Sunteți pe pagina 1din 20

REVISTA ŞCOLII DE ARTE ŞI MESERII JURILOVCA – NUMĂRUL 7 – MAI, IUNIE 2007

DIN CUPRINS:

• EDITORIAL – VIOLENTA IN SCOALA


• INTERVIU CU D-NA PROFESOARA DE LIMBA FRANCEZA
• IN VIZOR – EVENIMENTE SCOLARE
• CREEZ, DECI EXIST !
• SUBIECTUL NUMARULUI – CUM VA PETRECETI VACANTA ?
• SA NE CUNOASTEM MELEAGURILE NATALE – EXCURSII IN DOBROGEA
• MULTICULTURALITATE
• TIMP DE PAUZA
• POVESTEA DE FINAL – CUPA „NICOLAE TURCU” 2007

Sirenele – Iştoan Mioara – VI B

Desene pe asfalt – Grădiniţa Jurilovca – 1 iunie

1
EDITORIAL – VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ

„ 60 % dintre copii urmăresc emisiunile TV de peste 3 ori pe zi. Lor li se pare


interesant ce văd acolo şi vor să facă şi ei la fel. Alţi şcolari sunt agresaţi acasă
de părinţii lor şi, deoarece nu pot a-şi bate părinţii, se răzbună pe copiii de la
şcoală. Unii copii încep cursuri de lupte pentru a putea face faţă abuzurilor şi
luptelor din şcoli. Toate aceste întâmplări se produc de la o palmă, o glumă de
prost gust, o vorbă urâtă, certuri, ori pentru că unii se cred şmecheri sau vor
să-şi facă singuri dreptate. După aceste cauze se poate ajunge la careu în faţa
şcolii, la poliţie sau chiar la o bătaie din partea părinţilor copilului care a fost
abuzat.”
CHIRIŢĂ CARMEN – V
„ Violenţa este o formă de manifestare a unor indivizi ale căror
comportamente şi limbaj suferă din cauza lipsei de educaţie şi control. În
ultima vreme întâlnim cazuri tot mai frecvente de violenţă în şcoli. În locul în
care principiile de funcţionare le reprezintă educaţia şi disciplina au apărut,
mai nou, starea de nesiguranţă, limbajul necivilizat şi comportamentele
desprinse parcă dintr-un meci de box. Bătăile între elevi au loc aproape zilnic
şi, mai nou, bătăile sunt modalitatea de exprimare şi a fetelor. Până şi
atitudinea şi limbajul faţă de profesori sunt necivilizate şi lipsite de respect.
Toate acestea se întâmplă din cauza lipsei de educaţie, a unor exemple
negative preluate de la televizor sau de la calculator. Violenţa poate duce de la
certuri şi accidente până la cazuri extreme, crimă, şi la formarea unor indivizi
certaţi cu regulile bunului simţ şi chiar cu legea.”
PERIŢ ANCA – VI A
„ Cel mai des întâlnite agresiuni în şcoală sunt înjurăturile, vulgarităţile,
ameninţările, intimidările şi gesturile agresive moderate cum ar fi îmbrâncelile
sau loviturile uşoare. Bătăile între elevi au un caracter ocazional, cele mai
multe dintre ele apărând în timpul pauzelor şi se sfârşesc după ore, adică în
afara şcolii. Majoritatea conflictelor apar de la simple copilării. Fetele sunt mai
uşor de provocat şi au o agresivitate a limbajului sporită, pe când băieţii intră
mai greu în conflict, dar se poate ajunge la incidente mai grave. O problemă
sunt şi „taxele de protecţie”. Cei care cer aceste taxe sunt persoane, de regulă,
din afara şcolii, cu vârste cuprinse între 17-20 de ani, care cer bani, ţigări,
mâncare.
Unii copii afirmă ca sunt abuzaţi de unii profesori, dar nu prea se iau măsuri
şi comportamentul lor este tolerat. Sunt cazuri când profesorii mai lovesc elevii
sau sunt cazuri de comportament tendenţios faţă de fete.
Pentru cazurile de violenţă de foarte multe ori este vina părinţilor sau a
profesorilor că nu iau unele măsuri necesare. Violenţa nu este bună pentru că,
din cauza ei, se poate ajunge la lucruri grave: crime, abandon şcolar, consum
de tutun, alcool şi chiar droguri. Făcând alte activităţi precum cititul,
practicarea unui sport sau a unui hobby poate să nu apară violenţa.”
EFTEI IULIA – VI B

2
INTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DE
LIMBA FRANCEZA, ONOFREI MARIANA
REPORTERUL Vă place meseria de profesor ?

