PROIECT PENTRU PROGRAMUL DE FORMARE

PROFESIONALA INITIERE IN CONTABILITATE

COD COR: 331302

Tema: Monografie contabilă privind vânzările de bunuri

și prestări servicii. Studiu de caz.

Cursant: Mihaela Tărăboi

Profesor: Trufin Mariana

1
 Argument
Plecând de la premiza, clienţii noştrii , stapânii noştrii m-am gândit să fac o
lucrare în care să arăt de ce clienţii sunt atât de importanţi şi mai ales indispensabili
pentru orice entitate comercială.
Este bine ştiut faptul că fără clienţi nu ar exista desfacere, nu ar exista
motivul principal al executării de produse sau servicii şi nici o entitate comercială
nu ar avea un scop pentru a se înfiinţa sau intra şi supravieţui pe piaţă.
Bineînţeles că tot ce ţine de o entitate comercială este important şi anume
producţia, prezentarea, desfacerea, ofertele speciale şi tehnologia cât mai avansată,
însă toate acestea au rost doar atunci când există un cumpărător sau consumator, un
beneficiar , cu alte cuvinte – un client.
La o primă analiză mentală a cuvântului client ne vine în gând cumpărător.
Însă, pentru ca o entitate comercială să ajungă să aibă clienţi trebuie ca această să
ştie cum să-i câştige şi să-i păstreze, ceea ce nu este deloc uşor şi presupune multă
muncă din partea ofertantului de produse sau prestări servicii.
Este foarte necesară comunicarea în fiecare lună cu clienţii și furnizorii,
aducându-le la cunoştiinţă noutăţile şi promoţiile astfel încât aceştia nu vor avea
nevoie să considere alt retailer pentru oferte sau servicii mai bune. Dacă entitatea
comercială doreşte să afle opinia clienţilor săi în legatură cu stabilirea preţului
pentru un produs nou, sau poziţionarea unui nou magazin sau chiar programul de
funcţionare, este de ajuns accesul la baza de date şi trimiterea de scrisori, e-mail-
uri sau fax-uri către aceştia şi cererea opiniei într-un mod cât mai profesional. Cu
astfel de informaţii foarte actuale, sau la cald, cum au mai fost numite, entitatea va
ştii ce decizii să ia, fiind ajutată în mod direct de clienţi.
Datorită globalizării şi creşterii continue a concurenţei, tot mai multe firme
pun o valoare din ce în ce mai mare pe clienţi dar și pe furnizori, deoarece dacă un
furnizor nu este promt și punctual atunci voar avea de suferit clienții.
Putem afirma că valoarea unei companii consistă în clienţii pe care ii
gestionează.
Deşi modul de interacţiune cu clienţii diferă atât în funcţie de tipul de
activitate cât şi de politica proprie a companiei, înţelegerea valorilor şi
comportamentului unui client este un element esenţial pentru succesul oricărui tip
de firmă.
Eficienta gestiune a clienţilor și a furnizorilor nu este importantă doar
pentru firmă ci şi pentru clienţii sai.
Astfel, pentru a satisface cerinţele clienţilor și furnizorilor compania
trebuie să poată raspunde la întrebările acestora cu rapiditate şi exactitate.

