CAPITOLUL I

PESTICIDELE.CE SUNT PESTICIDELE?

In ultimele decenii,substantele antidaunatoare si fertilizatoare constituie una dintre

categoriile cele mai redutabile de poluanti,creand pretutindeni complexe situatii de afectare a
mediului cu implicatii ecologice care determina efecte asupra omului.
Pesticidele care polueaza factorii de mediu sunt substante rezultate atat direct din
industria de profil, scapand din procese de fabricatie, deversari de reziduuri si depozitari
incorecte, neetanse, cat si din operatiunule de tratari chimice in agricultura si sivicultura.
In toate tarile cu agricultura avansata, sunt folosite un numar mare de substante pesticide,
cu diferite formule chimice si intr-un numar enorm de combinatii comerciale. Astfel numai in
anul 1970 se considera ca pe glob se foloseau aproximativ 900 substante active din care, prin
conditionare si combinare cu diferite alte substante, au rezultat peste 100.000 de produse
comerciale.
Cresterea acestui fenomen are loc si din punct de vedere cantitativ, printr-o ridicare
vertiginoasa a tonajelor. Un exemplu semnificativ il reprezinta cresterea numarului de pesticide
in S.U.A. , care in 1960 au utilizat 893 de substante insumand 5 mii de tone pesticide in valoare
de 307,3 milioane dolari ; in 1968, apreciind cantitatea folosita numai prin sumele consumate,
acestea au crescut valoric la 1066,8 milioane dolari, pentru ca in 1975 sa ajunga la o valoare de
3,5 miliarde dolari.
In tara noastra se foloseau, in 1971 , 47 produse comerciale din 44 substante active,
majoritatea importate, acestea insumand cantitativ 16,8 mii tone substante pesticide active.

Compozitie chimica

Pesticidele sunt substante cu actiune biologica deosebit de ridicata, utilizate pentru

combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor si prezinta o structura chimica variata. Aceste
substante de uz fitosanitar1 reprezinta substante chimice sau combinatii de substante chimice,
care se impart in functie de actiunea lor asupra agentilor fitopatogeni in: bactericide,
fungicide, erbicide, insecticide, raticide, acaricide.
Tot in categoria pesticidelor intra: produsele care se folosesc pentru tratarea pre si
postrecolta a fructelor si legumelor, in scopul deteriorarii acestora pe timpul transportului sau

1
Fitosanitar - Referitor la sănătatea plantelor; care contribuie la sănătatea plantelor. – Din fr. phytosanitaire.

1
 al depozitarii; produsele cu efect atractant (capcanele feromonale, fago si chromoactive) si
repelent; biopreparatele pe baza de microorganisme, virusuri si cele pe baza de insecte
entomofage2, precum si alte asemenea produse care au ca scop cresterea vigorii si rezistentei,
reglarea dezvoltarii si fructificarii plantelor.
Aceste substante fitofarmaceutice sunt preparate pe baza de sulf, mercur si compusii
acestora, fosfor organic, arsen, floururi, carbonat de calciu, dinitroortocrezol, hidrocarburi
clorurate, tiocarbamati, dinitrofenol, nitroderivati, compusi organo-stanici, tiofanati,
substante foarte toxice pentru om. Acestea au diferite denumiri comerciale si se prezinta sub
forma lichida, emulsie, paste, granule, pulberi, concentrate emulsionabile.
Pesticidele sunt substante responsabile de numeroase si grave dezechilibre ecologice,
dar care au contribuit la salvarea a milioane de vieti omenesti, prin eradicarea 3 insectelor,
responsabile de epidemii si de distrugerea productiei agricole. Pesticidele au oprit expansiunea
malariei, tifosului , etc. si au salvat populatii intregi de la foamete.
S-a calculat ca un singur lucrator din industria de producere a erbicidelor inlocuieste 100
de persoane care ar plivi manual culturile. Un fermier american producea in 1940 cantitatile de
hrana si de fibre necesare pentru 10 persoane, iar in 1980, acelasi fernier, producea cele
necesare pentru 42 de persoane.
Sunt substante care , prin compozitie, doza sau conditiile in care sunt administrate, sunt
capabile sa distruga daunatorii culturilor : insectele, ierburile, rozatoarele, ciupercile, sporii,
etc. In cea mai mare parte sunt compusi organici de sinteza la ora actuala sunt utilizati in
agricultura cca. 2000 de compusi, comercializati sub forma a 60000 de preparate.
Termenul de insecticid compus din cuvintele latine insecta si coere ( a ucide), arata
proprietatea specifica a unor substante de a distruge insectele, atunci cand se atinge doza letala,
patrunsa in organism prin impregnare in cuticula sau prin respiratie. Referitor la stadiile de
dezvoltare a insectei, substantele toxice secifice respective pot fi larvicide sau ovicide.

Folosirea pesticidelor

Combaterea organismelor daunatoare din culturile agricole cu ajutorul pesticidelor sau a

produselor microbiologice se realizeaza cu ajutorul diferitelor metode de tratare: tratarea
semintelor, aplicarea de granule, stropiri, prafuiri, gazare, tratarea solului, fumigare.

2
Entomofage - Care se hrănește cu insecte; insectivor
3
Eradicarea - A smulge din rădăcini, a dezrădăcina

2
 Aplicarea pesticidelor cuprinde mai multe operatii. Prima operatie este pregatirea
substantei pentru folosire, prin preparea solutiilor, emusiilor, a unor amestecuri cu materiale
inerte4. Aceasta operatie prezinta un risc mare, deoarece se manipuleaza pesticide
concentrate. Urmeaza aplicarea acestor substante de uz fitosanitar pe foliajul culturilor
agricole, operatie care se efectueaza la sol sau cu ajutorul aviatiei utilitare. De asemenea, cu
aceste produse fitofarmaceutice se trateaza si rasadnitele, solariile si serele. La sol, lucrarile
sunt mecanizate, folosindu-se tractoare si echipamente tehnice specifice.
Tratarea semintelor se realizeaza in general in spatii inchise, in silozuri, din care cauza
se realizeaza concentratii mari de substante fitosanitare in atmosfera de lucru. O alta operatie
care implica frecvent un pericol de intoxicatie este reprezentata de curatarea aparatelor si
masinilor utilizate pentru tratamente fitosanitare. Uneori se produc astfel de intoxicatii si la
recoltatul produselor tratate cu pesticide sau chiar la ambalare si transport.

CAPITOLUL II.
4
Inerte - Inactiv din fire, lipsit de vigoare, de vioiciune, moale, molâu

3
 CLASIFICAREA PESTICIDELOR

Clasificarea pesticidelor se poate face dupa multiple criterii din care mentionam :
structura chimica, actiunea toxicologica sau fiziopatologica, comportarea analitica, modul de
conditionare, persistenta in mediu, etc.
Grupele principale de pesticide sun cele de tipul insecticidelor, fungicidelor, erbicidelor
si rodenticideor.

1. Insecticidele

Insecticidele sunt substante toxice care distrug insectele daunatoare (insectele din
culturi,din produse insilozate,etc). Din punct de vedere chimic ele sunt: compusi
organofosforici, compusi organoclorurati si carbanati. Toxicul patrunde prin stigmele5
insectei sau pe cale cutanata.

a) Insecticidele organoclorurate.

Sunt substante cu o reactivitate scazuta datorita legaturilor covalente (C-Cl). In cazul

substitutiei unor functii pe nuclee aromatice, substantele sunt solubile in grasimi. Aceste
caracteristici pot explica fenomenul de acumulare in lipidele biologice si modul de actiune
asupra sistemului nervos. Solubilitatea in grasimi si rotirea libera a radicalilor fenol permit o
orientare spatiala distorsionata6 avand drept urmare perturbari in organizarea lipoproteinelor
la suprafata axonului. Datorita acestui proces, se creeaza modificari de polaritati electrice si
de concentratii ale electroloitilor, care modifica transmiterea influxului nervos. (vezi Tabel 1)
O caracteristica principala a substantelor organoclorurate este persistenta lor in mediu.
Aceasta proprietate a dus la efectele cunoscute de acontina actiunea de distrugere asupra
daunatorilor in special si asupra mediului biologic in general. Dupa gradul lor de persistenta
sau remanenta, pesticidele organoclorurate se impart in :
-pesticide cu capacitate reziduala redusa, la care activitatea biologica dispare in 2-4
saptamani(Deazinon-Pharation) ;
-pesticide cu capacitate reziduala medie, care persista 2-7 saptamani (Aldrin) ;
-pesticide cu capacitate reziduala inalta sau persistenta (D.D.T. , H.C.H.)
5
Stigmele - Organit specializat pentru recepționarea excitațiilor luminoase, la protozoare
6
Distorsionata - vb. intr. (despre aparate) a produce distorsiune

4
 Cele mai uzuale sunt : diclor-difenil-triclor-etan (DDT, Neocod, Detox , etc.). Este o
otrava liposolubila(se dezvolta in patura grasa a insectei) si actioneaza asupra sistemuliu
nervos, producand paralizia si moartea. Doza toxica pentru om variaza intre 250-50mg /kg
corp, iar limita de toleranta toxicului pe alimente este de 7 p.p.m.
D.D.T.-ul este o substanta foarte toxica, de aceea nu se foloseste ca atare ci diluata cu
talc sau dizolvata in diversi solventi, sub forma de aerosoli. S-a evaluat ca in 1943(cand a fost
sintetizat si utilizat) D.D.T.-ul a salvat tot atatea vieti umane cat a ucis cel de-al doilea razboi
mondial (cca. 30 milioane). La ora actuala D.D.T.-ul se utilizeaza numai in tarile unde este
necesara lupta impotriva malariei. Desi a fost mult folosit, s-a constatat ca se degradeaza
extrem de lent, in mediu si in organismele vii, acumulandu-se in tesuturile grase.
Hexaclorciclohexanul ( H.C.H. ,gamexan, 666, lindatox, etc.). In 1912 Var der Linden
izoleaza din hexaclorciclohexan mai multi izomeri7, dintre care izomerul y, numit si linden,
este cel mai toxic si fara miros separator. Actioneaza asupra insectei prin contact si ingestie si
este foarte activa supra sistemului nervos, cu efect de paralizie si moarte. Se elimina usor din
organismul uman. Doza letala pentru om este de 200 mg/kg corp, iar limita admis ape
alimente de 2,5 p.p.m. Este putin solubil in apa, stabil, de aceea ramane timp de decenii in
soluri fara sa se descompuna.
Aldrina are miros placut de pin si este un toxic al sistemului nervos. In amestec cu
D.D.T.-ul are actiune sinergica daca se afla in proportii mai mari decat D.D.T.-ul si are
actiune antagonista, cand proportia de aldrina este mai mica decat a D.D.T.-ului.
Se deduce ca este necesar a fi cunoscuta biografia terenului pe care se aplica un
pesticid, pentru ca actiunea lui poate fi amplificata sau diminuata in functie de pesticidele
anterioare aplicate.

