
Japonia.Cultivarea bacteriilor si algelor pe substraturi adecvate poate oferi proteine de o buna
calitate,bogate in enzima si in viatamine din complexul D ;in acelas scop se pot folosi ciuperci
producatoare de proteine cu calitati nutritive ridicate,care pot fi cultivate pe deseuri ale industriei
agroalimentare.
Promovarea bioproduselor alimentare este strans legata de dezvoltarea alternativa a
agriculturii,de alegere intre 2 optiuni :agricultura biologica,de artizanat,aplicata pe suprafete
reduse in mici ferme familiare,bazata numai pe ingrasaminte organice,rotatia culturilor si
soiurilor rezistente genetic la boli,dar fara pesticide,respectand agricultura ecologica,cu folosirea
ingrasamintelor organo-minerale,a pesticidelor chimice si biochimice si altor tehnici specifice
aplicate in ferme industriale,cu o mare eficienta economica.
Importanta alimentatiei ecologice consta,deci,in aceea ca ea poate asigura nu numai
furnizarea bunurilor alimentare suficiente din punct de vedere cantitativ,dar si o alimentatie

9
rationala,echilibrata,in scopul mentinerii sanatatii fizice si psihice a organismului pentru a
favoriza procesul de evolutie biolofica a omului.

1. Alimentele ecologice sau organice sunt produsele de origine animala sau vegetala
care au fost obtinute fara utilizarea substantelor chimice sintetice sau a
componentelor modificate genetic, nu au fost expuse iradierii iar in urma producerii
lor, mediul inconjurator nu a avut de suferit. Pentru a se considera organica,
productia agricola sau zootehnica trebuie sa se desfasoare conform principiilor
ecologice, timp de minim 3 ani. Iata cateva dintre calitatile alimentelor ecologice.
Productia de legume, fructe si carne organice nu foloseste substante chimice
( pesticide, hormoni, etc. ), spre deosebire de cea obisnuita. Spre exemplu, marul
cultivat in mod conventional contine in jur de 30 de substante artificiale, concentrate
in coaja, chiar si dupa spalare.
2. Produsele organice contin cu minim 50% mai multe vitamine, minerale, enzime si
fitoelemente comparativ cu acelea conventionale. Cromul este un micronutrient
deficitar in dieta moderna si se afla mai concentrat cu 78% mai mult decat in
alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejeaza de
radicalii liberi si are un nivel de concentrare in alimentele organice mai mare cu
400% fata de cele conventionale. Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare in
alimentele ecologice. Litiul, folosit in tratarea diverselor forme de depresie, este cu
200% mai concentrat in alimentele ecologice si magneziul necesar sistemului
muscular, cu 140%.
3. Alimentatia organica este singurul mod practic de evitare si protest impotriva
produselor modificate genetic.
4. Lactatele, spre exemplu, trebuie consumate cat mai naturale deoarece tot ce exista in
supermarket provine din ferme in care animalele sunt tratate si hranite cu amestecuri
de antibiotice, hormoni si alte medicamente care promoveaza cresterea productiei. In
plus exista si pericolul hranirii animalelor cu soia modificata genetic, fapt care se
intampla si in Occident.
5. Gustul si aroma fructelor si legumelor ecologice sunt diferite de ale celor crescute
conventional.

10
 Din pacate, in Romania inca nu exista o definitie si mai ales o certificare clara a
produselor alimentare ecologice sau organice. De asemenea, nu exista inca magazine in care sa
se vanda aceste produse. Deocamdata, cel putin din inertie, speranta noastra de a ne apropia de
natura, ramane tot in piata, la tarani, insa nu stim nici cat de "curat" sunt cultivate si crescute
aceste produse. Sa nu uitam insa ca vremurile s-au schimbat si in zonele rurale si ca paradisul
gradinii de vara, in vacanta la bunici a cam disparut. Asadar, pana cand vor exista si la noi
organisme care sa certifice cu responsabilitate cat de "curat" este un aliment, sa incercam sa
mancam cat mai natural si mai echilibrat si sa evitam cat mai mult produsele semipreparate,
sarea, zaharul, grasimile, aditivii alimentari, macar atat cat ne sta in putinta.

2.1. Pământul, pregătit timp de trei ani

Agricultura românească beneficiază de un potenţial de producţie ecologică demn de toată

invidia. Acest lucru se datorează faptului că în ţara noastră, în ultimii ani, nu s-au folosit în exces
îngrăşăminte chimice şi pesticide. Cei care cumpără produse alimentare ecologice îşi doresc un
produs corespunzător calitativ din punct de vedere al caracterului său "natural".
În ultimii ani, în România au fost semnalate numeroase cazuri în care sănătatea unui număr
însemnat de consumatori a fost periclitată4, prin lansarea pe piaţă a unor produse improprii
consumului uman. Una dintre problemele importante cu care se confruntă sectorul alimentar este
aceea a reducerii costurilor şi, evident, a preţurilor produselor. Nu de puţine ori, unii producători
se gândesc la profit, şi mai puţin la sănătatea consumatorilor.
Produsele cu performanţe ecologice sunt rezultatul unui proces integrat, în sensul că, încă
din faza de concepere, se impune a se avea în vedere cerinţele ecologice pe care le va satisface
noul produs. Includerea anumitor restricţii încă din punctul de concepere a unui nou produs
presupune efectuarea unei cheltuieli suplimentare. Dacă însă această cheltuială nu este efectuată,
consecinţele vor fi cu mult mai costisitoare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
Potrivit APC, în România, "în etapa de procesare se utilizează doar aditivi alimentari
naturali, de origine animală sau vegetală, minerali sau anorganici. De asemenea, pentru a obţine
produse agricole ecologice, lipsite de substanţe chimice de sinteză, înainte de a putea fi folosite

