MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI EGALITĂŢII DE ŞANSE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE
CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRU PROTECŢIA MUNCII
„ALEXANDRU DARABONT”

INSTRUCŢIUNI-CADRU DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
ÎN MUNCĂ PENTRU
LUCRUL ÎN SPAŢII ÎNCHISE

- 2008 -
 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a
României
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-
DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA
MUNCII (Bucureşti)
Instrucţiuni-cadru de securitate şi
sănătate în muncă pentru lucrul în spaţii
închise/INCDPM-Bucureşti:
Editura OEDI – INCDPM, 2008
ISBN 978-973-88838-2-6

614.8

Multiplicarea acestei lucrări fără autorizare este interzisă

 CUPRINS
Pag.
INTRODUCERE ……………………………………. 5
1. SCOP …………………………………………… 8
2. CONŢINUT …………………………………….. 8
3. DOMENIU DE APLICARE ……………………. 9
4. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU LUCRUL ÎN
SPAŢII ÎNCHISE ……………………………….. 10
4.1. Informarea şi instruirea lucrătorilor ……….. 10
4.2. Dotarea cu echipament individual de
protecţie ……………………………………. 11
4.3. Desfăşurarea activităţilor în spaţii închise …. 11
4.4. Permisul de lucru în spaţiu închis ………….. 16
5. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI ……………. 18
6. OBLIGAŢIILE COORDONATORULUI
LUCRĂRII ŞI ALE CONDUCĂTORULUI
DIRECT AL LOCULUI DE MUNCĂ ………….. 21
7. OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE
LUCRĂTORULLUI …………………………….. 22
8. OBLIGAŢIILE SUPRAVEGHETORULUI …….. 24
9. RELAŢII ÎNTRE ANGAJATOR ŞI
CONTRACTOR …………………………………. 27
10. UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE
MUNCĂ ŞI A ECHIPAMENTELOR
INDIVIDUALE DE PROTECŢIE......................... 29
4

11. SEMNALIZARE ………………………………… 31

12. ACCES/EVACUARE …………………………… 31
13. MIJLOACE DE ACCES ŞI EVACUARE………. 33
14. ATMOSFERA SPAŢIULUI ÎNCHIS …………… 34
15. VENTILARE ……………………………………. 37
16. VOPSIRE, SPĂLARE, CURĂŢARE,
INERTIZARE …………………………………… 38
17. SEPARAREA FAŢĂ DE SURSELE DE
ENERGIE ŞI DISIPAREA ACESTORA ………. 39
18. ILUMINATUL SPAŢIILOR ÎNCHISE…………. 40
19. INTERVENŢIE, SALVARE ŞI PRIM AJUTOR . 41
20. INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT
UTILIZATE ÎN/LA SPAŢIILE ÎNCHISE DIN
MIJLOACE DE TRANSPORT, ECHIPAMENTE
DE MUNCĂ SAU CONSTRUCŢII FIXE ……… 42
21. INCINTE FRIGORIFICE ………………………. 43
22. FINALIZAREA LUCRĂRILOR ÎN SPAŢII
ÎNCHISE …………………………………………. 44
ANEXA 1 - PERMIS DE LUCRU ÎN SPAŢIU
ÎNCHIS …………………………….. 45
 INTRODUCERE

În contextul integrării ţării noastre în Uniunea

Europeană, legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă a suferit modificări semnificative.
Astfel, accentul s-a mutat pe impunerea de rezultate,
respectiv cerinţe de securitate şi sănătate în muncă de a căror
realizare răspund angajatorii, lăsându-se acestora şi
responsabilitatea de a stabili, împreună cu specialiştii, soluţiile şi
măsurile de prevenire şi protecţie care să îndeplinească aceste
cerinţe.
Sistemul legislativ actual al securităţii şi sănătăţii în
muncă include:
- Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în
muncă, ce transpune integral cerinţele Directivei-cadru
391/1989;
- H.G.-urile care transpun Directivele specifice;
- Normele metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 319/2006.
În baza acestor reglementări legislative, angajatorii
sunt obligaţi să elaboreze şi să aplice instrucţiuni proprii de
securitate şi sănătate în muncă, în care să se prevadă toate
măsurile tehnice şi organizatorice de prevenire şi protecţie
specifice activităţii pe care o desfăşoară, rezultate din evaluarea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la
posturile de lucru
Prezentele instrucţiuni-cadru au rolul de a veni în
sprijinul agenţilor economici care realizează activităţi în spaţii
închise, ca instrument în elaborarea instrucţiunilor proprii de
securitate şi sănătate în muncă.
În contextul general prezentat, instrucţiunile-cadru de
securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul în spaţii închise au
6

fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în

domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi şi pe baza
studierii proceselor de muncă precum şi prin stabilirea
pericolelor specifice.
Pe lângă pericolele ce pot fi generate de o anumită
activitate, locul de muncă „spaţiu închis” poate fi, prin el
însuşi, generator de accidente de muncă şi impune condiţii
aparte de desfăşurare a oricăreia dintre aceste activităţi.
Prevederile de securitate a muncii pentru numărul
mare de activităţi care se pot desfăşura în spaţii închise nu pot
fi incluse în prezentele instrucţiuni-cadru urmând a fi elaborate
în instrucţiuni specifice fiecărei activităţi.
Prezentele instrucţiuni-cadru cuprind prevederi
generale de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă pentru
adaptarea locului de muncă „spaţiu închis” la activitatea posibil
a fi desfăşurată în acesta şi pentru adaptarea activităţii
desfăşurate la condiţiile create de spaţiul închis.
Există o mare varietate de locuri de muncă ce pot fi
considerate, în anumite condiţii, „spaţii închise”:
a) tancuri, rezervoare navale sau terestre pentru
materiale fluide sau granulare;
b) mijloace de transport:
- navale (magazii, pereţi dubli, dublu fund,
coferdamuri, tubulatură şi alte compartimente de navă);
- aeriene (spaţii pentru marfă);
- terestre (spaţii pentru marfă):
 vagoane şi recipiente cisternă CF;
 autocamioane şi autotrenuri cu instalaţii
frigorifice sau izoterme, autocisterne şi
cisterne, autoateliere etc.;
c) celule din silozurile de cereale;
d) autoclave, malaxoare, vase de reacţie, budane,
 7

cuptoare şi alte echipamente tehnice în care este necesar

accesul;
e) încăperi tehnologice în care sunt generate sau în
care se pot acumula pulberi şi fluide periculoase, microorganisme,
bacterii, fungi;
f) tuneluri;
g) puţuri, fose, cămine de vizitare, cămine de vizitare
la instalaţia de canalizare ape uzate şi pluviale;
h) conducte, galerii pentru conducte şi galerii de
aducţiune;
i) şanţuri, canale deschise şi gropi de fundaţie;
j) canale de aer, subsoluri de construcţii civile şi
industriale şi altele.
k) tubulatură pentru gaze arse în centrale pentru
producerea aburului şi apei calde.
Enumerarea prezentată mai sus nu este şi nici nu
poate fi exhaustivă deoarece apar noi procese de muncă sau
activităţi ori, dimpotrivă, dispar unele dintre ele, în special ca
urmare a evoluţiei tehnologice.
În cazul procesului de muncă desfăşurat în spaţii
închise, interacţiunea între mijloacele de muncă şi mediul de
muncă este mai strânsă decât în situaţiile obişnuite, întrucât
mediul de muncă este adesea generat chiar de caracteristicile
fizice, chimice etc. ale spaţiului închis, putându-se vorbi de un
„micromediu” care adesea îşi poate modifica aceste
caracteristici sub influenţa activităţilor depuse înăuntrul sau în
vecinătatea sa, ori sub influenţa modificărilor mediului
exterior. La rândul lor, activităţile desfăşurate în spaţiu închis
sunt influenţate de acesta.
8

1. SCOP

Art. 1. Prezentele instrucţiuni-cadru au ca scop furnizarea de

informaţii necesare agenţilor economici pentru prestarea
activităţilor în spaţii închise, în condiţii de securitate şi pentru
elaborarea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în
muncă.

2. CONŢINUT

Art. 2. Instrucţiunile-cadru de securitate şi sănătate în muncă

pentru activităţile desfăşurate în spaţii închise cuprind
principalele măsuri tehnice şi organizatorice de prevenire şi
protecţie privind producerea accidentelor de muncă şi a
îmbolnăvirilor profesionale.
Ele se referă la coroborarea prevederilor de securitate
a muncii din diverse activităţi cu condiţiile şi caracteristicile
spaţiului închis.

Art. 3. (1) Spaţiu închis este locul de muncă cu intrarea

şi/sau ieşirea „necorespunzătoare” care prezintă, în plus, cel
puţin una dintre următoarele particularităţi:
a) există sau poate apărea în acesta:
- o concentraţie de oxigen în atmosferă,
exprimată în procente de volum, sub 20% ori peste 22%;
- o atmosferă explozivă;
- un agent chimic periculos (fie toxic, fie
nociv, fie coroziv, fie iritant);
- un microclimat cald (peste 300 C) ori rece
0
(sub 5 C);
 9

- o temperatură extremă a oricărei suprafeţe

care intră în contact cu lucrătorul, sau
- deversare de lichid ori de material în vrac
granulat ori pulverulent care generează o situaţie periculoasă;
b) este posibilă surparea ori prăbuşirea parţială/
integrală a unui perete sau a tavanului acestuia ori a unei
materii sau material lipite de acestea;
c) dimensiunile interioare reduse ale acestuia
limitează posibilităţile de mişcare ale lucrătorului sau îl obligă
la adoptarea unei poziţii de lucru incomode/forţate;
d) se află în interiorul unui echipament tehnic şi
poate deveni zonă periculoasă în cazul pornirii neaşteptate a
acestuia.
(2) Intrarea şi/sau ieşirea este considerată
„necorespunzătoare” atunci când:
a) este dificilă traversarea acesteia de către
lucrător, datorită, de exemplu, configuraţiei complicate,
dimensiunilor reduse etc., sau
b) nu comunică direct cu o zonă lipsită de pericol,
sau
c) este situată la o diferenţă de nivel de peste 1,5 m
faţă de o zonă lipsită de pericol.