b). Insecticidele organofosforice

Au ca mecanism de actiune inhibarea 8 specifica a colinesterazei, fapt care modifica

transmiterea influxului nervos.
Acetilcolinesteraza (ACE) si colinesteraza (CE) sunt biocatalizatorii reactiei de
hidroliza a acetilcolinei, in colina si acid acetic. Aceste esterazepot reactiona cu eterii
fosforici, care sunt scindati in produsi de hidroliza, iar un rest de fosfat ramane fixat la grupul
esterazic al enzimei, formand aici o combinatie stabila. Pesticidele organofosforice inlocuiesc
7
Izomeri - Care, având aceeași compoziție chimică cu o substanță, diferă prin structură și proprietăți de
aceasta. /<fr. isomere
8
Inhibarea - A-și înfrâna pornirile; a se stăpâni; a se reține; a se controla

5
substratul natural, iar enzima fosforilata nu mai actioneaza asupra acetilcolinei, care nefiind
hidrolizata se acumuleaza, dand simptome caracteristice.
Reactia de inhibitie a CE se produce cu viteza mare si aceasta caracterizeaza actiunea
insecticida de soc atat pentru esterii fosforici,cat si pentru cei carbamci. Reactiile de hidroliza
se produc rapid, substantele se descompun in produsi netoxici si nu se acumuleaza in mediu,
datorita usoarei lor biodegradabilitati.
Compusii organofosforici, cu actiune toxica , au fost sintetizati pentru prima data in
anul 1944, activitate pentru care Allemand Schrader a primit premiul Nobel. De fapt, acesti
compusi sunt asemanatori gazelor de lupta, obtinute, de altfel, in laboratoarele de cercetari
pentru armele chimice. O’Brien (1976) facea remarca, pe buna dreptate, ca prin sinteza
acestor compusi «  sabia a fost transformata in plug »
Sunt compusi cu o anumita selectivitate in toxicitatea lor asupra insectelor, spre
deosebire de compusii organoclorurati al caror spectru de actiune este mult mai vast. In plus,
cei mai multi sunt biodegradabili in sol si apa.
Metil-parationul (dimetil paranitro tiofosfatul). Este un toxic puternic, are miros de
usturoi ; pentru om doza letala este de 15 mg/kg corp. Actiunea lui toxicospecifica, printre
altele, se explica prin transformarea chimica ce o sufera in unele organisme vii. Astfel, metil-
parationul are fie o tranzactie tion-tiolica (sulful isi schimba locul cu oxigenul), in urma
careia se obtine tiol-paraoxon, fie o oxidare (catalizata enzimatic) cand se transforma in
paraoxon. Ambele substante rezultate in urma ‘sintezei letale’, pe care o produce organismul
insusi, sunt mult mai toxice decat parationul insusi.

a) Carbonatii

Sunt esteri ai acidului N-metilcarbanic. Ei reprezinta, la ora actuala, principala

categorie de insecticide utilizate in lume. Sunt scumpe, datorita complexitatii de sinteza, dar
compenseaza printr-o actiune toxica eficienta si specifica, motiv pentru care sunt produse in
cantitati mai mici decat celelalte.

2. Fungicidele

6
 Sunt substante organice sau anorganice care au proprietatea de a distruge sporii si de a
impiedica dezvoltarea ciupercilor de pe seminte si culturi. Mana cartofilor, viei, rugina
cerealelor erau altadata adevarate calamitati microscopice.
Fungicidele omoara germenii9 miceliului, foarte sensibili in momentul germinatiei
sporilor. In acest scop sarurile de cupru, sulful, sunt concurate azi de compusi
organomercurici.
Practic, un amestec de insecticid si fungicid este pulverizat pe seminte,in scop de a
proteja tanara planta de atacuri.
Aceasta procedura da bune rezultate, dar a fost si cauza unor accidente de masa ca, de
exemplu, in Irak (1956) au murit 459 consumatori ai fainei obtinuta din astfel de graunte.

3. Erbicidele

Sunt utilizate pe scara larga, indeosebi in ultimii 15 ani, si au astazi cea mai mare
productie dintre pesticide.
Sunt concepute de toxicologi sa distruga vegetatia, care impiedica dezvoltarea culturilor
utile, cu toxicitate extrem de mica pentru om si biodegradabile. Ele patrund in plante prin
contact, difuzeaza in interiorul tesuturilor, in care induc tulburari fiziologice letale plantelor:
inhiba procesul de fotosinteza (sunt incapabile sa fixeze CO2), urmat de defoliere (caderea
premature a frunzelor).
Efectul multora dintre ele a fost verificat in Vietnam de catre armata americana (Orians
si Pfeiffer 1970, Westing 1984).In acest scop sunt sintetizati compusii din clasele: acizilor
fenoxiacetici, triazinelor si piridinelor clorurate. In present, pichloranul este cel mai utilizat
sic el mai persistent dintre toate erbicidele cunoscute. Anumite specii vegetale ii sunt foarte
sensibie, astfel incat numai 60g la hectar le elimina in intregime. A fost aplicat in Vietnam in
cantitate de 1,7kg/ha, ceea ce a produs o astfel de contaminare a solului incat nu a mai crescut
nici un fel de vegetatie si exista riscul sa nu mai creasca niciodata, iar solul a ramas expus la
o puternica eroziune.

4. Rodenticidele

9
Germenii - Element (microscopic) din care se dezvoltă, în condiții prielnice, un organism nou

7
 Sunt substante utilizate pentru distrugerea rozatoarelor (soareco,sobolani,etc.). Actiunea
toxica a rodenticidelor trebuie conceputa astfeel incat :
 sa produca moartea animalului fara sa prezinte fenomene alarmante, altfel
intreaga colonie paraseste galeriile,
 sa nu produca obisnuinte la doze mici sau sa creeze generatii mai rezistente fata
de toxic.
Rodenticidele actioneaza prin ingestie, pe cale pulmonara, prin fumigatii, gazare si prin
contact direct. Trioxidul de arsen, carbonatul si clorura de bariu, fosfura de zinc sunt cateva
exemple de rodenticide anorganice.
10
Dicumarina (dicumarolul) actioneaza prin reducerea timpului de coagulare a
sangelui, animalul murind prin hemoragie interna si externa ; se produce, de fapt, o ruptura in
echilibrul natural sangvin.
Wafrina este inodora, insipida, insolubila in apa, alcool si acetona. Prezinta avantajul
ca nu este toxica fata de om dar foarte toxica pentru rozatoare. Are aceeasi actiune ca si
cumarina. Doza letala este de 1mg/kg corp iar pentru om de 4g/kg corp.

CAPITOLUL III.
SURSE SI MECANISME DE POLUARE CU PESTICIDE

10
Coagulare - (despre substanțe organice lichide) A căpăta un grad mai mare de densitate (intermediar între
starea lichidă și cea solidă); a se închega;

8
 Punerea in evidenta in mod aproape constant a reziduurilor de pesticide in lacuri, in
cursuri de ape, in sol, in vegetatie, in organisme, in locuri mai apropiate sau mai departate de
sursele de poluare, a aratat extinderea acestui fenomen, in toate elementele mediului. Cauzele
poluarii generale se datoreaza, in primul rand, raspandirii mari a surselor si, in al doilea rand,
mecanismelor prin care aceste substante difuzeaza in mediu. Sursele de poluare sunt
reprezentate, in majoritatea cazurilor, de industrii (in cursul proceselor tehnologice, in cursul
depozitarii, cu ocazia transportului acestor substante,etc.), de tratarea cu pesticide a
suprafetelor acvatice si terestre, ca si de aplicarea lor direct pe vegetale, seminte,etc. (vezi
Figura 1).
Mecanismul cel mai frecvent de poluare a mediului este reprezentat de vehicularea
substantelor in mediu hidric, in acest fel ele putand patrunde in oricare din elementele
mediului : aer, apa, sol, flora terestra si acvatica, ca si in fauna pana in organismul uman,
realizand astfel in natura un circuit complet.
Poluarea aerului rezulta din tratarea suprafetelor de terenuri agricole, depozitarea
produselor volatile, de unde curentii de aer pot difuza substantele la inaltimi si distante mari,
iar de aici, prin preciitatii, pot reveni la nivelul solului si la suprafata apelor.
Acest mod de vehiculare ar putea explica, in parte, poluarea cu pesticide a unor
continente indepartate : Africa, Antarctica, etc. , unde cantitatile de pesticide gasite in
atmosfera sunt de obicei foarte mici, de ordinul nanogramelor la metrul cub de aer, crescand
insa in apropierea fabricilor producatoare si a substantelor tratate din avion.
Posibilitatile substantelor pesticide de a ajunge pe sol si de a patrunde in interiorul lui
sunt multiple. O data cu depunerea pesticidelor pe sol si pe plante, acestea pot fi vehiculate pe
verticala in functie si de caracteristicile substantelor (solubilitatea). Deoarece multe dintre
substantele organoclorurate au o hidrosolubilitate scazuta, ele sunt puternic adsorbite pe
particulele de sol si, ca urmare, nu pot polua, decat exceptional sursele profunde de apa.
O importanta deosebita pe care o prezinta patrunderea pesticidelor in sol este aceea a
stocajului, a acumularii crescande. Westley arata, astfel, ca reziduurile pesticidelor in sol
ajung spre un nivel limita dupa un numar de aplicatii periodice de substante. In general,
exista insa pierderi anuale pe care Decker le estimeaza la 80% in cazul Aldrinului in primul
an, 85% dupa 2 ani, iar restul se pierde lent in timp de 5 ani.
Strans legata de poluarea solului si a apei si de posibilitatile de acumulare a acestor
substante este si poluarea produselor agroalimentare (cereale, legume), realizata prin
tratamentul aplicat direct sau prin acumularea pesticidelor in apa si sol.

