ŞCOALA POSTLICEALĂ APRENDIS CURS NR.

4
DISCIPLINA: NURSING ÎN DERMATOLOGIE

SEMNE DE DIFICULTATE
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INVESTIGAŢII
SPECIFICE ÎN DERMATOLOGIE

III. BIOPSIA CUTANATĂ (EXAMENUL HISTOPATOLOGIC)

Definiţie
- este o procedură de mică chirurgie, care constă în prelevarea unui fragment
cutanat afectat de un proces patologic, în vederea examenului microscopic,
histopatologic, cu caracter diagnostic, după pregătirea adecvată a
preparatului;

Scop
 se efectuează în cazul tumorilor cutanate suspecte, pentru stabilirea naturii
maligne sau benigne;
- tumora benignă este bine delimitată, păstrează arhitectura ţesutului
din care provine, evoluează lent;
- tumora malignă este infiltrată, nu păstrează originea ţesutului din care
provine.
 diagnosticarea dermatozelor inflamatorii neprecizate (psoriazisului,
dermatitei, lupusului eritematos);
 stabilirea diagnosticului de certitudine în pemfigus bulos.

Biopsia cutanată este una din cele mai sigure metode de diagnostic
cunoscute și folosite în prezent în dermatologie. În anumite cazuri, are indicații
terapeutice, nu doar diagnostice, mai ales dacă este vorba de biopsia excizională.

Proceduri de realizare (tipuri de biopsie cutanată)

În prezent există mai multe metode de a realiza biopsia cutanată, în funcție

de particularitățile fiecărui caz. Factorii principali de care se ține cont când se
decide recoltarea fragmentului tisular, sunt dimensiunile, localizarea si aspectul
leziunii ce va fi investigată.

1
 Biopsia de suprafață (shave biopsy)

 se realizează cu un bisturiu foarte fin, după ce s-a efectuat anestezia locală a

regiunii;
 se excizează o mică parte din tegumentul zonei cu leziunea de interes (se
extrage țesut epidermic). Hemostaza se obtine prin electrocauterizarea plăgii
sau prin sutură chirugicală. În cazul în care hemostaza se va realiza exclusiv
pe baza electrocauterului, există riscul apariției de cicatrice inestetică, (se
recomandă folosirea de hemostatice locale care să stimuleze oprirea
sângerării).

Biopsia prin puncție (punch biopsy)

 se va realiza, după efectuarea anesteziei, cu un instrument special, foarte

ascutit, cilindric (trepan cutanat), de dimensiuni de la 1 până la 6 -8
milimetri care, va fi introdus în leziune și se va extrage un fragment circular;
 o astfel de biopsie va recolta un fragment tisular din straturile mai profunde
ale pielii (derm si hipodermul superficial).

Biopsia incizională (incision biopsy)

 se efectuează în prezența anesteziei locale și constă în îndepărtarea unui

fragment tisular de dimensiune mai mare;
 straturile interesate sunt dermul și hipodermul în întregime. Biopsiile
incizionale pot include întreaga leziune (și capătă caracter excizional), sau
doar o parte a acesteia.

Biopsia excizionala (excision biopsy)

 se realizeaza cu anestezie locală ;

 constă în înlăturarea chirugicală, a întregii leziuni cutanate. Acest tip de
biopsie este foarte similar biopsiei incizionale, cu excepția faptului că este
îndepărtată întreaga leziune;
 plaga este închisă chirugical, prin sutură cu fire;

2
 în cazul în care dimensiunile acesteia au fost importante se poate recomanda
plasarea unei grefe de piele care să acopere defectul tegumentar local
restant;
 biopsia excizională este de preferat în cazul melanoamelor de mici
dimensiuni.

Biopsia prin chiuretaj

 se practică la suprafața tumorilor sau leziunilor epidermice de mici
dimensiuni;
 în unele cazuri nu este necesară efectuarea anesteziei locale.
+
Biopsia aspirativă cu ac fin
 este o procedura foarte rapidă, care presupune doi timpi operatori: primul in
care se introduce rapid, cu o mișcare unică și sigură, acul în leziune, si al
doilea in care se va aspira fragmentul tisular dorit;
 se practica mai frecvent pentru diagnosticarea formațiunilor profunde în
tegument;
 O astfel de biopsie poate sa diferentieze o leziune chistica de un lipom.

Materiale necesare
- trusă de mică chirurgie (1 pensă anatomică, 1 pensă chirurgicală, maner şi
lamă de bisturiu, 2-3 pense hemostatice, foarfec, portac, sondă canelată,
stilet butonat).
- seringi şi ace, flexulă, perfuzor, ser fiziologic;
- fire si ace de sutură;
- mănuşi chirurgicale sterile, halat chirurgical steril, câmpuri sterile;
- comprese, tampoane sterile, benzi adezive (leucoplast);
- soluţii antiseptice: alcool, alcool iodat, betadină;
- soluţii anestezice: xilină1%, marcaină 0,5%;
- trusă antişoc: adrenalină 1%0, cortizon hemisuccinat, ser fiziologic, coloizi
(gelofusine);
- soluţie fixatoare: formol;
- recipiente pentru păstrarea şi transportul preparatului;
- etichete.