D-na ONOFREI Da. De aceea mi-am ales această meserie.

Vă place să lucraţi cu copii ?


REPORTERUL
Da, îmi place să lucrez cu copiii.
D-na ONOFREI
De câţi ani predaţi în această şcoală ?
REPORTERUL
De 20 de ani.
D-na ONOFREI
Dacă-ar fi ca Dumnezeu să vă ia trei lucruri din viaţă, care-ar
REPORTERUL fi acelea ?

D-na ONOFREI Niciodată nu ne gândim să ne fie luat ceva. De obicei ne gândim


ca Dumnezeu să ne dea sănătate, putere de muncă …
Să zicem că ar trebui să daţi o sumă de bani. Cui aţi da aceşti
REPORTERUL
bani ?
Dacă-ar fi să am aceşti bani i-aş da unui spital pentru ca
D-na ONOFREI oamenii să beneficieze de o îngrijire mai bună.
Când vă pregătiţi să mergeţi la muncă, la ce vă gândiţi ?
REPORTERUL
Să-mi ţin ora cât mai bine pentru a fi înţeleasă de copii.
D-na ONOFREI
Care-ar fi primele trei lucruri pe care le-aţi schimba la şcoala
REPORTERUL noastră ?

D-na ONOFREI Aş schimba uşile, şi acum vorbind serios, ar trebui să


îmbunătăţim disciplina şi să-i determinăm pe elevi să ţină mai
mult la curăţenie.

REPORTER: TITOV EMILY-DENISA – VIII

3
IN VIZOR – INFO SCOLAR

 Excursia de documentare realizată de membrii colectivului redacţional al


revistei, în cadrul proiectului P.I.R. , „Vedem, scriem şi toţi citim”, la
mănăstirile nord-dobrogene, Celic-Dere şi Cocoş, pe data de 31.03.2007;
 Locul II ocupat de elevul Mihailov Florian în cadrul competiţiei de cros,
„Cupa Primăverii”, desfăşurată la Tulcea pe 5.04.2007
 Vizita domnului Paul Vale, din Manchester, Marea Britanie, şi a
reprezentantului Oracle România, Pop Liviana, în cadrul proiectului
Think.com şi lucrul cu elevii implicaţi în proiect, alături de prof. Stoenică
Vasile, în data de 17.04.2007;
 Excursia de documentare realizată de membrii colectivului redacţional al
revistei, în cadrul proiectului P.I.R. , „Vedem, scriem şi toţi citim”, la
Monumentul Tropaeum Traiani, de la Adamclisi, pe data de 21.04.2007;
 Concursul cu tema „Încălzirea globală”, organizat cu elevii claselor a VI-a
în data de 11.05.2007 şi câştigat de elevii clasei a VI-a B;
 Cupa „Neculai Turcu”, aflată la a II-a ediţie, şi desfăşurată în data de
19.05.2007, în amintirea profesorului de educaţie fizică, Turcu Neculai. Au
fost 5 şcoli participante. Ambele concursuri, fotbal-băieţi şi handbal-fete,
au fost câştigate de elevii SAM Topolog. Şcoala noastră a ocupat locul V
la fotbal-băieţi şi locul II la handbal-fete;
 Locul II ocupat la faza zonală şi menţiune la faza judeţeană a concursului
„Educaţia rutieră-educaţie pentru viaţă”, de către echipajul şcolii noastre,
coordonat de domnul maistru Călin Tudor;
 În cadrul concursului de reviste şcolare, Tulcea – 19.05.2007, revista
noastră a obţinut o bine meritată menţiune;
 Activitatea „Desene pe asfalt” desfăşurată cu ocazia zilei de 1 Iunie, de
către grădinarii de la Grădiniţa Jurilovca;
 Menţiune la concursul „Copiii Deltei şi Uniunea Europeană”, organizat pe
5.06.2007 de către ARBDD Tulcea şi ISJ Tulcea. Echipa a fost formată din
elevele Feodot Otilia-VI B, Vasile Emilia-VI B şi Ghincu Mădălina-VI A şi
coordonată de prof. de biologie, Avram Luminiţa;
 Locul II ocupat la concursul „Suntem fii ai acestui pământ”, Tulcea –
9.06.2007, de către grupul „Cibis”, condus de educ. Zaiţ Paula şi înv.
Nicanov Glafira;
 Locul I, secţiunea „Fantezii coregrafice”, ocupat de grupul de dansuri
moderne al şcolii Jurilovca şi locul II, aceeaşi secţiune, ocupat de grupul
şcolii Sălcioara, ambele conduse de prof. de educaţie fizică, Ivanov
Victoriţa, în cadrul concursului „Nuferii Deltei”, Tulcea – 10.06.2007.

