FIŞA COPILULUI ÎN

SITUAŢIE  DE RISC DE

ABANDON ŞCOLAR
 
Argument  
Conform datelor din studiul elaborat de Institutul de Științe ale Educației și UNICEF în
România (2017), 391.000 de copii sunt în afara sistemului de educație. 8 elevi din 10 în
vârstă de 15 şi 16 ani finalizează învățământul obligatoriu, în timp ce doar 7 elevi din 10
finalizează liceul sau învăţământului profesional. Unul din patru tineri de vârstă
corespunzătoare nu mai continuă studiile după clasa a VIII-a sau după ce au reuşit să
finalizeze învăţământul obligatoriu de 10 ani. (www.edu.ro).
 
1.Introducere
Care copii sunt în situație de risc  de abandon școlar?
  În primul rând, este vorba despre elevii care provin din familii sărace, cu un nivel minim al
veniturilor, asociat de cele mai multe ori cu lipsa unui loc de muncă şi cu un nivel redus de
educaţie.
   Precaritatea resurselor familiei afectează în moduri variate participarea şi parcursul şcolar
normal al unui copil, de la lipsa hainelor şi încălţămintei adecvate la atragerea copilului în
munca în gospodărie sau în afara acesteia.
   Populaţia rromă, cel mai sever afectată de fenomenul de sărăcie, este în mod direct expusă
riscului absenteismului şi abandonului.
   De asemenea, copiii care au cerinţe educaţionale speciale (CES) sau cei care provin din
familii dezorganizate reprezintă alte categorii şcolare vulnerabile importante.
2.Rolul   școlii
  Iniţiativele şcolilor de a identifica elevii cărora li se asociază un număr mai mare sau mai
mic de factori de risc, de a monitoriza strict prezenţa şi rezultatele în funcţie de nivelul de risc
estimat şi de a dezvolta / aplica măsuri care să sprijine aceste categorii de elevi s-au dovedit a
fi deciziile corecte pe termen lung.
  Efectul pozitiv a fost amplificat în cazurile în care s-a reuşit şi o legătură mai strânsă cu
familiile acestor elevi, cât şi cu alte instituţii (inclusiv non-guvernamentale) care pot acorda
asistenţă.
  Dimpotrivă, şcolile care au tratat nediferenţiat populaţia şcolară şi care nu au urmărit în mod
sistematic acest grup ţintă au reuşit într-o măsură mai redusă să prevină, în cazul acestor elevi,
eşecul şcolar şi renunţarea la educaţie.
   În această arie, experienţa de la nivelul şcolii demonstrează faptul că activităţile de
prevenire au un mai mare succes în ceea ce priveşte participarea şcolară decât cele de
intervenţie propriu-zisă.
   După ce un elev renunţă la studii o perioadă de timp, este mai dificil să se reîntoarcă la
şcoală şi să-şi continue studiile.
   De aceea, pentru a pune în practică această strategie pro-activă, fiecare şcoală trebuie să
iniţieze un proces de identificare a elevilor în situaţie de risc şi a factorilor specifici de risc, să
monitorizeze evoluţia acestor elevi şi să realizeze, dacă este cazul, o serie de măsuri corective.
 Abandonul şcolar este, în fapt, culminarea unui proces pe parcursul căruia elevul, din
diferite motive, se îndepărtează de şcoală şi, în cele din urmă, o părăseşte.
  Principalele cauze pentru producerea acestui fenomen se referă la factori externi şcolii (în
principal nivelul socio-economic scăzut al familiei) sau la factori interni (lipsa de adecvare a
ofertei şcolii la nevoile şi interesele elevilor din grupul ţintă).
  De asemenea, am văzut că la fel de importante şi cu impact asupra abandonului şcolar şi
absenteismului sunt şi cerinţele educaţionale speciale sau alte caracteristici individuale ale