4
Periclitata- A expune unui pericol; a primejdui.

11
ca terenuri ecologice, terenurile agricole trebuie să urmeze un proces de reconversie pe durata a
2-3 ani, în care nu se utilizează substanţele de sinteză".
Însă absenţa în totalitate a substanţelor chimice de sinteză şi a poluanţilor este greu de
realizat. Chiar şi în ecosistemele îndepărtate, precum ecosistemele arctice sau cele ale pădurilor
ecuatoriale veşnic verzi, au fost găsite urme de metale grele, poluanţi sau alte substanţe de
sinteză provenite din activităţile economice desfăşurate la mii de kilometri depărtare.
Un alt aspect important este faptul că nu toţi aditivii alimentari naturali sunt neapărat mai
sănătoşi. "Până şi acidul ascorbic sau cel citric, utilizaţi în cantităţi mari, pot provoca disconfort.
Nici acidul acetic nu poate fi consumat în orice cantitate dorită. La rândul său, talcul 5, un aditiv
mineral natural, utilizat în cantităţi care depăşesc limitele prevăzute de legile sanitare, este
asociat cancerului gastric", explică PR Managerul Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din
România, Laura Pascu.

2.2. Hrana "curată", un avantaj

Alimentaţia modernă, cu toate păcatele ei, adică folosirea îngrăşămintelor chimice, a

insecticidelor şi erbicidelor, aditivilor în produsele finite, a organismelor modificate genetic, a
zahărului, a alimentelor rafinate, abuzul de carne şi grăsimi, a metodelor nenaturale de
conservare, a dus la modificarea indicatorilor de sănătate. De aceea mulţi dintre români au
început să fie mai atenţi la ceea ce mănâncă.
Alimentele ecologice sunt produse diversificate, sănătoase, libere de boli şi dăunători,
lipsite de reziduuri nocive, cu un conţinut echilibrat în substanţe bioactive şi minerale. Sunt
rezultate din tehnologii ecologice, tehnologii care nu utilizează îngrăşăminte chimice şi pesticide.
Toate aceste tehnologii bioecologice au rolul de a pune la dispoziţia consumatorului şi
industriei prelucrătoare produse naturale lipsite de reziduuri chimice şi mai ales tehnologii
menite să contribuie la salvgardarea ecosistemului agricol. Ele sunt obţinute din ingrediente
provenite din agricultura ecologică. Marele avantaj al alimentelor ecologice îl constituie absenţa
pesticidelor.
"Potrivit studiilor realizate de diverşi cercetători, concentraţiile reziduurilor chimice din
urina unor copii hrăniţi cu alimente produse prin tehnici agricole convenţionale sunt în general

5
Talcul- Mineral unsuros și moale, alb-verzui, întrebuințat în medicină, cosmetică și în industrie.

12
de nouă ori mai mari decât aceleaşi concentraţii în cazul copiilor hrăniţi cu alimente ecologice", a
subliniat Laura Pascu.
Deşi există limite stricte de utilizare a pesticidelor în agricultura tradiţională, stabilite de
norme sanitare, prezenţa acestora în alimente duce la eliminarea sub forma diverşilor metaboliţi
prin urină şi la acumularea în diferite ţesuturi ale corpului, de-a lungul timpului putând genera
îmbolnăviri mult timp de la ingerare. O altă problemă este aceea a consumului de alimente în
care concentraţiile de pesticide sunt mai mari decât cele admise, fapt ce poate avea consecinţe
negative asupra sănătăţii oamenilor.
Acest lucru este cu atât mai grav în situaţiile în care pesticidele se utilizează în cantităţi
mari de către personal neinstruit. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti,
dr. Gheorghe Mencinicopschi, afirmă că "deşi există tehnologia determinării calitative şi
cantitative a concentraţiei pesticidelor în alimente, determinările realizate în România sunt foarte
rare".
Desfacerea produselor ecologice se face de regulă în magazine speciale. Produsele
ecologice certificate sunt marcate şi etichetate conform reglementărilor din domeniu. Produse
ecologice sunt numai acelea care au un certificat de calitate şi poartă pe ambalaj sigla
organismului de certificare, şi nu orice produs care se vinde sub denumirea de "natural",
"ţărănesc" etc.
Pe eticheta unui produs ecologic este obligatorie menţionarea numelui şi adresei
producătorului sau prelucrătorului; denumirea produsului, inclusiv metoda de producţie
ecologică utilizată; numele şi marca organismului de inspecţie şi certificare.
Produse din galantare
Produsele ecologice care se găsesc pe piaţa românească au dezavantajul că sunt mai
scumpe decât cele obişnuite, fapt pentru care nu s-a ajuns la o cerere foarte mare pe piaţa internă
a acestora. În schimb, exportul de astfel de produse înfloreşte.
România se află printre primii 20 de exportatori de produse ecologice, la nivel mondial.
Cerealele, ciupercile, fructele de pădure şi nucile sunt exportate din România în proporţie de
50%. Până la finele anului 2007, se estimează că ţara noastră va exporta produse ecologice de
peste 100 milioane de euro. Anul trecut, valoarea exportului de acest tip a fost de 75 milioane de
euro.