3. DOMENIU DE APLICARE

Art. 4. Prezentele instrucţiuni-cadru pot fi utilizate de către

toţi agenţii economici care desfăşoară activităţi în spaţii
închise. Pentru aceasta, instrucţiunile-cadru vor fi completate şi
particularizate cu măsuri specifice activităţii respective, rezultate
în urma evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională la posturile de lucru.
10

Art. 5. Prevederile prezentelor instrucţiuni-cadru se aplică în

conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii şi
sănătăţii în muncă şi cu ale celorlalte instrucţiuni-cadru
specifice activităţilor care urmează a fi desfăşurate într-un
spaţiu închis.

Art. 6. Angajatorul va elabora instrucţiuni proprii de

securitate şi sănătate în muncă care vor detalia şi particulariza
prevederile legii securităţii şi sănătăţii în muncă, din prezentele
instrucţiuni - cadru, precum şi din celelalte reglementări în
domeniu, în funcţie de caracteristicile spaţiului închis avut în
vedere şi ale lucrărilor de efectuat în acesta.

Art. 7. Prezentele instrucţiuni-cadru vor fi modificate şi

completate ori de câte ori este necesar, ca urmare a
modificărilor de natură legislativă, tehnică etc. şi a oricăror
necesităţi impuse de limitele aplicării.

4. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU LUCRUL

ÎN SPAŢII ÎNCHISE

4.1. Informarea şi instruirea lucrătorilor

Art. 8. Informarea şi instruirea pe probleme de securitate a

muncii a lucrătorilor care desfăşoară activităţi în spaţii închise
se fac conform prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi
sănătăţii în muncă.
 11

4.2. Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art. 9. Acordarea echipamentului individual de protecţie se

face conform prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi
sănătăţii în muncă şi HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de
muncă. În baza lor, angajatorul va întocmi pentru fiecare loc de
muncă liste interne de dotare cu echipament individual de
protecţie, adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de
securitate.

Art. 10. Echipamentul individual de protecţie se va verifica

obligatoriu înaintea utilizării lui, înlocuindu-se cel defect,
conform reglementărilor în vigoare.

Art. 11. Accesul în spaţii închise este permis numai

lucrătorilor care, în urma controlului medical periodic, au fost
declaraţi apţi pentru lucrul în condiţiile specifice spaţiilor
respective.

4.3. Desfăşurarea activităţilor în spaţii închise

Art. 12. Lucrul în spaţiu închis este interzis în cazul în care

este posibilă îndeplinirea sarcinii de muncă din afara acestuia.

Art. 13. Lucrul/accesul în spaţiu închis se efectuează numai

în baza aplicării unei proceduri de lucru/acces care a fost
stabilită şi aprobată în prealabil.

Art. 14. Procedura de lucru/acces în spaţiu închis se stabileşte

de coordonatorul lucrării împreună cu conducătorul locului de
12

muncă şi se aprobă de angajator.

Art. 15. Procedura de lucru/acces în spaţiul închis trebuie să

includă următoarele:
a) operaţiile de executat, ordonate cronologic;
b) echipamentele de muncă (utilaje, unelte, scule,
etc.) care se vor utiliza;
c) identificarea pericolelor/situaţiilor periculoase
care există sau care pot apărea;
d) măsurile de protecţie necesar a fi aplicate;
e) dispozitivele de protecţie specifice care trebuie
utilizate, inclusiv mijloace de comunicare şi semnalizare;
f) indicarea aparaturii de detectare, măsurare,
semnalizare şi supraveghere a calităţii atmosferei;
g) întocmirea permisului de lucru în spaţiu închis;
h) selectarea personalului executant din punct de
vedere al stării de sănătate;
i) întocmirea instrucţiunilor proprii de securitate a
muncii pentru lucrul în spaţiu închis atunci când ele nu există
sau sunt incomplete ori trebuie modificate;
j) nominalizarea lucrătorilor din echipele de
intervenţie, salvare şi prim ajutor şi înscrierea numerelor de
telefon ale acestora în permisul de lucru în spaţiu închis;
k) instruirea teoretică şi practică a celor implicaţi
despre modalităţile de acces şi evacuare în cazul apariţiei unui
pericol iminent, a unui incident periculos sau a unui accident
de muncă;
l) modul de utilizare a mijloacelor şi
echipamentelor de protecţie, intervenţie, salvare şi prim ajutor;
m) mijloacele de acces şi evacuare şi realizarea lor,
după caz.
Art. 16. Lucrul în spaţiu închis este permis numai în baza
 13

unui „Permis de lucru în spaţiu închis” valabil.

Este interzisă intrarea în spaţiu închis a lucrătorilor
nenominalizaţi în permisul de lucru în spaţiu închis.

