CAPITOLUL 1.

GENERLITATI

1.1. Definitie

Energia eoliana este energia continuta de forta vantului ce bate pe suprafata pamantului.
Exploatata, ea poate fi transformata in energie mecanica pentru pomparea apei, de exemplu, sau
macinarea graului, la mori ce functioneaza cu ajutorul vantului. Prin conectarea unui rotor la un
generator electric, turbinele de vant moderne transforma energia eoliana, ce invarte rotorul, in
energie electrica.

1.2. Avantaje

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea

energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea dependenţei
de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică globală. Utilizarea
resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de
generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in
special este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Tipuri de sisteme eoliene de mici capacitati: Sisteme eoliene autonome
 Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu
efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
 Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici a unui
fel de deşeuri.
 Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în
centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai
mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare
externalităţile negative inerente utilizării combustibililor clasici.
În 2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi
eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.
 Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mare decât costurile

1
centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei
normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

1.3. Dezavantaje

La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul destul de

mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii ani, însă, preţul de
producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând până la cifre de ordinul 3-4
eurocenţi pe kilowatt oră, prin îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie neplăcută - şi de asemenea
produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). Alţii susţin că turbinele afectează mediul şi
ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru instalarea
lor.
Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariţie atractivă
stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele şi că alte surse de energie,
precum generarea de electricitate folosind cărbunele, sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu,
deoarece creează poluare şi duc la efectul de seră.
Un dezavantaj practic este variaţia în viteza vântului. Multe locuri pe Pământ nu pot produce
destulă electricitate folosind puterea eoliană, şi din această cauză energia eoliană nu este viabilă în
orice locaţie.

1.4. Mori de vant

Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata de vant atunci cand au navigat
pe Nil in amonte, in jurul secolului IV i.Hr. Peste secole vasele cu panze aveau sa domine marile si
oceanele lumii, servind in principal transportului comercial, dar si in scopuri militare si stiintifice.
Marile imperii ale erei noastre foloseau vasele cu panze pentru a controla si domina marile.
Aceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa sunt construite cu echipamente
moderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta - fie ca vase sportive, fie ca ambarcatiuni de
agrement.
Energia eoliana a fost exploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fost construita in
vechea Persie in secolul VII. De atunci morile de vant sunt folosite pentru macinarea graului,
pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furnizarea altor forme de energie mecanica. Insa
exploatarea pe scara larga a aparut abea in secolul XX, odata cu aparitia “morilor de vant” moderne
– turbinele de vant ce pot genera o energie de 250 pana la 300 de kilovati.

2
 Pentru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele de vant sunt
instalate in tarile dezvoltate si acolo unde intensitatea vantului permite puterii eoliane sa poata fi
exploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie electrica, precum caldura degajata de
arderea carbunilor.
Imbunatatirile aduse rotoarelor si elicelor, combinate cu o crestere a numarului de turbine
instalate, a dus la o marire a puterii energiei eoliene cu circa 150% din 1990. In 1997, de exemplu,
piata mondiala a energiei eoliene manipula in jur de 3 miliarde de dolari.
Moara de vânt este strămoşul generatoarelor eoliene. Ea a apărut în Evul Mediu în Europa.
Ea a funcţionat la început cu ax vertical.
Mai târziu, morile se orientau după direcţia vântului şi au fost puse pânze pentre a capta mai
bine energia vântului.
Prima moară de vânt cu pale profilate a apărut în secolul doisprezece. Chiar dacă era
foarte simplă, este totuşi vorba de prima cercetare aerodinamică a palelor. Acestea au fost utilizate
în principal pentre pomparea apei sau pentru măcinarea grâului.
În perioada Renaşterii, inventatori celebrii ca Leonardo da Vinci s-au interesat foarte
intens de morile de vânt, ceea ce a condus la numeroase inovaţii, uneori inutile. De atunci, morile s-
au înmulţit în Europa.
Revoluţia industrială a oferit un nou început pentru morile de vânt, prin apariţia de noi
materiale. În consecinţă, utilizarea metalului a permis modificare formei turnului şi creşterea
considerabilă a maşinilor pe care le numim pe scurt "eoliene".
Evoluţia electricităţii în secolul XX a determinat apariţia primelor eoliene moderne. Este
studiat profilul palelor, iar inginerii se inspiră după profilul aripilor de avion.
În prezent, eolienele sunt, aproape în totalitate cu ax orizontal, cu excepţia modelelor cu ax
vertical ca cele cu rotor Savonius şi Darrieus, care sunt încă utilizate, dar sunt pe cale de dispariţie.
Ultimele inovaţii permit funcţionarea eolienelor cu viteză variabilă, respectiv reglarea
vitezei turbinei eoliene în funcţie de viteza vântului.

Stocare
       
acumulatori

Energie cinetică Energie mecanică Energie electrică

Reţea de distribuţie
vânt rotor generator

Sarcini izolate
         
(ex: sate izolate)

3
 
Energia de origine eoliană face parte din energiile regenerabile. Aero-generatorul utilizează
energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului său: aceasta este transformată în
energie mecanică, care la rândul ei este transformată în energie electrică de către generatorul cuplat
mecanic la turbina eoliană.
Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au viteze de acelaşi
ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteză. În sfârşit, există
mai multe posibilităţi de a utiliza energia electrică produsă: fie este stocată în acumulatori, fie este
distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
Sitemele eoliene de convesie au şi pierderi. Astfel, se poate menţiona un randament de
ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplcatorului. Trebuie luate în considerare, de
asemenea, pierderile generatorului şi ale eventualelor sisteme de conversie.
Chiar dacă turbinele eoliene moderne au intrat pe piaţă, clasicele sisteme de
producere a energiei sunt folosite în special în regiunile izolate şi sunt deosebit de eficiente în
localităţile mici
Cercetătorii mai dau o şansă morilor de vânt şi spun că pot fi folosite şi astăzi pentru
producerea energiei în mod eficient. În întreaga lume există peste douăzeci de producători de mori
de vânt clasice.
Principalele companii care fabrică astfel de mecanisme pentru producerea energiei sunt în
Statele Unite ale Americii, Noua Zeelandă, Australia şi Marea Britanie.
Pe lângă faptul că vântul nu costă nimic, ca sursă energetică el poate fi o alternativă bună
pentru localităţile mici, aflate departe de sursele tradiţionale. În Europa, principalii utilizatori de
mori de vânt sunt Olanda, Danemarca, Spania, Marea Britanie, dar şi Polonia, Cehia, Ucraina,
Estonia şi Franţa. Acestor ţări li se adaugă SUA, Antigua, Barbados, Africa de Sud, Noua Zeelandă
şi Japonia.
În unele dintre aceste state, morile de vânt se mai folosesc şi acum pentru măcinarea
cerealelor. De asemenea, pompele cu palete multiple, acţionate de vânt sunt folosite pentru a obţine
apa din puţuri în regiunile izolate, în special în Australia şi Africa de Sud. Apa pompată este
depozitată într-un turn din apropiere.

Designul, neschimbat de sute de ani

4
 Deşi în mod obişnuit se numesc mori de vânt, aceste mecanisme sunt numite maşini de vânt
şi pompe de vânt. O pompă de vânt obişnuită are o roată cu diametrul detrei-patru metri, cu circa 20
de palete. Roata este montată pe un stâlp, având înălţimea medie de opt metri. Forţa vântului pe o
derivă verticală din spate menţine roata cu faţa spre vânt.
Însă deriva este concepută să întoarcă roata numai când vântul devine extrem de puternic,
pentru a preveni vătămarea mecanismului.
În cele mai multe cazuri, morile de vânt sunt aşezate în apropierea râurilor şi atunci rotaţia
paletelor este transformată într-o mişcare de sus-jos pentru a acţiona pompa. Pentru că morile de
vânt au fost atât de eficiente şi durabile, designul lor nu a fost schimbat de sute de ani.

Energia eoliană, combinată cu cea solară

Moara de vânt de la Wimbledon e punct turistic

Specialiştii în eficienţă energetică atrag atenţia că morile de vânt trebuie folosite în funcţie de climă.
Într-un studiu recent, cercetătorii danezi au arătat că, în condiţiile climaterice din Danemarca,
sistemele fotoelectrice sunt efective doar în proporţie de 18% în ianuarie şi de 100% numai în iulie.
Eficacitatea lucrului staţiilor eoliene este şi ea cuprinsă între 55% în iulie şi 100% în ianuarie.
Danezii spun că varianta optimă este combinarea instalaţiilor morilor de vânt cu cele solare.
Specialiştii în resurse energetice mai arată că litoralurile marine şi munţii au potenţialul eolian cel
mai ridicat. Dar există multe alte teritorii cu un potenţial eolian necesar pentru utilizare. Ca sursă
energetică, vântul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare, dar în anumite perioade
prezenţa vântului se observă pe parcursul întregii zile.
Eficacitatea resurselor eoliene depinde de relieful pământului şi de prezenţa obstacolelor
plasate la înălţimi de până la 100 metri.
În localităţile montane, spre exemplu, două suprafeţe pot avea potenţial solar egal, însă
potenţialul vântului poate fi diferit datorită diferenţei dintre direcţiile maselor de aer. În legătură cu
aceasta, planificarea locului pentru amplasarea unei mori de vânt are nevoie de studii mai detaliate
decât montarea unui sistem solar.