13
2.3 Paste şi pâine

Printre alimentele ecologice care se găsesc în galantarele magazinelor din ţara noastră se
află şi pastele ecologice, în a căror compoziţie intră făina ecologică integrală din grâu spelta
( Triticum spelta ) şi apă. Grâul spelta este indicat pentru ameliorarea rapidă a simptomelor
neurodermitei.
Un alt produs comercializat la noi este pâinea integrală ecologică, care are un conţiut bogat
de minerale, fibre, aminoacizi, glucide, lipide, fiind lipsită de E-uri. Acest produs stimulează
tranzitul intestinal, fiind un remediu profilactic împotriva constipaţiei. De asemenea, zahărul
brun ecologic, nerafinat, conţine vitamine şi minerale naturale precum K, Ca, Mg, P, Na, Fe, S.
Acest produs conţine zaharoză, melasă6, arome naturale din trestia de zahăr, dar este total
lipsit de OMG-uri - gluten, fenilalanină şi de substanţe de origine animală. Cristalele sale
strălucitoare îl desemnează ca favorit pentru îndulcirea ceaiului sau a cafelei.
Acest tip de zahăr se recomandă în diete fără grăsimi, fără sare, vegetariene, fără gluten, în
diete regenerante şi vitalizante şi poate fi consumat în perioadele de post alimentar sau post
creştinesc. În niciun caz acest produs nu este indicat diabeticilor

2.4. Produse dulci

Siropul de arţar ecologic este un îndulcitor 100% ecologic, provenit din sucul de arţar
canadian. Din 40 de litri de suc de arţar se obţine 1 litru de sirop. Are un gust fin de caramel, se
poate utiliza ca dressing7 pentru cele mai rafinate mâncăruri, fripturi, salate, şi ca îndulcitor
pentru orice tip de desert.
Poate înlocui chiar şi mierea de albine. Nu conţine conservanţi, coloranţi sau aditivi
alimentari. Acest sirop este produs în Canada şi este benefic sistemului imunitar al organismului.
Napolitanele dietetice - cappuccino nu conţin zahăr şi niciun ingredient de origine animală,
putând fi consumate în perioadele de post. Aceste produse sunt îndulcite cu fructoză naturală, nu

6
Melasa- Reziduu sub formă de lichid siropos, de culoare brună, obținut în procesul fabricării
zahărului și folosit la producerea alcoolului.

7
Dressing- Sos rece pe bază de vinegretă sau maioneză, folosit pentru asezonarea salatelor.

14
conţin arome chimice ( identic naturale ) , ci numai extracte naturale din lămâi, cacao, cafea. Ele
se pot consuma în dietele fără zahăr, fără lapte şi fără ouă.

2.5. Băuturi şi uleiuri

Sucul de mere ecologic este obţinut din must natural de mere din pomicultura ecologică,
iar conţinutul este 100% must pasteurizat din mere presate.
Merele sunt stoarse, iar mustul obţinut este pasteurizat şi îmbuteliat fără niciun fel de
conservanţi, coloranţi sau arome şi fără adaos de zahăr sau apă. Laptele soia + calciu ECO este
un produs ecologic, de post, ce conţine apă, boabe de soia decorticate 8( 7,2% ) , concentrate din
mere ( 3,3% ), alga Lithothamnium calcareum ( 0,4% ) , sare marină.
Vinul tonic Corylus este obţinut din extract de muguri de alun în vin ecologic şi are
termen de valabilitate de şase luni. Acest produs ecologic este recomandat pentru tratamentul
asteniei fizice şi intelectuale.
Uleiul din germeni de porumb presat la rece este asimilat de organism în proporţie de
99%, fiind de două ori mai bogat în vitaminele A, D şi E decât oricare ulei, inclusiv cel de
măsline. Un litru de ulei din germeni de porumb presat la rece este obţinut din 63.000 de germeni
de porumb. Colesterolul, proteinele şi carbohidraţi sunt zero în acest produs. Reglementarile
privind producţia şi etichetarea alimentelor ecologice, care vor deveni mai simple atât pentru
agricultori cât şi pentru consumatori.
Noile norme stabilesc detaliat o serie întreagă de obiective, principii şi reguli de bază
pentru producţia ecologică şi includ un nou regim de import permanent şi un regim de control
mai coerent. Utilizarea siglei UE pentru produse ecologice va fi obligatorie, însă aceasta poate fi
însoţită de sigle ale unor organisme de stat sau private.
Ferma în care s-au obţinut produsele trebuie indicată pentru a informa consumatorii.
Alimentele vor putea fi însoţite de o siglă ecologică numai dacă cel puţin 95% din ingrediente
sunt ecologice. Pe de altă parte, în cazul produselor neecologice, ingredientele ecologice vor
putea fi indicate ca atare doar pe lista ingredientelor.Utilizarea organismelor modificate genetic
va rămâne interzisă. Acum se va prevedea în mod explicit faptul că limita generală de 0,9%
pentru prezenţa accidentală a organismelor modificate genetic se va aplica şi produselor

