Sunteți pe pagina 1din 6

ISA Laborator nr.

SISTEM DE REGLARE AUTOMATĂ A PRESIUNII

1. Scopul lucrării
Obiectivul acestei lucrări este realizarea unei aplicaţii de control şi monitorizare a unui
proces pe un stand didactic FESTO. Scopul este familiarizarea cu activităţile ce implică
implementarea unui sistem pentru monitorizarea şi controlul unui proces, având la dispoziţie
echipamente de lucru similare cu cele utilizate în practică, pentru conducerea proceselor
industriale.

2. Consideraţii teoretice

Fig.1. Stand experimental și schema generală stand FESTO

Pentru a permite atât monitorizarea, controlul procesului cât şi intervenţia operatorului


în proces, dacă este cazul, a fost implementată o interfaţă grafică prin intermediul softului
LabView, numită „FluidLab PA”. Astfel utilizatorul are posibilitatea să modifice valoarea
referinţei de presiune şi poate să urmărească evoluţia presiunii în rezervor din faţa
calculatorului fără a fi nevoit să se deplaseze pentru a urmări această evoluţie din faţa
rezervorului de presiune.
Un proces industrial adus la o scara mică, prin intermediul standului FESTO este ideal
pentru înţelegerea elementelor din care este compus un proces pe scară largă. Standul pune la
dispoziţie toate elementele specifice unui proces real, de la achiziţie de date cu ajutorul
senzorilor şi a softului specializat, până la posibilitatea de a acţiona asupra procesului prin
elemente de execuţie.
În această lucrare, se va studia reglarea cu regulatoare de tip P, PI și PID a presiunii
unui fluid intr-o conductă tehnologică. Aceast sistem existǎ ȋn laborator şi are urmǎtoarea
schemǎ funcţionalǎ (fig. 2.).
ISA Laborator nr. 6

Fig.2. Schema funcţionalǎ a sistemului de reglare a nivelului

Elementele componente ale instalaţiei didactice Festo şi care sunt folosite în cadrul
reglării presiunii sunt următoarele:
 Placă de achiziție/control FESTO EasyPort USB
 Senzor de presiune piezorezistiv (2)
 Pompă centrifugă
 Terminale I/O
 Terminal pentru semnale analogice
 Panou de control
 Sistem de ţevi de legatură
 Rezervor de presiune (1)
 Valve manuale
În cadrul instalaţiei didactice Festo un rol important îl are ansamblul format din placa
de achiziție/control EasyPort și PC care are funcţie de regulator. Elementul de execuţie este
pompa centrifugă și este comandată de PC. Traductorul instalaţiei un senzor de presiune
piezorezistiv.

Fig.3. Schema bloc a instalaţiei didactice Festo


Software-ul Fluid Lab®-PA în combinaţie cu EasyPort digital/analogic oferă
posibilitatea de a măsura şi analiza semnalele de intrare 8 digitale/4 analogice. Interfaţa
industrială EasyPort implementează o transmisie bidirecţională a semnalelor între un proces
de reglare real folosind tensiune joasă (24VDC) şi PC.
Pompa centrifugă P101 este elementul de execuţie folosit în trei dintre buclele de
reglare disponibile pe stand. În cadrul sistemului de reglare a presiunii este folosită pentru a
ISA Laborator nr. 6

pompa lichidul din rezervorul B101 în rezervorul de presiune B103 printr-un sistem de ţevi de
legătură.