9
 Prezenta pesticidelor organoclorurate in plante radacinoase prezinta o importanta
deosebita pentru consumul uman. Legat de aceasta, Robinson si McGill, studiind pesticidele
preluate de om prin alimente, au constatat ca se gasesc in concentratie medie de 0,0026
mg/kg corp/zi.

Poluarea surselor de apa.

In ultimul deceniu, o poluare continua a apelor intregului glob cu pesticide a cuprins nu

numai apele interioare, ci si apele pelagice11, ceea ce a explicat prezenta acestor substante in
gheturile continentului antarctic. Mecanismele care concura la difuzarea poluarii cu pesticide
in marile intinderi de apa sunt reprezentate dee existenta curentilor marini, care
omogenizeaza12 repartitia pesticidelor in hidrosfera, ca si a hidrocarburilor (petrol), in stratul
superficial acvatic, care exercita o actiune de solubilizare, facilitand omogenizarea acestor
subsante in apa.

Concentrarea pesticidelor in biocenozele acvatice.

Prezenta in mod constant a pesticidelor reziduale in ape a dus treptat la acumularea

substantelor pesticide in elementele biologice. Astfel se constata efecte acute sau subacute
asupra faunei si florei acvatice, cu aspecte patologice in reproducerea si rezistenta lor.
De asemenea, se observa, intr-un studiu o concentratie a pesticidelor in peste de 10 ori
mai crescuta decat in apa si de 50 ori mai mare decat in plantele acvatice. La fel, in alte
studii, s-a constatat ca unele nevertebrate din apa pot acumula doze importante de pesticide,
avand un coeficient de concentrare egal sau superior aceluia al pestilor. Astfel, o stridie poate
realiza o concentrare a DDT de peste 70 000 ori intr-o apa care contine aceasta substanta in
concentratie de 0,1 ppm.
13
In acelasi sens, robinson gaseste substante pesticide de 1/10³ ppm in fitoplanctonul
acvatic marin, 0,02 in zooplancton14 si 1 ppm in varful lantului alimentar, la pasari piscivore,
iar Bishoff si Hunt (1970) constata ca, la un continut al apei de 0,014 ppm T.D.E., planctonul
contine 5 ppm, pestele pisica 1700 ppm, iar pasarile piscivore 2500 ppm. (Vezi Figura 2)
11
Pelagice - (În sintagma) Zonă pelagică = totalitatea apelor din lacuri, mări și oceane situate deasupra
zonelor de fund (începând de la adâncimea de circa 200 m).
12
Omogenizeaza - A face omogen; a uniformiza
13
Fitoplanctonul - Totalitate a organismelor vegetale din componența planctonului. /<germ. Phytoplancton
14
Zooplancton - Totalitatea organismelor animale care alcătuiesc planctonul. [< fr. zooplancton, cf. gr. zoon –
animal, planktos – rătăcitor].

10
 CAPITOLUL IV.
INFLUIENTA PESTICIDELOR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

VI.1. Riscul medical legat de folosirea pesticidelor

11
 Crearea unor substante cu efecte de mare specificitate in distrugerea daunatorilor este o
actiune de viitor si destul de dificil de realizat. In situatia actuala, datorita producerii continue
pe scara larga a acestor substante si a folosirii lor nelimitate, in special a celor cu persistenta
crescuta in mediu, apar probleme de risc pe plan profesional, pentru muncitorii din fabricile de
profil sau pentru cei care aplica tratamente agricole, ca si pentru populatie.
Caile de patrundere a pesticidelor in organismul uman sunt : calea digestiva, respiratorie
si cutanata. Patrunderea acestor substante poate fi accelerata sau intarziata, in functie de o serie
de conditii ca : durata expunerii, modul de raspandire, climatul, efortul, conditiile de igiena,
alimentatia, etc.
Omul, facand parte din ciclul substantelor alimentare existente in mediu, va acumula
aceste substante in organism (tesutul gras). Patrunderea incepe pe cale transplacentara la fat si
prin laptele matern. La adult, s-a constatat ca concentratia temporara depinde de aportul
alimentar, iar indivizii vegetarieni au o impregnare15 cu pesticide a tesutului lor adipos mult
mai scazuta decat cei alimentati cu produse animale.
Impregnarea cu pesticide organoclorurate la populatia de la noi a fost de peste 10 ppm.
Consecintele impregnarii organismului uman cu pesticide sunt imbolnaviri cu caracter acut,
subacut sau cronic, in functie de natura substantelor, de doza, de conditiile de utilizare si de
starea organismului.
In cazul pesticidelor organofosforice, se produc intoxicatii cu caracter acut, iar pesticidele
organoclorurate produc imbolnaviri cronice. (vezi Figura 3.) Intoxicatiile acute, in cel mai
mare numar, au loc cu pesticide organofosforice de tip Paration, iar grupa de varsta afectata
printr-o mare mortalitate este cea a copiilor sub 10 ani (51% din cazuri)
La noi in tara, in anul 1970, au existat circa 1.000 cazuri mortale din care 500 prin
intoxicatii voluntare. Substantele care au produs mai frecvent accidente acute au fost :
Parationul, organomercuricele, Aldrinul, DNOC,etc.
Riscul intoxicatiilor avute rezulta frecvent din nesupravegherea desfasurarii corecte a
proceselor tehnologice in productia de pesticide, de utilizarea nerationala in scopuri
gospodaresti,etc.
Din literarura, se insumeaza pentru o perioada de peste un deceniu(1955-1968), 27000 de
cazuri de deces in 68 tari. Numarul cazurilor de intoxicatii acute nemortale a fost insa mult mai
mare, avandu-se in vedere ca, dupa estimarea unor experti, se produc in medie 100 cazuri de
intoxicatii la 1 caz mortal.

15
Impregnare - Acțiunea de a (se) impregna și rezultatul ei; îmbibare; impregnație

12
 Cat priveste intoxicatiile cronice, acestea sunt greu de evaluat, avandu-se in vedere ca
prezenta pesticidelor in organismul omului a devenit aproape generala la populatia
contemporana, la o parte din aceasta putand sa existe concentratii mai mari, in functie de
imprejurarile de expunere profesionala sau accidentala.

IV.2. Toxicitatea pesticidelor

In aprecierea toxicitatii pesticidelor se foloseste doza letala – DL 50 –ce reprezinta doza

la care mor 50 % din animalele de experienta.
In functie de aceasta, substantele de uz fitosanitar se clasifica din punct de vedere al
toxicitatii in patru grupe:
- extrem de toxice: toate produsele care contin o substanta activa cu un DL 50 pana
la 50 mg./ Kg. corp.
- puternic toxice: toate produsele care contin o substanta activa cu un DL 50 cuprins
intre 50 mg. / Kg. si 200 mg. / Kg. corp;
- moderat toxice: toate produsele care contin o substanta activa cu un DL 50
cuprins intre 200 mg./ Kg si 1000 mg. /Kg. corp;
- cu toxicitate redusa: toate produsele care contin o substanta activa cu un DL 50
mai mare de 1000mg./Kg corp;
Tinand cont de toxicitatea cronica a pesticidelor, ca rezultat al insumarii in timp a
efectelor unor doze mici repetate, prin reglementari specifice au fost stabilite Limitele
Maxime Admisibile (LMA) de reziduuri in produsele agroalimentare. Limitele Maxime
Admise, exprimate in ppm sau mg substanta activa/Kg. produs alimentar, reprezinta
concentratiile lipsite de nocivitate si prin aceasta o masura de profilaxie. Pentru incadrarea
in aceste limite se impune respectarea cu rigurozitate a dozelor la hectar precum si a
timpilor de pauza.

IV.3. Mecanismele si simptomele intoxicatiei cu pesticide

 Intoxicatiile cu substante din grupul pesticidelor organofosforice.

Se produc prin actiunea fibrelor nervoase postganglionare si se manifesta prin
fenomenele inoxicatiei muscarinice, concretizate prin mioza16, tulburari de acomodare,
sialoree, colici abdominale, varsaturi, diaree, laringospasm, sau prin excitarea fibrelor
16
Mioza - Contracție pronunțată a pupilei, care apare în timpul expunerii la lumină, la efortul de acomodare
etc. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myosis.