Zgomotul a fost mult redus

Chiar dacă morile de vânt de primă generaţie erau teribil de greu de suportat din cauza
zgomotului pe care îl făceau continuu, în prezent noile tehnologii au permis reducerea considerabilă
a poluării sonore făcute de astfel de instalaţii. Acum, pe scara surselor de zgomot, morile de vânt se

5
situează undeva între zgomotul produs de un vânt slab şi zgomotul din interiorul unei locuinţe,
respectiv la aproximativ 45 decibeli.

Germania şi Danemarca folosesc cel mai mult eolienele

Cei care vor să-şi instaleze o moară de vânt pentru producerea energiei trebuie să calculeze
costurile şi eficienţa acesteia. Cea mai ieftină moară de vânt costă aproximativ 2.500 dolari
americani.
Ceea ce duce la producerea unui kilowat la un preţ mai mic faţă de cel al unuia produs de o
instalaţie eoliană modernă. Se estimează că instalarea unui kW eolian impune achiziţionarea unei
aparaturi de aproximativ 1.000 euro.
Specialiştii spun însă că preţul unui kWh depinde de preţul instalării eolienei, ca şi de
cantitatea de energie produsă anual. Acest preţ variază în funcţie de locaţie şi scade pe măsura
dezvoltării tehnologiei.
Ţările cele mai avansate în privinţa folosirii sistemelor eoliene sunt Germania şi Danemarca,
unde investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie particulari sau agricultori.
În cele două state există tendinţa ca sistemele eoliene să fie folositede populaţie. În plus,
energia eoliană este percepută ca o cale de diversificare a producţiei agricole. În Danemarca,
100.000 de familii deţin acţiuni în energia eoliană.
Sistemele eoliene au permis crearea de locuri de muncă pentru danezi şi germani în diverse
sectoare, precum cele de producere a eolienelor şi a componentelor acestora, instalării eolienelor,
exploatării şi întreţinerii. În prezent există peste 15.000 de angajaţi în Danemarca şi 30.000 în
Germania implicaţi în filiera eoliană.

Densitatea aerului trebuie să fie mare

Pentru a funcţiona în parametrii optimi, morile de vânt trebuie amblasate acolo unde masa
aerului e mai mare. Cu cât aceasta e mai mare, cu atât mai repede se rotesc elicele, producând o
cantitate sporită de energie. Specialiştii spun că, atunci când amplasăm o moară de vânt, trebuie să
ţinem cont şi de densitatea locală a aerului.
Diferenţe notabile se înregistrează între regiunile înalte şi cele de la şes. La câmpie,
densitatea aerului este mai mare, iar forţa de acţiune a vântului este mai mare. La presiunea
atmosferică normală şi temperatura de 15°C, densitatea aerului constituie 1,225 kg/mc. Însă, odată
cu mărirea umidităţii, densitatea mai scade puţin.

6
 Pe suprafeţele plasate mai sus de nivelul mării, în munţi, spre exemplu, presiunea
atmosferică este mai mică şi, corespunzător, este mai mică şi densitatea aerului, deci se produce o
cantitate redusă de energie pe suprafaţa elicei.
Morile de vânt, amplasate pe rutele lebedelor
În Olanda, lalelele sunt plantate în jurul morilor .Cercetătorii britanici vor să schimbe
amplasarea morilor de vânt în funcţie de traseele păsărilor migratoare ce vin din Islanda. Direcţia de
migraţie arată exact direcţia din care bat cel mai eficient vânturi, pe care eolienele oamenilor le-ar
putea folosi.
Pentru acest lucru ei au comandat un studiu despre o familie de şapte lebede care iernează în
rezervaţia britanică Dumfriesshire. Cele şapte lebede au fost urmărite prin satelit din Islanda şi până
când au ajuns în Marea Britanie.
Cercetătorii spun că au hotărât să monitorizeze lebedele pentru că nu ştiau care e traseul lor.
«Ştiam că ele părăsesc Islanda şi se îndreaptă spre Scoţia şi Irlanda, dar nu ştim nimic despre ruta
lor până ajung aici», a declarat Brian Morrel, managerul de proiect. Acesta a adăugat că, din datele
obţinute, s-au obţinut traseele perfecte de amplasare a bateriilor de eoliene.

Prima moară de vânt a apărut în Afganistan

Vântul este cunoscut omenirii drept sursă energetică de peste 10.000 de ani, dar dovezile
arheologice arată doar că egiptenii din Antichitate foloseau vântul pentru mori încă de acum 5.000
ani. Prima moară de vânt, aşa cum o ştim noi, a apărut în jurul anului 700, pe teritoriul
Afganistanului. De atunci datează şi maşinile eoliene cu axă verticală de rotaţie, care se utilizau
pentru măcinarea grăunţelor.
Cunoscutele instalaţii eoliene asigurau funcţionarea unor sisteme de irigare pe insula Creta
din Marea Mediterană. Morile pentru măcinarea boabelor, care funcţionau pe baza vântului, sunt
foarte cunoscute în perioada medievală.
În secolul al XIV-lea, olandezii au îmbunătăţit modelul morilor de vânt, răspândite în
Orientul Mijlociu, şi au început utilizarea largă a instalaţiilor eoliene la măcinarea boabelor. În
1854, în SUA apare o pompă de apă care funcţiona pe baza energiei vântului. Această pompă
semăna cu modelul morilor de vânt, dar avea mai multe braţe şi un fluger pentru determinarea
direcţiei vântului.
Către anul 1940, americanii utilizau peste şase milioane de instalaţii de acest tip pentru
pomparea apei şi producerea energiei electrice. Echivalentul modern al morilor de vânt este turbina
de apă, larg utilizată pentru a furniza energia necesară acţionării unor generatoare de electricitate

7
imense în reţelele hidroelectrice de azi. De exemplu, Norvegia produce cea mai mare parte a
electricităţii în acest fel.
Alte utilizari

Sa gasesti o sursa de curent pentru a-ti putea incarca telefonul mobil poate fi o problema
atunci cand te afli intr-o calatorie la munte sau, pur si simplu, ai uitat sa iti iei incarcatorul cu tine.
Insa, solutia acestei probleme poate fi mai simpla decat s-ar. Gizmodo spune ca studentii de la
Indian Institute of Technology au venit cu o idee extraordinara. Ei au creat o turbina portabila,
alimentata de energia eoliana, care poate fi atasata telefonului mobil pentru incarcare.
Tehnica nu este inca pe piata, insa departamentul a trimis o propunere Ministrului Stiintei si
Tehnologiei din India pentru a putea fabrica acest tip de turbina la o scara mai larga, a afirmat Prof.
Lalit Kumar Das, conducatorul Departamentului de Design Industrial. Acest aparat este menit celor
ce se afla pe zonele de coasta, unde vantul este mai mereu prezent. Insa poate fi folosit peste tot,
chiar si in timpul unei calatorii, atata timp cat exista curenti de aer. Acest mecanism ar putea fi o
solutie ideala pentru cei ce nu au la indemana o sursa de electricitate.
Si in cazul in care va intrebati cine va cumpara un telefon celular, daca nu are curent
electric, s-ar putea sa ramaneti uimiti. De exemplu, populatia din Ciosa, Bistrita Nasaud, Romania,
cumpara telefoane mobile, chiar daca electricitatea e doar un concept la care viseaza ca o sa ajunga
intr-o buna zi si in satul lor.
Semnalul de retea in zona este bun, dar daca vor sa incarce un telefon, aeasta inseamna un
drum de 8 km pana la cel mai apropiat oras. Iar acesta nu este un caz izolat. Potrivit lui Roy Stear,
de la Freeplay Energy, o companie care va produce si vinde generatoare bazate energie eoliana,
„Kenya are 30 de miloane de oameni si 3 milioane de utilizatori de telefoane mobile, insa numai
200,000 de case beneficiaza de energie electrica”.

1.5. Siguranta energiei eoliene

Energia eoliana e o sursa de putere electrica promitatoare in viitor datorita ecologitatii si

infinitatii sale. Totusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul zilei, sezonului sau anilor
energia generata de vant e o resursa intermitenta. In zonele de pe glob cu actiune puternica a
vantului turbinele actioneaza in jur de 60% din timpul anului. Chiar si asa vantul poate fi insuficient
pentru ca turbinele sa functioneze la capacitate maxima. Cu toate acestea tehnologia a reusit sa-si
adapteze creatiile imbunatatindu-le si producand si alte ce folosesc acest tip de energie.