4
IMAGINILE VORBESC

La Mănăstirea Celic-Dere

La Mănăstirea Cocoş

Think.com - Vizita domnului Paul Vale, din Marea Britanie, şi repr. Oracle, Liviana Pop

5
Locul II ocupat de Mihailov Florian la cros Concursul „Încălzirea globală”

Adamclisi – Monumentul Tropaeum Traiani

Fotbal-băieţi – Cupa „Neculai Turcu” – Handbal-fete

1 iunie la
Grădiniţa
Jurilovca

6
Locul II la concursul de educaţie rutieră, faza zonală Menţiune la concursul de reviste şcolare

Locul I la concursul „Nuferii Deltei”

Bazilica martirică de la Niculiţel Moaştele martirilor de la Niculiţel

7
CREEZ, DECI EXIST !

SECTIUNEA
SECTIUNEA DESEN & COLAJ

La pescuit - Feodot Alina – I La plajă – Halca Ana – III

Soarele – Procop Mădălina – II E vară ! – Petro Cristina – III

8
La mare – Meahcai Paula - III La picnic – Petrică Mădălina - III
Vara – Panait Andreea – II Pe mare – Popovici Cristi – III

Desene şi colaje realizate de


copiii grădiniţei Jurilovca

9
sectiunea literara

VARA VINE VARA !


Iarăşi soarele-a evadat Soarele a-nceput să strălucească,
Din închisoarea iernii. El pe noi să ne-ncălzească,
Iarăşi ceru-i luminat Căci vara a sosit
De bucuria verii. Şi pe noi ne-a înveselit.
Soarele s-a bucurat
Cu flori multe şi cu drag
Că-i lăudat,
Ea ne vine azi în prag,
Iar norii negrii, plumburii,
Ca să mergem noi la mare
Sunt prizonierii verii.
Că pe cer este mult soare.
LUCACI DIANA- VI B
MACAR PAULINA - IV

BUN SOSIT, VARĂ !

Bine-ai venit dorită vară !


Tu ne-ai adus căldură-n ţară,
Ai adus fructe, ai adus flori
Şi bucurie pentru noi. MAREA
Vară, bine-ai venit ! Vine vara, bine-mi pare,
Soarele-i de neoprit Cu soarele cel mai mare.
Iar păsările călătoare Are raze cât mai mari
Îşi învaţă puii să zboare. Şi căldură ca de rai.

HALCA ANA - III Noi plecăm la Marea Neagră,


Frumoasă şi nouă dragă.
Are valuri foarte mari
Spuma lor să o tot sari.