13
nervoase preganglionare, care produce fenomene musculare de tip nicotinic, traduse prin
fibrilatiimusculare locale, mioclonii, contractii tonico-colonice, tetanice ale muschilor
scheletici sau paralizia muschilor respiratori. La acestea se adauga actiunea directa asupra
S.N.C.
 Intoxicatia cu substante din grupa derivatilor dinitrofenolici.
Consta in stimularea metabolismului celular datorita procesului de fosforilare
oxidativa. Ca semne caracteristice, notam cresterea imediata a consumului de oxigen, a
temperaturii corpului si a ritmului cardiac; cresterea metabolismului se face mai mult pe
seama cresterii arderilor de lipide si mai putin de glucide.
Fenolii izolati au o actiune directa asupra scoartei si a centrilor subcorticali si adesea
produc leziuni renale.
 Intoxicatiile cu substante din grupa derivatilor mercuriali.
Constau din actiunea inhibanta a ionului mercuric asupra enzimelor SH, mercurul
legandu-se de proteinele plasmatice si in special de albumine.
Actiunea compusilor mercurici organici este bifazica, intai moleculele actionand in
totalitate asupra S.N.C., iar dupa o perioada de timp organismul desface radicalul organic,
ionul mercur actionand izolat. Manifestarile cele mai importante sunt cele nervoase, la care se
adauga leziuni ale tubului digestiv, ale ficatului, rinichiului,etc.
 Intoxicatiile cu substante din grupul carbamicelor (Baygon,Sevin) se
datoreaza actiunii de inhibitie a colinesterazei, mecanismul inhibitiei fiind
considerat analog cu cel al inhibitiei prin compusi organofosforci.
 Intoxicatiile cu substante din grupa organocloruratelor prezinta rareori
manifestari acute cu aspect de gravitate, avand mai ales un caracter limitat si
accidental. Aportul indelungat insa de pesticide organoclorurate in doze mici in
organism reprezinta un risc permanent de aparitie a unor fenomene cronice
ireversibile.
Faptul ca expunerea la actiunea pesticidelor organoclorurate are un caracter continuu si
cuprinde intrega populatie, indiferent de varsta, sex, ocupatie, stare fiziologica,etc. situeaza
aceste pesticide persistente prin cele mai importante noxe chimice din mediu.
Calea principala de patrundere in organism este, in general, cea orala, prin alimente,
reprezentand 80-90% din aportul total, urmand in ordine: produsele cosmetice 5-7%, diverse
2-3%, aerul circa 0,02% si apa tot 0,02%. Desi, dupa cum se vede, apa contribuie cu cantitati
minime la aportul total de pesticide organoclorurate in organism, ea are totusi un loc deosebit

14
in mecanismul de patrundere si stocare, fiind unicul vehicul care asigura circulatia acestor
substante si concentrarea lor in alimente, patrunderea si absorbtia in tubul digestiv si
transportul in organism.
Efectele cronice se manifesta asupra multor organe din corpul uman: ficat, sistem
nervos:
a) Actiunea hepatoxica.
Ficatul fiind organul care indeplineste cel mai important rol in metabolizarea
substantelor pesticide, el este mai frecvent lezat. Datele din literatura asupra dozei nocive
sunt foarte diferite( 5 pana la 200 ppm pentru DTT; 25 ppm pentru Aldrin; doza de 1000 ppm
Aldrin produce necroza tesutului hepatic, etc)
Majoritatea autorilor arata insa ca doza minima care produce modificari hepatice la
animale de experiment este de 0,2 mg/kg corp, aceasta doza producand hepatomegalie si
hepatita.
b) Actiunea neurotoxica.
In general , aceste substante actioneaza specific asupra capacitatii functionale a celulei
nervoase. Experimental s-a demonstrat ca la sobolani, doza de 20 mg DDT/kg corp
actioneazapra trunchiului cerebral producand focare de excitatie, care determina modificari
ale encefalogramei17, animalele mai tinere avand o sensibilitate mai crescuta.
c) Actiunea cancerigena este astazi mult controversata in literatura. Daca pentru unele
substante de tipul erbicidelor tiazolice(derivati tiouretici) aceasta actiune este demonstrata,
pentru DDT, Heptaclor,Dieldrin,Aldrin, datele sunt uneori contradictorii. Astfel, intr-un
experiment in care s-a administrat Aldrin si Dieldrin s-au obtinut tumori la 17% din animale
fata de 4% la martori, iar la animalele care au supravietuit 2 ani, Dieldrinul a provocat tumori
in 100% din cazuri, dar in majoritatea cazurilor tumorile au fost benigne.
Sunt unele substante ca Lindanul, clorbenzenul, cloretanul care nu produc nici un fel de
tumori si de aceea unii autori considera ca actiunea cancerigena a acestor substante este
relativ mica. Multe cercetari epidemiologice pledeaza insa in favoarea actiunii cancerigene a
substantelor pesticide, deoarece in tesutul gras al decedatilor de cancer s-au gasit frecvent
cantitati de 2 ori mai mari de substanta decat la cei decedati de alte maladii.
Referitor la actiunea mutagena s-au demonstrat astfel de efecte datorita oxidului de
etilen si ditiocarbamatilor. De asemenea, s-au remarcat efecte teratogene prin alterari ale
metabolismului acizilor nucleici datorite pesticidelor organoclorurate.
d) Actiunea asupra glandelor endocrine.
17
Encefalogramei - imagine obținută prin encefalografie. (< fr. encéphalogramme)

15
 Aceasta are loc in primul rand asupra glandelor suprarenale,DDT depunandu-se , dupa
cum se stie, selectiv in aceste glande si determinand o atrofiere 18 a cortexului. In acelasi sens,
s-a demonstrat actiunea Lindanului asupra excretiei de 17-cetosteroizi.
e) Actiunea embriotoxica.
O serie de cercetari epidemiologice pe un numar mare de cazuri au demonstrat ca la
mamele care au un grad mai mare de impregnare cu pesticide clorurate, urmata de o
concentratie crescuta in lapte, se intalnesc mult mai frecvent tulburari de dezvoltare a nou-
nascutului.
f) Actiunea asupra reactivitatii organismului.
S-a demonstrat ca reactivitatea imunologica generala a organismului este afectata de
Lindan, DDT, Clorofos, Clordan,etc. In acelasi cadru al reacivitatii, se remarca modificari
care survin si in metabolismul vitaminelor. Astfel , unii autori arata ca DDT si HCH modifica
absorbtia carotenului si a vitaminei A sau altereaza metabolismul acidului ascirbic. Dar
influenta pesticidelor asupra reactivitatii organismului prezinta si alte forme particulare greu
de explicat cum ar fi cresterea sensibilitatii aparatului cardiovascular, manifestata prin efecte
spastice asupra coronarelor,etc. Pentru aceasta, ar pleda, cercetarile epidemiologice prin care
s-a constatat ca la bolnavii cu hipertensiune arteriala exista o impregnare de 2 ori mai mare cu
pesticide organoclorurate decat la cei fara aceasta afectiune.

IV.4. Actiunea substantelor de uz fitosanitar asupra organismului uman si

masuri de prim ajutor

Patrunderea pesticidelor in organismul omului poate avea loc prin ingerare 19, in urma
contactului cu epiderma (chiar intacta, in cazul substantelor lichide: dinitroortocrezol, sulfura
de carbon, pastele mercurice), prin ochi si prin inspirarea vaporilor (sulfura de carbon,
arseniatii, arsenitii, bioxid de sulf). Aceste modalitati de patrunderea a substantelor de uz
fitosanitar in organismul uman se intalnesc mai ales in situatia insecticidelor organo-fosforice
si se produc intoxicatii care se manifesta prin doua feluri de simptome: muscarinice (cauzate
de actiunea asupra muschilor netezei si asupra glandelor), care apar primele si nicotinice (ca
urmare a actiunii asupra ganglionilor vegetativi si asupra muschilor striati).

18
Atrofiere - A-și pierde vitalitatea, vigoarea; (despre țesuturi, organe) a se închirci. [Pron. -fi-a., p.i. -iez, 3,6
-iază, ger. -iind. / < fr. atrophier].
19
Ingerare - s.f. Acțiunea de a ingera și rezultatul ei; ingestie

16
 Simptomele muscarinice, caracterizate prin hiperexcitabilitate si paralizie, nu cedeaza la
administrarea de atropina, dar pot fi combatute cu 2- PAM (iodura N- metil- piridin- 2-
aldoximei ). Simptomele nicotinice se manifesta prin greata, varsaturi, dureri in maini si in
picioare, transpiratie, salivare si lacrimare, diareee si urinare fecventa, mioza, edem
pulmonar.
Se observa si o actiune asupra sistemului nervos central, exteriorizata prin crampe
cronice, pierderea sensibilitatii la lumina, ataxie, tremuraturi, tulburari ale cunostintei, coma;
ca anditot se administreaza atropina.
Intoxicatiile acute se desfasoara rapid si daca nu se intervine la timp, acestea pot
provoca moartea. In caz de intoxicare se va solicita imediat ajutorul medicului, iar pana
atunci persoana intoxicata trebuie ferita de orice efort. Primul ajutor consta in administrarea
de strofantina si noradrenalina, respiratie artificiala, spalaturi stomacale (carbunele activ este
foarte bun) si in primul rand injectii cu atropina (2 mg/h), mai ales intramuscular si
subcutanat.
Substantele utilizate ca erbicide sunt de asemenea toxice pentru om, aceasta toxicitate
fiind in relatie directa cu doza letala – DL 50.Erbicidele care traverseaza pielea (cazul
fenolilor substituiti) sau se absorb prin inhalare, provoaca manisfestari patologice la nivelul
sistemului respirator (cazul paraquatului, substanta activa a erbicidului Gramoxone), si sunt
printre cele mai periculoase. In cazul substantelor citate, situatia este cu atat mai grava, cu cat
este vorba de substante foarte toxice (DL< 50mg/Kg).
Trebuie subliniat faptul ca aceasta doza letala–DL 50 reflecta numai pericolul de
intoxicatie acuta al unei substante. Pericolul intoxicarii cronice poate fi apreciat numai daca
se cunoaste si remanenta produsului dat, in animale, plante si sol.

Protectia omului fata de erbicide prezinta doua aspecte :

- protectia consumatorilor fata de reziduurile de erbicide din alimente (aspectul

principal, deoarece priveste intreaga masa a populatiei si este mai greu controlabila);
- protectia angajatilor care efectueaza aceste tratamente;
Intoxicatiile cu bipiridii (Gramoxone, Reglone – erbicide) sunt foarte periculoase,
datorita toxicitatii lor, foarte ridicate (mai ales Gramoxone). Pericolul cel mai grav il prezinta
inhalarea, in care caz se produc edeme pulmonare, al caror sfarsit a fost intotdeauna fatal
pana in prezent. Pentru evitarea inhalarii, se impun cateva masuri: evitarea stropirii cu
picaturi fine (sub 5 m); evitarea stropirii pe vreme cu vant, folosirea mastilor de tifon.

17
 Toxicitatea dermica in cazul acestui erbicid, este mult mai redusa (produsul nu
traverseaza, de obicei pielea). Contactul cu produsele concentrate provoaca pe piele sau pe
ochi o durere suparatoare, care se vindeca relativ repede. Pentru evitarea lor se recomanda
manevrarea produsului concentrat numai cu ochelari si manusi de protectie. Pielea ce vine in
contact cu jetul de erbicid se va spala insistent cu apa si sapun.

Ingestia erbicidelor bipiridilice este periculoasa, desi resorbtia intestinala este slaba.
Daca survine totusi o ingerarare accidentala, masurile cele mai sigure sunt: administrarea de
carbune activ sau bentonita, care fixeaza erbicidul, nepermitand trecerea lui in sange,
accidentatul fiind supus unui tratament medical de urgenta, constand in spalaturi gastrice,
administrarea de arginina, odihna. Se va efectua periodic (5-10 zile) radioscopie pulmonara si
la primele semne de edem se va administra medicamentatia necesara.

Intoxicatiile cu fenolii substituiti (substante utilizate ca erbicide) sunt foarte periculoase

din punct de vedere al toxicitatiii acute si cronice, al ingestiei si al inhalarii. Deosebit de
periculoasa este capacitatea lor de a patrunde prin piele. Produsul se descompune foarte greu
in organismul omului, de unde pericolul intoxicarii cumulative (dispare din sangele omului
intoxicat abia dupa 38 zile). Temperatura omului intoxicat creste pana la 40°C, de aceea
temperatura ridicata a mediului ambiant face ca intoxicatia sa evolueze foarte nefavorabil.

Simptomele intoxicatiei sunt: oboseala, sete puternica, transpiratie, innrosirea fetei,

tahicardie20, dispnee, stare de neliniste, cresterea temperaturii corpului, greata, vomismente,
colici intestinali, diaree, colaps, edem, lividitate, cianoza, oligurie, hematurie. Starea de
neliniste se transforma in spasme, apoi in delir. Survine coma, apoi moartea. In cazurile
clasice, pielea, conjuctivitele si parul se pot colora in galben.

Masurile profilactice care pot impedica aparitia intoxicatiei (protejarea pielii, cailor
respiratorii) sunt:
- mainile trebuie bine spalate dupa lucru, iar in timpul lucrului, nu se va bea,
manca sau fuma sub nici un motiv. Se efectueaza periodic analize sanguine si la nevoie se
schimba locul de munca. In cazul ingerarii produsului DNOC se fac lavaje gastrice cu
bicarbonat de sodiu 5%, in care s-a suspendat carbune medicinal. Se vor administra 15-
30 g sulfat de sodium in 500 ml apa (in nici un caz nu se va administra ulei de ricin), apoi
terapie simptomatica, combaterea febrei (bai, dusuri, impachetari), combaterea pierderilor
de electroliti (infuzie de clorura de sodium si glucoza.).
20
Tahicardie - Accelerare anormală a bătăilor inimii datorită unui efort fizic, unei emo ții, unei afecțiuni
cardiace etc. – Din fr. tachycardie.

18
Se administreaza vitamina B (complex), glucoza, aminoacizi, stimulente cardiace,
circulatorii.
Toxicitatea erbicidelor fenoxiacetice are influente negative asupra sanatatii salariatilor
care manipuleaza aceste erbicide. Angajatii care au efectuat tratamente in camp cu aceste
erbicide au manifestat simptome cum ar fi: oboseala rapida, scaderea poftei de mancare,
voma, febra usoara (37-39oC), cresterea frecventei acidentelor cardiovasculare. Desi
erbicidele din aceasta grupa prezinta o toxicitate acuta scazuta, totusi provoaca in organismul
uman efecte care se resimt in timp. Datele experimentale au demonstrat intr-adevar o
interferenta puternica in functia tiroidiana, in special in convertirea carotenoizilor in vitamina
A si fixarea iodului.
Simptomele intoxicatiilor cu alte substante fitofarmaceutice si masurile de prim ajutor
ce se impun sunt prezentate in (Tabelul 2.)

IV.5. Metode si mijloace de prevenire a intoxicatiilor cu pesticide

1. Masuri generale de securitate a muncii

Operatiile de aplicare a pesticidelor creaza conditii pentru patrunderea lor in organism

pe toate caile posibile.
Mainile vin in contact cu aceste substante de uz fitosanitar si in operatiile de manipulare
a acestora, are loc depunerea substantelor toxice pe maini si pe haine. De asemenea, pastrarea
alimentelor in locuri unde se folosesc aceste substante de uz fitosanitar, consumarea si
manipularea acestor alimente cu maini nespalate sau consumarea fructelor tratate, fumatul la
locul de utilizare a pesticidelor pot cauza ingerarea acestora.
Temperatura ridicata a aerului, radiatiile solare, efortul fizic sporesc patrunderea
pesticidelor in organism, prin piele si respiratie; transpiratia intensa din cauza caldurii si/sau a
efortului favorizeaza trecerea acestora prin piele, iar efortul intensifica respiratia si mareste
inhalarea toxicului si deci, patrunderea lui in organism.

19
 In vederea prevenirii intoxicatiilor cu substantele de uz fitosanitar 21 se impune
respectarea unui complex de masuri dupa cum urmeaza:
a) pentru atentionarea celor care vin in contact cu produsele de uz fitosanitar, in
vederea evitarii pericolului de intoxicare, toate ambalajele utilizate in activitati cu produse
de uz fitosanitar vor purta o eticheta inscriptionata in una din culorile:
 ROSU, pentru grupa I;
 VERDE, pentru grupa II;
 ALBASTRU, pentru grupa III;
 NEGRU, pentru grupa IV;
b) tratamentele cu aeronavele se efectueaza numai cu produse de uz fitosanitar
din grupele de toxicitate III si IV;
c) agentii economici care efectueaza activitati cu produse de uz fitosanitar sunt obligati
sa tina evidenta intrarilor si livrarilor produselor de uz fitosanitar. De asemenea, acesti
agenti economici vor avea si o evidenta stricta a tratamentelor efectuate cu pesticide;
d) agentii economici care efectueaza tratamente cu produse de uz fitosanitar sunt
obligati sa foloseasca la aceste tratamente numai personal care este supus controlului
medical periodic, instruit, dotat cu echipament individual de protectie;
e) agentii economici care desfasoara activitati cu produse de uz fitosanitar vor
avea in dotare truse de prim ajutor cu materiale si medicamente conform
instructiunilor Ministerului Sanatatii;
f) este interzisa incadrarea in munca pentru activitati cu produse de uz fitosanitar
a tinerilor sub 18 ani, a femeilor gravide, a celor care alapteaza, persoanelor cu rani
deschise, a celor care se prezinta sub influenta alcoolului, precum si a persoanelor
suferinde de unele boli stabilite de Ministerul Sanatatii;
g) personalul care foloseste masti de protectie trebuie instruit asupra modului de
folosire a lor si a posibilitatiilor de control al bunei functionari a dispozitivelor.

2. Masuri de securitate a muncii in transportul pesticidelor

Pe durata transportului pesticidelor se vor respecta urmatoarele:

a) transportul se va realiza cu mijloace echipate corespunzator care vor asigura
integritatea ambalajelor;
21
Fitosanitar - -e, adj. Referitor la sănătatea plantelor; care contribuie la sănătatea plantelor. – Din fr.
phytosanitaire.

20
 b) la transportul produselor din grupele I si a II-a de toxicitate se va asigura un
insotitor din partea beneficiarului care are obligatia sa respecte si sa aplice toate masurile
de prevenire a intoxicatiilor cu aceste produse pe durata transportului pana la predare. In
caz de deteriorare a ambalajelor si imprastierea produselor de uz fitosanitar se vor lua
masuri de decontaminare;
c) la transportul fluvial, in cazul in care nu exista posibiliti de cazare la bordul
navei, delegatul asista la incarcarea navei pana la sigilarea magaziilor acesteia, urmand a
se prezenta la portul de destinatie in vederea preluarii produselor;
d) transportul va fi insotit de un ordin de transport emis de agentul economic si
care va cuprinde ruta, cantitatea, mijlocul de transport si numele delegatului;
e) este interzis transportul produselor de uz fitosanitar impreuna cu alte persoane,
alimente, furaje, apa potabila sau folosirea la transportul produselor de uz fitosanitar a
mijloacelor destinate special transportului de persoane sau alimente;
f) transportul produselor inflamabile si a celor cu punct de inflamabilitate scazut
pe timp calduros se va face in vase acoperite cu saci sau foi de cort umezite.