elevilor, precum lipsa interesului faţă de şcoală sau dificultăţile de adaptare la mediul şcolar.
   Măsurile de intervenţie eficiente trebuie focalizate pe acest complex de cauze şi trebuie
adaptate / personalizate în funcţie de factorii de risc ce afectează fiecare elev în parte.
   Astfel, şcoala trebuie să încerce să suplinească – prin oferta sa (educaţională şi de sprijin în
învăţare şi incluziune) – lipsurile cu care vine elevul din familie şi comunitate şi să elimine
sau să minimalizeze efectele negative pe care o parte dintre aspectele legate de contextul
socializării le pot avea asupra şcolarizării copilului.
   În consecinţă, este pragmatic ca elevii să fie monitorizaţi în ceea ce priveşte adaptarea încă
de la începutul şcolarizării, astfel încât să se poată prevedea şi preveni eşecul lor şcolar.
   Rolul şcolii este acela de a identifica din timp acei elevi care, datorită unor anumite
influenţe de factură economică, socială, culturală, medicală, riscă să ajungă la un moment dat
în situaţia de a abandona şcoala.
   Abordarea personalizată a acestor copii vizează pe de o parte, reducerea impactului negativ
al unor factori legaţi de socializarea primară în familie (lipsa de susţinere din partea părinţilor,
implicarea în activităţile domestice în detrimentul implicării şcolare, lipsa condiţiilor necesare
studiului în familie, lipsa unui minim bagaj cultural / lingvistic în cadrul familiei etc.), iar pe
de altă parte, prevenirea sau diminuarea intervenţiilor negative ale unor factori legaţi de
experienţa şcolarizării (adaptarea la orarul şcolar şi la solicitările curriculumului şcolar,
incluziunea în colectiv etc.).
3.Fişa copilului în situaţie majoră de risc de abandon şcolar
 Fişa copilului în situaţie majoră de risc de abandon şcolar este un  instrument cu  dublu
rol:
 de a identifica principalele dificultăţi cu care se confruntă elevul şi familia sa,
dificultăţi care pot impieta asupra evoluţiei sale şcolare;
 de a sprijini dezvoltarea, pe baza dificultăţilor astfel identificate, a unor modalităţi
personalizate de intervenţie educaţională cu dublu caracter: recuperatorie şi preventivă.
   Identificarea elevilor în situaţie de risc are rolul de a facilita realizarea unui profil al acestor
elevi şi de a dezvolta măsuri focalizate.
  Această activitate trebuie realizată la începutul fiecărui an şcolar cu ajutorul cadrelor
didactice din şcoală (învăţători / profesori diriginţi).
   Chiar dacă implică un efort suplimentar din partea şcolilor care se confruntă zilnic cu astfel
de situaţii, beneficiile centralizării informaţiilor cu privire la aceşti elevi sunt esenţiale şi au
impact pe termen mediu şi lung pentru prevenirea abandonului şcolar.
   Rolul fişei este acela de a permite o inventariere a informaţiilor despre fiecare caz în parte,
astfel încât să putem identifica  acele elemente specifice elevilor din şcoala dumneavoastră
care se află în situaţie de risc de abandon, precum şi aspecte comune şcolilor ddin proiect.
   Pe baza informaţiilor înregistrate veţi putea elabora strategii, programe, activităţi specifice
la nivelul şcolii care să prevină apariţia factorilor de risc sau să diminueze acţiunea acestor
factori care duc la apariţia abandonului şcolar.
Fişa conţine trei secţiuni distincte:
A. A) Date generale despre elev;
B. B) Date generale despre condiţiile de viaţă ale elevului;
C. C) Factori de risc.