8
Decorticate- A desprinde și a înlătura cojile de pe unele semințe în vederea consumului .

15
ecologice. Lista substanţelor autorizate pentru agricultura ecologică nu va fi modificată.
Noile reguli vor crea, de asemenea, baza pentru adăugarea de norme privind acvacultura,
vinurile, algele marine şi drojdiile ecologice.În a doua parte a acestui exerciţiu de revizuire,
pornind de la acest nou regulament, actualele norme detaliate stricte vor fi transferate din vechiul
în noul regulament.

2.6 Noul regulament:

- va stabili mai explicit obiectivele, principiile şi normele de producţie pentru agricultura

ecologică, permiţând în acelaşi timp o anumită flexibilitate 9 pentru a ţine cont de condiţiile locale
şi de etapele de dezvoltare,
- va asigura aplicarea în mod egal a obiectivelor şi principiilor în toate etapele zootehniei,
acvaculturii, horticulturii şi producţiei de materii prime ecologice, precum şi în etapele producţiei
de alimente ecologice,
- va clarifica normele privind OMG, cu precădere faptul că utilizarea OMG rămâne strict
interzisă în producţia ecologică şi că pragul general de 0,9% în ceea ce priveşte prezenţa
accidentală a OMG aprobate se aplică şi alimentelor ecologice,
- va rezolva problema dispoziţiilor care fac posibil ca prezenţa neintenţionată a OMG peste
pragul de 0,9% să nu împiedice vânzarea produselor ca produse ecologice,
- va impune obligativitatea siglei UE pentru produsele ecologice interne, dar va permite ca
aceasta să fie însoţită de sigle ale unor organisme de stat sau private pentru a promova
„conceptul comun” de producţie ecologică,
- nu va interzice aplicarea de standarde private mai stricte,
- va asigura limitarea etichetării drept produse ecologice la acele alimente care conţin ingrediente
ecologice în proporţie de cel puţin 95%,
- va permite ca în cazul produselor neecologice ingredientele ecologice să poată fi indicate ca
atare numai pe lista ingredientelor,
- nu va include, înainte de reanaliza la nivelul UE în 2011, sectorul restaurantelor şi al cantinelor,
însă va permite statelor membre, dacă acestea doresc, să reglementeze acest sector,

9
Flexibilitate- elasticitate, mlădiere, suplețe.

16
- va consolida procedura de control bazată pe analiza riscurilor şi va îmbunătăţi sistemul de
control prin alinierea acestuia la sistemul oficial al UE de control al lanţului alimentar aplicabil
tuturor produselor alimentare şi furajelor, păstrând însă controale specifice utilizate în producţia
ecologică,
- va stabili un regim de import permanent nou, care va permite ţărilor terţe să exporte pe piaţa
UE în condiţii identice sau echivalente celor aplicabile producătorilor din UE,
- va prevedea obligativitatea indicării fermei în care s-au obţinut produsele, inclusiv pentru
produsele importate care poartă sigla UE,
- va crea baza pentru adăugarea de norme privind acvacultura, vinurile, algele marine şi drojdiile
ecologice,
- nu va aduce modificări listei de substanţe permise în producţia ecologică şi va impune
obligativitatea publicării cererilor de autorizare a substanţelor noi şi un sistem centralizat de
decizie cu privire la excepţii,
- va forma baza pentru transferul de norme detaliate din vechiul în noul regulament, cuprinzând,
printre altele, listele de substanţe, normele de control şi alte norme detaliate.

17
 CAPITOLUL III
ALIMENTELE ECOLOGICE

Alimentele ecologice, denumite si organice sau biologice, sunt produse de origine

animala sau vegetala care au fost obtinute fara utilizarea substantelor chimice precum pesticide
sau ierbicide, fara adaosuri de substante sintetice la procesarea lor, nemodificate genetic si care
nu au fost expuse iradierii. Beneficiile sunt deopotriva pentru sanatatea consumatorului dar si
pentru mediul inconjurator care nu are de suferit in urma proceselor tehnologice.
Odata cu educarea populatiei asupra stilului de viata si constientizarea importantei unei
alimentatii corecte pentru sanatatea organismului, noile produse ecologice au inceput sa
inlocuiasca o parte dintre cele conventionale in dieta multor persoane. La noi in tara, produsele
ecologice nu sunt chiar atat de populare precum in tarile occidentale, unde agricultorii si
comerciantii au prevederi legale stricte iar consumatorii sunt siguri de ceea ce cumpara.
Se stie ca alimentatia nesanatoasa, ce contine aditivi, coloranti, amelioratori si alte
tipuri de E-uri este frecvent implicata in aparitia unor afectiuni grave. Produsele ecologice sunt
naturale si nu contin E-uri, de aceea consumul alimentelor organice poate preveni boli grave
precum cancerul sau boli cardiovasculare.
Iata care sunt avantajele consumului de produse ecologice:
 la producerea lor nu s-au folosit ierbicide, pesticide, hormoni;

 nu contin aditivi sau alte substante chimice;

 nu sunt modificate genetic;

 produsele de origine animala nu contin urme de antibiotice;

 sunt produse sanatoase, lipsite de reziduuri toxice;

 au un continut echilibrat de substante bioactive si minerale;

 impactul asupra mediului inconjurator este minim.