2
Monografie contabilă
Prin monografie se înțelege studiul amplu al unui subiect. Monografia
contabilă are ca obiect de studiu contabilitatea. Din punct de vedere juridic,
contabilitatea este un studiu efectuat asupra unui patrimoniu cu privire la drepturile
și obligațiile financiare pe care le au persoanele juridice sau fizice în raport cu
obiectele, ce pot fi bunuri sau valori, corespunzătoare. Din punct de vedere
economic, conceptul de „contabilitate” este reprezentat de circuitul capitalului
privit din punct de vedere al destinației, caz în care poate fi capital fix sau capital
circulant, și din punct de vedere al dobândirii capitalului, ce poate fi propriu sau
străin.
Contabilitatea este o ramură a științelor sociale ce asigură înregistrarea după
o anumită metodă și într-o anumită ordine a tuturor operațiunilor cu privire la
mișcările de valori, bunuri și obligații și a modificărilor produse în urma activității
economice desfășurate de o companie. Scopul contabilității este acela de a stabili
situația economică și juridică a unei firme prin controlarea permanentă.
Contabilitatea se efectuează prin conturi, bilanturi contabile, balanțe de verificare
sau jurnale.
Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice
în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor
proprii ale fiecărei entităţi.
Conturile pot avea funcţiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt
bifuncţionale (A/P). În general, conturile cu funcţiune contabilă de activ corespund
elementelor de natura activelor şi cheltuielilor, iar conturile cu funcţiune contabilă
de pasiv corespund elementelor de natura datoriilor, capitalurilor proprii şi
veniturilor sau sunt aferente ajustărilor de valoare.
În conturile cu trei cifre, cifra terminală 9 semnifică operaţiuni de sens
contrar celor acoperite în mod normal de conturile de nivel superior din grupa din
care fac parte.
Conturile în afara bilanţului sunt conturi care se debitează şi se creditează
în funcţie de modalitatea de înregistrare în conturile de bilanţ a operaţiunii, la
scadenţă sau la data realizării acesteia.
Pentru organizarea contabilităţii de gestiune, nu este obligatorie utilizarea
conturilor din clasa 9 "Conturi de gestiune".
Contul 401 "Furnizori"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența datoriilor și a decontărilor în
relațiile cu furnizorii, alții decât entitățile afiliate și entitățile legate prin interese de
participare, pentru aprovizionarile de bunuri sau serviciile prestate.
Contul 401 "Furnizori" este un cont de pasiv.

3
 În creditul contului 401 "Furnizori" se înregistrează:
- valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) al materiilor prime,
materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor si pasarilor,
marfurilor si ambalajelor, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi
(301, 302, 303, 341, 345, 346, 361, 371, 381, 321, 322, 323, 326, 327, 328),
precum și diferențele de preț în plus sau nefavorabile aferente, în cazul în care
evidența acestora se tine la prețuri standard (308, 368, 388);
- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate
in exercitiul financiar curent, aferente exercitiilor financiare precedente (117);
- valoarea materialelor achiziționate, nestocate și consumul de energie și apa
(604, 605);
- valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire, facturate de
furnizori (409);
- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natură
obiectelor de inventar, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziționate, în cazul folosirii
metodei inventarului intermitent (601, 602, 603, 607, 608);
- valoarea serviciilor prestate de terți (611 la 626, 628, 471);
- valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidențiate
anterior ca facturi nesosite (408);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta furnizorilor (4426);
- valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a
altor valori achizitionate (532);
- valoarea despagubirilor, amenzilor și penalităților datorate terților (658);
- valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera achizitionate,
aferente perioadei (652);
- diferentele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valuta,
înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercitiului financiar (665);
- diferentele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora
la finele lunii, respectiv la închiderea exercitiului financiar (668);
- valoarea avansurilor facturate (409).
În debitul contului 401 "Furnizori" se înregistrează:
- plațile efectuate catre furnizori (512, 531, 541, 542);
- valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403);
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii plaților
cu acestia (409);
- sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut (512, 531, 444);
- valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare,
ca plata in natura potrivit prevederilor contractuale (345);
4
 - datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii (609);
- valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767);
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate
furnizorului (409);
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori, la
decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii lor la finele lunii, respectiv la
inchiderea exercitiului financiar (765);
- diferentele favorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare
se face in functie de cursul unei valute, la decontarea acestora sau cu ocazia
evaluarii lor la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768).
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.

Livrări de bunuri și servicii:

Livrarea de bunuri este definită prin art. 128 Cod fiscal ca transferul
dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. Sunt livrări de bunuri:
vânzarea angro, vânzarea cu amănuntul, consumul intern de bunuri mobile, fără
legătură cu activitatea economică, lipsa de bunuri din gestiune - cu excepţia
degradărilor, perisabilităţilor etc. Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de
bunuri, care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat
membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de
altă persoană în contul acestora.
Raportat la dispoziţiile art. 141 C. fisc. - Scutiri pentru operaţiuni din
interiorul ţării, observăm că sunt exceptate din sfera de aplicare a TVA operaţiunile
privind bunuri imobile, atât livrările de construcţii şi terenuri (vechi), cât şi
transmiterea dreptului de folosinţă ori a altor drepturi reale asupra bunurilor
imobile.
Raportat la dispoziţiile art. 129 C. fisc. - Prestările de servicii, observăm că
cesiunea bunurilor mobile necorporale, precum şi a altor drepturi personale
constituie prestare de servicii, şi nu livrare de bunuri: cesiunea drepturilor de autor,
închirierea de bunuri mobile, obligaţia de neconcurentă. De asemenea, Curtea a
decis că livrarea de alimente de către un restaurant pentru a fi consumate pe loc nu
constituie o livrare de bunuri, ci o prestare de servicii. Furnizarea de alimente ce
pot fi consumate la stand constituie livrare de bunuri.
Nu constituie livrări impozabile: livrarea de bunuri, de valoare mică în scop
publicitar, umanitar ori de protocol. O mostră este un specimen al unui produs,
care urmăreşte promovarea vânzărilor, putând fi limitat valoric prin prevederi
naţionale.
Astfel, livrarea de bunuri constituie transmiterea dreptului de a dispune ca
un proprietar* asupra bunurilor mobile corporale şi asupra unor imobile
5
(construcţii noi şi terenul aferent), urmând ca instanţa naţională să califice natura
juridică a operaţiunii încheiate de părţi. Formularea textului legal, preluat din
Directiva europeană, nu face referire expres la transmiterea dreptului de
proprietate, datorită diferitelor sisteme juridice şi a condiţiilor impuse de dreptul
civil operaţiunilor translative de proprietate. Spre exemplu, constituie livrare de
bunuri transmiterea către un terţ a dreptului de a încheia un contract de vânzare, în
baza unei promisiuni de vânzare acordate de proprietar. Noţiunea „livrare de
bunuri” în sensul directivei şi dovada realizării efective a unei astfel de livrări nu
sunt legate de forma de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunurilor
respectivei. Transmiterea altor drepturi in rem reprezintă o livrare de bunuri
imobile, dacă contrapartida plus impozitul pe cifra de afaceri este egală cel puţin
cu valoarea economică a bunului.

Prestarea de servicii:
Prestarea de servicii este reglementată în cadrul Noului Cod fiscal ca orice
operaţiune care nu constituie livrare de bunuri, aceasta din urmă reprezentând
transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.
Atunci când o persoană impozabilă care acţionează în nume propriu, dar în
contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se consideră că a primit şi a
prestat ea însăşi serviciile respective.
Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:
 închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui
contract de leasing;
 cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul
unui drept de proprietate, cum sunt: transferul şi/sau cesiunea drepturilor de
autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
 angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu
altă persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;
 prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele
unei autorităţi publice sau potrivit legii;
 servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi
în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii.
Înregistrări contabile
Societățile specializate în comerțul cu amanuntul sunt cele care asigură
distribuția mărfurilor către populație, fiind practic ultimul element în lanțul de
distribuție a mărfurilor. Aceste mărfuri pot fi de orice fel: alimente, îmbrăcăminte,
etc.

6
 Agenții economici care efectuează atât activități de vânzare cu amănuntul
câtșsi cu ridicata vor organiza respectivele activități în spații comerciale separate,
cu gestiuni distincte pentru fiecare activitate, iar în contabilitate operațiunile vor fi
reflectate corespunzător.
Contabilitatea pentru activitatea unui magazin cu amănuntul presupune,de
regulă, următoarele:
• contabilitatea stocurilor : cumpărare și vânzare de marfă;
• salarizare, magazinele mici având în general un numar redus de angajați;
• contabilitatea imobilizărilor, de exemplu: mașina, sediul magazinului,
laptop-uri, etc;
• contabilitatea serviciilor prestate de furnizorii de utilități: energie, apă,
telefonie, salubritate, etc. sau cu chiria sediului (în cazul în care este închiriat);
• contabilitatea altor servicii, cum ar fi serviciile de contabilitate;
• înregistrarea extraselor de bancă, gestionarea casieriei;
• repartizari sub forma dividendelor către asociați.
În cele ce urmează ne vom referi la Contabilitatea stocurilor.
Prin natura obiectului său de activitate , un magazin lucrează cu marfa, adică
bunuri pe care entitatea le cumpară în vederea revânzării. Stocurile de marfă sunt
reflectate în contul 371 Mărfuri.
Particularitatile comertului cu amanuntul:
Stocurile de marfă sunt înregistrate în contabilitate la prețul de vânzare cu
amănuntul , al cărui mod de calcul este prezentat în exemplul de mai jos. Încasările
au loc de regula în numerar, în momentul achiziției.
Monografie contabilă- marfa înregistrată la pret de vânzare cu amănuntul
Un mic magazin care cumpară și revinde bunuri, achiziționează în luna iulie
2017 mărfuri la un pret de 100.000 lei plus TVA. La vânzarea ulterioară a acestora
aplică un adaos comercial de 30%. Pentru evidențierea mărfurilor se utilizează
prețul de vânzare cu amănuntul. Ulterior, se vând mărfuri în valoare de 75.000 lei,
suma care include și TVA. Societatea este înregistrată ca plătitor de TVA.