8
 1.6. Sisteme eoline

Sistemul eolian simplu

Configuratia acestui tip de sistem este foarte simpla.  Lipsa  bateriilor pentru stocarea
energiei electrice reduce semnificativ pretul de cost. Alimentarea consumatorilor se face direct in
curent continuu fara controlul exact al tensiunii de alimentare.
     Aplicatile care folosesc  acest tip de sistem sunt:
- pompare apa pentru irigatii
- pompare apa uz casnic
  In general apa va fi stocata intr-un bazin de unde va fi putea fi folosita cu un debit mai mare
decat cel furnizat de pompa.
Sistemul eolian hibrid

Configuratia  sistem eolian hibrid. Acest sistem complex este dezvoltat prin adaugarea unui
generator diesel, care are rolul de a compensa lipsa energiei electrice in situatii critice, neprevazute. 
 
Sunt folosite  baterii pentru stocarea energiei electrice. Alimentarea consumatorilor se face 
in curent continu (DC) sau alternativ (AC).
 
Consumatorii din curent continu vor fi consumatori eficienti , pentru realiza o diminuare
semnificativa a consumului de energie
 

9
 CAPITOLUL 2. STRUCTURĂ ŞI FUNCŢIONARE

2.1. Părţile componente ale unei turbine

 Compunerea sistemului:
1. Pale
- Forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de rotatie necesara. Acest design este
propriu fiecarui tip de generator electric.
2. Nacela
- Contine generatorul electric asigurand si o protectie mecanica
3. Pilon
- Asigura strucura de sustinere si rezistenta a ansamblului superior.
4. Fundatie
- Asigura rezistenta mecanica a generatorului eolian.

2.2. Forme constructive

Orientarea axului
Există mai multe tipuri de eoliene. Se disting însă două mari familii: eoliane cu ax vertical şi
eoliene cu ax orizontal.
Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a antrena
generatorul.
Eoliene cu ax vertical
Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mică, având înălţimea de 0,1 - 0,5 din
înălţimea rotorului. Aceasta permite amplasarea întregului echipament de conversie a energiei
(multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitând astfel operaţiunile de întreţinere. În plus, nu
este necesară utilizae unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca în cazul eolienelor cu ax orizontal.
Totuşi, vântul are intensitate redusă la nivelul solului, ceea ce determină un randament redus al
eolienei, aceasta fiind supusă şi turbulenţelor de vânt. În plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate
pentru a porni, pilonul este supus unor solicitări mecanice importante.
Din acest motive, în prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu precădere către
eolienele cu ax orizontal.
Cele mai răspândite două structuri de eoliene cu ax vertical se bazează pe principiul
tracţiunii diferenţiale sau a variaţiei periodice a incidenţei:

10
•  Rotorul lui Savonius în cazul căruia, funcţionarea se bazează pe principiul tracţiunii diferenţiale.
Eforturile exercitate de vânt asupra fiecăreia din feţele uni corp curbat au intensităţi diferite. Rezultă
un cuplu care determină rotirea ansamblului.
•  Rotorul lui Darrieus se bazează pe principiul variaţiei periodice a incidenţei. Un profil plasat
într-un curent de aer, în funcţie de diferitele unghiuri, este supus unor forţe ale căror intensitate şi
direcţie sunt diferite. Rezultanta acestor forţe determină apariţia unui cuplu motor care roteşte
dispozitivul.
Eoliene cu ax orizontal
Funcţionarea eolienelor cu ax orizontal se bazează pe principiul morilor de vânt. Cel mai
adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se
obţine un bun compromis între coeficientul de putere, cost şi viteza de rotaţie a captorului eolian, ca
şi o ameliorare a aspectului estetic, faţă de rotorul cu două pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic
este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sut mai puţin supuse unor solicitări mecanice
importante şi au un cost mai scăzut.
Există două categorii de eoliene cu ax orizontal:
•  Amonte: vântul suflă pe faţa palelor, faţă de direcţia nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este
orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului.
•  Aval: vântul suflă pe spatele palelor, faţă de nacelă. Rotorul este flexibil şi se auto-orientează.
 Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizată, deoarece este mai simplă şi dă cele mai
bune rezultate la puteri mari: nu are suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt mai
reduse şi are o stabilitate mai bună.
 Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în funcţie de direcţia şi forţa
văntului. Pentru aceasta, există dipozitive de orientare a nacelei pe direcţia vântului şi de orientare a
palelor, în funcţie de intensitatea acestuia..
În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru
producerea de energie electrică la scară industrială.

2.3. Modul de asamblare al nacelei

Elementele constructive ale nacelei (reprezentare 3D)

Legendă
1 – elice
2 – suportul elicelor
3 – elementele de fixare
4 – arbore principal
5 – generator secundar
11 – braţ de ridicare
12 – cilindru de divizare
13 – semiforma inferioară
14 – turnul
15 – controlul alunecării
11
 6 – cutia de viteze
7 – frână cu discuri
8 – răcitor cu ulei
9 – arborele cardanic
10 – generator principal
16 – angrenaj cu bielă
17 – inelul alunecării
18 – angrenajul alunecării
19 – unitatea primară de control
20 – unitatea hidraulică

Cum functioneaza o turbina eoliana ?

Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la randul lor
actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un multiplicator de viteza
care actioneza direct axul central al generatorului electric.
Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu
ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct retelei de
curent alternativ ( AC) spre distribuitori.

12
 CAPITOLUL 3. TIPURI DE SISTEME EOLIENE

3.1. Sistem telecom izolat alimentat cu energie  eoliana

  
Fiabilitatea alimentarii cu energie electrica a unui dispozitiv de telecomunicatii important,
este esentiala. O noua aplicatie a energiei alternative este alimentarea cu energie electrica a unui
sistem telecom pentru   furnizare acces internet, aflat intr-o zona fara access la reteaua publica.
Pentru aceasta aplicatie se poate opta pentru alimentare folosind generatoare eoliene.
De foarte multe ori operatorii de televiziune prin cablu ( CATV ), sau furnizorii de internet (
ISP ) au avut dificultati tehnice uriase pentru instalarea unor echipamente in locatii fara acces la
retea sau unde costurile instalarii ei este foarte mare.
Fiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr-un mod foarte riguros.
De aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de cost.
Pentru a determina pretul de cost al unui echipament este necesar sa determinam care sunt
consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp in care ei functioneaza. 
Emitatorul trebuie sa funtioneze non-stop , 24h din 24 ore timp de 365 zile pe an,
indiferent de conditile meteo si anotimp. Sistemul de alimentare trebuie sa acopere integral
consumul in timp de iarna si sa nu produca intreruperi de energie. 
 Locatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic:
  Vant continu la 12m/s timp de 4 ore pe zi
Pentru deservirea acestor consumatori sistemul va folosi sau o turbina eoliana care trebuie sa
produca tot necesarul de energie electrica.
Acest consumatori are nevoie de 288Wh pe zi timp de 7 zile pe saptamana sau putem
considera aproximativ un consum de 8,64KWh/luna. 
 Sistemul trebuie sa aiba  o autonomie de 3 zile, adica poate furniza energia necesara timp
de 3 zile de la turbina eoliana. Acest mod de proiectare va permite detectarea in timp util a oricarei
avarii, eliminand complet eventualitatea unei intreruperi de energie a consumatorului.
Descrierea funcţională a unui sistem eolian 
Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente principale:
 Turbina eoliana
  Acumulatori (baterii reincarcabile)  la 12 V
  Regulator de incarcare a bateriei
  Echipamente si conectori pentru subansamble.
Pentru aceasta aplicatie s-au ales urmatoarele componente :
 

13
  Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie de :
 1 turbina eoliana de 400W tip  Air X
 1  regulatoare de incarcare Steca pentru panouri ( turbina eoliana include un regulator
propriu )
 1  Acumulator cu ciclu profund tip S12/230A 
Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si implementarea lor
necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor si costurilor (care pot suferii
ajustari importante) specifice fiecarei locatii.
 Beneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme furnizeaza energie
ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala si este foarte fiabil. 
 