Pregătirea bolnavului
3
- psihică (informare, consimţământ)
- fizic:
 se recoltează sânge pentru HLG, glicemie, uree, teste de coagulare,
grup sanguin şi factor Rh;
 se obțin informații despre un eventual tratament cu anticoagulante,
antiinflamatorii etc;
 se pregăteşte locul supus recoltării (toaletă cu apă și săpun, raderea
pilozităţii, aseptizarea, pansament steril (dacă este cazul);
 se testează pacientul să nu fie alergic la anestezicul local;
 se administrează medicaţie (sedativă) prescrisă de medic;
 se măsoară şi se notează funcţiile vitale;
 pacientul este transportat la sala de operație cu documentația medicală
necesară (F.O.)

Tehnica
- asistenta pregăteşte materialele necesare;
- procedura este efectuată de medicul dermatolog;
- asistenta aşează pacientul pe masa de operație şi se instituie o linie venoasă
cu ser fiziologic,
- se monitorizează funcțiile vitale, se supraveghează pacientul;
- se poziționează bolnavul, în funcție de locul efectuării procedurii;
- se serveşte medicul cu materialele necesare;
- medicul se spală pe mâini, se îmbracă cu halatul chirurgical și mănuşile
sterile;
- se aseptizează pielea cu tampon îmbibat cu alcool iodat1 %0, betadină;
- se așează câmpurile sterile;
- se face anestezia locală (xilină, marcaină) de către medic;
- se face excizia fragmentului cutanat cu bisturiul (poate fi si bisturiu electric)
sau cu un instrument special, trepan cutanat (punch biopsie);
- fragmentul trebuie să fie corespunzător atât ca suprafată, cât şi în
profunzime;
- se suturează locul supus biopsiei şi se pansează;
- fragmentul prelevat se introduce în recipientul cu formol;
- se etichetează şi se trimite pentru examinare histopatologică;
- se notează procedura în documentele medicale;
- firele de sutură se scot după 5-8 zile;
- rezultatul se cunoaşte după 8-10 zile
Completarea buletinului pentru laboratorul de anatomie patologică
4
  numele şi prenumele bolnavului, CNP;
 salonul şi patul;
 diagnosticul clinic;
 natura produsului;
 analiza cerută;
 data recoltării;
 numele si semnătura celui care a făcut recoltarea;
 dacă se trimite ptr. prelucrare la alta institutie, se va trece şi unitatea care
trimite;

Îngrijirea bolnavului după tehnică:

 bolnavul este transportat cu un cărucior la pat și ajutat să se instaleze într-o
pozitie cât mai confortabilă;
 se monitorizează starea pacientului, funcţiile vitale și pansamentul;
 se administrează medicaţia prescrisă de medic.

Reorganizarea locului de muncă:

 se colectează materialul infectat (ace, seringi, tampoane) în recipiente;
speciale care se incinerează;
 se aeriseste încăperea;
 se decontamineaza, se dezinfecteaza si se pregătesc pentru sterilizare
instrumentele folosite.

Incidente și accidente
 durere la nivelul locului supus biopsiei (se verifică pansamentul,
antialgice);
 hematom, hemoragii locale (se anunță medicul);
 reacţii alergice la anestezic (se instituie măsurile de prim ajutor, se anunță
medicul);
 infecție locală (toaleta plăgii, antibioterapie locală și sistemică).

Rezultatele biopsiei pot fi

- Normale: mostra tisulară analizată are arhitectura integră, celule cu aspect și

funcționalitate în parametri normali;
- Patologice: acestea pot fi degenerescențe maligne, procese benigne, infectii
cutanate (fungice, bacteriene), sau boli autoimune cu componentă cutanată.
5
- Leziunile benigne se caracterizeaza prin proliferarea celulară anormală, dar
cu absența celulelor neoplazice. Cele mai frecvente tumori benigne sunt:
efelidele (pistrui), keloidul, angioamele, veruci și tumorete, care apar în
dermatofibroză;
- Leziunile maligne, care pot fi diagnosticate prin biopsie, sunt carcinomul și
melanomul.

- Biopsia este utilă și în stabilirea dianosticului de lupus eritematos sitemic, de

psoriazis si de vasculite. Orice rezultat anormal, patologic va fi analizat de
către medicul specialist și va fi discutat cu pacientul. Terapia și atitudinea
ulterioară sunt influențate de aceste rezultate și trebuie integrate în contextul
clinic al pacientului. Simptomele și modul în care afecțiunea interferă cu
calitatea vieții sunt alți factori importanți de care trebuie să se țină cont când
se realizează schemele terapeutice ulterioare.