   În cadrul secţiunii (A) sunt solicitate date generale despre elevul aflat în situaţie de risc de
abandon. Aceste informaţii au rolul de ordonare şi inventariere a fişelor înregistrate în baza
de date şi permit găsirea cu uşurinţă a unei anumite fişe în vederea efectuării unor corecturi
sau completări ulterioare.
  În cadrul secţiunii (B) sunt solicitate o serie de informaţii generale cu privire la condiţiile de
viaţă ale elevului. Aceste informaţii nu sunt direct legate de activitatea şcolară a elevului, însă
au o importanţă foarte mare în corelaţie cu informaţiile cuprinse în secţiunea C.
  Condiţiile de locuit ale elevului, de exemplu, pot constitui factori de risc în sine sau pot
determina apariţia altor factori de risc, din rândul celor enumeraţi în secţiunea C.
  Chiar dacă nici instituţia şcolară, nici proiectul nostru nu au ca obiectiv îmbunătăţirea
condiţiilor de locuit ale elevilor sau a situaţiei lor sociale, o bună cunoaştere a acestora
corelată cu informaţii detaliate despre factorii de risc pot constitui puncte de plecare esenţiale
în elaborarea unor planuri de acţiune specifică la nivelul şcolii.
  Un exemplu: dacă constatăm că majoritatea elevilor în situaţie de risc de abandon provin din
familii cu mai mulţi copii, dintre care cel puţin unul a abandonat deja şcoala, avem argumente
foarte solide în favoarea dezvoltării unui program de recuperare a copiilor / tinerilor care deja
au abandonat şcoala, pentru a putea încerca să În cadrul secţiunii (C) veţi regăsi o listă cu
potenţiali factori de risc privind abandonul şcolar.
   Aceştia sunt grupaţi pe categorii, în funcţie de sursa lor, şi pot fi întâlniţi de dumneavoastră
în activitatea zilnică. Lista nu este exhaustivă şi poate fi oricând completată.
    În cazul în care constataţi că există alţi factori de risc, în situaţiile întâlnite de
dumneavoastră, vă rugăm să îi adăugaţi în rubrica „observaţii”.
   De asemenea,  după ce aţi bifat unul sau mai mulţi factori din lista propusă, să completaţi în
cadrul rubricii „observaţii” o scurtă descriere a fenomenului care să sintetizeze cât mai bine
incidenţa factorului respectiv în cazul descris de dumneavoastră.
    Spre exemplu, dacă aţi bifat factorul „2. Motivaţie redusă pentru activităţile şcolare” din
lista „Factorilor individuali”, vă rugăm să descrieţi pe scurt ce fel de comportamente sau de
atitudini aţi observat în cazul elevului pentru care completaţi fişa, care reflectă motivaţia
redusă pentru şcoală. In măsura timpului disponibil,  descrieţi pe scurt fiecare factor de risc
identificat.
  În acest fel, la o revenire ulterioară asupra unuia sau mai multor cazuri, peste o anumită
perioadă de timp, veţi putea să vă reamintiţi mai uşor detaliile care caracterizau fiecare
situaţie în parte.
   Mai mult, aceste informaţii sunt foarte utile în momentul în care doriţi să realizaţi o evaluare
a efectului pe care l-au avut anumite măsuri, proiecte, programe sau activităţi pe care aţi decis
să le întreprindeţi în vederea combaterii acţiunii anumitor factori de risc.
   Cum sunt folosite informaţiile din fişă? Informaţiile conţinute în Fişele individuale sunt
înregistrate şi salvate într-o bază de date unică la nivelul  proiectului , în care şcolile
participante la proiect pot înregistra oricâte cazuri considerate relevante. Prin accesarea bazei
de date, fiecare şcoală poate obţine informaţii statistice cu privire la elevii în situaţie de risc,
respectiv la principalii factori de risc care favorizează abandonul şcolar, fie în cazul propriu,
fie la nivelul şcolilor participante la proiect.
   De asemenea, pe baza acestor informaţii, vor putea fi realizate rapoarte periodice (la finalul
unui semestru sau la finalul anului şcolar) privind evoluţia elevilor aflaţi în situaţie de risc de
abandon (de exemplu, au abandonat şcoala sau au fost recuperaţi).
   În acelaşi sens, persoanele interesate vor putea să analizeze cauzele şi incidenţa factorilor de
risc asupra cazurilor proprii şi să descopere în ce măsură apar anumite legături între
elementele surprinse în fişa propusă.
    Pe baza observaţiilor făcute într-o perioadă mai îndelungată se pot dezvolta anumite
strategii, proiecte, programe sau activităţi menite să combată fenomenul abandonului şcolar.
    Mai mult, pe baza informaţiilor colectate pot fi identificate cu uşurinţă activităţile,
proiectele sau programele care, implementate la nivelul unei şcoli, pot contribui decisiv la
prevenirea fenomenului de abandon şcolar.
 