VARONA DANIELA - IV

10
EXCURSIE LA MARE

Este o zi frumoasă de vară. Florile viu colorate se bucură de razele soarelui. Acesta parcă
aruncă îngeraşi strălucitori.
Eu împreună cu părinţii mei am hotărât să mergem la mare. Aşa am şi făcut. După un
drum lung ne-am cazat la un hotel din Mamaia. Apa mării era liniştită. Soarele se privea în
oglinda apei, iar noi am intrat în apă spărgând oglinda cristalină.
Înotam liniştită în apă când, deodată, prietena mea m-a apucat de picioare. M-am speriat
foarte tare. Când am văzut-o am început să râdem amândouă cu glas copilăresc. Ochii îmi
străluceau de veselie şi se luau la întrecere cu razele soarelui. Am început s-o stropesc cu
apă.
Deodată am observat ceva. Soarele se vedea-n apă din ce în ce mai slab şi nu după mult
timp s-a ascuns în cenuşiul serii. Atunci am plecat cu gândul la acea frumoasă zi de vară.
Doresc oricui să petreacă clipe ca acelea, chiar dacă au durat puţin. A fost fantastic !

VOINEA ELIZA - IV

CHEMAREA PĂDURII

Un mănunchi de raze străpungea bolta


verde care se legăna deasupra-mi. Aerul
proaspăt al dimineţii de vară îmi mângâia
obrajii.
Soarele cu razele ca nişte suliţi străpungea
inima întunecoasă a pădurii. În negură
zăresc o siluetă necunoscută, iar un glas mă
cheamă-n întuneric. Cu paşi săltaţi m-afund
în desimea pădurii. O potecă plină de frunze,
precum petalele de trandafiri, îmi gâdilă
tălpile goale.
Zăresc un copac ce părea om, iar în mâna
lui ţinea un cuib de păsări ce glăsuiau vesele.
Sentimentul pe care l-am trăit la zărirea
cuibului nu-l voi uita niciodată !

USTINOV AUGUSTINA - VIII

11
SUBIECTUL NUMARULUI
CUM NE PETRECEM VACANTA DE VARA ?

„ Cred că mare parte din vacanţă „ Nu mi-am făcut nici


o voi petrece acasă, la Doloşman, un plan, dar mi-ar plăcea
la baltă. În rest voi merge la să merg în deltă. Doresc
Tulcea şi la Constanţa. Oricum vacanţă plăcută tuturor
în vacanţă nu numai mă voi elevilor şi cadrelor
distra, ci voi şi învăţa, mai ales didactice.”- prof. Avram
pentru tezele unice din a VII-a. „ Luminiţa
– Vasile Emilia – VI B
„ Nu mi-am făcut planuri
„ Cred că acasă, deoarece mulţi de vacanţă, dar cred că
prieteni se întorc de la oraş şi o voi sta acasă, mă voi juca
să mergem în diverse locuri. pe calculator, îmi voi
Cred că distracţia va fi pe primul vizita bunicii şi rudele, îmi
loc în această vacanţă.” – Leonte voi ajuta, cât de bine voi
Marcel - VIII putea, părinţii.” – Ivanov
Robert – VII A

„ În vacanţă mă duc la mine acasă, pentru că eu stau la bunici.


Mă duc acolo ca să mă distrez cu prietenii, dar mai întâi am de
dat examenul şi sper să-l iau. Să-mi ţineţi pumnii ! – Titov
Emily – VIII
„ În această vacanţă m-am gândit să merg la mare, la munte, şi
cel mai probabil, cu prietenele mele, în excursii sau să ne
petrecem timpul împreună. Pe viitor îmi va mai veni o idee.” –
Vlad Georgiana – VII A
„ Acasă, poate şi la pescuit, poate şi la Tulcea sau Constanţa,
poate la Doloşman, poate mă plimb cu barca, poate rămân în
sat. Asta o să fac eu în vacanţă.” – Popov Cristian – VI B

12
„ Deoarece pentru mine închinarea la Dumnezeu este pe primul
plan, folosesc timpul liber din perioada vacanţei pentru a-mi
spori activităţile spirituale, studiez mai mult Biblia şi publicaţiile
creştine, frecventez întrunirile, predic altora. În mod special
aştept Congresul de district din vară, unde mă întâlnesc cu alte
mii de închinători ai adevăratului Dumnezeu. Îmi place mult să
petrec o parte din timp cu familia, vizitându-ne prietenii sau
mergând în mijlocul naturii.” – prof. Crasovski Simion