a) Achizitionarea mărfurilor :
% = 401 Furnizori 119.000
371 Marfuri 100.000
4426 Tva deductibila 19.000
b) Calcularea și înregistrarea diferențelor de preț la mărfuri
Datorită faptului că pentru evidentierea in contabilitate a marfurilor entitatea
utilizeaza pretul cu amanuntul, ulterior inregistrarii stocurilor la cost de achizitie,
se calculeaza si se inregistreaza diferentele de pret care vin sa corecteze valoarea
de achizitie pana la nivelul pretului de vanzare cu amanuntul, astfel:

7
Adaosul comercial = 30% * pretul de achizitie = 30% * 100.000 lei = 30.000 lei
Tva neexigibila = ( cost de achizitie + adaos comercial) * 19 % = (100.000 lei
+30.000 lei )*19 % = 24.700 lei
Pentru a se obtine pretul de vanzare cu amanuntul se utilizează următoarea
formulă:

***) Tva –ul se reflecta in pretul de vanzare cu amănuntul însă devine

exigibil numai când se realizează vânzarea mărfurilor . Până la acel moment se
reflecta în contul 4428 Tva neexigibil, după care se reflecta în contul 4427 Tva
colectată.
Prin urmare, prețul de vânzare cu amanuntul = 100.000 lei + 30.000 lei +
24.700 lei = 154.700 lei
Notele contabile prin care se reflecta in contabilitate diferentele de pret sunt:
371 Marfuri = % 54.700
378 Diferente de pret la marfuri 30.000
4428 Tva neexigibila 24.700

c) Vânzarea mărfurilor
Aici este important să menționăm obligativitatea de a avea casa de marcat
pentru operatorii economici care efectuează livrari de bunuri cu amănuntul, precum
și prestări de servicii direct către populație.
Baza legală:
· OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare,
republicata;
HG nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor
economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata;
Vanzarile se inregistreaza in contabilitate pe baza raportului “Z” al casei de
marcat (***), care se obtine la sfarsitul zilei.
Raportul Z este raportul fiscal de închidere zilnică și reprezinta documentul
care conține aceleași elemente de identificare ca și bonul fiscal, plus numărul
bonurilor emise în ziua respectivă: valoarea totală a operațiunilor efectuate și
totalul taxei pe valoarea adaugată, cu precizarea nivelului cotei, valoarea totală a

8
operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata, precum si valoarea taxelor care
nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata.
***) În cazul vanzarilor cu amanuntul efectuate prin magazine catre agenti
economici ori catre alte categorii de cumparatori decat populatia, utilizatorii sunt
obligati sa emita bon fiscal si, la cerere, factura fiscala.
Se utilizeaza contul intermediar 5125 datorita existentei unui decalaj de timp
intre momentul incasarii la POS si momentul in care sumele apar pe extrasul de
banca.
Pentru a determina suma care trebuie scoasa din gestiune pornim invers
calculul :
Pretul de vanzare cu TVA = 75.000 lei
Pretul de vanzare fara TVA = 75.000 – 75.000 *19/119 lei = 63.025 lei
Adaosul comercial = Pretul de vanzare fara TVA * 30/130 lei = 14.544 lei
Costul de achizitie = Pretul de vanzare fara TVA – adaos comercial
=63.025 lei- 14.544 lei =48.841 lei.