FIŞA COPILULUI ÎN SITUAŢIE DE RISC DE ABANDON ŞCOLAR
ŞCOALA:………………………………………Localitatea ………………………Judeţul
…………………………… Învăţător/profesor diriginte:
……………………………………………………………………………………………
 
A. A. DATE GENERALE DESPRE ELEV

NUME:
…………………………………………………………………………………………………
……………… CLASA:
…………………………………………………………………………………………………
………………
TIPUL DE CURS PE CARE ÎL FRECVENTEAZĂ: 1. zi; 2. frecvenţă redusă; 3. a doua
şansă (vă rugăm să încercuiţi cifra corespunzătoare)
 VÂRSTA:
…………………………………………………………………………………………………
………………
LOCALITATEA DE DOMICILIU A PĂRINŢILOR:
…………………………………………………………………………
În aceeaşi localitate cu unitatea şcolară? 1. Da 2. Nu
LOCALITATEA DE DOMICILIU A ELEVULUI:
……………………………………………………………………………
În aceeaşi localitate cu unitatea şcolară ? 1. Da 2. Nu
REZULTATELE ŞCOLARE ÎN ANUL ŞCOLAR PRECEDENT:
………………………………………………………………
(Vă rugăm să calculaţi media notelor / a calificativelor elevului în anul şcolar precedent.
Pentru elevii aflaţi în situaţie de repetenţie se va trece media notelor / a calificativelor obţinute
şi se va înscrie în clar „REPETENT”)
NIVELUL DE EDUCAŢIE AL PĂRINŢILOR (Vă rugăm să încercuiţi cifra corespunzătoare
ultimului nivel de educaţie absolvit de mama, respectiv de tatăl elevului.):
a. a) MAMA: 1. Fără şcoală; 2. Primar; 3. Gimnazial; 4. Liceu; 5. Şcoală profesională; 6.
Şcoală postliceală; 7. Învăţământ superior
b. b) TATA: 1. Fără şcoală; 2. Primar; 3. Gimnazial; 4. Liceu; 5. Şcoală profesională; 6.
Şcoală postliceală; 7. Învăţământ superior

 NUMĂRUL FRAŢILOR/SURORILOR ELEVULUI:

…………………………………………………………………………
1. 1. din care numărul fraţilor/surorilor mai mici ca vârstă decât elevul:
………………………………………
2. 2. din care numărul fraţilor/surorilor care locuiesc împreună cu elevul:
……………………………………

 
A. B. DATE GENERALE DESPRE CONDIŢIILE DE VIAŢĂ ALE ELEVULUI

(Vă rugăm să încercuiţi răspunsul corespunzător situaţiei elevului pentru care completaţi
această fişă. În cazul în care nu deţineţi date exacte, vă rugăm să încercaţi să estimaţi valorile
corespunzătoare fiecărei întrebări din cele de mai jos.)
1.Numărul persoanelor care locuiesc în aceeaşi gospodărie cu elevul: …………………
2.Numărul camerelor (al spaţiilor de locuit) al casei în care locuieşte elevul:……………
3.Gospodăria este racordată la reţeaua de curent electric: 1. DA; 2. NU
 (în cazul în care în localitate NU există reţea de curent electric vă rugăm să menţionaţi acest
fapt)………………………………………
4.Gospodăria este racordată la reţeaua de apă potabilă: 1. DA; 2. NU
(în cazul în care în localitate NU există reţea de apă potabilă vă rugăm să menţionaţi acest 
fapt)
…………………………………………………………………………………………………
……………………
5.Gospodăria este racordată la reţeaua de gaze: 1. DA; 2. NU
(în cazul în care în localitate NU există reţea de gaze vă rugăm să menţionaţi acest fapt)
…………………
…………………………………………………………………………………………………
………………
6.Gospodăria este racordată la reţeaua de canalizare: 1. DA; 2. NU
(în cazul în care în localitate NU există reţea de canalizare vă rugăm să menţionaţi acest fapt)
……………
…………………………………………………………………………………………………
………………
7.Va rugăm bifaţi în tabelul de mai jos elementele din listă care există în gospodărie:
 Animale domestice
 Unelte agricole manuale (de exemplu: greblă, sapă, lopată etc.)
 Unelte agricole mecanizate (de exemplu: tractor, maşină de tăiat lemne etc.)
 Mijloace de transport cu tracţiune animală (de exemplu: căruţă, car etc.)
 Mijloace de transport cu tracţiune mecanică (de exemplu: autoturism, motoretă etc.)
 Echipamente electrocasnice (de exemplu: frigider, aragaz, maşină de spălat rufe)
 Computer
 Televizor
 Antenă satelit/cablu TV
 Telefon fix
 Telefon mobil

8. 8. Vă rugăm estimaţi timpul mediu necesar elevului pentru a parcurge distanţa dintre
casă şi şcoală: …………………… (minute).
9. 9. Mijlocul de transport folosit (bifaţi căsuţa corespunzătoare):