18
 Fructele ecologice sunt mult mai sanatoase decat fructele pentru cultivarea carora s-au
folosit pesticide. In plus, cantitatea de substante minerale si vitamine este mult mai mare in
cadrul fructelor si legumelor organice. Fructele si legumele ecologice contin cu 40% mai multi
antioxidanti decat cele conventionale. Folosirea de ingrasaminte naturale si nu chimice, pe baza
de azot, face ca fructele si legumele ecologice sa contina cantitati mult mai mici de nitrati,
substante cunoscute cu potentialcancerigen. Lactatele si ouale ecologice provin de la animale
care au fost hranite natural, cu plante obtinute fara utiliazarea de produse chimice. In plus, in
lactatele normale se regasesc urme de antibiotice care se administreaza animalelor. Acestea
ajunse in corpul uman pot produce o serie de perturbari ale metabolismului, pot declansa alergii
sau alte sensibilizari. Acestea nu se gasesc in produsele lactate ecologice. Chiar daca au un
continut mai scazut de proteine, acestea produse sunt de calitate superioara si sunt mai sanatoase.
Produsele organice contin cu minim 50% mai multe vitamine, minerale, enzime si
fitoelemente comparativ cu acelea conventionale. Cromul este un micronutrient deficitar in dieta
moderna si se gaseste cu 78% mai mult in alimentele ecologice.

Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejeaza de radicalii liberi si are un nivel
de concentrare in alimentele organice mai mare de patru ori fata de cele conventionale. Calciul
are biodisponibilitate cu 70% mai mare in alimentele ecologice, iar litiu si magneziu se gasesc de
asemenea in cantitati mult mai mari in aceste produse. Dezavantajele produselor biologice sunt
reprezentate in primul rand de pretul ridicat si gama destul de restransa de alimente ecologice.
Preturile crescute sunt consecinte unei productivitati mai mici decat in cazul produselor ne-
ecologice, tocmai din cauza ca nu se folosesc stimulatori ai cresterii, inginerie genetica,
protejarea de daunatori cu pesticide si ierbicide, care au rolul de a creste productia.
Alimentele ecologice capata acest statut numai dupa ce unitatea in care sunt produse este
verificata si autorizata. Aceste produse au un certificat de calitate si poarta pe ambalaj sigla
organismului de certificare si nu orice produs despre care se spune ca este natural este si
ecologic. Pe eticheta unui produs ecologic sunt obligatorii urmatoarele mentiuni: numele si
adresa producatorului sau prelucratorului, denumirea produsului, inclusiv metoda de productie
ecologica utilizata, numele si marca organismului de inspectie si certificare. Chiar daca
deocamdata produsele ecologice isi gasesc cu greu loc pe masa romanului, in viitor ponderea lor

19
va creste printre alimentele consumate, odata cu educarea populatiei, cu cresterea nivelului de
trai si cu sustinerea producatorilor care produc ecologic. Pana cand vom putea avea o dieta cu
totul ecologica, este bine sa ne asumam lucrurile simple si care ne stau in putinta in ceea ce
priveste alimentatia, si sa incercam sa ne hranim cat mai sanatos cu produsele la care avem
acces.

20
 CAPITOLUL IV.
LEGIFERAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ECOLOGICE

In ultimii ani se pune din ce in ce mai mult problema producerii si comercializarii unor
produse agricole cultivate dupa tehnologii ecologice sau biologice. Aceasta cerinta este legata de
faptul ca in unele tari, consumatorii solicita produse agroalimentare cat mai ieftine din punct de
vedere biochimic si fiziologic,cat mai ‘curate’ , cu o mai mare incarcatura de substante nutritive
si bioactive. Promovarea acestor produse vizeaza satisfacerea exigentelor unor grupe largi de
consumatori, diferiti ca profesie, varsta, sex, grad de cultura, venituri si traditie, atat din punct de
vedere biologic cat si sociocultural.
Tendinat de a obtine produse vegetale ecologice, diversificate, curate, sanatoase,
nemodificate genetic, libere de daunatori si boli, lipsite de reziduuri nocive, cu un contunut
ridicat in substante nutritive si bioactive, nepoluate-apare ca fiind motivata puternic de
imperativul asigurarii echiibrului nutritional si al inocuitatii, de necasitatea de a transforma
alimentele in factori care genereaza si intretin sanatatea organismului.
Produsele ecologice-componente ale ecosistemului - se cultiva avand in vedere
princupiile agriculturii ecologice sau biologice dupa sisteme si metode de productie reglate si
controlate, fara a se folosi substante chimice de sinteza. Acesta produse sunt controlate si
certificate de un organism special. In unele tari, pentru a puteas comercializa un produs ecologic,
toti operatorii, cultivatori si transformatori, trebuie sa respecte un caiet de sarcini specifice, fiind
in mod periodic controlati asupra respectarii metodelor de cultivare si transformare. Produsele
biologice sunt in acest mod identificate prin referinta la sistemul de control si la mentiunea de
‘agricultura biologica’.
La nivelul UE si al tarilor componete exista o serie de reglemantari comunitare aplicabile
produselor agricole vegetale si animale. Astfel, in Franta, Ministerul Agriculturii a emis,
gestionarea si fixarea conditiilor de utilizare pentru marca AB ( aflata in proprietatea sa ) care
permite identificarea produselor brute sau transformate de natura biologica si ecologica.
Denumirea’eco’ sau ‘bio’ este rezervata numai produselor care in proportie de 95% sunt obtinute
sub tehnici biologice de cultura.
Produsele biologice se comercializeaza in numeroase tari,dar mai ales in Franta, Olanda,
Italia, SUA, Cehia. In Franta functioneaza peste 1800 magazine ‘bio’ si peste 80 de piete en

21
gross cu o cifra de afaceri de 3 miliarde de franci,ceea ce reprezinta 0,4% din piata produselor
alimentare.In ultimii ani se manifesta tendinta de dezvoltare a comertului cu legume si fructe
bio.Produsele rezultate din agricultura ecologica reprezinta componente ale ecosistemului care se
comercializeaza in stare proaspata sau transformate ( conservate casnic si industrial ). Ele sunt
obtinute conform criteriilor ecologice dupa anumite metode de cultivare,fara utilizarea
substantelor chimice de sinteza, fiind reglementate si controlate periodic. Produsele pot purta
denumirea de ecologice ( ‘eco’ ) sau biologice ( ‘bio’ ) , cu conditia sa obtina certificarea de la
un organism guvernamental abilitat in acest scop.
In multe tari industrializate exista practica certificarii ecologice a unei activitati sau a
unui produs,care obligatorii trebuie inregistrat la oficiul mediului dupa ce a trecut prin mai multe
faze de verificare si control din punct de vedere al posibilitatilor de poluare. In aceasta operatie
sunt implicate o serie de organisme si ministere al caror aviz pentru certificarea ecologica este
absolut necesar. In Germania,de exemplu,se pune accentul pe eleborarea de noi tehnologii de
protectie cu norme si reglementari foarte precise, astfel, in martie 1993 a intrat in vigoare norma
de protectie intitulata ‘produse suportabile pentru mediu’, care contine - pentru toate fazele din
fabricatia si viata unui produs-reglementarile ce permit utilizarea si in final reciclarea acestuia,
fara a provoca daunarea mediului.
In Germania, Franta, Anglia, certificarea ecologica se face la peste 3000 de produse care
au trecut examenul criteriilor de performanta si au fost declarae ‘curate’, adica nepoluate pentru
mediul ambiant. Dupa avizarea favorabila, marca poate fi reprezentata pe eticheta produsului, pe
care se inscriu date privind motivele pentru care produsul este considerat compatibil cu mediul
ambiant,aratand astfel ca podusele ecologice poseda unele caracteristici specifice si corespund
unor reguli stabilite anterior cu privire la producere,transformare si conditionare.
O atentie deosebita se acorda denumirii de origine controlata-notiune definitorie pentru
toate categoriile de produse horticole care permite consumatorului sa dispuna de produse cu o
identitate sigura atunci cand insusirile de calitate sunt fundamental legate de locul de origine si
conditiile ecologice ale productiei. Mai ales pentru produsele vegetale ‘bio’ si ‘eco’, apelatia de
origine are o importanta deosebita, deoarece este legata de mediul geografic, de factorii pedo-
climatici delimitati pe un anumit areal.
Coversia agriculturii clasice, conventionale trebuie sa se faca in mod treptat la inceput in
agricultura ecologica pe suprafete mari care sa cuprinda si zone si microzone compacte libere de

22
boli si daunatori si numai dupa aceea in agricultura biologica,daca aceasta cade de acord cu
cerintele ,consumurile de produse ale societatii si cu exigentele econimice. Demn de retinut ste
faptul ca nu se pot produce vegetale ‘bio’ avand in vedere numai criteriile de
sanogeneza,respingand pe cele strict alimentare,nutritive si financiar-economice.
Obtinerea si promovarea produselor ‘eco’ si ‘bio’ este posibila prin intermadiul unei
politici coerenta si de lunga durata,care sa tina seama de urmatoarele elemente :
 Ansamblul interactiunilor dintre tehnicile de cultura,mediu si vegetatia consumabila,
 Introducerea si generalizarea tehnologiilor mai putin poluante sau mai putin poluante,
 Promovarea metodelor operationale ce permit evaluarea calitatii produselor,
 Controlul produselor dela producator pana la consummator.
La comercializarea bioproduselor se impune cunoasterea exacta a originilor,aria
geografica a terenului unde s-au cultivat si componeta chimica a acestuia. Produsele trebuie sa
provina dintr-o productie ce se limiteaza la o tehnologie strict ecologica sau biologica, ce poseda
notorietate locala sau nationala si care fac obiectul unei proceduri de recunoastere de catre
factorii guvernamentali abilitati in acest scop.