Facturare:
Factura este, foarte probabil, cel mai des întalnit document contabil, fie că
vorbim de persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi mici şi mijlocii sau mari
contribuabili.
Noul Cod fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie, stabileşte la art. 319, că sunt
considerate facturi acele documente sau mesaje, pe suport hârtie sau în format
electronic, care îndeplinesc condiţiile stabilite de actul normativ citat şi care
cuprind, în mod obligatoriu, următoarele informaţii:
- numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică
factura în mod unic;
- data emiterii facturii;
- data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării
unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
- denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau,
după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat
bunurile sau a prestat serviciile;
- denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în
România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele,
adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal;
- denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor,
precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală
al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică
neimpozabilă;

9
 - denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-
a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de
înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
- denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate,
precum şi particularităţile prevăzute în definirea bunurilor, în cazul livrării
intracomunitare de mijloace de transport noi;
- baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile
facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar,
exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în
cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;
- indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei,
în funcţie de cotele taxei;
- în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul
furnizorului, menţiunea "autofactură";
- în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile
aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care
să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
- în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea
"taxare inversă";
- în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism,
menţiunea "regimul marjei - agenţii de turism";
- în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii
integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea "TVA
la încasare";
- o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit
mai multe facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune.
Potrivit Codului Fiscal, orice persoană înregistrată în scopuri de TVA, care
efectuează o livrare sau o prestare de servicii pentru care se deduce TVA, trebuie
să emită o factură către fiecare beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii
următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei.
De asemenea, persoana impozabilă este obligată să emită o factură către
fiecare beneficiar şi pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de
bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii
următoare celei în care a încasat avansurile.
Dacă beneficiarul nu este stabilit în România și și-a desemnat un
reprezentant fiscal, factura trebuie să mai conțină, pe lângă numele beneficiarului,
și datele de identificare ale reprezentantului fiscal (numele, adresa și codul de
înregistrare fiscală). Normele metologice de aplicare a Codului Fiscal precizează
că, în cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activității economice în România,
care au sedii secundare fără personalitate juridică pe teritoriul României, pe
10
facturile emise se va înscrie adresa sediului activității economice a persoanei
juridice și, opțional, se poate înscrie și adresa sediului secundar prin care au fost
livrate bunurile și/sau au fost prestate serviciile.
În cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activității economice în afara
României, care au sedii fixe pe teritoriul României, pe facturile emise se va înscrie
adresa sediului fix din România care a realizat livrarea de bunuri și/sau prestarea
de servicii.
De asemenea, potrivit Legii societăților nr. 31/1990, pe orice factură
întocmită de o societate trebuie să se menționeze și denumirea, forma juridică,
sediul social, numărul din registrul comerțului și codul unic de înregistrare. În
cazul societăților cu răspundere limitată, facturile vor conține și capitalul social, iar
pe facturile emise de societățile pe acțiuni trebuie menționate capitalul social
subscris, dar și cel vărsat.

Exemplu factură:

11
 Orice factură fiscal trebuie însoțită de NIR (notă de intrare și recepție).
NIR-ul este un document care se întocmește de către comisia de recepție
și de către gestionar cu ocazia recepționării mărfurilor sosite la depozit.
Documentul cuprinde date privind actele însoțitoare, denumirea materialelor, a
ambalajelor și a materialelor refolosibile din dezambalare, codul, cantitățile și
valoarea mărfurilor selecționate, procentul și valoarea rabatului comercial.
Nir-ul serveste ca:
– document pentru receptia bunurilor aprovizionate;
– document justificativ pentru incarcare in gestiune;
– act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele
constatate la receptie;
– document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul:
a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a
marfii, care fac parte din gestiuni diferite;
b) bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in
pastrare;
c) bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
d) bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;
e) bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie;
f) marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de
vanzare cu amanuntul sau en gros (cod 14-3-1/aA).
In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a
caror valoare se inregistreaza direct pe cheltuieli, receptia si incarcarea in gestiune
se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de
insotire a marfii etc.).
Nota de intrare receptie si constatare de diferente se intocmeste in doua
exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in unitatea cu
amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie
se constata diferente, Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in
trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.
In cazul cand bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un
formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de
insotire a marfii.
Datele de pe verso nir-ului nu se completeaza decat atunci cand se
constata diferente la receptie.
Aceasta nota de intrare receptie circula:
– la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale
receptionate (toate exemplarele);