„ Încă nu mi-am făcut planuri, dar cu siguranţă 77,5 % voi avea


parte de plictiseală şi restul de 22,5 %, de distracţie.” – Arhip
Cristina – VII A

Rubrică realizată de: Condrat Andrei-V,


Camineţchi Bianca-VI A, Vasile Emilia-VI
B, Arhip Cristina-VII A, Mariniuc George-
VII B şi Ustinov Augustina-VIII

SA NE CUNOASTEM MELEAGURILE NATALE

EXCURSIA LA MANASTIRILE NORD-


NORD-DOBROGENE
MĂNĂSTIRILE CELIC-DERE ŞI COCOŞ

Sunt situate în judeţul Tulcea, în apropierea


localităţii Niculiţel. Deşi sunt cunoscute şi le-am
mai vizitat, noi toţi cei ce am participat, ne-am
dat seama că nu ştim foarte multe despre ele.
La Mănăstirea CELIC-DERE, Maica stareţă
ne-a povestit despre lucrurile importante ce se
găsesc aici şi ne-a oferit informaţiile necesare:
- denumirea mănăstirii este de origine turcă,
Celic-Dere însemnând „pârâu de oţel”;
- este o mănăstire de maici cu hramul Mănăstirea Celic-Dere – martie 2007
Adormirea Maicii Domnului, ce se serbează

13
pe 15 august;
- în trecut au existat 2 mănăstiri, una dintre ele aflată pe locul actualului cimitir, ce au
fost distruse de un incendiu respectiv de inundaţii;
- biserica actuală datează din 1880 şi este cea mai mare. Tot aici se păstrează ceea ce a fost
salvat din catapeteasma celei de-a doua biserici;
- pictura este realizată în stil bizantin, se găsesc icoane vechi, din care două aduse de la
Kiev, Heleusa – icoana Maicii Domnului grabnic ascultătoare, pictura Sf. Drosida, fiica
împăratului Traian, ce se găseşte doar în această mănăstire, pictura Sf. Stelian, ocrotitorul
copiilor. Tot cu importanţă deosebită sunt scrierile vechi şi veşmintele bisericeşti păstrate în
muzeul mănăstirii;
- în mănăstire trăiesc 65 de maici, 3 preoţi şi zilnic se fac 3 slujbe. Printre alte activităţi
desfăşurate se numără apicultura, culturi de grâu şi legume, creşterea struţilor.
Vizitarea Mănăstirii COCOŞ s-a făcut sub îndrumarea Stareţului, care ne-a prezentat
date despre mănăstire:
- este o mănăstire de călugări (20-25) şi preoţi;
- cea mai veche construcţie din mănăstire este din 1833 şi este reprezentată de clădirea din
faţa bisericii, unde se află chiliile. Tot din trecut s-a păstrat şi clopotniţa ce este închinată
Maicii Domnului;
- numele acestui locaş de cult vine de la dealul Cocoşului şi de la cocoşul ce a cântat şi a
arătat călugărilor unde să construiască biserica, aşa cum spune legenda;
- prima biserică era situată pe deal, în prezent locul fiind marcat prin nişte cruci;
- în cadrul mănăstirii mai poate fi remarcat paraclisul închinat Sf. Nicolae şi inaugurat în
1911, muzeul ce adăposteşte icoane şi vase vechi, sicriaşele cu moaştele celor patru martiri;
- pictura bisericii a fost distrusă de cutremurele produse în trecut, de aceea se realizează o
nouă pictură în stil bizantin cu fond aurit.
Fiecare biserică este unică prin aşezare, peisaj, icoanele ce se găsesc, arhitectură; ele
reprezintă importante centre de păstrare a credinţei ortodoxe, dar şi importante obiective
turistice.
COLECTIVUL REDACŢIONAL AL REVISTEI

