NECESITĂŢILE FIZIOLOGICE FUNDAMENTALE

6.Necesitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca

*Îmbrăcămintea

Roluri
 protecţie termică
 protejarea intimităţii sexuale
 asigurarea libertăţii de mişcare
 contribuţie la comunicare
Hainele reflectă
 personalitatea persoanei
 educaţia acesteia
 starea sa psihică
 o eventuală afecţiune psihiatrică

Din punct de vedere social şi ideologic, semnifică

 statut social
 nivel economic
 ideologie, religie

*Independenţa în satisfacerea necesităţii de a se îmbrăca şi dezbrăca

Factori care influenţează satisfacerea necesităţii

a)biologici
 vârsta
 imaturitatea termoreglării la nou-născut impune protecţie suplimentară,
dar predispune şi la supraîncălzire
 suprafaţa tegumentară prin care pierde căldura (mare la sugar şi copilul
mic)
 dificultăţi de adaptare la temperaturile extreme în cazul vârstelor extreme
 talia, greutatea – dimensiunile hainelor trebuie adaptate la dimensiunile persoanei pentru
a asigura o stare de bine
 activitatea fizică
 îmbrăcămintea trebuie să asigure libertatea de mişcare (costum de sport) şi
siguranţa (încălţăminte adecvată pentru alpinism, fotbal, etc.) necesară în
anumite activităţi fizice
 îmbrăcăminte de protecţie în anumite medii (costum de scafandru) şi
meserii (halat, salopetă, cizme)
 clima şi sezonul - îmbrăcăminte groasă / subţire, din bumbac, în culori deschise
 stări fiziologice - sarcina
 stări patologice - ex.: în hipotiroidism metabolismul bazal este diminuat → temperatura
corporală este mai scăzută → necesară îmbrăcăminte adecvată
b)psihologici
 emoţiile

1
 o alegerea veşmintelor permite exprimarea unor sentimente
o alegerea lor poate asigura o stare de confort psihic
 religia - anumite religii sau ideologii se asociază cu un anumit stil vestimentar
c)sociologici şi culturali
 statutul social
 istoria, tradiţiile, cultura
 portul popular (la ţară, în zilele de sărbătoare)
 stilul vestimentar actual – reflectă o evoluţie istorică în China,
India, Japonia, etc.

Manifestări de independenţă în satisfacerea necesităţii de a se îmbrăca şi dezbrăca

a)Semnificaţia veşmintelor - sugerează statutul social, cultura, nivelul educaţiei, religia /
ideologia
b)Sortarea veşmintelor - în concordanţă cu importanţa acordată de pacient ţinutei personale
c)Calitatea veşmintelor
 adecvate climatului
 în concordanţă cu nivelul economic
 în concordanţă cu statutul socio-cultural
d)Alegerea veşmintelor - după ocazie, ocupaţie, personalitate, stare psihică
e)Valoarea materială a hainelor – relevă:
 nivelul socio-economic
 educaţia
f)Purtarea de obiecte semnificative: talismane, bijuterii - evidenţiază
 rangul social
 funcţia religioasă
 nivelul economic
 educaţia
g)Exigenţe în intimitate
purtarea de haine la fel de
 adecvate mediului
 adecvate climatului
 curate
şi în intimidate ca şi în public
h)Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare - depinde de
 maturitatea psihomotorie (copii)
 statusul psihic si psihiatric al persoanei; intelectul acesteia
 mobilitatea articulară
 tonusul muscular, mobilitatea

Intervenţiile asistentei pentru menţinerea stării de independenţă

a)explorarea obiceiurilor vestimentare ale pacientului
b)educaţia pacientului în sensul adaptării veşmintelor la climă, activitate, vârstă
c)încurajarea pacientului să-şi aleagă singur îmbrăcămintea şi accesoriile
d)prescrierea de exerciţii fizice simple, zilnice, care să asigure mobilitatea articulară şi forţa
musculară necesare actului îmbrăcării / dezbrăcării, în cazul bătrânilor
e)idei practice oferite părinţilor, necesare în educaţia copiilor mici