3.2. Centrala electrica eoliana

Potentiali beneficiari - Consumatorii autonomi de mica putere

DESCRIERE/ CARACTERISTICI SPECIALE
Inovatia se refera la tehnica eoliana si poate fi folosita pentru asigurarea cu energie a
diferitor consumatori. Centralele electrice eoliene pot fi folosite atit in mod independent, cit si in
componenta unor sisteme mixte: eoliene – solare sau eoliene cu Diesel.
Centralele electrice eoliene cunoscute pina in prezent nu sunt fiabile - in special, in cazul in
care intensitatea vintului este mare – deoarece, motorul eolian are rezistenta joasa la sarcinile inalte
provocate de vint, fapt ce reduce simtitor eficacitatea lucrului. In plus, centrala electrica eoliana are
randament scazut, intrucit, pentru rotirea rotii eoliene, se foloseste numai capacitatea portanta a
vintului care actioneaza asupra paletelor.
Problema pe care o rezolva inovatia tehnica propusa consta in sporirea randamentului si
eficacitatii lucrului, pe baza maririi fiabilitatii centralei electrice eoliene. Suplimentar, in centrala
electrica eoliana, pe sectoarele platformei turnate care este executata ca niste aripi, sunt amplasate
baterii solare, ceea ce permite obtinerea de energie indiferent de viteza vintului.
AVANTAJE
 Marirea randamentului motorului eolian pina la 0,5 – 0,6
 Marirea eficacitatii de lucru a centralei electrice eoliene
 Posibilitatea obtinerii energiei si in cazul cind vintul este slab si timpul este linistit
 Constructia este rigida si echilibrata in spatiu
 Reducerea probabilitatii aparitiei batailor cind puterea vintului este diferita.
Stadiul de dezvoltare - Disponibil pentru demontatii
Unde a fost aplicata/testata - In gospodariile vinicole din raionul Comrat

14
 Tip de colaborare dorita - Parteneriat, investitii, comercializarea produsului finit

3.3. Instalatie electrica eoliana

Potentiali beneficiari - fermieri, agenti economici, persoane particulare ce au nevoie de sursa

autonoma de energie
DESCRIERE/CARACTERISTICI SPECIALE
Inventia se refera la instalatiile de transformare a energiei eoliene in energie mecanica.
Aceasta poate fi folosita pentru producerea diverselor tipuri de energie. Instalatia include
consecutiv, legate intre ele si alcatuind un circuit inchis.
- un motor eolian cu axa de rotatie verticala care este unit cinematic cu pompa, continind
stuturile de presiune si de absorbtie
- un mecanism de actionare a generatorului electric si a pompei de circulatie
- un generator, un acumulator termic cu incalzitor si schimbator de caldura
- o pompa de circulatie.
Noutatea consta in faptul ca, in circuitul inchis format la stutul de presiune al pompei sunt
cuplate consecutiv acumulatorul pneumatic, regulatorul de presiune, colectorul de distribuire - care
contine doua sau mai multe strangulatoare. Pompa dispune de un rotor central si de cel putin doua
rotoare sateliti, care se afla in angrenare cu el.
Rezultatul consta in majorarea randamentului instalatiei si extinderea domeniului de
utilizare a energiei eoliene transformate.
AVANTAJE
 Majorarea randamentului instalatiei
 Extinderea domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate
 Cresterea coeficientul de conversiune (coeficientul Betz)
 Micsorarea totala a impactului negativ asupra mediului inconjurator
 Functionarea la diferite viteze ale vintului
Stadiul de dezvoltare - Testari in teren. Disponibil pe piata
Tip de colaborare dorita - Partener strategic pentru producerea si comercializarea produselor
finite.
3.4. Instalatie energetica eoliana

Potentiali beneficiari persoane particulare, intreprinderi mici.

AVANTAJE
 Posibilitatea de a mentine automat turatia nominala necesara la variatia vitezei vintului

15
  Marirea duratei de exploatare a instalatiei
 Un grad inalt de mentenanta
 Marirea sigurantei de exploatare a instalatiei la variatiile considerabile ale vitezei
vintului.
Independent de directia vintului, motorul eolian se roteste intr-o directie planificata. La o
presiune puternica si indelungata a vintului, cind instalatia eoliana depaseste numarul de rotatii
maxim admisibile se pune automat in functiune regulatorul centrifug. In consecinta, se produc
frinarea, reducerea si stabilizarea numarului turatiilor pina la cele planificate.
Stadiul de dezvoltare - Testari in teren
Tip de colaborare dorita - Cooperarea, investitii.

3.5. Motor eolian

Potentiali beneficiari - Gospodarii induviduale, fermieiri, întreprinderi mici
Este cu mult mai puternic decit cel obisnuit!

Inventia se refera la instalatiile pentru transformarea energiei cinetice a vintului în energie mecanica
si poate fi utilizata pentru obtinerea energiei electrice. Rezultatul inventiei consta în majorarea
puterii motorului eolian.
Motorul eolian cunoscut permite de a transforma energia vintului în energie mecanica pina
la o anumita limita, determinata de dimensiunile rotorului. Problema pe care o rezolva prezenta
inventie consta în majorarea puterii motorului eolian prin combinarea a doua rotoare activ/ reactiv si
Darieus. Majorarea puterii nu se efectueaza din contul maririi numarului de rotatii, ci din contul
majorarii momentului de rotatie. Aceasta permite de a folosi vintul de putere diferita, deoarece,
eficacitatea rotorului motorului eolian si a paletelor rotorului Darieus ating valoare maxima la
diferite viteze ale vintului.
AVANTAJE
 Majorarea puterii si eficacitatii de functionare a motorului eolian
 Costul raportat la 1 kW instalat este de 600 ? 700 USD cei de 2 ori mai redus decit costurile
existente
 Motorul eolian este compact si are un grad înalt de fiabilitate
 Rezistenta mare la vinturi puternice
 Permite majorarea suprafetei de lucru a rotorului.
Stadiul de dezvoltare - Disponibil pentru demonstratii - testari în teren.
Tip de colaborare dorita - Comercializarea produsului finit, parteneriat, investitii

16
 3.6. Motor eolian carusel (variante)

Potentiali beneficiari - Intreprinderi, agenti economici, persoane particulare

AVANTAJE
 Cheltuieli reduse - costurile producerii energiei electrice cu ajutorul noului motor eolian
sunt situate la 75% din costurile necesare pentru producerea de curent electric prin metodele
conventionale.
 Regleaza turatiile arborelui la devierile curentilor de vint, fapt ce contribuie la majorarea
termenului de functionare si a randamentului motorului eolian carusel
 Intretinerea motorului eolian nu costa mult
 Marirea duratei de functionare, datorita vitezei de rotatii mici de 10-15 ori/min.
 Energie neconventionala, regenerabila si cu efecte de poluare nule sau foarte mici
 Costul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti combustibili
 Timp redus de montaj al motorului
 In procesul de exploatare nu este necesara participarea omului
Stadiul de dezvoltare - Faza de dezvoltare / schita tehnica
Tip de colaborare dorita - Parteneriat, comercializare

3.7. Motor eolian cu transportor

Potentiali beneficiari - Intreprinderi, agenti economici, persoane particulare

Costuri mici, functionalitate inalta!
Inventia se refera la instalatiile de transformare a energiei eoliene in energie mecanica, care
poate fi folosita pentru producerea automata a diverselor tipuri de energie. Rezultatul inventiei
consta in intensificarea curentilor de aer si stabilizarea vitezei de rotatie a rotii eoliene.
Instalatia include consecutiv, legate intre ele si alcatuind un circuit inchis: un motor eolian
cu axa de rotatie verticala - unit cinematic cu pompa continind stuturile de presiune si de absorbtie;
un mecanism de actionare a generatorului electric si a pompei de circulatie; un generator; un
acumulator termic cu incalzitor si schimbator de caldura si o pompa de circulatie.
Dispozitivul permite reglarea vitezei de rotatie. Astfel, motorul eolian functioneaza atit la
vitezele mici, cit si mari ale vintului, iar viteza nominala a arborelui principal este reglata in mod
automat.
AVANTAJE
 Intensificarea curentilor de aer si stabilizarea vitezei de rotatie a rotii eoliene

17
 Extinderea domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate
 Costurile producerii energiei electrice cu ajutorul motorului eolian sunt situate la 75% din
costurile necesare pentru producerea de curent electric prin metodele conventionale
 Intretinerea motorului eolian nu costa prea mult
 Datorita vitezei de rotatie mici de 10 – 15 ori/ min, durata de functionare se mareste
 Costul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti combustibili
 In procesul de exploatare nu este necesara participarea omului.
Stadiul de dezvoltare - Faza de dezvoltare - proiect tehnic
Tip de colaborare dorita - Parteneriat, comercializare

3.8. Turbina elicoidala eoliana

Potentiali beneficiari - Consumatori de energie izolati (fermieri, reprezentanti ai micului

bussines in spatiul rural.
AVANTAJE
 Majorarea coeficientului de utilizare a energiei vintului datorita diferentei vitezelor
aerului pe cele 2 suprafete ale paletei (aparitia fenomenului de injectie)
 Functionare eficienta la viteze mici ale vintului
 Productivitate mare a energiei electrice, termice si mecanice, datorita noii constructii a
turbinei elicoidale eoliene. Aceasta contine axul (1), pe care sunt fixate rigid pe linie elicoidala cu
pas constant paletele (2), care au in sectiune normala profil aerodinamic.
 Reducerea frinarii vintului in turbinele de o lungime mai mare, deoarece paletele pot fi
instalate cu pas diferit al liniei elicoidale si anume, cu majorare spre iesirea din turbina.
 Paletele au in sectiune profil aerodinamic, care asigura un efect suplimentar generat de
injectia periferica a maselor de aer.
 Turbina elicoidala este cu autoorientare la directia vintului. Poate fi instalata cu ax
orizontal, cu ax amplasat sub un unghi sau cu ax vertical. De asemenea, turbina poate fi executata
cu suprafata exterioara cilindrica sau conica.
 Simplitatea constructiva, deoarece nu este necesar mecanismul de orientare a turbinei la
directia vintului
Stadiul de dezvoltare - Disponibil pentru demonstratii - testari in teren
Tip de colaborare dorita - Investitii

18
 CAPITOLUL 4. ESTIMĂRI FINANCIARE

4.1. Valoarea investiţiei unui sistem de energie eoliană la o casă de

vacanţă

Una din cele mai comune aplicatii a energiei alternative este alimentarea cu energie electrica
a unei case de vacanta sau cabana, aflata intr-o zona fara access la reteaua publica. Pentru aceasta
aplicatie se poate opta pentru alimentare folosind panouri fotovolatice sau generatoare eoliene.
Folosirea lor combinata este intodeauna posibila.
Fiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr-un mod foarte riguros.
De aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de cost. Pentru a determina
pretul de cost al unui echipament este necesar sa determinam care sunt consumatorii care vor folosii
aceasta energie si care este intervalul de timp in care ei functioneaza.
 