14
IMPRESII ALE COPIILOR

• „ În excursia la mănăstirile Celic-Dere şi Cocoş a fost foarte impresionant ce am


văzut: icoanele, crucile, locurile sfinţite. Totul a fost minunat, ca o amintire de
neuitat. Icoana cu Isus Cristos, de la Celic-Dere, este foarte frumoasă fiindcă se
curăţă singură, dar când am fost noi era pe jumătate luminată. Am mai văzut şi
alte icoane, dar aceea era cea mai frumoasă.” – Cameneţchi Bianca – VI A
• „Mi-a plăcut excursia pentru că am aflat istoria celor două mănăstiri. Cel mai
mult mi-a plăcut cum a povestit stareţa de la Celic-Dere.” – Mariniuc George – VI
B
• „ În această excursie, la mănăstirile Celic-Dere şi Cocoş, mi-au plăcut foarte mult
picturile şi icoanele. Am aflat şi informaţii despre aceste mănăstiri.” – Ghincu
Mădălina – VI A
• „ Mi-a plăcut foarte mult excursia la mănăstiri pentru că am văzut icoane dintre
care una era luminată pe jumătate. Legenda icoanei spune că se luminează din ce
în ce mai mult în timp, iar ochii lui Isus Cristos se deschid.” – Vidinei George – VI
A

EXCURSIA LA MONUMENTUL DE LA ADAMCLISI


ADAMCLISI – MONUMENTUL
TROPAEUM TRAIANI
Excursia la Adamclisi a fost una plină de învăţăminte pentru noi toţi. Chiar numele de
Adamclisi, ce înseamnă „biserica omului” în limba turcă, are o rezonanţă istorică.
Adamclisi este o localitate situată în partea de sud-vest a judeţului Constanţa. Foarte utile
ne-au fost informaţiile oferite de ghidul monumentului.
Între regele dac, Decebal, şi împăratul roman, Traian, au avut loc mai multe bătălii între
anii 101-102 şi 105-106, la finalul cărora romanii au învins. În cinstea acelor bătălii, Traian
a pus meşteri pricepuţi să construiască, la Roma, un monument care să înfăţişeze luptele
dintre daci şi romani, care poartă numele de Columna lui Traian. În Dobrogea, la
Adamclisi, s-a ridicat un alt monument numit Tropaeum Traiani.
De fapt este un altar militar ce cinsteşte eroii care au luptat între anii 101-102. Este o
construcţie solidă, construită piatră lângă piatră. Are înălţimea de 40 de metri.
Pe zidurile exterioare sunt sculptate 54 de metope, din care 7 lipsesc. Ele reprezintă
momente din război, dar au şi alte simboluri cum ar fi cavalerul trac, palmierul.
Partea de sus a monumentului, un fel de acoperiş, este formată din 1000 de bucăţi de
piatră în formă de solzi.
În vârful monumentului se află un trofeu, pe care de oriunde îl priveşti crezi că se uită la
tine şi nu-i poţi deosebi faţa de spate. Acesta este format din: un trunchi de copac îmbrăcat
în armură; la baza trunchiului un dac captiv; la picioarele dacului două femei cu mâinile
legate, ce reprezintă supunere.
În urma seismelor şi a oamenilor care căutau bogăţii sau pur şi simplu au cărat pietre din
monument, acesta a fost în mare parte distrus, dar apoi reconstruit.
Fiind în apropiere, am mai vizitat şi ruinele cetăţii de la Adamclisi şi Mănăstirea Sf.
Andrei, unde ne-a impresionat peştera în care a trăit apostolul Andrei, creştinatorul
românilor, cu numărul foarte mare de pelerini şi turişti.
COLECTIVUL REDACŢIONAL AL REVISTEI

15
Monumentul de la Adamclisi, cetatea şi peştera Sf. Andrei

MULTICULTURALITATE

 LIMBA FRANCEZA

LA LOIRE
1012 km de parcours, elle traverse 1/5 du territoire francais. Prend sa source dans l’
Ardeche.
Se jette dans l’Atlantique, a Nantes, par un vaste esuaire. Arrose de nombreuses villes
riches en hisoire: Orleans, Tours, Angers, Nantes. Du Nivernais a l’Anjou, elle traverse
une superbe vallee a pentes douces. Est borde de 120 chateaux type Renaissance,
construits par les rois de France mais aussi par le grands seigneurs: Chambord, Blois,
Amboise, Chenonceau …
Tout au long de la Loire: 2000 hotels, gites ruraux, camping – caravaning, et chateaux
accuillent les touristes qui peuvent jouir de plaisirs varies: canoe-kayak, bicyclette, peche,
chasse, tourisme aerien, cheval, circuits culturels et gastronomic.