Art. 17. Activitatea într-un spaţiu închis se desfăşoară numai

sub supraveghere din afară, de către cel puţin un lucrător,
denumit în continuare „supraveghetor” sau de către un
înlocuitor al acestuia.
Supraveghetorul sau înlocuitorul acestuia sunt
desemnaţi de către conducătorul locului de muncă respectiv şi
sunt instruiţi de acesta asupra responsabilităţilor pe care le au
pe toată durata lucrării.

Art. 18. În cazul existenţei pericolelor de incendiu/explozie se

vor utiliza echipamente de muncă fără acţionare electrică,
atunci când este posibil.

Art. 19. Trebuie monitorizate atmosferele spaţiilor

neinertizate, adiacente unui spaţiu închis cu pericol de explozie
şi/sau incendiu.

Art. 20. Este interzisă introducerea în spaţiul închis a buteliei

care conţine gaze de lucru sub presiune.

Art. 21. Înaintea începerii lucrărilor cu foc deschis în spaţiul

închis, lucrătorul trebuie să verifice ca mijloacele de stingere a
incendiului să se afle la îndemână.

Art. 22. Este interzis lucrul cu foc deschis asupra unor piese
sau a unor subansamble aflate într-un spaţiu închis cu pericol
de incendiu/explozie.
Lucrul cu foc deschis trebuie efectuat numai în afara
14

spaţiului închis, după ce piesele sau subansamblele respective

au fost demontate la rece.
Reaşezarea pieselor sau subansamblelor pe poziţia
iniţială se face numai după ce s-a asigurat că:
a) temperatura reziduală nu constituie factor de
risc termic;
b) vopselele aplicate nu mai emană vapori toxici;
c) piesele sau subansamblele curăţate nu mai
prezintă praf/pulberi care ar putea contamina mediul.

Art. 23. Dacă lucrul cu foc deschis a fost întrerupt, reluarea

acestuia se va face numai după verificarea aplicării măsurilor
de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul locului
de muncă.

Art. 24. Echipamentele de muncă precum şi materialele care

se introduc în spaţiul închis trebuie să fie numai în numărul
sau, respectiv, în cantitatea strict necesară realizării lucrării.

Art. 25. Este interzisă utilizarea în spaţiu închis a aparatului

de sudare oxigaz ale cărui furtunuri nu sunt prevăzute cu
coliere cu şurub la toate îmbinările, cu opritoare de flacără şi
supape de sens unic corespunzătoare.

Art. 26. În timpul pauzelor şi la încetarea lucrului, toate

aparatele de sudare oxigaz şi furtunurile de alimentare trebuie
scoase din spaţiul închis şi se va întrerupe alimentarea acestora
de la sursa principală de alimentare.
Reînceperea lucrărilor se va face numai după
verificarea atmosferei de lucru.

Art. 27. Este interzisă părăsirea locului de muncă din spaţiul

 15

închis, înainte de scoaterea electrodului din cleştele de sudare

şi întreruperea alimentării cu energie electrică.

Art. 28. Organul de comandă pentru pornire, la uneltele

portabile acţionate pneumatic şi electric utilizate în spaţii
închise, trebuie să fie de tipul cu acţiune menţinută.

Art. 29. În cazul lucrărilor la care se degajă particule

incandescente (sudare, polizare, tăiere) trebuie utilizate, atunci
când este posibil, ecrane de oprire sau dirijare a acestora în
zone asigurate împotriva incendiului.

Art. 30. Sculele utilizate la montarea/reglarea/antrenarea/

demontarea echipamentelor de muncă trebuie înlăturate din
spaţiul închis imediat după folosire.

Art. 31. Deschiderea spaţiului închis prin/în care pot cădea

persoane sau materiale trebuie amenajată corespunzător, astfel
încât pericolul să fie eliminat sau, după caz, să fie semnalizată
existenţa sa.

Art. 32. În timpul urcării sau coborârii pe scara de pisică sau

pe scări mobile din recipiente, lucrătorii trebuie să aibă ambele
mâini libere.
Diferitele scule, materiale, obiecte necesare pentru
lucru, se vor urca şi coborî cu frânghia sau se vor transporta
într-o geantă.

Art. 33. Expunerea în timpul lucrului în spaţiu închis la

zgomote, vibraţii, radiaţii, câmpuri electrice şi magnetice
trebuie limitată conform prevederilor legale.
Art. 34. Dacă în timpul lucrului în spaţiul închis se constată
16

apariţia unor pericole iminente,

a) lucrătorii trebuie să părăsească imediat spaţiul
respectiv;
b) coordonatorul lucrării şi conducătorul locului de
muncă trebuie să reevalueze riscurile şi să ia măsurile de
securitate adecvate.

Art. 35. Este interzisă folosirea spaţiilor închise ca locuri de

odihnă sau de luare a mesei.