12
 – la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor
privind lichidarea diferentelor constatate (toate exemplarele), precum si pentru
inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare
(factura sau avizul de insotire a marfii);
– la unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de transport
(exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite.
Nir-ul se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Date minimale ce trebuie completate pe NIR :
Continutul minimal obligatoriu de informatii al nir-ului este urmatorul:
a) pentru formularul cod 14-3-1A
– denumirea unitatii;
– denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
– numarul facturii/avizului de insotire al marfii;
– numarul curent; denumirea bunurilor receptionate; U/M; cantitatea
conform documentelor insotitoare; cantitatea receptionata, pretul unitar si valoarea;
– numele, prenumele si semnatura membrilor comisiei de receptie; data
primirii in gestiune si semnatura gestionarului;
b) pentru formularul cod 14-3-1/aA, pe langa informatiile de la lit. a)
(mai putin pretul unitar si valoarea), sunt obligatorii si informatiile urmatoare :
– pretul de achizitie al cantitatii receptionate; adaosul comercial unitar
si total; pretul de achizitie unitar plus adaosul comercial; valoarea la pret de
vanzare, inclusiv tva.
Model NIR fără TVA.

13
Vanzarile cu ridicata (en-gros)

Vanzarile cu ridicata se efectueaza pe baza de facturii. Astfel, conform prevederilor Legii contabilitatii nr.
82/1991, republicata, trebuie sa inregistrati vanzarile in contabilitate factura cu factura, in ordinea
cronologica a emiterii lor, nefiind admisa cumularea mai multor facturi in aceeasi inregistrare contabila.
Inregistrarea contabila se efectueaza printr-o nota contabila de forma:

4111 707 Valoare totala Valoare fara

Clienti Venituri din vanzarea marfurilor a facturii TVA
4427
TVA colectata TVA aferenta
facturii

Vanzarile cu amanuntul (en-detail)

Vanzarile cu amanuntul se inregistreaza pe baza monetarelor zilnice sau pe baza rapoartelor fiscale de
inchidere zilnica (rapoarte Z), in cazurile in care se folosesc aparatele de marcat electronice fiscale
(casele de marcat). Aceste documente se inregistreaza unul cate unul, in ordinea cronologica a intocmirii
lor.
Explicatia notei contabile va contine cel putin:
 numarul curent (numarul de ordine) al documentului;
 logotipul si seria aparatului de marcat (in cazul folosirii caselor de marcat);
 locatia (raionul), daca aparatele sunt instalate in numar mai mare in mai multe zone de vanzare.
Inregistrarea contabila, in cazul monetarelor, se efectueaza printr-o nota contabila de forma: 

5311 707 Valoare totala Valoare fara

Casa in lei Venituri din vanzarea marfurilor incasata TVA
4427 TVA aferenta
TVA colectata vanzarilor

Prestari servicii

Veniturile obtinute din prestarea serviciilor cu amanuntul sunt reflectate de bonurile de comanda-chitanta.
Inregistrarea contabila a acestora se efectueaza, in ordine cronologica, pe baza unei note contabile de
forma:

5311 704 Valoarea totala Valoare fara

Casa in lei Venituri din lucrari a serviciilor TVA
executate si servicii prestate
4427 TVA aferenta
TVA colectata

14
Alte modalitati de vanzare

Alte venituri din vanzari se vor inregistra conform naturii lor in conturile specifice.
Se pot inregistra in contabilitate, in mod legitim, numai acele venituri pentru care entitatea are inscrisa
activitatea respectiva in obiectul de activitate.
De exemplu, nu putem utiliza in contabilitate contul 705 Venituri din studii si cercetari daca firma nu are
inscrisa activitatea de cercetare in obiectul autorizat de activitate.
Cea mai frecventa problema se refera la veniturile din redevente, locatii de gestiune si chirii pentru care,
de asemenea, trebuie inscrisa in obiectul de activitate inchirierea si subanchirierea activelor proprii sau
ale tertilor.
Veniturile realizate din activitati nedeclarate (neinregistrate in obiectul de activitate conform legislatiei
privitoare la Registrul Comertului) sunt considerate ilicite si sunt supuse confiscarii.

15