3. Masuri de securitate a muncii la depozitarea produselor de uz fitosanitar

Se vor respecta urmatoarele masuri:

a) depozitarea si pastrarea produselor de uz fitosanitar se face in magazii sau
incaperi destinate si amenajate special;
b) potabila, de indepartare a reziduurilor lichide si de epurare a acestora, precum
si de instalatii de ventilatie mecanica si pichet pentru stingerea incendiilor. Nu se va intra
cu foc deschis in locurile unde sunt lichide inflamambile;
c) produsele de uz fitosanitar care se pot autoaprinde se pastreaza pe palete in
strat de doi, trei saci.;
d) incaperile de distibuire vor avea asigurata ventilatia naturala necesara;
e) pastrarea materialelor de protectie si a trusei de prim-ajutor, precum si
operatiile de inregistrare a intrarilor si livrarilor de produse de uz fitosanitar, se vor face
in spatii separate de locul de pastrare a produselor de uz fitosanitar;
f) eliberarea produselor de uz fitosanitar din incaperile de distributie se va face
numai pe baza aprobarii date de conducatorul agentului economic;
g) cantitatile de produse de uz fitosanitar nefolosite vor fi inapoiate la depozit
imediat dupa terminarea lucrarii;

21
 h) magazinerul va sta in depozit numai in timpul primirii sau eliberarii
produselor de uz fitosanitar; el are obligatia de a lua masuri de decontaminare sau, dupa
caz, de distrugere a ambalajelor dupa eliberarea produselor de uz fitosanitar;
i) magazinerul si salariatii care il ajuta vor purta echipamentul de protectie pe
toata perioada de primire si eliberare de produselor de uz fitosanitar, iar in cazul
fumigatiilor, vor purta si masca de gaze;
j) magazinerul va pastra registrul special de evidenta a produselor de uz
fitosanitar intrate si livrate pe sortimente si cantitate;
k) magazinerul va fi numit, in conditiile legii, prin decizie, de conducatorul
unitatii si va fi instruit asupra toxicitatii produselor pe care le manipuleaza;
l) este interzisa incalzirea cu sobe a magaziilor de produse de uz fitosanitar;
m) in magazia in care se depoziteaza produsele de uz fitosanitar nu se vor
depozita sub nici un motiv alimente, furaje 22, obiecte casnice, imbracaminte sau alte
materiale;
n) intre magazia cu produse de uz fitosanitar si cladirile social-administrative,
locuinte, surse de apa potabila sau ape curgatoare, trebuie sa fie o distanta de cel putin 50
m;
o) in magazii, produsele se depoziteaza pe sortimente. Fiecare sortiment se va
marca cu o tablita vizibila cu denumirea produsului, scrisa cu alb pe fondul culorii grupei
de toxicitate.

4. Masuri ce se au in vedere la utilizarea produselor de uz fitosanitar

Efectuarea tratamentelor cu produse de uz fitosanitar se va executa numai pe baza

buletinelor de avertizare emise de statiile de prognoza si avertizare ale Inspectoratului
Judetean de Protectie a Plantelor si Carantina Fitosanitara si a unitatilor silvice, ce vor fi
trimise beneficiarilor de terenuri agricole.
In timpul utilizarii acestor produse se vor respecta urmatoarele masuri:
a) folosirea de aparate si utilaje certificate din punct de vedere al calitatii de
securitate a muncii (CS’97, CS’98…) care dupa terminarea lucrarii se vor decontamina si
se vor pastra corespunzator, in locuri special desemnate;

22
Furaje - produs de origine vegetală, animală sau minerală, hrană pentru vite; nutre ț. alimentație pentru
peștii de acvariu și de crescătorie. (< fr. Fourrage)

22
 b) efectuarea fara aparatura a tratamentelor cu produse de uz fitosanitar este
interzisa cu exceptia momelilor otravite, care pot fi aplicate manual, cu respectarea
masurilor de protectie a operatorilor;
c) semnalizarea prin indicatoare speciale a zonelor tratate, cu inscrierea perioadei
de interdictie a circulatiei persoanelor si a pasunatului;
d) tratamentele avio cu produse de uz fitosanitar se vor efectua numai in cursul
diminetii sau dupa amiaza, cand temperatura nu depaseste 20oC;
e) tratamentul prin stropiri sau prafuiri este indicat sa se faca pe timp linistit. In
caz de vant, operatiunile vor fi conduse astfel incat praful sau solutia sa fie indreptate in
directia vantului, omul avand vantul in spate;
f) cand lucreaza mai multi muncitori pe acelasi lot, ei trebuie sa fie asezati in
diagonala, astfel ca substanta pulverizata sa nu patrunda in zona vecinului;
g) prepararea solutiilor de produse de uz fitosanitar se va face in locuri alese
special, situate la ce putin 200 m de locuinte, surse de apa potabila, furaje, imprejmuite cu
23
sant de o cazma adancime, pentru a nu se raspandi solutia si daca este posibil chiar
imprejmuite cu gard pentru a nu patrunde in acest loc animalele. Locul de preparare va fi
pazit;
h) butoaiele, galetile, masurile de dozare etc., pentru prepararea solutiilor, nu vor
fi folosite sub nici un motiv in alte scopuri (uz casnic sau pentru adapatul animalelor);
i) sunt interzise odihna, fumatul, servirea mesei, consumarea bauturilor, apei
potabile sau depozitarea imbracamintei personale si a alimentelor, de catre personalul
folosit la prepararea solutiilor sau la stropiri, pe locul unde se prepara solutia;
j) locul de pregatire a solutiilor va fi marcat cu o placarda pe care se va scrie:
LOC PENTRU PREGATIREA SOLUTIILOR TOXICE.
Dupa terminarea lucrarii, se va curati prin razuire cu sapa, iar ceea ce a rezultat din
acesta operatie se va ingropa in mod obligatoriu cat mai departe de sursele de apa
potabila;
k) substantele ramase nefolosite, la sfarsitul zilei de munca vor fi predate
obligatoriu la magaziile speciale. In cazul cand magaziile speciale sunt situate la distante
mai mari de locul de munca, se vor organiza magazii ocazionale, in care produsele vor fi
pastrate sub cheie si pazite;

23
Cazma - Unealtă de săpat pământul, asemănătoare cu lopata, alcătuită dintr-o lamă metalică, ușor concavă,
cu muchie ascuțită, fixată la o coadă dreaptă de lemn; hârleț

23
 l) personalul folosit la prepararea solutiilor de stropit va fi instruit, pentru
respectare a regulilor de protectie a muncii si va cunoste precis dozele si concentratiile
produselor folosite.
respectate la efectuarea

5. Masuri ce trebuie tratamentelor de uz fitosanitar din aeronave:

a) aeronavele vor fi prevazute cu dispozitive speciale de lestare;

b) incarcarea aeronavelor cu produse de uz fitosanitar lichide se va efectua numai
mecanizat, incarcarea manuala fiind interzisa;
c) instruirea personalului navigant si terestru cu privire la toxicitatea produselor
de uz fitosanitar si riscurile pentru populatie, precum si cu privire la respectarea normelor
de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor;
d) deconaminarea aeronavei de catre personalul de deservire, imediat dupa
terminarea operatiunilor de prafuire sau stropire;
e) tratarea pe cale aeriana cu pesticide din grupele I si a II-a de toxicitate este
interzisa;
f) salariatii semnalizatori folositi la lucrarile de stropit sau prafuit cu avioanele
vor purta obligatoru\iu echipamentul individual de protectie.

La efectuarea tratamentului cu produse de uz fitosanitar al semintelor pentru semanat se

vor avea in vedere umatoarele:
a) efectuarea tratamentului se va face numai cu masini si aparate sau dispozitive
speciale, in incaperi anume rezervate, in care trebuie sa fie asigurata o ventilatie
corespunzatoare, tratamentele pot fi efectuate si pe platforme deschise, daca sunt situate
la o distanta de cel putin 200 m de locuinte, sectoare zootehnice, surse de apa potabila;
b) tratare asemintelor cu produse de uz fitosanitar din grupele I si II de toxicitate
de catre persoane fizice sau juridice neautorizate este interzisa;
c) descarcarea semintelor tratate, din masini, aparate sau dispozitive se va face in
saci de material compact, pe care se va marca: ATENTIE – SEMINTE OTRAVITE!;
d) semintele se vor pastra in saci, in magazii speciale, sub cheie; este interzisa
pastratrea in aceeasi magazie a alimentelor si furajelor;

24
 e) eliberarea semintelor tratate se va face numai pe baza dispozitiei scrise a
conducatorului agentului economic. Semintele neutilizate in ziua respectiva, vor fi
readuse la magazie;
f) la terminarea operatiunii de tratatre, masinile, aparatele si dispozitivele
folosite vor fi decontaminate;
g) transportul semintelor se va face in saci din material compact; este interzis
transportul acestor seminte impreuna cu alimente si furaje;
h) se va avea grija ca semintele tratate sa nu cada pe sol, de unde pot fi adunate
de copii sau pasari.Sunt interzise tratatrea si comercializare precum si utilizarea de
samanta tratata cu produsele din grupele I si II de toxicitate de catre persoane fizice sau
juridice neautorizate. Este interzisa utilizarea in scop alimentar sau furajer a semintelor
tratate cu produse de uz fitosanitar.
6. La dezinsectia prin fumiganti (gazare) a hambarelor si depozitelor se vor avea
in vedere urmatoarele:

a) dezinsectia va fi facuta numai de catre echipe de specialisti sau grupe de

salariati instruiti in acest scop;
b) inainte de a incepe operatiile de fumigare, se va interzice accesul persoanelor
straine in zona respectiva , iar in jurul cladirii in care se fac aceste operatii se vor instala
tablite cu mentiunea: ATENTIE GAZE TOXICE;
c) persoanele care executa operatiile de fumigare vor purta obligatoriu
echipamentul individual de protectie, iar tratamentele vor fi efectuate numai cand
temperatura interioara a cladirii este sub 35oC;
d) conducatorul echipei va elibera, dupa terminarea operatiilor, o dovada scrisa
din care sa rezulte data la care imobilul respectiv poate fi folosit;
e) tratarea cu fumiganti24 a solului se va executa exclusiv cu mijloace atestate din
punct de vedere al securitatii muncii (CS’97, CS;98…).