23
 CAPITOLUL V.
CONTROLUL ECOLOGIC AL PRODUSELOR
AGRO-ALIMENTARE

Un alt aspect esential al politicii de securitate alimentara il constituie controlul eficient

al produselor obtinute agro-industrial, deoarece in circuitul economic se pot introduce produse de
slaba calitate, murdare, nesortate si chiar poluate, care atenteaza la viata si sanatatea
consumatorului. Cercetarea si supravegherea unor asemeanea produse este esentiala din punct de
vedere igienic si medical, pentru a reduce si elimina eventualele maladii rezultate din consumul
lor.
In societatile industriale, poluarea de catre industria alimentara a aprovizionarii cu
alimente a populatiei presupune o specializare care prezinta o serie de avantaje si
dezavantaje.Astfel, industria este capabila de a produce majoritatea alimentelor cu un pret cu
mult mai convenabil si intr-un timp mai scurt decat cei care le prepara, insa uneori, datorita
conditiilor necorespunzatoare, statul, impreuna cu organizatiile nonguvernamentale, este dator sa
preia functia de control care sa garanteze maximum de prospetime, compatibilitate si igiena a
produselor comercializate en-gross sau en-detail.
Controlul produselor de natura vegetala si animala este efectuat diferit in statele lumii,
dar se bazeaza pe principii comune :
 Existenta unei legislatii bine pusa la punct, obligatorie pentru toti producatorii si
comerciantii ;
 Efectuarea controlului de catre organele de stat abilitate ;
 Autorizarea Politiei de a efectua controlul produselor fabricate si comercializate ;
 Colaborarea instantelor de control cu consumatorii, institutele de cercetare si
laboratoarele de analizice fizice si chimice ;
 Protejarea consumatorului de eventualele daune provocate sanatatii sale de substantele
nocive existente in alimente , de inselare sau ed ruta ;
 Autorizarea exclusiv pentru importul de produse agroalimentare ce corespunde
exigentelor igienice in vigoare.

24
 Si in tara noastra, in vederea practicarii unei industrii alimentare ecologice , s-a impus
introducerea licentelor de fabricatie la carne, lapte, conserve de peste, legume, fructe, bauturi
racoritoare si vin, care oblige alinierea producatorilor la standardele internationale. Pe aceasta
cale , agentii economici sunt obligate sa practice tehnologii moderne, nepoluante, sanogenice, cu
garantarea calitatii si originalitatii produselor fabricate, evitandu-se astfel produsele falsificate,
degradate si alterate, contrare cerintelor piatii si normelor sanitare.
Licentele de fabricatie a produselor alimentare se acorda agentilor economici de catre
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin Directia de Politici Agroalimentare, care
are drept obiectiv,printre altele, supravegherea si controlul activitatii producatorilor in domeniul
respectarii normelor ecologice. In aceasta actiune sunt angrenate Agentia de supraveghere si
protectia mediului si Politia sanitar veterinara.
Pe langa Ministeriul de Resort, un rol deosebit revine Ministeriului Comertului
,Ministeriului Sanatatii care, in colaborare cu asociatiile patronale din industri agro-
alimentara,trebuie sa elaboreze strategia si programele de producere,fabricare si conditionare a
alimentelor,acorda licentele pentru import-export si prea initiativele legislative in domeniu.
Controlul produselor se face prin Politia sanitara si ed medicin apreventiva din
Ministeriul Sanatatii si Politia sanitar veterinara din cadrul Ministeriului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor. O veriga importanta o reprezinta Asociatia Nationala pentru Protectia
Consumatorilor si Oficiile pentru protectia consumatorilor, care prin intermediul laboratoarelor
Larex, efectueaza analizele necesare asupra produselor puse in vanzare, din import sau
autohtone.
Calitatea produselor ecologice trebuie sa fie conforme cu cele mai exigente norme
sanitare si ed calitate aprobate de U.E.Conform sistemelor ‘Hazard Analysis and Critical Control
Points ‘( H.A.C.C.P. ) si ‘Standard Sanitation Organisation Procedured’( S.S.O.P. ).
In Romania ,legiferarea produselor alimentare ecologice este realizata prin ordananta de
urgenta nr. 34/2000, publicata in Monitorul Oficial nr.172 din data de 21.04.2000.
Conform acestui act normativ productia ecologica, definita ca fiind ‘obtinerea de
produse agroalimentare fara utilizarea produselor chimice de sinteza’ are ca scop realizarea unor
sisteme agricole durabile, diversificate si echilibrate care asigura protejarea resurselor naturale si
sanatatea consumatorilor.