4.4. Permisul de lucru în spaţiu închis

Art. 36. Pentru începerea lucrărilor în spaţiu închis este

obligatorie existenţa permisului de lucru în spaţiul închis.
Forma şi conţinutul permisului de lucru în spaţiu
închis sunt prezentate în anexa nr. 1 din prezentele instrucţiuni-
cadru.

Art. 37. Eliberarea permisului de lucru în spaţiul închis se

face de către coordonatorul lucrărilor, denumit în continuare
emitent.

Art. 38. Permisul de lucru se întocmeşte în 2 exemplare, i se

dă un număr unic de înregistrare şi se datează.
Un exemplar se înmânează conducătorului locului de
muncă iar alt exemplar supraveghetorului.

Art. 39. Toate semnăturile vor fi însoţite de înscrierea în clar

a numelui şi prenumelui semnatarului.

Art. 40. Permisul de lucru în spaţiul închis este valabil numai

dacă:
 17

a) sunt completate toate rubricile, şi

b) sunt aplicate semnăturile iniţiale de către toate
persoanele menţionate, şi
c) are număr de înregistrare şi este datat,
d) durata de valabilitate nu este expirată.

Art. 41. Durata maximă de valabilitate a unui permis de lucru

în spaţiu închis este durata unui schimb de lucru.

Art. 42. După terminarea lucrărilor şi ieşirea din spaţiul

închis, personalul menţionat în permisul de lucru trebuie să
aplice semnăturile finale.
Coordonatorul lucrării, conducătorul locului de
muncă şi supraveghetorul, după ce constată că personalul
executant, materialele şi echipamentele utilizate au fost
evacuate din spaţiul închis, trebuie să închidă permisul de
lucru, aplicând semnăturile finale.

Art. 43. Permisele de lucru sunt valabile atâta timp cât se

menţin condiţiile în baza cărora au fost elaborate.

Art. 44. Permisul de lucru în spaţiul închis îşi pierde

valabilitatea după finalizarea lucrării. Orice intervenţie
ulterioară în spaţiul închis respectiv se poate efectua numai pe
baza unui nou permis de lucru.

Art. 45. După închiderea permisului de lucru în spaţiul închis,

exemplarele acestuia trebuie arhivate timp de trei ani la emitent
şi la conducătorul locului de muncă sau, după caz, la şeful
ierarhic superior al acestuia.

5. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI
18

Art. 46. Angajatorul este obligat să identifice şi să

evidenţieze locurile de muncă cu caracteristici de spaţiu închis
din activitatea proprie.
Angajatorul va întocmi o fişă care cuprinde
particularităţile/caracteristicile care stau la baza stabilirii
locului de muncă/postului de lucru ca fiind spaţiu închis.
Exemplare ale fişei trebuie să se păstreze la
conducătorul locului de muncă şi la lucrătorul desemnat.
Lista spaţiilor închise şi fişele acestora vor fi
reactualizate ori de câte ori intervin modificări ale
particularităţilor/caracteristicilor care au stat la baza stabilirii
locului de muncă ca fiind spaţiu închis.

Art. 47. Angajatorul trebuie să desemneze o persoană în

calitate de coordonator al lucrărilor care urmează să se
desfăşoare în spaţiul închis.

Art. 48. Angajatorul trebuie să dispună realizarea măsurilor

tehnice, organizatorice, de securitate a muncii, etc. solicitate de
coordonatorul lucrării şi/sau conducătorul locului de muncă
pentru îndeplinirea lucrării care trebuie executată în spaţiul închis.
Se interzice începerea executării lucrării în spaţiul
închis înainte de realizarea măsurilor de securitate solicitate de
coordonatorul lucrării şi/sau conducătorul locului de muncă.

Art. 49. În funcţie de caracteristicile spaţiului închis,

angajatorul trebuie să asigure:
a) semnalizarea spaţiului închis şi a căilor de acces
şi evacuare;
b) mijloacele de acces/evacuare şi salvare ;
c) existenţa unei calităţi corespunzătoare a
 19

atmosferei spaţiului închis;

d) aparatura de detectare, măsurare, semnalizare şi
supraveghere a atmosferei spaţiului închis;
e) spălarea, curăţarea, neutralizarea suprafeţelor
şi/sau inertizarea atmosferei spaţiului închis;
f) separarea faţă de sursele de energie;
g) întreruperea tuturor reţelelor electrice, hidraulice,
pneumatice etc., care traversează spaţiul închis, de la punctele de
separare cele mai apropiate de acesta;
h) existenţa unui iluminat corespunzător;
i) existenţa de echipamente de muncă şi
echipamente colective/individuale de protecţie adecvate.