24
Fumiganti - Substanță toxică gazoasă, întrebuințată pentru fumigații. /<fr. fumigant

25
 CAPITOLUL V.
EFECTELE ECOLOGICE ALE UTILIZARII PESTICIDELOR

Expansiunea utilizarii pesticidelor s-a dovedit deosebit de utila. Stagnarea aparenta a

productiei dupa anul 1980 se explica prin spectaculoasa crestere a eficacitatii noilor produse
sintetizate, in ultimii 15 ani. De altfel, in ultimii ani s-a schimbat raportul dintre insecticide si
erbicide in favoarea erbicidelor. Scaderea productiei de DDT si de alti compusi organo-
clorurati, urmata chiar de interdictia utilizarii lor, in cea mai mare parte a tarilor
industrializate, este compensata prin cresterea productiei de esteri fosforici, carbonati,etc.
Dispersia pesticidelor se face in functie de tipul de agrosistem, s-a demonstrat ca 50%
din cantitate, in momentul aplicarii, chiar si in cazul celor putin volatile, trece direct in
atmosfera. Aceasta cantitate, care nu atinge culturile, este antrenata de vant si se va depune pe
alte soluri si oceane, in locuri, uneori indepartate de zonele tratate (~4 000 km)
Poluarea mediului cu pesticide produce numeroase perturbati ecologice. Astfel, lipsa de
specificitate face ca toxicitatea sa se manifeste si asupra : populatiei gazda, populatiei ce
servea drept hrana, pradatorilor, etc. cu repercursiunile lor.

Materiale plastice

Au o compozitie complexa, in care produsul de baza este compusul

macromolecular(obtinut prin polimerizare sau prin policondensare), iar alaturi de el se mai

26
afla plastifianti, pigmenti, materiale de umplutura si eventual, aditivi ca : stabilizanti,
lubrifianti, substante ignifuge25, fungicide, etc.
Problema toxicitatii fiecarui component al materialelor plastice trebuie bine stabilita,
mai ales, pentru materialele utilizate la : confectionarea imbracamintei si incaltamintei,
jucarii pentru copii, proteze dentare, vase, obiecte, ambalaje destinate pentru a prepara,
cantari, acoperi sau conserva produse alimentare si farmaceutice, etc.
Substantele macromoleculare sunt insolubile in apa, inerte, din punct de vedere chimic,
fata de organismele vii, in schimb monomerii reziduali sunt reactivi si toxici.
Plastifiantii sunt, in general, substante organice cu volatilitate foarte scazuta, pentru a
conserva plasticitatea materialului plastic, si poate ajunge pana la 60% din masa lui
Tricrezil fosfatul, (CH3C6H4O)3PO4 un bun plastifiant si ignifug, dar toxic, a fost mult
timp utilizat.In 1949, in Germania, s-a produs un accident de masa, deoarece a fost utilizata
ca ambalaj, pentru produse alimentare, policlorura de vinil, ce continea ca plastifiant tricrezil
fosfatul.Astazi se utilizeaza unii plastifianti mai putin toxici ca, de exemplu : ftalatii de
alcooli superiori, parafinele clorurate,etc.
Pigmentii sunt compusi colorati, pe baza de As, Pb,Cr,Cu. Sunt, in general toxici, de
exemplu: arseniul de cupru, ceruza (PbCO3), titanatul de plumb, miniul de plumb, rosu de
crom, etc. S-a constatat din studii toxicologice de lunga durata ca unii pigmenti ar parea
inofensivi, dupa proprietatile initiale, dar au actiune cancerigena in timp.
Materialele de umplutura si de armare pot fi : talcul, mica, calcarul, bumbacul, hartia,
fibre diverse, etc. ; acestea nu sunt toxice.
Stabilizantii trebuie sa conserve proprietatile materialelor plastice la actiunea luminii,
caldurii si oxidarii. De exemplu, policlorura de vinil, sub influenta caldurii si a luminii, pierde
acidul clorhidric si se transforma intr-un compus nesaturat, care reactioneaza cu oxigenul din
aer, pierzandu-si din calitati.
Stabilizantii in acest caz, pot fi compusi ai metalelor, care actioneaza pentru mentinerea
HCL in compozitia polimerului.Lubrifiantii sunt utilizati pentru a usura scoaterea din forme a
produselor. In acest scop se folosesc sarurile de Pb, Zn, Ca ale acizilor grasi si unele ceruri.
Pentru ambalajele alimentare si farmaceutice sunt utilizati : stearatul de calciu si cerurile.
Catalizatorii accelereaza reactia de polimerizare sau de policondensare.Trebuie evitati
catalizatorii, oxizi sau saruri ale metalelor toxice : Pb, Hg, Mn, Zn, etc.Substantele ignifuge
maresc rezistenta la inflamabilitate a materialelor plastice. Se folosesc in acest scop fosfatii

25
Ignifuge - . (Substanță, material) care nu se aprinde sau care arde foarte greu. [Cf. fr. ignifuge, cf. lat. ignis
– foc, fugare – a alunga].

27
organici. Substantele fungicide sunt mai rar utilizate in compozitia materialelor plastice, sunt
substante toxice( sarurile de Hg); sunt folosite pentru a impiedica degradarea lor de catre
spori si ciuperci.
Cercetarile din ultima vreme, urmaresc inlocuirea compusilor toxici, pe baza de Pb, Hg,
Cd, As, cu compusi netoxici, pe baza de Ca, cat si a compusilor cu miros neplacut(dilaurat)
cu compusi cu miros agreabil(dioctil ftalat-DOP, dibutil ftalat-DBP). Asa se poate explica si
atacul moliilor asupra materialelor plastice actuale.
Materialele plastice care elibereaza compusi toxici, provoaca intoleranta asupra pielii.
Cele ce intra in contact direct cu organismele vii sau cu alimentele trebuie controlate, prin
analize chimico-toxicologice, daca indeplinesc anumite norme sanitare.
Din nefericire, multe sunt cazurile cand toxicitatea unor astfel de compusi este pusa in
evidenta de abia dupa producerea unui accident in masa. De exemplu, in 1974, au fost
introduse in carantina 495 ferme din SUA(statul Michigan), dupa care au fost sacrificate si
ingropate 15 490 bovine, 2 700 porcine, 1 200 ovine si 1 500 000 pasari. In urma cercetarilor
de laborator s-a gasit cauza imbolnavirii animalelor, si in mod indirect si a oamenilor, care au
consumat produsele lor. A fost vorba de o substanta chimica-polibromura de bifenil(PBB)-
care nici nu era anuntata printre poluanti.
PBB este utilizata in compozitia unor mase plastice (15%) pentru a le imbunatati
stabilitatea termica. Ea se producea in aceeasi intrprindere care obtinea si un supliment de
hrana pentru animale, pe baza de MgO. Dintr-o greseala au fost incarcati doi saci cu PBB
alaturi de cei cu hrana, ceea ce a facut ca substanta toxica sa intre in hrana animalelor.
Luandu-se in studiu, mai atent, cu aceasta ocazie, PBB-ului i s-au stabilit si c.m.a.-urile
pentru : carne si unt 0,3 ppm, oua si hrana animalelor de 0,05ppm, mentionandu-se ca
animalele intoxicate contineau 2 480 ppm in grasimea corporala. S-a mai estimat ca pestii
expusi in apele poluate cu acest poluant, timp de doua saptamani, acumuleaza de 10.000 de
ori mai mult agent toxic decat in apele naturale nepoluate.
Punerea in evidenta a toxicitatii acestui poluant nu a eliminat insa pericolul potential ce
il reprezinta pentru alte eventuale accidente in masa. Materialele plastice ce au in compozitie
PBB, pentru cresterea stabilitatii termice, au o larga utilizare, in produse a caror viata este de
5-10 ani, dupa care ingroase depozitele de deseuri, intrand astfel in ciclul ecologic. De aceea,
trebuie gasita o solutie rationala, nepoluanta si bine controlata, de distrugere de fapt, nu
numai a acestor deseuri ci a tuturor deseurilor, ce contin materiale plastice.

Detergenti

28
 Au fost sintetizati si utilizati inca din 1950, pentru proprietatile lor tensioactive. Ei
contin substanta de baza, tensioactiva(anionica, cationica sau neionica) si aditivi 26(parfumuri,
agenti de albire,enzime, etc) , a caror toxicitate nu este neglijabila pentru vietuitoarele
acvatice.
Cei mai utilizati sunt detergentii anionici deoarece sunt cei mai putin toxici. Acestia
sunt compusi de tipul alchil benzen sulfonatilor : tetrapropilen benzen sulfonat de sodiu
(TBS), nebiodegradabili si alchil sulfonatul liniar, bodegradabil 99%. Detergentii neionici
(monolauratul de polietilen glicol), sunt in medie de doua ori mai toxici decat cei anionici
Cei cationici (clorura de benzilmetildietanol amoniu) sun cei mai toxici dintre
detergenti, pentru organismele marine.
Ei distrug microflora algala si bacteriana a apelor, ceea ce conduce, pe de o parte, la
diminuarea hranei vegetale si animale pentru fauna acvatica, iar pe de alta parte inhiba
activarea bacteriilor aerobe din cadrul procesului natural de autopurificare cat si pe cel din
statiile de epurare.

Medicamente

Efectele binefacatoare ale medicamentelor le stau in balanta efectele lor toxice, de aceea
administrarea lor este limitata si supravegheata. Desi toxicologii detin o serie de date asupra
actiunii toxice a medicamentelor, totusi ar mai trebui adancite studiile privind efectele
acestora intr-o administrare indelungata.
Pana nu demult, benzpirenul si alte hidrocarburi policiclice aromatice erau considerati
agentii poluanti cei mai cancerigeni. In urma unor cercetari mai recente a rezultat ca
nitrozaminele sunt, pana in prezent, cei mai cancerigeni compusi.
Odata cu perfectionarea metodelor de detectare si de dozare a nitrozaminelor s-a
constatat ca ele sunt prezente in alimente medicamente si in organisme vii. Astfel s-a
determinat ca intr-o portie de salam sau sunca conservata cu nitriti 27 exista tot atatea
nitrozamine cat se afla in 10 tablete de piramidon, iar din fumul unei singure tigari se
ingereaza de la 10 la 100 de ori mai multe nitrozamine decat printr-un pranz intreg cu salam.
In administrarea antibioticelor de tipul eritromicinei si a cloramfenicolului are loc, de
fapt, si o inhibare a sintezei proteinelor. Astfel la fetusi cloramfenicolul are actiune toxica
26
Aditivi - Substanță care se adaugă în proporții mici la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietățile.
/<fr. additif
27
Nitriti - s.m. Azotit. [< fr. nitrite].

