ISA Laborator nr.

Elementele componente ale unui Sistem Automat de Reglare

PARTEA TEORETICA

1. Elementele componente ale unui Sistem Automat de Reglare

Prin automatizarea proceselor de producţie se urmăreşte asigurarea tuturor condiţiilor de

desfăşurare a acestora fără acţiunea operatorului uman.
Etapa automatizării presupune existenţa proceselor de producţie astfel concepute încât să
permită implementarea mijloacelor de automatizare, capabile să intervină într-un sens dorit
asupra proceselor, asigurând condiţiile de evoluţie a acestora în deplină concordanţă cu
performanţele optime.

Ansamblul format din procesul supus automatizării şi mijloacele tehnice ce asigură

automatizarea acestuia constituie un sistem automat, a cărui reprezentare funcţională este data
mai jos.

Perturbaţiile ce acţionează asupra proceselor pot fi aditive sau parametrice. Acţiunea

perturbaţiilor aditive se cumulează la ieşire cu acţiunea comenzi 'u', pe când acţiunea
perturbaţiilor parametrice se concretizează în modificări structurale ale procesului.
Legătura inversă (reacţia negativă ) de la obiectul condus la sistemul conducător are
consecinţe deosebite asupra performanţelor globale ale sistemului (stabilitate, sensibilitate ,
robusteţe).
Dacă sistemul conducător este descompus în mai multe componente care prelucrează
informaţiile din proces şi programul impus pentru evoluţia dorită a acestuia (referinţa r) se
realizează o structură de sistem în buclă închisă in cadrul căruia se evidenţiază principalele
echipamente de automatizare (figura de mai jos).

1
ISA Laborator nr. 1

Unde :
r reprezintă referinţa (programul impus de utilizator)
 abaterea fata de referinţă
u comanda
v perturbaţia
y ieşirea din proces
yr ieşirea măsurată (culeasă)

Prin proces s-a notat Instalaţia Tehnologică supusă automatizării împreună cu elementul
de execuţie (E.E.) şi cu traductorul necesare regulatorului pentru a putea acţiona efectiv asupra
procesului supus automatizării, respectiv pentru a putea culege date din proces pe baza cărora sa
poată calcula următoarea comanda adresata elementului de execuţie.
Având în vedere că în orice sisteme de reglare automată există două tipuri de mărimi
(fizice şi electrice) avem nevoie de două tipuri de elemente de interfaţă pentru inter-conversia
celor două mărimi. Acestea sunt E.E. (care converteşte mărimile electrice în mărimi fizice) şi
traductorul (care converteşte mărimile fizice în mărimi electrice) care o data alese rămân fixe,
deci putem introduce modelele lor matematice în modelul general al procesului (EE şi T depinde
de IT şi se aleg în conformitate cu IT pentru a forma P).

Traductorul reprezintă un sistem ce converteşte o mărime fizică într-o mărime electrică.

În general traductoarele industriale oferă ieşiri calibrate în curent sau tensiune (domenii uzuale
fiind 420 mA , 210 mA,010mA / 010 V , -5V5V).
Criteriile care trebuie luate în considerare la alegerea unui traductor sunt următoarele :
 Precizia de conversie (industrial clasa de precizie cea mai folosita este : 1%,2%)
 Liniaritatea caracteristicii statice
 Fineţea (defineşte consumul de energie pentru a realiza funcţia)
 Fidelitatea
 Dinamica (folosirea informaţiilor in timp real intr-o bucla de reacţie)
 Ales in concordanta cu mediul industrial in care funcţionează
 Dimensiuni mici
 Preţul de cost

Elementul de execuţie acţionează asupra sursei de energie prin intermediul organului de

execuţie (se ştie că orice element de execuţie are în componenţă două subsisteme înseriate EA -
elementul de acţionare şi OE - organul de execuţie) controlând “cantitatea de energie” pe care o
primeşte procesul.
La alegerea unui element de execuţie trebuie luate în considerare următoarele criterii :
 Capacitatea de a dezvolta cupluri / forţe cât mai mari
 Caracteristici statice cât mai liniare
 Greutate specifica cât mai mică
 Robusteţe (funcţionarea in medii dificile)
 Dinamica (compatibilitate intre viteza de răspuns a E.E. şi a instalaţiei tehnologice)

Regulatorul reprezintă elementul principal al acestei scheme care primeşte informaţii de

la traductor si funcţie de acestea şi de nivelul semnalului de referinţă comandă elementul de
execuţie.
Regulatorul ELC113 este un regulator cu înregistrare care funcţionează pe baza unei legi
de reglare de tip PID. Conţine comutatoarele standard : comutatorul manual / automat (în cazul în
care se defectează bucla de reglare se poate forţa comanda regulatorului la o anumita valoare

2
ISA Laborator nr. 1

trecând acest comutator pe poziţia manual), un bloc de echilibrare pentru prevenirea şocurilor
asupra IT la schimbarea regimului de funcţionare, comutatorul de stabilire a referinţei,
comutatoarele de reglarea a Benzii de Proporţionalitate si a constantelor de integrare respectiv
derivare.