Art. 50. Angajatorul trebuie să asigure lucrătorilor care au

acces în spaţii închise, inclusiv supraveghetorului, instruirea:
1) teoretică, asupra:
a) modului de lucru în condiţii de securitate;
b) pericolelor potenţiale;
c) modului posibil de apariţie a unor situaţii
periculoase;
d) sancţiunilor ce vor fi aplicate în cazul
încălcării prevederilor de securitate a muncii în spaţiile închise;
2) practică, asupra:
a) utilizării echipamentelor individuale de
protecţie şi a mijloacelor de salvare;
b) verificării integrităţii echipamentelor
individuale de protecţie şi a necesităţii înlocuirii lor în cazul
constatării funcţionării necorespunzătoare, defectării sau
deteriorării acestora;
c) modului de lucru şi de utilizare a aparaturii
de detectare, măsurare, semnalizare şi supraveghere a calităţii
atmosferei;
20

d) urmăririi funcţionării şi eficienţei instalaţiei

de ventilare, dacă aceasta există;
e) modului corect de acţiune în cazul producerii
unui accident sau în cazul depistării iminenţei unui pericol şi a
procedurii de ieşire din spaţiul închis, adecvată pericolului
respectiv;
f) codului/modalităţiii de comunicare între
supraveghetor şi lucrătorii care lucrează în spaţiul închis.

Art. 51. Angajatorul trebuie să asigure organizarea activităţii

de intervenţie, salvare şi prim ajutor.
Angajatorul trebuie să asigure instruirea echipelor de
intervenţie, salvare şi prim ajutor de către persoane
competente.
Angajatorul trebuie să asigure instruirea şi
examinarea lucrătorului privind modul de utilizare a
echipamentului de salvare.
Angajatorul trebuie să asigure dotarea echipelor de
intervenţie, salvare şi prim ajutor cu echipament individual de
protecţie şi echipament de muncă corespunzătoare riscurilor
previzibile din spaţiul închis.
 21

6. OBLIGAŢIILE COORDONATORULUI
LUCRĂRII ŞI ALE CONDUCĂTORULUI
DIRECT AL LOCULUI DE MUNCĂ

Art. 52. Coordonatorul lucrării, completează permisul de

lucru în spaţiul închis de la punctul 1.1.până la punctul 1.5
inclusiv.
Conducătorul locului de muncă completează
permisul de lucru în spaţiul închis de la punctul 1.6 până la
punctul 3 inclusiv.
Dacă este cazul, coordonatorul lucrării şi/sau
conducătorul locului de muncă poate (pot) lua măsuri de
protecţie suplimentare, faţă de cele menţionate la punctul 2 al
permisului de lucru în spaţiul închis. Acestea se înscriu pe o
pagină separată, anexă la permisul de lucru în spaţiu închis,
care trebuie semnată de către aceleaşi persoane.

Art. 53. Conducătorul direct al locului de muncă trebuie să

asigure instruirea lucrătorilor, ori de câte ori există o
modificare în desfăşurarea activităţilor din spaţiul închis sau
atunci când consideră că există deficienţe în asimilarea
cunoştinţelor referitoare la desfăşurarea lucrului în condiţii de
securitate.

Art. 54. Coordonatorul lucrărilor şi conducătorul direct al

locului de muncă trebuie să verifice, înaintea începerii lucrului
în spaţiul închis, realizarea măsurilor necesare desfăşurării
lucrului în condiţii de securitate.

Art. 55. Coordonatorul lucrării va permite lucrul cu foc

deschis deasupra şi în spaţiile adiacente spaţiului închis în care
se află lucrători, numai în baza existenţei permisului de lucru
22

cu foc pentru acele locuri.

Art. 56. Conducătorul direct al locului de muncă trebuie să ia

măsuri de combatere a oricărei surse exterioare de pericol care
se poate manifesta direct sau poate crea o situaţie periculoasă la
desfăşurarea lucrului în spaţiul închis.

Art. 57. Conducătorul direct al locului de muncă trebuie să

interzică accesul în spaţiu închis lucrătorilor care se află sub
influenţa băuturilor alcoolice, stupefiantelor, a medicamentelor
cu efect psihotrop sau prezintă o stare avansată de oboseală.

7. OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE
LUCRĂTORULUI

Art. 58. Lucrătorul are dreptul să ceară orice lămurire

necesară referitoare la efectuarea lucrului în spaţiul închis în
condiţii de securitate.

Art. 59. Lucrătorul are dreptul să refuze, justificat, efectuarea

lucrării în spaţiu închis dacă nu este dotat cu echipament
individual de protecţie şi echipament de muncă corespunzătoare,
dacă nu se află în deplinătatea capacităţilor fizice sau psihice şi în
cazul în care constată o stare de pericol iminent.

Art. 60. Lucrătorul trebuie să-şi însuşească toate prevederile

de securitate referitoare la lucrul în spaţiul închis în care
urmează a-şi desfăşura activitatea şi să aplice aceste prevederi.

Art. 61. Este interzis lucrătorului să intre în spaţiul închis fără

permis de lucru.
 23

Art. 62. Lucrătorul trebuie să utilizeze, pentru intrarea sau

ieşirea din spaţiul închis, numai locurile de acces/ieşire stabilite
în prealabil, cu excepţia cazurilor când acestea au devenit
inutilizabile ca urmare a unui incident tehnic neprevăzut.