29
asupra organelor formatoare de sange, conducand, de multe ori, la decese inainte de nastere.
Tetraciclina produce la copiii mici o dezvoltare defectuoasa a oaselor si dintilor, iar la adulti
afectiuni ale ficatului.

CAPITOLUL VI .
ASPECTE ACTUALE ALE FOLOSIRII PESTICIDELOR

Cresterea cantitativa a folosirii substantelor pesticide persistente si perspectiva

schimbarii echilibrului biologic, cu posibilitatea de afectare majora a omului, ridica probleme
deosebit de greu de rezolvat intrucat pe plan mondial acestea reprezinta peste jumatate din
totalul insecticidelor folosite.
Pentru combaterea efectelor negative ale pesticidelor persistente, in perspectiva este
necesara inlocuirea acestor substante su altele, mai putin sau deloc persistente.
In majoritatea tarilor, apar tendinte nete de limitare a pesticidelor persistente, cu
precadere a DDT si HCH. Acest fapt se reflecta in consumul mondial de DDT care este in
prezent de 200.000t solutie activa anual, mai scazuta cu peste 50% fata de cantitatea care se
folosea in urma cu 8-9 ani. Rezolvarea problemei apare insa foarte diferita de la tara la tara,
in functie de gradul de dezvoltare si de posibilitatile tehnico-economice.
In multe tari s-a realizat interzicerea folosirii DDT , iar in altele s-a hotarat restrangerea
importanta a zonelor tratate. Un exemplu evident de reducere il prezinta SUA, care in
interval de aproape un deceniu (1959-1968) a redus folosirea pesticidelor organoclorurate de
la 80,7 mii tone substanta active la 32,3 mii tone.
In tarile in curs de dezvoltare (India, Mexic, etc), insa situatia se prezinta altfel, adica
DDT se foloseste in cantitati mari, chiar in crestere de la an la an.

30
 Problema stringenta28 a inlocuirii acestor produse primordiale folosite in agricultura va
trena poate mai mult de un deceniu, deoarece argumentele stiintifice prezente nu sunt
suficiente de unitare si, evident, aceasta situatie are implicatii economice si comerciale.
Actiunea de inlocuire a acestor produse se afla inca la primele inceputuri. Tendintele de
inlocuire in unele tari cu produse organofosforice si carbamice nu au convins, deoarece se
pare ca in special fungicidele carbamice au o actiune cronica cancerigena.
Cat priveste modul de folosire a pesticidelor organoclorurate, ca dealtfel al tuturor
substantelor chimice, riscurile nocive se pot reduce mult prin ameliorarea procedeelor
utilizate in practica, de la avizarea productiei anumitor substante si de la conditiile de
fabricatie si transport, pana la modul de raspandire a lor pe suprafetele agricole, de depozitare
si manipulare.
Din cele prezentate, rezulta ca substantele chimice folosite in practica agrozootehnica si
in profilaxia bolilor epidemice, considerate la inceput numai ca mijloace salvatoare pentru
oameni, pot constitui mari pericole pentru sanatate, fiind necesare masuri judicioase de
selectie si utilizare pentru a beneficia cat mai mult de pe urma actiunilor lor pozitive si a
diminua pana la excludere pe cele negative.
Pentru viitor, se impune studiul aprofundat si multilateral al substantelor noi si al caror
noi procedee introduse in ecosisteme de stiinta si tehnica, pentru a descoperi la timp, inainte
de extinderea folosirii in practica, nu numai efectele directe, evidente, ci si pe cele indirecte,
ascunse, secundare, acestea avand o mare insemnatate pentru ecologia umana.

28
Stringenta - s.f. Însușirea de a se impune cu necesitate, de a fi stringent.

31
 CAPITOLUL VII.
NORME DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATORUL DE CHIMIE

Pentru a preveni accidentele în laboratorul de chimie, se vor respecta următoarele

reguli generale de tehnica securităţii muncii:
 Intrarea în laboratorul de chimie se face abia după terminarea pauzei.
 Este interzis alergatul în laborator.
 Persoanele cu părul lung şi-l vor strânge la spate în timpul efectuării experimentelor
chimice.
 Nu se consumă băutură sau mâncare în laboratorul de chimie.
 Având rol de protecţie a pielii şi îmbrăcămintei, purtarea halatului este obligatorie
pentru orice persoană care lucrează în laborator. Halatul trebuie să fie alb, curat, confecţionat
din pânză de bumbac.
 La efectuarea unor experienţe explozive este necesară purtarea ochelarilor de
protecţie.
 Se va păstra ordinea şi curăţenia pe mesele de lucru ale elevilor.
 Pentru evitarea unor reacţii secundare vesela şi aparatura de laborator se utilizează
doar în stare perfectă de curăţenie. Acestea se vor spăla cu amestecuri alcaline şi apă distilată,
fără a se utiliza nisipul, deoarece la vasele de sticlă apar fisuri şi la încălzire sticla se va
sparge uşor.
 Lucrările de laborator se vor efectua cu cantităţile de substanţe indicate în instrucţiuni,
cu vase şi aparatură adecvate lucrărilor, după verificarea prealabilă a aparaturii respective.
 Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără etichetă.
 Se interzice categoric gustarea şi chiar contactul cu pielea a substanţelor chimice.

32
  Mirosirea substanţelor se va face cu grijă, prin ţinerea vasului la distanţă şi apropierea
vaporilor care se degajă prin mişcarea mâinii deasupra acestuia.
 Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate.
 Soluţiile de reactivi pentru analiză nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon ci mai
întâi se toarnă cantitatea necesară ăntr-un pahar curat, din care apoi se face pipetarea. Se va
avea în vedere ca la transvazarea lichidelor să se ţină borcanul cu eticheta spre palmă pentru a
evita deteriorarea acesteia.
 Substanţele foarte volatile se manipulează în nişe şi deasupra unei chiuvete.
 În cazul în care se lucrează cu substanţe inflamabile, este necesară stingerea surselor
de căldură din laborator. Orice început de incendiu provocat de substanţe volatile 29
inflamabile se opreşte imediat, după caz, cu nisip, o pătură sau cu extinctorul.
 Nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării. Nu este permisă
folosirea aceleaiaşi ustensile pentru mai mulţi reactivi decât după spălare şi uscare.
 Reactivii nu vor fi cântăriţi direct pe talerele balanţei, ci pe sticle de ceas sau în fiole
de cântărire, iar cei urât mirositori sau toxici numai în flacoane închise.
 Acizii concentraţi (H2SO4, HCl, HNO3 etc.) se toarnă cu mare atenţie, ştergându-se
picăturile prelinse cu azbest30 şi apoi cu cârpă sau hârtie.
 Rămăşiţele de substanţe periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi concentraţi, baze
etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece pot provoca explozii puternice şi acţiuni corozive şi,
de aceea, vor fi introduse în vase speciale şi neutralizate. De asemenea, lichidele nemiscibile
cu apa şi inflamabile (benzina, benzenul etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece în spaţiul
subteran al canalizării se vor evapora, formând amestecuri explozive cu aerul ce pot exploda
la aruncarea în canal a chibriturilor sau ţigărilor aprinse.
 Se interzice îndreptarea eprubetei cu orificiul către colegi în cazul încălzirii la flacără.
 Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivaţi, cloraţi, percloraţi, peroxizi, acic
percloric etc.) trebuie făcută cu foarte mare atenţie.
 Nu este permisă lovirea substanţelor care explodează sau încălzirea lor la o
temperatură apropiată de cea de descompunere.
 Fărâmiţarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, sărurilor acidului cromic, a
substanţelor ce dau pulbere toxică, precum şi turnarea soluţiilor de amoniac concentrat,

29
Volatile - (despre lichide) Care trece cu ușurință în stare de vapori la temperatura obișnuită. /<fr. volatil
30
Azbest - s.n. Minereu fibros și mătăsos de culoare albă, din care se fac diferite piese și țesături
neinflamabile și izolatoare. [Acc. și: ázbest – Var.: asbést s.n.] – Din fr. asbeste.

33
trebuie să se execute sub nişă. Acidul sulfuric concentrat se toarnă întotdeauna peste apă şi nu
invers, încet şi sub agitare, în vase rezistente la căldură, reacţia fiind puternic exotermă.
 Aprinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita pătrunderea flacărei în
interior. În caz de pătrundere, se va închide robinetul, lăsând becul să se răcească complet,
după care se va aprinde din nou, micşorând curentul de aer. În cazul robinetelor defecte, unde
există scăpări de gaz, verificările nu se fac cu chibrituri, ci prin pensulare cu soluţie de săpun.
 Este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz sau fitilelor spirtierelor cu bucăţele de
hârtie plimbate de la o masă la alta.
 Este interzis a se lăsa aprinse becurile de gaz, lămpile de spirt sau alte aparate de
încălzire, la plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp. În cazul în care se descoperă
pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzină se va aerisi încăperea, prin
deschiderea ferestrelor, până la dispariţia completă a mirosului de gaz; se vor stinge, totodată,
becurile de gaz de la ventilul principal şi celelalte surse de încălzire.
 Folosirea sticlăriei de laborator se va face cu respectarea următoarelor măsuri de
prevenire a accidentelor:
prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor în
stative se va efectua cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de
plută sau cauciuc;
paharele, baloanele şi celelalte lichide de laborator ce conţin lichide
fierbinţi nu se pun direct pe masă, ci pe o placă de azbest asu alte
materiale termoizolante;
încălzirea vaselor cu pereţi subţiri nu se face direct în flacără, ci pe o
sită de azbest, sub agitare continuă.
 După terminarea lucrărilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera complet,
aşezându-se la locul lor întreaga aparatură, ustensilele şi reactivii necesari lucrării de
laborator.
 La plecarea din laboratorul de chimie se va avea în vedere verificarea instalaţiilor
electrice, de gaz şi de apă.

34
35