 Mijloc de transport asigurat de şcoală sau primărie (transport şcolar)

 Transport public (tren, microbuz etc.), anume …………………………………………

1. C. FACTORI DE RISC (Vă rugăm să bifaţi din lista de mai jos acei factori pe care îi
consideraţi specifici situaţiei elevului pentru care completaţi această fişă. Puteţi bifa unul
sau mai mulţi factori din fiecare categorie de mai jos. Vă rugăm ca la rubrica „Observaţii”
să oferiţi detalii suplimentare cât mai detaliate despre factorii de risc identificaţi: de
exemplu, dacă se bifează „Absenteism ridicat”, vă rugăm să precizaţi cauzele acestuia.)
2. 1. Factori individuali:
3. 1. Stare de sănătate precară
4. 2. Cerinţe educaţionale speciale, cu dosar
5. 3. Cerinţe educaţionale speciale, fără dosar
6. 4. Motivaţie redusă pentru activităţile şcolare
7. 5. Absenteism ridicat
8. 6. Dificultăţi de învăţare
9. 7. Implicarea în activităţi la limita legii
10. 8. Alte situaţii, anume:
………………………………………………………………………………… Observaţii:
………………………………………………………………………………………………
…………
11. 2. Factori familiali: . Venituri la limita subzistenţei
12. 10. Nivel redus de educaţie al părinţilor
13. 11. Familie dezorganizată prin divorţ/deces
14. 12. Familie monoparentală
15. 13. Familie reorganizată (părintele în grija căruia se află s-a recăsătorit)
16. 14. Copil temporar/permanent în îngrijirea bunicilor/rudelor
17. 15. Situaţie de şomaj în cazul unui/ambilor părinţi/tutori
18. 16. Atitudine negativă a membrilor familiei faţă de educaţia copiilor/şcoală
19. 17. Situaţii de abandon în cazul fraţilor mai mari
20. 18. Prestarea unor activităţi lucrative în gospodărie/în afară de către elev
21. 19. Lipsa unor condiţii minimale de studiu acasă
22. 20. Copil instituţionalizat sau în plasament familial
23. 21. Copilul stă în gazdă sau la internat
24. 22. Alte situaţii, anume
……………………………………………………………………………… Observaţii:
 ………………………………………………………………………………………………
…………
25. 3. Factori şcolari:
26. 23. Nefrecventarea grădiniţei
27. 24. Rezultate şcolare slabe
28. 25. Situaţie de repetenţie în anii anteriori
29. 26. Situaţie de repetenţie repetată
30. 27. Corigenţă la o disciplină în anii anteriori
31. 28. Corigenţă la mai multe discipline în anii anteriori
32. 29. Frecvenţă redusă/absenteism ridicat
33. 30. Participare scăzută la activităţi extracurriculare
34. 31. Comportament deviant/violent faţă de colegi, profesori
35. 32. Lipsă de comunicare, izolare faţă de colegi
36. 33. Manifestarea altor forme de inadaptare şcolară
37. 34. Alte situaţii, anume
……………………………………………………………………………… Observaţii:
………………………………………………………………………………………………
…………

Data evaluării:
Semnătură cadru didactic:
 Semnătură director :
Este deci de înțeles  atenția deosebită  pe care trebuie să o acorde școala  pentru includerea
tuturor copiilor în activitățile școlare.   Copiii sunt viitorul nostru,sănătatea unei națiuni , 
sensul existenței noastre .
Să facem tot ce depinde de noi pentru ca toți  copiii  din școală  să finalizeze  studiile  și  să
fie pregătiți pentru integrarea socială!
Bibliografie
1.Ioan Bontaş, Tratat de pedagogie, Ed. ALL, 2007;
Romiţă B. Iucu, Managementul clasei de elevi, Ed. Polirom, 2006;
2.. Vrăşmaş, T., Învăţământul integrat şi/sau inclusiv, Ed. Aramis, Bucureşti, 2001
3.VrăşmaşTraian “Şcoala şi edacaţia pentru toţi”,Ed.Miniped,Bucureşti,2004
4. 4. Andruszkiewcz, M. , Prenton, K., ,,Educaţia incluzivă. Concepte, politici şi
activităţi în şcoala incluzivă” –Ghid pentru cadrele didactice, Proiect Phare 2003,
Bucureşti , 2006;
5. 5. www.didactic.ro