Primul şi cel mai simplu exemplu de sistem de reglare automat (SRA) este incinta cu
presiune constanta, detaliată în desenul de mai jos, unde se pot identifica uşor elementele
constructive ale SRA - ului.
Sursa de aer alimentează (prin intermediul unei conducte) cu presiune camera. Aceasta
este calea directă a procesului. Presiunea existentă în incintă este citită cu ajutorul unui traductor
care întoarce (în general) un răspuns electric (am considerat o intensitate i). Regulatorul primeşte
atât informaţii de la proces (i) cât şi valoarea de referinţă fixată de utilizator (r). Dacă in urma
comparării acestora va rezulta o anumită diferenţă , va acţiona corespunzător ventilul pneumatic
prin intermediul unui convertor electro-pneumatic. Aceasta este bucla de reglare.

În afara elementelor componente menţionate mai sus sistemul este dotat, de asemenea, cu
o conductă de presiune către un potenţial consumator. Cantitatea variabilă de aer pe care acesta o
extrage din rezervor este perturbaţia ce acţionează aditiv asupra instalaţiei tehnologice.
În general, sistemele de reglare automata sunt construite în aşa fel încât să facă faţă celor
mai populare aliuri de referinţe şi perturbaţii care sunt semnalele treaptă.

3
ISA Laborator nr. 1

PARTEA PRACTICA:
1. Identifcati elementele unui SRA in relatia student profesor.
2. Se da un exemplu de reglare automată a unui rezervor de lichid ca în figura de mai jos.
Identificati elementele componente ale sistemului de reglare automata şi discutati soluţiile.

lichid
h

Figura 1

3. Se da un exemplu de reglare automată a temperaturii cu regulator bipoziţional dintr-un

cuptor încălzit cu ajutorul unei termorezistenţe ca în figura de mai jos. Identificati elementele
componente ale sistemului de reglare automata şi discutati soluţiile

4
ISA Laborator nr. 1

REZOLVARE:

1. Identifcati elementele unui SRA in relatia student profesor.

Rezolvare1:

r + y
Controller Proces
-

r = materia predata;
Controller = professor;
y = cunostintele insusite de studenti;
Rezolvare2:

Proces EE IT T

EE = cursurile tinute de professor;

IT = student;
T = examen;

r + y
C EE IT
-

2. Se da un exemplu de reglare automată a unui rezervor de lichid ca în figura de mai jos.

Identificati elementele componente ale sistemului de reglare automata şi discutati soluţiile.

Formularea problemei : În rezervor există o cantitate de lichid evidenţiată prin nivelul

acestuia. Prin deschiderea robinetului de jos, o anume cantitate de lichid va curge, iar ceea ce se
doreşte este ca nivelul de lichid să rămână constant. S-a adoptat soluţia cu un al doilea robinet
montat superior care să facă legătura între o sursă de lichid şi rezervorul nostru. Ideea este ca prin
robinetul de sus să primim, de la sursa de lichid, un volum egal cu cel pierdut.

Pentru a rezolva această problemă, a fost concepută o soluţie simplă de reglare, prin
folosirea unui traductor de nivel (TN) şi a unui regulator ce are ca referinţă o valoare presetată a

5
ISA Laborator nr. 1

nivelului, h0. Astfel, se citeşte nivelul de lichid din rezervor şi în funcţie de acesta se acţionează
(sau nu) asupra robinetului de sus.
Vom prezenta mai jos schema de reglare în care am figurat şi elementele folosite pentru
aceasta:

Sursă
lichid

TN

lichid u
h

Figura 2

Regulator

h0

v v1
r + + + y
R EE IT T
ε u m z yp

R – regulator;
EE – element de acţionare ;
IT – instalaţia tehnologică (rezervorul);
T – traductorul de nivel;

6
ISA Laborator nr. 1

3. Se da un exemplu de reglare automată a temperaturii cu regulator bipoziţional

dintr-un cuptor încălzit cu ajutorul unei termorezistenţe ca în figura de mai jos. Identificati
elementele componente ale sistemului de reglare automata şi discutati soluţiile

Regulatoarele bipoziţionale pot fi folosite în cazul unor procese ce nu necesită performaţe

ridicate cum ar fi reglările de temperatură şi de nivel, sau în cazul în care procesul impune două
tipuri de mărimi de execuţie comandate intermitent ca în cazul reglării temperaturii cu încalzitor
şi racitor.
Măsurarea temperaturii din cuptor se face cu ajutorul unui traductor de temperatură de tip
termocuplu. Acest tip de traductor este format din două metale ce au la capăt o sudură caldă,
celelalte capete fiind lăsate libere pentru a dezvolta o tensiune proporţională cu temperatura
capătului sudat.
Elementul de execuţie este format dintr-un releu-contactor şi un autotransformator
trifazat. Închiderea, respectiv deschiderea contactorului determină încălzirea termorezistenţei sau
deconectarea acesteia de la reţeaua de la alimentare. Autotransformatorul trifazat permite variaţia
căderii de tensiune de pe termorezistentă cu doar ±(10-50)%.

Schema de principiu: