CURS 1

NURSING IN ENDOCRINOLOGIE

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

A GLANDELOR ENDOCRINE

Sistemul endocrin este un complex de glande ai caror produsi, hormonii, sunt eliminati
direct in sange, fiind transportati la celule sau ``organe tinta``, stimuland sau inhiband activitatea
lor.
GLANDA HIPOFIZA SAU PITUITARA
- are forma si dimensiunea unui bob de fasole (0,5g la om), situata la baza creierului, in
depresiunea osului sfenoid, numita saua turceasca.
Se leaga de hipotalamus prin tija pituitara.
Alcatuita din 3 lobi: anterior , intermediar si posterior. Lobul anterior si cel intermediar
formeaza adenohipofiza, iar lobul posterior cu tija pituitara formeaza neurohipofiza.
 Lobul anterior secreta urmatorii hormoni:
 STH - hormonul de crestere sau hormonul somatotrop - stimuleaza cresterea
tesuturilor, mobilizeaza grasimile si intervine in metabolismul mineral;
 (TSH), hormonul tireotrop - stimuleaza functia glandei tiroide;
 (ACTH), hormonul corticotrop - stimuleaza activitatea glandelor suprarenale;
 hormonii gonadotropi sunt in numar de doi. Ei actioneaza asupra gonadelor masculine
si feminine, avand un rol important in sexualizare si in procesul de reproducere.
- Hormonul foliculostimulant ( FSH) stimuleaza la femeie secretia foliculilor ovarieni. La
barbat, activeaza si mentine spermatogeneza.
- Hormonul luteinizant, (LH sau ICSH), actioneaza la femei asupra corpului galben al
ovarului, iar la barbat asupra tesutului interstitial al testiculului, stimuland formarea
hormonului masculin – testosteronul;
 LTH -hormonul luteotrop sau mamotrop, produc cresterea glandei mamare si secretia
lactata.
Lobul anterior mai secreta hormonul melanotrop, sau hormonul pigmentatiei, care
stimuleaza formarea pigmentilor din piele.
Lobul posterior al hipofizei secreta doi hormoni, ocitocina si vasopresina,
Ocitotocina - intervine la nastere, contactand uterul in faza finala a sarcinii. Contracta de
asemenea canalele glandelor mamaie, contribuind la eliminarea laptelui.
Vasopresina - are o puternica actiune antidiuretica de unde si denumirea de hormon
antidiuretic, prescurtat ADH. Cand hormonul antidiuretic lipseste, se produce o diureza masiva,
cu urini foarte diluate.

EPIFIZA
Epifiza sau glanda pineala este situata deasupra hipofizei, intre cele doua emisfere
cerebrale. Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute probleme ale
endocrinologiei. Cercetarile scolii romanesti de endocrinologie au demonstrat rolul de glanda
endocrina al pinealei. Alaturi de hipofiza, ea intervine in functia glandelor genitale (rol inhibitor
antisexual), a suprarenalelor, in metabolismul zaharului (scade glicemia), al apei si al sarurilor.
In ultimele decenii au fost izolate din epifiza serotonina, norerepinefrina si melatonina. S-a
dovedit recent ca actiunea antisexuala a epifizei s-ar datora melatoninei.
 GLANDELE SUPRARENALE
Cele doua glande suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din doua
structuri: corticala si medulara.
Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone:
a) zona glomerulara, care secreta ca hormon principal aldosteronul, cu proprietati
mineralocorticoide (retine apa si sarea);
b) zona fasciculara care secreta cortizolul si hidrocortizonul. Cortizolul este
indispensabil vietii, contribuind la formarea glucozei din proteine – fenomen cunoscut sub
denumirea de gluconeogeneza; zona fasciculara mai secreta corticosteronul, hormon
mineralocorticoid;
c) zona reticulara, care secreta hormoni androgeni, si hormoni estrogeni. Amintim ca
acesti hormoni sunt secretati si de ovare si de testicule. Secretia glandelor suprarenale este
dependenta de hormonul corticotrop hipofizar sau ACTH.
La randul ei, medulosuprarenala secreta doua substante, denumite catecolamine, si
anume adrenalina (epinefrina) si noredrenalina (norepinefrina). In anumite situatii, ca de
pilda in stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda suprarenala secreta cantitati
crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie (paloare,
hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie).

TIROIDA
Tiroida, situata la baza gatului, inaintea traheii, secreta mai multi hormoni, dintre care cei
mai importanti sunt tiroxina (tetraiodotironina) si triiodotironina.
 Ambii hormoni stimuleaza oxidarile in organism si ajuta cresterea.
 Ei sunt necesari cresterii normale a organismului, maturizarii scheletului si
dezvoltarii creierului. Lipsa lor se rasfrange nefavorabil asupra evolutiei
proceselor fiziologice normale.

PARATIROIDELE
 Cele patru glande paratiroide, situate pe fata dorsala a tiroidei, secreta hormonul
paratiroidian sau parathormonul, care are rolul de a mobiliza calciul din oase si de a stimula
absorbtia calciului din intestin. Mareste excretia de fosfor in urina si reabsorbtia tubulara de
calciu. In consecinta, o secretie crescuta de parathormon va mari calcemia si va scadea
fosforemia. O actiune opusa o are tirocalcitonina – al doilea hormon paratiroidian -, cu actiune
hipocalcemianta.

PANCREASUL
Rolul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1866, cand extirparea
pancreasului la caine a provocat aparitia diabetului. In prezent se stie ca insulele Langerhans din
pancreas contin doua feluri de celule endocrine:
 Celule beta, care secretă insulină (70%) scade glicemia, transportand zaharul in
celule
 Celule alfa, care secretă glucagon (20%) puternic factor hiperglicemiant: scoate
zaharul din ficat (glicogenoliza) si creste concentratia acestuia in sange
(hiperglicemie).

GLANDELE GENITALE
Gonadele sau glandele genitale feminine si masculine au
- o secretie externa sau gametogena
- o secretie interna sau endocrina.
Ovarul asigura producerea ovulelor necesare reproducerii. Totodata el secreta hormoni
sexuali: progesteronul si estrogenii.
Testiculul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul. Functia spermatogenica este
localizata in tubii seminiferi. In spatiul dintre tubi se gasesc celulele Leydig, care secreta
hormoni androgeni, cei mai activi dintre acestia fiind testosteronul si androstendionul.
Hormonii sexuali determina dezvoltarea caracterelor sexuale si marcheaza diferenta dintre cele
doua sexe.

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN BOLILE ENDOCRINE

1.Tulburari gastrointestinale apar in:

- acromegalie - constipatie;
- splenomegalie;
- gastrita hipertrofica, megacolon, dolicocolon;
- cancerele si polipii digestivi sunt mai frecventi
- insuficienta hipofizara – tulburari digestive
- hipertiroidie – tranzit accelerat(scaune frecvente), apetit crescut, uneori icter
- hipotiroidie – constipatie, macroglosie, peristaltism intestinal redus
- hiperparatiroidie - anorexie ;
- greturi, varsaturi uneori incoercibile ;
- dureri epigastrice sau abdominale ± meteorism sau constipatie
- insuficienta corticosupreanala cronica(b.Adisson) – dureri abdominale
- sdr.Cushing - ulcerul gastric
- feocromocitom - greala, varsaturi, constipatie

2.Cefalea apare in:

- feocromocitom - simptomul cel mai comun (80 % dintre cazuri) ;
- localizare occipitala sau frontala (mai rar generalizata) ;
- foarte intensa, de obicei cu senzatie pulsatila.
- acromegalie
- hiperparatiroidie