In acesta locatie se vor folosi urmatorii consumatori de energie :

1.  Consumatori In curent alternativ (AC)

Ore de Zile de
Putere functionare functionare
(W) pe Zi saptamana
Frigider (Stand. 14 cu. ft) 200 10 7
Televizor color 150 4 7
Receptor satelit 30 4 7
Radio-CD player 35 6 7
Rezerva de energie 50 3 7

2.  Consumatori in curent continu (DC)

Ore de Zile de
Putere functionare functionare
(W) pe Zi saptamana
Bec60-eco 11W -4buc 44 2 7
 
Locatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic:
   Vant continu la 12m/s timp de 4 ore pe zi

19
 Pentru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi un generator eolian (turbina
eoliana) care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica. Acesti consumatori au nevoie de
4 KWh pe zi timp de 7 zile pe saptamana sau putem considera aproximativ un consum de
124KWh/luna. 
Sistemul are o autonomie de 2 zile, adica poate furniza energia necesara timp de 2 zile chiar
daca nu avem nici un aport de energie de la turbina eoliana.
 
Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente principale:
  Turbina eoliana
  Grup de acumulatori (baterii reincarcabile)  la 6 V
  Regulator de incarcare a bateriei
  Invertor de curent continu (12V) -curent alternativ (220V)
  Lampi economice de curent continu
  Echipamente si conectori pentru subansamble.

Pentru aceasta aplicatie s-au ales urmatoarele componente :

 Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie de :
 1 turbina eoliana de 1000W tip Whisper WHI-200
   1  regulatoare de incarcare Steca
 10  baterii acumulatori cu ciclu profund tip SB6/330A 
   1  invertor Steca RI de 500W putere la iesirea de 220VAC
   4  becuri economice de 11W curent continu
Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si implementarea lor
necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor si costurilor (care pot suferii
ajustari importante) specifice fiecarei locatii.
  In cazul in care reteaua de energie electrica se afla la o distanta mai mare de 200-300m de
locatia cabanei ( casei de vacanta ), alimentare cu energie alternativa devine cea mai rentabila
solutie.
 Beneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme furnizeaza energie
ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala. Acesta este solutia de a obtine
energie electrica gratuita.
 

Estimarea financiara a sistemului

 

20
 Costurile aferente echipamentelor folosite in acest exemplu, publicate mai jos, sunt doar
estimative, urmand ca la evaluarea finala a fiecarui proiect sa fie aplicate reduceri de preturi
corespunzatoare topologiei si dimensiunii fiecarei aplicatii.  Datorita unicitatii fiecarui proiect
costurile aferente fiecarei aplicatii pot sa difere semnificativ.
 Preturile estimative ale echipamentelor folosite in cadrul acestui exemplu sunt:
 Panou fotovoltaic 165W     Model: USP150      Pret:   751 Euro
 Turbina eoliana Whisper         Model: WHI-200         Pret: 2500 Euro
 Regulator incarcare               Model: Tarom430       Pret:   260 Euro
 Acumulator 6V / 330Ah          Model: SB6/330A      Pret:  398 Euro
 Invertor Steca 500W               Model: 550 I              Pret:  485 Euro
 Bec economic 11W                Model: ESL11           Pret:    10 Euro 

4.2. O centrală eoliană pentru curte

O centrală eoliană de dimensiuni mici şi relativ ieftină va apărea pe piaţă în luna septembrie
în Statele Unite.

Skystream 3.7, dezvoltată de Southwest Windpower în Flagstaff, Arizona, are între 11 şi 30 de

metri înălţime şi costă cam jumătate dintr-o centrală eoliană convenţională.

Southwest Windpower plănuieşte să producă turbina în serie mare, lucru ce i-ar permite să o vândă
la un preţ cuprins între 10.000$ şi 12.000$ cu instalarea inclusă, cost înjumătăţit faţă de alte turbine
de aceeşi putere, dar care sunt produse în serie mică. Sistemul ar putea oferi economii cuprinse între
500$ şi $800 pe an. Costul energiei produse de alte sisteme similare este între 15-35cenţi/kWh.

După ce o turbină Skystream este instalată, casa foloseşte energia vântului când este disponibilă şi
energie de la furnizorul local de electricitate când viteza vântului este prea mică. În funcţie de zona
în care este instalată, turbina ar putea acoperi între 40-90% din necesităţile unei case obişnuite. În
plus, în funcţie de furnizorul de energie electrică, energia în exces poate fi trimisă în sistem, rducâns
şi mai mult factura de curent.

În România, preţul mare şi dificultăţile administrative au împiedicat până în prezent energiile

regenerabile să intre cu adevărat în competiţie cu combustibilii fosili. Nu putem decât spera că acest
lucru se va schimba cât de curând.

21
 CAPITOLUL 5. MARKETING

5.1. Strategii de marketing:

- alinierea la reglementarile specifice ale Uniunii Europene;

- descoperirea de noi locatii optime pentru dezvoltarea energiei eoliene, analiza locatiilor din
punct de vedere al potentialului eolian, studii de vant pentru determinarea randamentului centralelor
eoliene, alegerea solutiilor optime de finantare si co-finantare a proiectelor din domeniul energiei
eoliene ;
- exploatarea in conditii optime a potentialului eolian;
- dezvoltarea productiei de energie electrica in Romania din surse regenerabile
- atragerea capitalului privat in domeniul producerii energiei electrice din surse regenerabile;
- imbunatatirea sistemului de management al calitatii si sistemului de management al mediului in
conformitate cu cerintele ISO 9001 si ISO 14001.
Mediul legislativ si financiar pentru promovarea energiei eoliene este clar definit, in
cadrul general dat de documentele HG 443/2003 sau HG 1535/2003. Ministerul Economiei si
Finantelor promoveaza un mecanism financiar specific pentru incurajarea dezvoltarii surselor
regenerabile de energie: un sistem de cote obligatorii si comertul cu Certificate Verzi. In acest fel,
pentru 1 MWh produs se pot obtine peste 75 Euro. Este posibila o imbunatatire a facilitatilor de
piata acordate energiei verzi.
In concluzie, aparitia proiectelor eoliene importante este iminenta, chiar daca astazi
realizarile concrete sunt modeste. Investitorii sunt gata sa intre pe piata aplicatiilor eoliene. Actiuni
pregatitoare pentru investitii sunt:
-  identificarea prin analize si studii preliminare a amplasamentelor avantajoase,
- inceperea unor masuratori ale parametrilor vantului in amplasamentele alese, in vederea
acumularii datelor necesare calculelor tehnico-economice finale.
-  in paralel, asigurarea terenurilor respective (concesionare, cumparare etc).

CAPITOLUL 6. IMPACTUL PARCURILOR EOLIENE ASUPRA MEDIULUI

22
 6.1. Încadrarea în peisaj

Notăm în primul rând că într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din
considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanţa medie dintre două turbine eoliene
este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la
peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii
liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am
obişnuit şi pe care nu le mai considerăm cu un impact negativ asupra peisajului.
Turaţia rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 10 rotaţii/minut, deci nu
provoacă şi nici nu induce nici un fel de senzaţie negativă.
Vizual turbinele au design elaborat, atrăgător şi sunt vopsite în culori pastelate sau alb (cel
mai frecvent). Cel puţin la începutul promovării parcurilor eoliene industriale în România, apreciem
că acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela
unei turbine poate deveni un punct important de atractie.
Ocuparea terenului este minima în arealul amenajat (circa 0,1% din total) - ca şi în cazul
liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau păşunat.

6.2. Eolienele ca sursă de zgomot şi vibratii

Ca orice echipament industrial şi turbinele eoliene produc în funcţionare zgomote, datorită

sistemelor mecanice în funcţionare, a despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin
dreptul stâlpului de susţinere, cand se produce o comprimare a aerului.
Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot
sunt foarte riguros controlate de fabricanţii de turbine şi se iau măsuri tehnologice speciale pentru
fiecare sursă. Aşa se face că în urma unor măsurători în natură, fabricanţii dau garanţii ferme asupra
limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectivă.
Putem afirma însă că turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea
fabricanţilor garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depăşeşte
100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrătoare.
În cazul în care vântul bate în direcţia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanţă
de 40 m de o turbină tipică este de 50-60 dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii
umane obişnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o
locuinţă, iar la distanţa de peste 300 m zgomotul funcţionării unor turbine se confundă cu zgomotul
produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcţie contrară, nivelul zgomotului recepţionat
scade cu circa 10 dB(A).