16
SOUVENIR

Souvenirs-toi de la douceur d’une soir


apres d’une fontaine
de la danse de l’herbe qui plie
sous le vent, de l’eau qui coule
au fond de la valle.
Souvenirs-toi de tes premiers jours de l’ecole
de l’alphabet rebelle,
de la suite des nombres, des divisions
multiples dans la pouniere malleable.
Souvenirs-toi de la tendresse maternelle des
mains de ta mere modelant ton visage
les nerfs tendus par les rayons durs
du soleil canicule
tresor sans prix, inegalable, mere.

Jean Baptiste-Mutabaruka

 LIMBA ENGLEZA

WILLIAM SHAKESPEARE (1564-1616)

English playwrighter and poet, recognized in much of the


world as the greatest of all dramatists. Hundreds of editions of
his plays have been published, including translations in all
major languages. Scholars have written thousands of books and
articles about his plots, characters, themes, and language. He is
the most widely quoted author in history, and his plays have
probably been performed more times than those of any other
dramatist. There is no simple explanation for Shakespeare’s
unrivaled popularity, but he remains our greatest entertainer
and perhaps our most profound thinker. He had a remarkable
knowledge of human behavior, which he was able to
communicate through his portrayal of a wide variety of
characters.
Important works: The Comedy of Errors, A Midsummer
Night’s Dream, Much Ado About Nothing, As You Like,
Richard III, Romeo and Juliet, Julius Caesar, Hamlet, Othello, Rubrică realizată de:
King Lear, Macbeth. Arhip Cristina-VII A,
Caştan Roxana-VII A,
Feodot Otilia-VI B,
Vasile Emilia-VI B

17
TIMP DE PAUZA
GLUME
Bulă se întoarce de la şcoală cu
- Bulă, ce aţi făcut astăzi la şcoală ? şapca cea nouă toată plină de
- Am avut ora de chimie şi am făcut noroi. Mama-l întreabă:
material explozibil. - Ce-i cu şapca ta ? Unde-ai
- Şi mâine ce-o să faceţi ? făcut-o în aşa hal ?
- Unde ? - Băieţii au jucat fotbal cu ea.
- Dar tu unde erai ?
- În poartă.

La şcoală:
- Bulă, compunerea cu tema
„Câinele meu” este identică
cu a fratelui tău. Ai copiat
de la el ?
- Nu, doamna învăţătoare, Ultima zi de şcoală. Acasă Bulă intră pe
este vorba despre acelaşi uşă şi îşi aruncă carnetul, furios, într-un
câine. colţ. Tatăl îl întreabă:
- Bulă, ne arăţi şi nouă carnetul de note,
să vedem cum ai încheiat anul.
- Carnetul meu i l-am împrumutat lui
Gigel, a vrut să-şi şocheze părinţii.
- Alo, Vladimir ?
- Da !
- Îţi aminteşti ce ne-a dat ieri la
matematică ?
- Da. Câte un 3.

- Bulă, care este


viitorul verbului „a
fura” ?
- „Pârnaia”, doamna
profesoară.

18
TOPUL VERII
ACTORUL PREFERAT ACTRIŢA PREFERATĂ

1. Dan Bordeianu – 19 voturi 1. Adela Popescu – 22 voturi


2. Brad Pitt – 10 voturi 2. Dulce Maria – 10 voturi
3. Alfonso Herrera – 6 voturi 3. Angelina Jolie – 9 voturi
4. Cristopher Uckermann, Sylvester 4. Jessica Alba – 4 voturi
Stallone – 4 voturi 5. Julia Roberts, Stephanie Cayo – 3
5. Florin Piersic, Jim Carrey, Antonio voturi
Banderas, Eddy Murphy – 3 voturi