3.Tulburarile somnului – insomnia, cosmaruri, hipersomnie

- insomnia – sdr.Cushing
4. Transpiratiile apar in :
- feocromocitom - intalnite in 61 % dintre cazuri ;
- abundente, profuze, generalizate
- insuficienta hipofizara - lipsa sudoratiei axilare
- hipertiroidie - hipersudoratie
 5.Modificari ale vocii, tulburari de vedere
- tulburari de vedere, ingrosarea vocii – acromegalie
- scaderea timbrului vocii – hipotiroidie
- cataracta endocrina – hipoparatiroidism
- cataracta precoce (incarcare cu cortizol) , glaucom – sdr.Cushing

6.Astenia - scaderea fortei fizice si intelectuale – in:

- boala Addison,
- insuf. tiroidiana,
- insuf.hipofizara,
- hiperparatiroidie

7.Aspectul faciesului in bolile endocrine:

Faciesul hipertiroidian(basedowian) - prezinta exoftalmie bilaterala,ochii sunt luciosi
,umezi, proemina din orbite, are aspect de „spaima inghetata”
Faciesul hipotiroidian (mixedematos) - aspect de „luna plina”, somnolent, pleoape
tumefiate, lipseste 1/3 ext. a sprancenelor
Faciesul cushingoid - aspect de luna plina, pletoric(rosu), cu acnee, pilozitate faciala
excesiva la barbati si hirsutism la femei
Faciesul acromegalic - fata alungita ,cu oasele fetei proeminente, barbie in prognatism,
buze groase, limba mare
Faciesul addisonian - prezinta o coloratie bruna tipica(cafea cu lapte) la nivelul
buzelor, mucoasei bucale si gingivale

8.Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata în înaltime, depasind cu cel

putin 20% media staturala. Ca si în cazul acromegaliei, boala este provocata de o tumoare
hipofizara acidofila, care secreta în exces hormon somatotrop

9.Nanismul sau nedezvoltarea staturala este de obicei consecinta secretiei insuficiente de

hormon somatotrop.
 10.Obezitatea este definita ca o crestere a greutatii corporale cu peste 20% peste
greutatea ideala.In practica ea se exprima prin valoarea indicelui de masa corporala (Body Mass
Index - BMI). Acesta reprezinta greutatea individului in kilograme raportata la inaltime
exprimata in metri patrati suprafata corporala. Este considerata obeza acea persoana al carui
Indice de Masa Corporala (IMC) depaseste 30.
11.Deficitul ponderal reprezintă scăderea greutăţii corporale cu peste 10% din greutatea
ideală
12.Edemul endocrin - apare in mixedem, este dur, lasa foarte greu godeu, tegumentele
sunt groase, infiltrate, aspre, descuamate si reci
13.Tremuraturile - sunt miscari involuntare rapide, ritmice, predominent la extremitati;
in hipertiroidie au caracter permanent
14.Convulsiile - sunt miscari involuntare sub forma de accese, cu caracter generalizat sau
localizat -apar in:
 tetanie si hipoparatiroidism

15.Amiotrofiile (atrofiile) musculare - diminuarea volumului maselor musculare cu

accentuarea reliefurilor osoase-apar in:
 hipertiroidie - cu predominenta proximala,cel mai des pelvicrurala
 hipercorticism - sunt mascate de obezitate
 menopauza - intereseaza radacina mb. inferioare, sunt asociate cu hipotonie musculara