23
 Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel
acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanţe suficiente faţă de aşezările umane, diverse
anexe gospodăreşti, instituţii publice, monumente istorice şi de arhitectură, parcuri, scuare, spitale şi
alte aşezăminte de interes public.
În ce priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

6.3. Impactul asupra păsărilor zburătoare

Principalul impact pus în discuţie pentru protejarea mediului este cel legat de impactul
păsărilor zburătoare cu rotoarele turbinelor eoliene în mişcare, precum şi perturbarea habitatului (la
sol), dacă în areal se află colonii semnificative de păsări.
Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu - intense dispute în ţările vest
europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe ţări au fost demarate multiple studii
de impact cu păsările.
Astăzi în ţările vest-europene ecologiştii şi promotorii centralelor eoliene au ajuns la un
consens: impactul dintre turbinele eoliene şi păsări este mai mic decât se afirmase la început şi în
orice caz mai redus decât impactul altor activităţi umane ca vânătoarea, transportul rutier şi aerian,
sau chiar existenţa structurilor statice ca stâlpii şi liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care
păsările se ciocnesc deoarece le văd greu.
Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energetici vântului în toate tările UE.
Aşa cum arătam existau peste 40.000 MW înstalaţi la finele anului 2005.
Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în cooperare cu
Fundaţia olandeză pentru protecţia păsărilor) estimează că anual sunt omorâte 1500 păsări prin
vânătoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier şi numai 20 păsări/1000 MW de turbinele
eoliene. Rezultă că numărul păsărilor omorâte de maşini este de 300 ori mai mare decât numărul
păsărilor omorâte de turbinele de vânt, iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.
Aceste estimări sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce
conclude că stâlpii şi liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru păsări decât
turbinele eoliene, care în rotaţie fiind constituie un avertisment vizual şi sonor semnificativ pentru
păsări, acestea evitând zona. Studiile radar din Tjaeborg - vestul Danemarcei unde funcţiona o
turbină de 2 MW, arată că păsările au avut tendinţa să-şi schimbe ruta de zbor cu 100-200 m faţă de
turbine şi trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distanţă sigură. Acest comportament a fost observat
atât ziua cât şi noaptea.
La Port-la-Nouvelle în sudul Franţei, cinci turbine sunt plasate într-o importantă rezervaţie
de păsări, prin care trec mii de păsări, inclusiv prădătoare, mai ales în timpul migraţiilor. Studiul,

24
întocmit de Liga Franceză pentru Protecţia Păsărilor a constatat că majoritatea păsărilor mai mari
zburau în mod deliberat în jurul turbinelor. În cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a
raportat la ligă nici o pasăre rănită sau omorâtă.
Aceaste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice în fiecare
amplasament,care să ţină cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate păsări din specii protejate cu
habitat stabil şi dacă speciile respective pot suferi o extincţie prin realizarea parcului eolian,sau dacă
pasajul păsărilor călătoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus.
În aceste cazuri se impun unele precauţii suplimentare cum ar fi creşterea distanţei dintre
turbine, amplasarea lor- în măsura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (în cazul unor
amplasamente pe culmi de dealuri), iar în cazuri extreme nedemararea execuţiei proiectului până la
efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care să determine
efectele posibilului impact.Suntem însă convinşi că aceste concluzii nu pot fi decât pozitive, aşa
cum s-a întâmplat în toate celelalte ţări care au dezvoltat productia din energie eoliană.

6.4. Interferenţa electromagnetică

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicarii.
Orice structura mare mobilă poate produce interferenţe electromagnetice. Turbinele de vânt
pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât
receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel reflectat. Interferenţa se produce
deoarece semnalul reflectat este intârziat atât datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale
turbinei cât si efectului Doppler datorat rotirii palelor.
Interferenţa este mai pronunţată pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slaba
pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de
rezistenta, îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt partial transparente la undele
electromagnetice.
Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a
emitatorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale
uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 - 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara.
Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin
interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele,
comunicaţia radio celulară si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.

25
 Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o solutie corecta
evident ca primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de emitatorii si receptorii din zona,
ca si existenta acestora în apropierea parcului de turbine.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care
sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor
transmitatori şi/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu.

6.5. Riscul declanşării unor avarii cu impact major

Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere frânarii rotorului
în timpul functionarii (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu
reteaua.Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care în ultima instanta poate duce la ruperea unor
bucati de pala, cu impact gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este
din ce în ce mai rar întâlnit, utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si interdictie a accesului
sub raza de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.
Notam însa ca în tarile care au dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt de tip general
si montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara restrictii de utilizare a
terenului (de exemplu pentru agricultura). La
turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.

6.6. Alte tipuri de impact

Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate ecosistemele

acvatice si nici folosinta apelor.
Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna
terestra.Neexistând emisii de poluanti în aer datorita realizarii unor astfel de proiecte, nu se produc
dispersii si nici modificari ale calitatii aerului.
Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorita realizarii
drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat),
a realizarii camerei de comanda si liniilor
electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere a a solului,
de inerbare ş.a.) dupa lucrarile de constructii montaj sunt suficiente.
Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini ai
parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor când sunt batute direct de soare, care ar putea fi
deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si

26
este perceput numai când vântul bate din spre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva
zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Prin faptul ca
palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat.
Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre.
La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din energia cinetica
a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval de turbine viteza scade cu circa 15
%. Datorita acestui scaderi de viteza a vântului este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului
sa creasca cu câteva procente. Prin cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte
benefice asupra întregului lant trofic din acest areal.
Din trecerea în revista a experientei occidentale putem afirma ca parcurile eoliene mari, cu
un numar semnificativ de turbine, daca sunt amplasate rational, în majoritatea amplasamentelor nu
vor produce impacte majore asupra aerului, apelor de suprafata si subterane,vegetatiei si faunei
terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau altor obiective din zona.
Tehnologia în sine ofera unele avantaje între care au fost mentionate:
- la trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, viteza scazând este de asteptat ca local umiditatea
relativa a aerului sa creasca,fapt care poate conduce la o dezvoltare mai buna a vegetatiei cu efecte
bune asupra întregului lant trofic zonal.
- peisagistic, parcurile eoliene nu numai ca nu deranjeaja dar pot constitui o atractie turistica
semnificativa, iar vizitarea parcului poate deveni un punct important din programul turistic local.
Desi nu se refera strict la populatia dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu putem neglija
efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de CO 2,SO2 si NOx prin producere de
energie electrica utilizând forta vântului.Aceste reduceri sunt evaluate la:670 Kg CO 2/MWh, 2,4Kg
SO2/ MWh si 2000Kg NOx/ MWh.
Fara sa se intrevadă impacte majore asupra mediului, în amplasamente din zone sensibile
din punct de vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta Dunarii sau alte arii
protejate), si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala,
consideram ca e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se faca - sub egida
Ministerului Mediului - investigatii specifice pentru aprecierea concreta a impactului de mediu.
Concluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta atât în rândul specialistilor români cât si
al populatiei si vor fi utile întregii dezvoltari a energeticii vântului în România.

27
 CAPITOLUL 7.
UTILIZAREA ENERGIILOR REGENERABILE IN TARILE DIN EUROPA SI PE PLAN
MONDIAL.

7.1. Generalitati

Noile cerinţe în domeniul dezvoltării durabile au determinat statele lumii să îşi pună
problema metodelor de producere a energiei şi să crească cota de energie produsă pe baza energiilor
regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajează statele semnatare să reducă emisiile de gaze cu efect
de seră. Acest acord a determinat adoptarea unor politici naţionale de dezvoltare a eolienelor şi a
altor surse ce nu degajă bioxid ce carbon.
Trei factori au determinat ca soluţia eolienelor să devină mai competitivă:
• noile cunoştinţe şi dezvoltarea electronicii de putere;
• ameliorarea performanţelor aerodinamice în conceperea turbilor eoliene;
• finanţarea naţională pentru implantarea de noi eoliene.
În prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile în producerea energiei
electrice, este scăzută. S poate spune că potenţialul diferitelor filiere de energii regenerabile, este
sub-exploatat. Totuşi, ameliorările tehnologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene , într-
un ritm permanent crescător în ultimii ani, cu o evoluţie exponenţială, având o rată de creştere de
25% în 2003.
Filiera eoliană este destul de dezvoltată în Europa, deţinând poziţia de lider în topul
energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabilă asigură necesarul de energie electrică
pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din producătorii de eoliene de medie şi mare putere,
se află în Europa.
Repartiţia în Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arată diferenţe între
state. Germania este liderul pe piaţa europeană, în ciuda unei încetiniri în 2003 a instalărilor.
Spania, pe poziţia a doua, continuă să instaleze intensiv parcuri eoliene. Danemarca este pe a treia
poziţie, având dezvoltate eoliene offshore şi trecând la modernizarea eolienelor mai vechi de 10 ani.
Costurile şi eficienţa unui proiect eolian trebuie să ţină seama atât de preţul eolienei, cât de
cele ale instalării şi întreţinerii acesteia, precum şi de cel al vânzării energiei. O eoliană este
scumpă. Trebuiesc realizate încă progrese economice pentru a se putea asigura resursele dezvoltării
eolienelor. Se estimează că instalarea unui kW eolian, costă aproximativ 1000 Euro. Progresele
tehnologice şi producţia în creştere de eoliene din ultimii ani permit reducerea constantă a preţului
estimat. Preţul unui kWh depinde de preţul instalării eolienei, ca şi de cantitatea de energie produsă
anual. Acest preţ variază în funcţie de locaţie şi scade pe măsura dezvoltării tehnologie.