25
 Produsele ecologice obtinute for fi etichetate corespunzator astfel incat prin continutul
etichetei cumparatorul sa fie informat ca acestea au fost obtinute in conformitate cu metodele de
productie ecologice prevazute.
Eticheta produselor ecologice va indica in mod obligatoriu :
 Numele si adresa producatorului sau prelucratorului ;
 Denumirea produsului inclusiv metoda de productie ecologica utilizata ;
 Numele si marca organismului de inspectie si certificare ;
 Conditii de pastrare ;
 Termenul minim de valabilitate
 Interzicerea depozitarii in acelasi spatiu a produseloe ecologice alaturi de alte produse .
Etichetele vor cuprinde o sigla specifica produselor ecologice controlate.
Orice operator in acest domeniu trebuie sa isi inregistreze activitatea la Autoritatea
Nationala a Produselor Ecologice.Ordonanta mentionata include un sistem de sanctiuni pentru
nerespectarea prevederilor sale.
Tendinta accentuate a urbanizarii in tarile in curs de dezvoltare, unde ritmul de
concentrare urban este dublu fata de tarile industrializate, alaturi de alti factori ridica problema
dublarii capacitatilor de productie agricola si alimenatara si a modernizarii sistemului de
distributie.Aceasta presupune introducerea de modificari substantiale in productia
agroalimentara10, de a elabora principiile unor sisteme nationale si internationale de
aprovizionate.
Criteriile pentru perfectionarea sistemului de alimentatie pe plan national se pot rezuma
la urmatoarele :
 Sistemul trebuie sa dispuna de cantitati suficiente de alimente sanatoase si nutritive , care sa
corespunda necesitatilor si traditiilor nationale ;
 Sistemul trebuie sa conserve cu grija resursele naturale si pentru generatiile viitoare prin
strategii agro-alimentare pe termen scurt, mediu si lung ;
 Sistemul trebuie sa fie compatibil cu alte sisteme sociale si economice, cu valorile proprii
ale unei societati umane.
In SUA si in alte tari dezvoltate aceste criterii functioneaza optim, ceea ce se
concretizeaza in productivitatea in crestere a sistemului agro-alimentar, in marea varietate a

10
Agroalimentata- Referitor la produse alimentare provenite din agricultură.

26
ofertei si in faptul ca alimentele au pretul de vanzare relativ scazul.Consumatorii platesc 17-20%
din buget pentru cheltuielile alimentare , comparativ cu tarile in dezvoltare ( care aloca in acest
sens peste 50% ) acesta fiind si un indicator al gradului de civilizatie.
Multitudinea aspectelor ce concura la realizarea unei alimentatii suficiente si rationale se
coreleaza cu masuri destinate ameliorarii sanatatii publice, care privesc in acelasi timp starea
agriculturii si modernizarea tehnologiilor, educatia nutritionala a colectivitatilor si conexiunile
intre serviciile sociale cu implicatii in sfera alimentatiei si nutritiei.

5.1. Omul modern nu are o alkimentatie sanatoasa! Care sunt problemele?

Prima problema pentru fiecare dintre noi o constituie modul in care hrana este produsa :
incepand cu recoltarea timpurie, dar mai ales problemele legate de tratarea culturilor cu
ingrasaminte chimice, pesticide, hormoni. Urmeaza apoi transportul, ambalarea, congelarea care
duc la scaderea calitatilor nutritive ale alimentelor. Acesta insa, este doar inceputul.
A doua problema in acest traseu al alimentelor este prelucrarea excesiva. Un minus serios
al civilizatiei noastre este lipsa timpului si comoditatea. Cumparam semifabricate, conserve,
mezeluri. Aceste produse au cantitati mari de sare, grasimi, conservanti. Noi coacem, prajim sau
supraincalzim alimentele pentru a obtine felurile de mancare pregatita. Este foarte adevarat ca
bucataria traditionala romaneasca este recunoscuta ca fiind foarte gustoasa, dar aceste feluri de
mancare se obtin dupa o preparare ce necesita fierbere sau prajire. Ca rezultat, vitaminele,
mineralele, enzimele se pierd si raman calorii, sare, colesterol, grasimi. O asemenea mancare mai
necesita sa fie si digerata, transformata din bucati in substante nutritive microscopice, pentru a
patrunde in sange si pentru a hrani celula.
Asa apare o a treia problema, pentru ca in aceste conditii digerarea hranei reprezinta a
treia problema in alimenattia omului modern. Procesul de digestie incepe in gura, unde hrana
trebuie mestecata, maruntita, imbibata cu fermenti, care incep sa o descompuna. Din pacate, noi
nu mestecam hrana suficient de bine, mancand in graba sau cu multa pofta. Digestia esentiala are
loc in stomac, unde hrana se descompune in elemente mai mici. Multi oameni sufera de
indigestii, gastrite, ulcere. Cu asemenea probleme se elimina insuficienti acizi si enzime pentru o
descompunere completa a hranei. Mai sunt si alti factori, care impiedica eliminarea acizilor si a
enzimelor: alimentele bogate in grasimi, bolile, medicamentele, cafeaua, alcoolul, tigarile. Apoi

27
hrana ajunge in intestinul subtire, care foloseste pentru absorbtie niste organe microscopice,
numite vilozitati. Anume la acest nivel hrana este digerata definitiv, absorbita si transmisa in
sange. Este un sistem exceptional de sensibil, extrem de vulnerabil.
La acest nivel apare a patra problema. Aceste vilozitati se distrug in urma actiunii
factorilor nocivi si nu se restabilesc fara o nutritie adecvata. Ca rezultat, scade absorbtia, toate
celulele corpului nu mai primesc suficienta hrana si starea generala de sanatate se inrautateste.
Alimentatia a jucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului.Calitatile si defectele
acesteia influenteaza in mod hotarator starea de sanatate. Stiinta moderna a nutritiei nu face decat
sa aprofundeze numeroasele fete ale legaturii fundamentale dintre om si aliment. Metabolismul
general al organismului -deci totalitatea reactiilor biochimice-isi are ca drept punct de plecare
alimentele ingerate.

28