Art. 63. Lucrătorul care lucrează în spaţiu închis trebuie să

comunice cu supraveghetorul ori de câte ori este apelat de
acesta, prin codul şi/sau modul dinainte stabilit şi nominalizat
în permis.

Art. 64. Lucrătorul trebuie să anunţe supraveghetorul ori de

câte ori recunoaşte apariţia unei situaţii periculoase şi să
părăsească imediat spaţiul închis.

Art. 65. Lucrătorul trebuie să evacueze imediat spaţiul închis,

atunci când supraveghetorul îi transmite o dispoziţie de evacuare.

Art. 66. Este interzis lucrătorului să desfăşoare orice alte

activităţi care nu au legătură cu activitatea pentru care a fost
instruit să lucreze în spaţiul închis respectiv.

Art. 67. Este interzis lucrătorului să îndepărteze sau să facă

inoperante sistemele, mecanismele şi elementele de separare
faţă de sursele de energie ca şi celelalte mijloace de protecţie
aferente spaţiului închis, fără acordul prealabil al
conducătorului locului de muncă.

Art. 68. În spaţiile închise clasificate ca spaţii cu permis de

lucru cu foc este interzis lucrătorului care nu deţine permis de
lucru cu foc să lucreze cu foc deschis sau să efectueze activităţi
care generează surse de iniţiere a unei aprinderi.
24

Art. 69. Lucrătorul trebuie să păstreze condiţiile de igienă în

spaţiul închis şi să asigure, la părăsirea acestuia, curăţenia
locului de muncă şi a căilor de acces.

8. OBLIGAŢIILE SUPRAVEGHETORULUI

Art. 70. Supraveghetorul trebuie să urmărească efectuarea

lucrului în spaţii închise dintr-o zonă lipsită de pericole.

Art. 71. Supraveghetorul aflat în afara spaţiului închis trebuie

să fie în legătură permanentă cu toţi lucrătorii din spaţiul
închis, prin cel puţin un mijloc de comunicare cum ar fi: vizual,
prin voce, prin cod de semnale acustice, prin lovituri în pereţii
spaţiului, prin tracţiuni asupra frânghiei de asigurare, prin
telefon etc.
Supraveghetorul trebuie să aibă posibilitatea de a
anunţa imediat echipele de intervenţie, salvare şi prim ajutor şi
de apărare împotriva incendiilor şi conducătorul locului de
muncă.

Art. 72. În cazul în care supraveghetorul nu poate avea

comunicare permanentă cu lucrătorii din spaţiul închis trebuie
amplasaţi unul sau mai mulţi lucrători, în zone convenabile,
între supraveghetor, în raza vizuală a acestuia şi spaţiul
respectiv, pentru a se asigura supraveghetorului comunicarea
permanentă cu lucrătorii din spaţiul închis.

Art. 73. Lucrătorii care asigură comunicarea între

supraveghetor şi lucrătorii din spaţiul închis trebuie:
a) să cunoască şi să respecte aceleaşi prevederi ca
şi supraveghetorul;
 25

b) să poarte, pe toată durata supravegherii, acelaşi

echipament de protecţie ca şi lucrătorii din spaţiul închis
supravegheat.

Art. 74. Supraveghetorul trebuie să cunoască în permanenţă

numărul lucrătorilor aflaţi în interiorul spaţiului închis.

Art. 75. Supraveghetorul poate urmări activităţile din mai

multe spaţii închise, numai dacă coordonatorul de lucrare sau
conducătorii direcţi ai locurilor de muncă respective constată
că acesta îşi poate îndeplini integral şi concomitent atribuţiile
pentru fiecare dintre ele.

Art. 76. Supraveghetorul trebuie să cunoască pericolele care

pot apărea în timpul lucrului în spaţiul închis, cauzele posibile
de apariţie ale acestora, semnalele şi indiciile de iminenţă a
apariţiei lor şi modul de manifestare.

Art. 77. Supraveghetorul trebuie să urmărească, de asemenea,

şi activităţile desfăşurate în vecinătate, activităţi care ar putea
periclita securitatea lucrătorilor din spaţiul închis supravegheat.

Art. 78. Vizual sau prin intermediul codului de comunicare

„întrebare-răspuns”, supraveghetorul trebuie să recunoască
modificările de comportament ale lucrătorilor supravegheaţi, şi
să le asigure evacuarea imediată, în cazul în care constată că nu
i se răspunde corect la codul stabilit.

Art. 79. În cazul iminenţei unui pericol, supraveghetorul trebuie

să dea dispoziţia de evacuare imediată a spaţiului închis.

Art. 80. Dacă supraveghetorul constată că nu îşi poate realiza

26

eficient şi în condiţii de securitate atribuţiile ce îi revin, datorită

oricărui motiv, trebuie să dea dispoziţie de evacuare a personalului
din spaţiul închis şi să anunţe conducătorul locului de muncă.

Art. 81. Înainte de fiecare reluare a lucrului, supraveghetorul

trebuie să permită accesul lucrătorilor numai după ce a
verificat, din afară, existenţa condiţiilor de desfăşurare în
securitate a lucrului în spaţiul închis pe care îl supraveghează.