FRUCTUL PREFERAT ORAŞUL PREFERAT

1. Bananele – 17 voturi 1. Constanţa – 33 voturi


2. Căpşunile – 10 voturi 2. Bucureşti – 10 voturi
3. Merele, kiwi, portocalele – 6 voturi 3. Braşov – 4 voturi
4. Cireşele – 5 voturi 4. Paris – 3 voturi
5. Pepenii, piersicile – 4 voturi 5. Iaşi, Năvodari – 2 voturi

Rubrică realizată de: Mihailov Florian-VII A, Moronaş Paul-VII A, Ţarălungă Naomi-V,


Voicilă Alina-VI A, Zuda Mădălina-VI B, Romanov Cristina-VII A, Martin Emilia-VII B,
Condrat Alexandra-VIII

POVESTEA DE FINAL
POVESTEA CUPEI „NECULAI TURCU”
Aflată la ediţia a II-a, SAM Jurilovca a organizat această competiţie sportivă, pe
care o dedică domnului profesor de educaţie fizică şi sport, Turcu Neculai, care
timp de 30 de ani şi-a desfăşurat activitatea didactică şi pedagogică în această
unitate şcolară şi cu rezultate deosebite.
Au participat şcoli invitate din judeţul Tulcea: SAM Topolog, SAM Mahmudia, SAM
Jurilovca, Şcoala gen. Dăieni şi Şcoala gen. Baia.
S-au desfăşurat întreceri sportive la fotbal redus băieţi, handbal băieţi şi handbal
fete. În urma desfăşurării meciurilor rezultatele au fost:
 La fotbal redus băieţi: Locul I – SAM Topolog; Locul II – Şcoala Baia; Locul III
– SAM Mahmudia; Locul IV – Şcoala Dăieni; Locul V – SAM Jurilovca
 La handbal băieţi: Locul I – SAM Topolog; Locul II – Şcoala Dăieni
 La handbal fete: Locul I – SAM Topolog; Locul II – SAM Jurilovca
S-au acordat diplome tuturor echipelor participante şi cupe locului I.
Mulţumim pentru sprijinul acordat Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, prin
inspectorul de specialitate Stanciu Alexandru, Primăriei Comunei Jurilovca şi
tuturor şcolilor participante.

19
La această competiţie am avut şi invitaţi de onoare. Din partea Federaţiei Române
de Canotaj a fost domnul antrenor, Igor Lipalit, originar din Jurilovca şi campion
mondial, iar din partea Federaţiei Române de Gimnastică, domnul profesor Popescu
Alexandru.
Articol realizat de prof. Ivanov Victoriţa

COLECTIVUL REDACŢIONAL:
CADRE DIDACTICE: Stoenică Vasile-Marcel, Avram Luminiţa, Şapcă Valentin,
Ivanov Victoriţa, Gondrea Victor, Onofrei Mariana, învăţătoarele şi educatoarele;
ELEVI: Mariniuc George-VII B, Ştefan Viorel-VII A, Varona Paula-VII B, Mihailov
Florian-VII A, Arhip Cristina-VII A, Mariniuc Alexandru-VI A, Zuda Mădălina-VI B,
Ţarălungă Naomi-V, Romanov Cristina-VII A, Ustinov Augustina-VIII, Chiriţă
Carmen-V, Abaianiţ Cristian-VII A, Condrat Alexandra-VIII, Moronaş Paul-VII A,
Eftei Iulia-VI B, Voicilă Alina-VI A, Caştan Roxana-VII A, Periţ Anca-VI A,
Cameneţchi Bianca-VI A, Feodot Otilia-VI B, Ghincu Mădălina-VI A, Titov Emily-VIII,
Condrat Andrei-V, Vasile Emilia-VI B, Isacov Andreea-VI B, Ştefan Viorel-VII A,
Leonte Gabriel-VIII;
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: prof. Stoenică Vasile-Marcel

VĂ URĂM „VACANŢĂ PLĂCUTĂ !” ŞI


CELOR CARE TERMINĂ CLASA A VIII-A

SUCCES LA EXAMEN !

20