16. Modificarile parului

-  hipertricoza - dezvoltarea exagerata a parului in zonele normal piloase pentru sexul si
varsta respectiva
 - hirsutismul
 dezvoltarea anormala ca abundenta si dispozitie a parului, in regiuni in care nu exista in
mod normal
 aparitia la femei a pilozitatii faciale de tip masculin(barba, mustati, favoriti) +dispozitia
romboidala a pilozitatii pubiene=virilism pilar
 apare la menopauza, in tumorile virilizante suprarenale si ovariene, in ovarul polichistic
- hipotricoza - reducerea pilozitatii-in boala Addison
 - canitia=albirea precoce a parului - in hipertiroidie, sdr.Cushing,etc
17.Aspectul ochilor
- Exoftalmie bilaterala –in hipertiroidie(b.Basedow)
18.Starea mentala
- depresie si iritabilitate - in insuficienta corticosuprarenala(b.Adisson)
- tulburari psihice importante, mergând pâna la sinucidere - in b.Cushing
- lentoarea psihica, manifestata prin somnolenta torpoare, încetinire a proceselor mintale si
greutate în vorbire (bradilalie) – in hipotiroidie(mixedem)
- anxios, emotiv si hipersensibil. Starile depresive, tulburarile schizoide sau paranoide sunt
frecvent remarcate – in hipertiroidie
- dereglari nevrotice, psihice si neurovegetative – in acromegalie
- tulburari neurologice – in gigantism

19.Tulburarile cardiorespiratorii
- hta – in criza adissoniana
- Hta – in b.Cushing
- Hta, palpitatii, dispneea si durerile precordiale – in feocromocitom
- bradicardie, cardiomegalie – in hipotiroidie
- tahicardia e importanta, pulsul marit, palpitatii si respiratie dificila, la efort – in
hipertiroidie

20.Aspectul tegumentelor si a fanerelor

Hipotiroidie
- Tegumentele sunt aspre, uscate, de culoare palida-galbuie(carotenodermie) si reci.
- Infiltrarea mucoida a fetei si a pleoapelor
- Parul este uscat si cade.
- subtierea firului de par
- subtierea sprancenelor in jumatatea externa
Hipertiroidie
- Pielea este calda si umeda, fina
- Par moale si fin, uneori caderea parului
- Edeme la membrele inferioare
- Onicoliza(dezlipirea unghiei)

Hipoparatiroidie
- pielea : uscata, scuamoasa
- unghii : striate, casante, cu leuconichie(decolorarea unghiei) si perionixis micotic ;
- par : uscat, friabil ;

Boala Cushing
- subtiere tegumentara, cu aspect transparent, pletor facial
- hirsutism - prezent la 80 % dintre femei

Boala Adisson(insuficienta corticosuprarenaliana cronica)

- Melanodermia (pigmentatia pielii §i a mucoaselor)
- Poate coexista cu vitiligo
Feocromocitom
- paloare (42 % ) , uneori flush-uri, racirea extremitatilor
Hipogonadism
- pilozitate redusa
Hirsutism
- Dezvoltarea excesiva a parului terminal la femeie in teritorii anatomice care in mod normal
sunt lipsite de pilozitate (fata, torace, linia alba, regiunea fesiera si intergenito-crurala)

21.Tulburari genitale

Sdr.Cushing
- femei - amenoree, asociata de obicei cu infertilitate ;
- barbati - scaderea libidoului, tulburari de dinamica sexuala

Hipogonadism masculin
- Insuficienta dezvoltare a organelor genitale
 - Scaderea libidoului
- disfunctie erectila;
- infertilitate;

Hipogonadismul feminin

- cicluri menstruale neregulate sau absenţe;

- infertilitate;
- diminuarea secreţiilor vaginale;
- scăderea apetitului sexual;
- scăderea dimensiunii sânilor

Sindromul ovarelor polichistice

- Tulburari ale menstruatiei

- Anovulatie cronica

Acromegalie – amenoree sau galactoree

- impotenta sexuala
Insuficienta hipofizara - scaderea libidoului.
Eunuchism - starea congenitala sau dobandita - determinata de lipsa gonadelor.
Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismului. Glandele genitale sunt
prezente, dar sunt deficitare ca functie si structura.

Sindromul adipozo-genital
- la baieti - penis de dimensiuni mici, testicule mici
- pilozitate deficitara,voce subtire

- la fete - amenoree primara, absenta sexualizarii secundare

- la adulti - diminuarea functiei genitale, regresia caracterelor sexuale secundare