28
 În Germania şi Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie particulari sau
agricultori. Această particularitate tinde să implice populaţia în dezvoltarea eolienelor. Energia
eoliană este percepută ca o cale de diversificare a producţiei agricole. În Danemarca, 100 000 de
familii deţin acţiuni în energia eoliană. Filiera eoliană a permis, de asemenea, crearea de locuri de
muncă în diverse sectoare, ca cele de producere a eolienelor şi a componentelor acestora, instalării
eolienelor, exploatării şi întreţinerii, precum şi în domeniul cercetării şi dezvoltării. Se înregistrează
peste 15 000 de angajaţi în Danemarca şi 30 000 în Germania, direct sau indirect implicaţi în filiera
eoliană.

7.2 Perspective

Energia eoliană este considerată ca una din opţiunile cele mai durabile dintre variantele
viitorului, resursele vântului fiind imense. Se estimează că energia eoliană recuperabilă la nivel
mondial se situează la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattoră), ceea ce reprezintă de 4 ori mai
mult decât consumul mondial actual de electricitate.
În Europa, potenţialul este suficient pentru asigurarea a cel puţin 20% din necesarul de
energie electrică până în 2020, mai ales dacă se ia în considerare noul potenţial offshore.
Chiar dacă eolienele de primă generaţie erau deranjante din punct de vedere sonor, se pare
că în prezent, dezvoltările tehnologice au permis reducerea considerabilă a zgomotului produs de
astfel de instalaţii.
Astfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situează undeva între zgomotul produs de
un vânt slab şi zgomotul din interiorul unei locuinţe, respectiv la aproximativ 45 dB. Evoluţia
nivelului sonor în funcţie de numărul de eoliene este logaritmică, respectiv instalarea unei a doua
eoliene determină creşterea nivelului sonor cu 3 dB şi nu dublarea acestuia.
Pentru diminuarea poluării sonore există mai multe căi:
- multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. În plus, se încearcă favorizarea
acţionărilor directe, fără utilizarea multiplicatoarelor.
- profilul palelor face obiectul unor cercetări intense pentru reducerea poluării sonore
determinată de scurgerea vântului în jurul palelor sau a emisiilor datorate nacelei sau pilonului.
Arborii de transmisie sunt prevăzuţi cu amortizoare pentru limitarea vibraţiilor.
- antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor.
Începuta cu cca. 30 de ani în urma, utilizarea energiilor regenerabile în special a energiei
solare, eoliene, apelor geotermale si a mareelor, provocata de prima criza a petrolului din 1972, a
ajuns în prezent sa reprezinte un procent important din balanta de furnizare a energiei în multe tari
ce poseda potential in acest domeniu, printre care citam:

29
1) Suedia : hidro 55%,
2) Islanda : hidro 17%, geotermala 55%
3) Elvetia : hidro 43%
4) Turcia : biomasa 9%, geotermala 1%
5) Germania : eoliana 40% din capacitatea mondiala

În aceste tari se depaseste cu mult pragul propus prin Directivele UE pâna în anul 2010 în
domeniul utilizarii energiilor regenerabile de 12%, legat si de respectarea prevederilor protocolului
de la Kyoto.
Principalele pârghii în acest domeniu sunt:
a. Investitiile masive de la 5 miliarde dolari din 1995 pâna la peste 20 miliarde dolari in
2003 pe plan mondial, economiile anuale realizate la energie primara (carbune, hidrocarburi) fiind
estimate numai in SUA la cca. 36 miliarde de dolari pe an începand din 2005. Energia verde fiind
nepoluanta rezulta ca în plus se economisesc si cheltuielile ascunse cum ar fi cele pentru sanatate
publica si cele legate de pierderi de recolte vis-a-vis de ploile acide.Ceea ce este ciudat este faptul
ca, pentru producerea energiei electrice cu cele mai poluante tehnologii în centralele pe carbune si
cele nucleare, se investesc si in prezent cca. 90% din fondurile disponibile, pe când utilizând
tehnologii curate doar câteva procente, desi acestea se implementeaza usor si nu au efecte nocive
asupra mediului înconjurator.
b. Subventii importante care ajung pâna la 110 E / m 2 de colectori solari folositi pentru
incalzirea spatiilor în Germania. În conformitate cu prevederile Cartii albe pentru energii
regenerabile (1997) se prevede ca pîna în 2010 sa fie instalati 100 milioane m2 de colectori solari în
toata Europa. Se mentioneaza ca în prezent în Spania sunt instalati mai mult de 500.000 m 2 de
colectori solari. În Germania se acorda deasemeni subventii importante pentru montarea de celule
fotovoltaice integrate în special în acoperisurile si ferestrele cladirilor existente.
c. Îmbunatatirea tehnologiilor de producere a instalatiilor care duce la scaderea pretului de
cost (de ex. la celule fotovoltaice de la 30 $/w în urma cu 30 de ani la cca.3-4 E/w, în prezent).
Aceasta capacitate reprezinta cca. 19% din capacitatea instalatiilor hidro mari si 4 % din
capacitatea totala instalata pentru producerea energiei electrice.
Între tarile în curs de dezvoltare se remarca pasii mari facuti în ultimul timp de China care
are cca. 55% din numarul total de colectoare solare montate pe plan mondial.
Si in România au existat preocupari în domeniul utilizarii energiei solare (colectoare solare
cu serpentina de Cu, pe litoral) energiei vântului (Sf. Gheorghe), energiei geotermale (în special in
Ardeal).

30
 În lipsa preocuparii si a intretinerii corespunzatoare, aceste instalatii au fost practic
abandonate.
Pentru anul 2005 s-au fixat prin lege, în sarcina producatorilor de energie electrica procente
din productia anuala ce urmeaza a fi realizate cu utilizarea energiilor regenerabile (de exemplu
0,7% utilizînd energie solara).
Conform analistului Axel Eunhoff de la Banca de Investitii Bear Stearns International, in
Europa energia provenita din centrale eoliene va ajunge la 65.000 MW, iar sumele necesare
investitiilor vor fi 60-70 mld. euro.
In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene. Daca acestea
s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi unitati in interior pentru a
furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme, mici intreprinderi.
Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este Westfalia - regiunea Sintfeld, unde sunt
montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180 milioane kWh pe an (adica suficient pentru 50.000
gospodarii).
Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender GmbH, care livreaza
40% din toate centralele eoliene instalate in lume (Europa, SUA si China).
O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru servicii de
montaj, intretinere, exploatare.
Centralele eoliene actuale au puteri standardizate, incepand de la 100 kW la 5 MW/unitate.
Unde este posibil, unitatile sunt cuplate in baterii pentru a obtine puteri mai mari.
Industria romaneasca ar putea sa se implice intr-o piata de 60-70 mld.euro (estimata pe 8
ani), putand produce o serie de componente cum ar fi: motoare si generatoare electrice, componente
mecanice - arbori grei, stalpi de sustinere, carcase, reductoare, confectii metalice, pe baza de
avantaje comparative si competitive.
Aproximativ 80% din energia eoliana din lume este produsa acum in California, dar energia
eoliana este pe cale de raspandire Midwest-ul american, in Europa- in special in Belgia - si in alte
regiuni.

7.3. Potenţialul eolian al României

Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000 MW
putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an. Acesta este potentialul
total. Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500 MW, productia de
energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11%
din productia totala de energie electrica a tarii noastre.