Fig.4. Pompa centrifugă


Înainte de punerea în funcţiune rezervorul B101 şi sistemul de ţevi trebuie să fie
umplute cu lichid. Motorul pompei este alimentat de la controller-ul A4 prin releul K1.
Controller-ul pompei poate fi comandat atât analogic cât şi digital. La comandarea digitală a
controller-ului pompei, tensiunea aplicată de controller motorului pompei este maximă (22V).
Prin ieşirea digitală XMA1.O2 este posibilă comutarea controller-ului pompei, prin
anclanşarea releului K1 de pe controlul binar digital (pompa nealimentată sau alimentată la 22
V), pe controlul analogic (pompa alimentată între 0-22 V în funcţie de tensiunea analogică
primită la intrarea controllerului pompei). Prin controlul digital binar (XMA1.O2=”0”),
pompa este pornită şi oprită prin ieşirea XMA1.O3. Când XMA1.O3=”0” pompa este oprită
iar când XMA1.O3=”1” pompa este pornită. La controlul analogic (XMA1.O2=”1”),
tensiunea de comandă a PLC-ului, în gama 0-10V, este aplicată controller-ului pompei, iar
acesta variază alimentarea pompei cu o tensiune între 0-22 V.
Din punct de vedere constructiv este o pompă centrifugă autoîncapsulată ce trebuie
amorsată înainte de a fi pusă in funcţiune. Se va evita funcţionarea ei pe uscat deoarece dupa
o perioadă de 30 de minute acest lucru poate provoca defectarea pompei.
Pompa trebuie sa funcţioneze tot timpul în direcţia prescrisă. Motorul permite operarea
continuă. Pompa nu poate fi folosită pentru apă sărată sau pentru lichide contaminate. Pompa
poate fi montată atât în poziţie verticală cât şi în poziţie orizontală. În condiţiile în care este
montată în poziţie verticală, motorul trebuie montat deasupra corpului pompei. Pentru pozitie
orizontală este important ca ieşirea pompei sa fie orientată în sus.
În fig.3 este reprezentată pompa centrifugă în detaliu. Este alcătuită din următoarele
componente :
1. Carcasă
2. Roată cu palete
3. Inel de etanşare
4. Şurub
5. Suportul de montare
6. Şaibă
7. Arborele de comandă
8. Şaibă
9. Carcasa bobinei motorului
Polaritatea tensiunii aplicate nu poate fi schimbată. Terminalele de alimentare ale
pompei sunt codate prin culori: tensiunea de operare: 24 V terminal pozitiv roşu; 0 V terminal
negativ negru.
ISA Laborator nr. 6

Controler-ul pompei permite variatia tensiunii de ieşire şi astfel se poate controla


viteza pompei. Erorile se pot reseta folosind intrarea reset (RESET). Aplicând o tensiune de
0V pe intrarea reset eroarea va fi ştearsă. Controller-ul este montat pe o şină top-hat.

Fig.5. Controller-ul și semnificația terminalelor


Pe placa controlerului există un potenţiometru prin intermediul căruia se realizează
ajustarea punctului de zero şi a sensibilităţii - capetele de gamă. Acesta se poate realiza cu
ajutorul unei şurubelniţe. Scopul acestor reglaje este acela de a ajusta ieşirea controlerului la 0
V pentru o intrare de 0 V, respectiv la o valoare de 24 V la ieşire pentru o intrare de 10 V.

3. Desfăşurarea lucrării
Partea I
Se vor identifica elementele componente ale sistemului şi se va analiza modul lor de
funcţionare.
Se vor efectua mai multe experimente:
Experiment 1:
Folosind un regulator PI cu următori parametrii de acord:
KR = 1
Ti = 1
Să se determine pentru diferite mărimi de referință (y0 = 10%, 20%, 30%, 40%, 10%)
performanțele sistemului (Eroarea staționară, timpul tranzitoriu, suprareglajul).
ISA Laborator nr. 6

Fig.6. Răspunsul sistemului pentru diferite valorii ale referinței

Experiment 2:
Folosind un regulator PID cu următori parametrii de acord:
KR = 1
Ti = 1
Td = 0.1
Să se determine pentru diferite mărimi de referință (y0 = 10%, 20%, 40%, 10%)
performanțele sistemului (Eroarea staționară, timpul tranzitoriu, suprareglajul).

Fig.7. Răspunsul sistemului pentru diferite valorii ale referinței


ISA Laborator nr. 6

Partea II
Se fixează y0 = 20% şi se pune în funcţiune sistemul. Se va determina răspunsul
tranzitoriu al sistemului şi se vor calcula mărimile caracteristice ale procesului de reglare.
Se fixează y0 = 70% şi se pune în funcţiune sistemul. Se va determina răspunsul
tranzitoriu al sistemului şi se vor calcula mărimile caracteristice ale procesului de reglare.
Se va proceda din nou şi cu alte valorii ale lui y0.
Se va pune în evidenţă performanţele sistemului de reglare.

4. Temǎ
Sǎ se realizeze un referat ce va conţine:
 Scurtă prezentare a principiului lucrării;
 Schema bloc a SRA şi schema de principiu a sistemului de reglare analizat;
 Schemele legăturilor electrice;
 Diagramele reprezentând răspunsul sistemului şi performanţele de la pornire până la
obţinerea a 3-4 oscilaţii complete;

S-ar putea să vă placă și