2
*Dependenţa în satisfacerea necesităţii de a se îmbrăca şi dezbrăca

Surse de dificultate
a)De ordin fizic
 incapacitate intrinsecă
 leziuni ale membrelor superioare - fracturi, plăgi, arsuri, cicatrici cheloide
întinse, durerea
 absenţa unui membru superior sau a unei porţiuni din membrul superior
(congenitală sau dobândită)
 diminuarea motricităţii membrelor superioare - hipotonie, pareze, paralizii,
nevrite periferice, scleroză în placi, dermatomiozite, amiotrofii, etc.
 diminuarea mobilităţii membrelor superioare – anchiloze articulare,
periartrite
 imaturitate neuromotorie (copil mic)
 lipsa de coordonare a mişcărilor (Coree, boala Parkinson, etc.)
 diminuarea motricităţii generale - fatigabilitate, slăbiciune (ICardiacă)
 come
 incapacitate extrinsecă - obstacole ce împiedică mobilizarea membrelor superioare
(aparate gipsate, pansamente, etc.)
b)De ordin psihologic
 anxietate, stres, situaţii de criză
 tulburări de gândire, atenţie şi concentrare
 deficit major psiho-intelectual
 pierderea imaginii de sine
 pierderea sau separaţia
 anumite afecţiuni psihiatrice se asociază cu un anume stil vestimentar - de ex. în
sindromul maniaco-depresiv, în faza maniacală, pacientul se îmbracă în haine nepotrivite,
viu colorate, cu numeroase accesorii adesea improvizate
c)De ordin socio-economic
 pauperitate
 dificultăţi de adaptare la schimbarea mediului social (prin căsătorie, strămutare,
degradare sau accedere pe scara ierarhică, etc.)
 catastrofe, dezastre
d)Lipsa de cunoaştere
 insuficienta cunoaştere de sine
 insuficienta cunoaştere a mediului înconjurător

Manifestări de dependenţă
1.Dificultatea de a se îmbrăca şi dezbrăca
2.Dezinteres pentru ţinuta vestimentară
3.Inabilitatea de a alege haine potrivite

Diagnostice de nursing
Alterări ale capacităţii de efort fizic:
1. Incapacitate de autoîngrijire la domiciliu
2. Sindroame de deficit de autoîngrijire

3
  Deficite de îmbrăcare / pieptănare
 Deficite de utilizare a obiectelor

Intervenţii ale asistentei pentru recuperarea stării de independenţă în satisfacerea

necesităţii de a se îmbrăca şi dezbrăca
1. Dificultatea de cauză fizică de a se îmbrăca şi dezbrăca
 identificarea limitelor fizice ale pacientului
 se va acorda suficient timp pacientului pentru manevra de îmbrăcare / dezbrăcare
 dacă pacientul oboseşte uşor sau are vertij, se va indica poziţia şezând în fotoliu pentru
îmbrăcare
 exerciţii de mobilitate (active şi pasive), de forţă musculară, masaj – în funcţie de nivelul
afectat (articulaţii, muşchi)
 la pacienţii cu traumatisme (luxaţii, fracturi, plăgi, arsuri, etc.) se îmbracă mai întâi
membrul lezat, apoi celălalt, iar dezbrăcarea se face în ordine inversă
 pacienţii cu paralizii vor fi îmbrăcaţi de, sau cu ajutorul asistentei, în ordinea menţionată
mai sus + susţinerea membrului paralizat
 încurajarea pacientului să participe, pe cât posibil, la îmbrăcare / dezbrăcare + felicitarea
pentru fiecare progres
 pregătirea hainelor la îndemâna pacientului, aşezate în odinea îmbrăcării
 abordarea pacientului cu răbdare şi calm
 pacientul comatos va fi îmbrăcat / dezbrăcat de 2 asistente
 se sugerează aparţinătorilor procurarea de haine uşor de îmbrăcat / dezbrăcat (largi, fără
mulţi nasturi - eventual capse - , pantofi fără şiret, etc. iar în cazul afecţiunilor la nivelul
membrelor inferioare nu se recomandă purtarea de pijama)
2. Dezinteres faţă de ţinuta vestimentară
 evaluarea gradului de confuzie, apatie, etc. + orientarea pacientului în mod regulat în
timp şi spaţiu
 educarea pacientului în privinţa importanţei vestimentaţiei
 explicarea gesturilor necesare, solicitarea clară şi răspicată, cu cuvinte simple, de a
efectua aceste manevre
 explicarea legăturilor între ţinuta vestimentară şi imaginea de sine, stima de sine
 supravegherea pacientului
 încurajarea pacientului
 notarea evoluţiei în interesul acordat vestimentaţiei
 pregătirea hainelor în ordinea folosirii lor, în acelaşi loc întotdeauna, şi se va solicita
pacientului ca la dezbrăcare să le aşeze în ordine inversă
3. Inabilitatea de a alege haine potrivite
 evaluarea cauzei (carenţe în educaţie, deficite mentale, afecţiuni psihiatrice)
 educarea pacientului
 în sensul adaptării vestimentaţiei la climă, ocazie, ocupaţie, mediu
social, vârstă, etc.
 în sensul alegerii dimensiunii corespunzătoare a veşmintelor
 în caz de afecţiuni psihiatrice - explicarea legăturii între ţinuta vestimentară şi stima de
sine
 supravegherea şi încurajarea pacientului + felicitarea la fiecare progres
 notarea evoluţiei

4
 Bibliografie curs

1. Antohe Ileana, Fermeşanu Mihaela Carmen Elemente de nursing clinic Ed. Junimea Iaşi
2003
2. Brunner LS, Smith Suddarth D Textbook of Medical-Surgical Nursing 6th Edition, JB
Lippincott Company, Philadelphia 1988
3. Jamieson EM, McCall JM, Blythe R Guidelines for Clinical Nursing Practices Churchill
Livingstone Edinburgh, 1988