31
 Investitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene sint de circa 1 milion euro/ MW
instalat. O capacitate instalata de 100 MW presupune o investitie de circa 100 milioane euro. Desi
pare o cifra mare, este de retinut faptul ca investitia s-ar amortiza in aproximativ 7 ani, termen
extrem de rezonabil pentru o investitie energetica.
Piata europeana a energiei eoliene este in plina dezvoltare, cu un ritm de crestere mai mare
decit al oricarui alt domeniu energetic.
Energia eoliana nu poate sa inlocuiasca toate celelalte forme de energie, ci doar sa fie o
optiune din grupul de posibilitati existente, o parte a mix-ului energetic. Pe termen mediu, sursele
regenarabile de energie nu pot fi privite ca alternativa totala la sursele conventionale, dar cert ca,
datorita avantajelor pe care le au - resurse locale, abundente, ecologice, ieftine, independente de
importuri si crize mondiale - acestea trebuie utilizate impreuna cu combustibilii fosili si energia
nucleara. Exista suficienta experienta si destule modele de succes de dezvoltare a domeniului,
oferite de tari precum Spania, Germania sau Danemarca. Modelul spaniol arata foarte clar cum
poate fi gestionata aceasta dezvoltare intr-o maniera sustenabila si transformata intr-o veritabila
forta. Tinta pe care si-a propus-o guvernul spaniol este de 20.000 MW putere instalata in centrale
eoliene, pina in 2011. Daca in Spania dezvoltatorii de proiecte si fabricantii de turbine eoliene vor
atinge aceasta tinta, atunci energia va furniza in jur de 15% din necesarul de energie al intregii tari.
Spania ofera un model de dezvoltare a sectorului energiei eoliene, care poate fi aplicat oriunde in
lume cu conditia implementarii unei legislatii ferme care sa aiba ca obiectiv dezvoltarea
domeniului.
Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500 MW, productia
de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11%
din productia totala de energie electrica a tarii noastre. Pentru a intelege semnificatia cifrelor de mai
sus trebuie subliniate citeva lucruri:
- 6.000 GWh se pot obtine prin aderarea a 6.500.000 tone de carbune, 1,5 miliarde metri
cubi de gaz sau 1.200.000 tone pacura;
- 6.000 GWh = 1.200.000 tone pacura = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o reducere a
importurilor de pacura cu peste 1,2 milioane tone si o economie anuala de peste 300 milioane de
dolari.
- 6.000 GWh energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la eliminarea in
atmosfera a peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea aceleiasi cantitati de energie in
centrale eoliene emisiile de bioxid carbon ar fi zero.
- 6.000 GWh energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la crearea unui numar de
peste 7.500 locuri de munca permanente si cel putin inca pe atit locuri de munca temporare. In
Germania, facind comparatie intre numarul de locuri de munca din domeniul energiei eoliene si cel

32
al energiei nucleare raportul este de 10 la 1 in favoarea energiei eoliene. Aceeasi unitate energetica
creeaza de 10 ori mai multe locuri de munca.
Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice consistente.
In momentul de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european a masurilor de protejare
a mediului, exista o piata pe care se tranzactioneaza unitati de emisii de CO2. Mai exact spus de
reducere a emisiilor de CO2. Pretul pe tona de reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la
valoarea de 30 euro, stabilizindu-se ulterior la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, insa, o
crestere la tranzactionarea pina la 40 euro/ tona sau chiar mai mult. Sint analisti care estimeaza ca
pretul pe tona de CO2 va ajunge la 100 euro in 2010.Prin comercializarea emisiilor de CO2,
Romania ar putea obtine peste 150 miioane euro anual. Emisiile de CO2 asociate sectorului
energetic au o importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru mai mult de 50% din efectul
cumulat al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al caror principal efect este cel al modificarilor
climatice.
Avantajele pe care le ofera energia eoliana:
- energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie. Ea va exista atita timp cit Pamintul va
primi energie de la Soare;
- producerea energiei electrice avind ca ca sursa energia eoliana nu duce la poluarea
mediului. Intr-o lume care a scapat de sub control modul de gestionare a propriilor produsi
metabolici, acest lucru devine pe zi ce trece tot mai important. Cheltuielile care ar trebui efectuate
pentru refacerea ecologica a unor zone, cum ar fi cele miniere sau cele in care s-a exploatat petrol,
sint atit de mari, incit societatea nu si le poate permite;
- in comparatie cu petrolul sau gazele naturale, obtinerea energiei din resurse eoliene nu
ameninta in vreun fel viata oamenilor. Nu este de conceput ca vor avea loc razboaie pentru
asigurarea resurselor eoliene, asa cum se intimpla in cazul petrolului sau gazelor naturale, iar
proasta functionare a instalatiilor eoliene nu va duce la dezastre ecologice care sa puna in pericol
viata oamenilor;
- energia eoliana este disponibila in proportie de doua treimi in perioadele reci ale anului,
ceea ce face ca energia eoliana sa fie complementara energiei hidroelectrice, resursele de apa
scazind foarte mult in perioadele reci;
- producerea energiei electrice din resurse eoliene nu presupune costuri "externalizate".
Costurile externalizate sint acele costuri care nu pot fi gasite in facturile consumatorilor de
electricitate, dar care sint suportate de societate, cum ar fi costurile datorate poluarii mediului,
costurile pentru sanatate, accidente de munca, costuri legate de transportul si securizarea
transporturilor resurselor energetice, costuri datorate dezastrelor, cum a fost cazul accidentului de la
Cernobil, cheltuieli militare, etc. Costurile externalizate sint in mod clar asociate tehnologiilor

33
traditionale de obtinere a energiei din combustibili fosili sau nucleari si pina in prezent au fost
costuri "ascunse".
Presiunea acestora asupra societatii a devenit, insa, din ce in ce mai mare, asa incit peste nu
foarte mult timp va trebui ca ele sa fie introduse in pretul energiei. Daca se va face acest lucru,
pretul energiei electrice produse in termocentrale se va dubla, conform unui studiu efectuat la
nivelul Uniunii Europene. Totalul costurilor externalizate (fara sa se includa costurile asociate
schimbarilor climatice) este estimat la circa 1 - 2% din PIB-ul UE - echivalentul a 85 - 170 miliarde
euro (preturi 2001);
- tehnologia de producere a energiei eoliene este o tehnologie sigura, ajunsa la maturitate,
care s-a imbunatatit continuu in ultima perioada de timp si ale carei costuri au cunoscut o scadere
dramatica. Investitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene sint de circa 1 milion euro/
MW instalat. O capacitate instalata de 100 MW presupune o investitie de circa 100 milioane euro.
Desi pare o cifra mare, este de retinut faptul ca investitia s-ar amortiza in aproximativ 7 ani, termen
extrem de rezonabil pentru o investitie energetica;
- costurile de producere e nergiei electrice din resuse eoliene sint in momentul de fata
comparabile cu cele ale energiei produse din combustibili traditionali. Aceasta fara sa se tina seama
de ceea ce am subliniat anterior si anume costurile "externelizate". Daca s-ar lua si acestea in calcul,
energia eoliana ar fi una dintre cele mai ieftine forme de energie.
Chiar daca pentru foarte multi specialisti raspunsul in ceea ce priveste utilizarea energiei
eoliene este de domeniul evidentei, trebuie tinut cont de faptul ca un sistem energetic are o inertie
uriasa si ca orice modificare/ schimbare este respinsa cu vehementa de aparatorii lui. De aceea, este
necesara o permanenta si sustinuta activitate de informare si constientizare, astfel incit presiunuile
asupra factorilor de decizie sa creasca.
Pe litoralul Marii Negre, platforma continentala a marii si zona montana exista potential
eolian corespunzator pentru aplicatii. In munti, cea mai potrivita zona se afla la altitudini intre 900
si 1200 m, deoarece asigura compromisul intre potential eolian si acces la drum si retea electrica.
Amplasamentele bune ofera la inaltimea axului rotoric al turbinelor eoliene, viteze ale vantului
medii de peste 6,5 m/s. De mentionat ca datele statistice de vant disponibile de la reteaua
meteorologica nu sunt foarte sigure pentru calcule eoliene, dar mai multi investitori fac masuratori
profesionale ale parametrilor vantului, in amplasamente concrete (peste 20 de stalpi montati in
Dobrogea).

34
 Puterea eoliană instalată şi predicţii pe 1997-2010, Sursa:World Wind Energy
Association

La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904 MW,
acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor, producţia
energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se ca, în unele ţări,
ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%),
Spania (8%), Germania (6%).
Vânturile sunt formate din cauză că soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care
creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte turbine, care
sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW, deşi aceasta necesită o
viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe oră. Puţine zone pe pământ au
aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini mai mare şi în zone
oceanice.
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se construiesc
în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă creştere în ultimii ani.
Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescând iarna, când
vânturile sunt mai puternice.
Se crede că potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori mai
multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7% din suprafaţă
Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând că terenul ar fi
acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în considerare
îmbunătăţirea randamentului turbinelor şi a soluţiilor tehnice utilizate.

35
 Bibliografie
www.universulenergiei.educatia.ro/
www.enero.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83
http://www.e-scoala.ro/referate/geografie_eoliana.html
http://www.referat.ro/referate/Energia_Eoliana_7642.htm
http://energreen.strainu.ro/articole-tehnice/impactul-parcurilor-eoliene-asupra-mediului-partea-a-iii-
a/
http://www.windbrokers.com/
http://www.windbrokers.com/index.php?
pxc=112021314151&current=en&current=products&current=catalog&current=viewcategory&id=1
http://www.lpelectric.ro/ro/products/wind_ro.html
http://energieverde.wordpress.com/
http://www.energieeoliana.org/
http://www.algepem-is-energy.ro/eolian.htm

SC IBCOENERG SRL “Studiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine eoliene în

Judetul Tulcea”

European Commision-Directorat General XII “Externalities of Energy. Vol 6: WIND&HYDRO”,

1995.

European Commision” Wind Energy - the facts. Vol 4 :The Environment”,1999.

European Wind Energy Association - Revista “WIND DIRECTIONS” , 2000-2006.

36