Art. 82. Supraveghetorul nu trebuie să-şi părăsească postul

decât după ce a fost schimbat cu înlocuitorul său.

Art. 83. Supraveghetorul trebuie să interzică accesul în

spaţiul închis a oricărei persoane neautorizate.
În cazul în care persoana neautorizată a intrat,
supraveghetorul trebuie să dispună încetarea lucrului,
evacuarea lucrătorilor şi să anunţe conducătorul direct al
locului de muncă.

Art. 84. Supraveghetorul trebuie să aibă în dotare acelaşi

echipament individual de protecţie ca şi lucrătorii din spaţiul închis.

Art. 85. Supraveghetorul nu trebuie să realizeze nicio altă

activitate care l-ar putea împiedica să-şi îndeplinească obligaţia
de supraveghere a lucrătorilor aflaţi în spaţiu închis.

Art. 86. Supraveghetorul trebuie să cunoască măsurile de

prim ajutor şi, atunci când este cazul, să le aplice.

Art. 87. În cazul apariţiei oricărui incident periculos sau

accident, supraveghetorul trebuie:
a) să anunţe imediat echipa de intervenţie, salvare
 27

şi prim ajutor, conducătorul locului de muncă, coordonatorul

lucrării şi, după caz, personalul de apărare împotriva
incendiilor;
b) să nu intre în spaţiul închis, pentru salvarea
lucrătorilor, dacă înlocuitorul nu este la postul de supraveghere
şi dacă nu utilizează echipamentul individual de protecţie;
c) să acorde, în limitele competenţei sale, primul
ajutor lucrătorilor.

9. RELAŢII ÎNTRE ANGAJATOR ŞI

CONTRACTOR

Art. 88. Angajatorul şi contractorul trebuie să-şi furnizeze

reciproc toate informaţiile referitoare la efectuarea lucrului în
spaţiul închis în condiţii de securitate.

Art. 89. Între angajator şi contractor/contractori trebuie întocmită

o Convenţie de securitate şi sănătate în muncă, în care se vor
preciza toate prevederile şi răspunderile referitoare la securitatea
muncii, intervenţie, salvare, prim ajutor, apărare împotriva
incendiilor şi mediu.
Convenţia va specifica foarte clar persoana responsabilă
cu asigurarea condiţiilor de securitate în spaţiul închis.
În cazul în care sunt necesare asigurarea unor măsuri
de prevenire care depăşesc posibilităţile contractorului (de ex.
realizarea unui sistem de ventilare), se va stipula în Convenţie
că această obligaţie revine angajatorului.

Art. 90. În cazul în care angajatorul sau contractorul trebuie

să efectueze lucrări care ar putea genera pericole în zona unde
lucrează cealaltă parte, trebuie să solicite acesteia, prin
28

coordonatorul lucrărilor, să elibereze zona respectivă.

Art. 91. În cazul efectuării în paralel a mai multor lucrări în

acelaşi spaţiu închis, supravegherea acestora va fi efectuată de
către toate părţile contractante, în conformitate cu prevederile
Convenţiei de securitate şi sănătate în muncă.

Art. 92. Permisele de lucru în spaţiul închis în care lucrează

contractorul/contractorii vor fi eliberate numai de către
coordonatorul de lucrări al angajatorului.

Art. 93. Atunci când lucrătorii ai mai multor contractori

lucrează în acelaşi spaţiu închis, lucrările trebuie coordonate
conform Convenţiei de securitate şi sănătate în muncă.

Art. 94. Angajatorul şi contractorul/contractorii au obligaţia

de a se avertiza reciproc în caz de pericol iminent.

Art. 95. Separarea şi izolarea spaţiului închis din punct de

vedere electric, mecanic, hidraulic, pneumatic, etc. trebuie
efectuată de angajator, care îl va informa pe contractor asupra
măsurilor aplicate.

Art. 96. Operaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor

trebuie executate, conform Convenţiei de securitate şi sănătate
în muncă încheiată între părţi.
 29

10. UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE

MUNCĂ ŞI A ECHIPAMENTELOR
INDIVIDUALE DE PROTECŢIE

Art. 97. În spaţiile închise unde pot apărea atmosfere

potenţial explozive pot fi utilizate:
a) numai echipamente de muncă ce îndeplinesc
condiţiile pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi
sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial
explozive prevăzute în reglementările legale;
b) numai echipamente individuale de protecţie care
nu produc scântei şi/sau electricitate statică.

Art. 98. Este interzisă utilizarea în spaţii închise a aparatelor

de sudare oxigaz ale căror furtunuri nu sunt prevăzute cu
coliere cu şurub la toate îmbinările, cu opritoare de flacără şi
supape de sens unic corespunzătoare.

Art. 99. La utilajele acţionate electric şi în interiorul cărora se

fac intervenţii pentru reparaţii, curăţenie etc., se va prevedea
siguranţă dublă împotriva acţionării necontrolate, acţionată cu
cheie de contact şi prevăzută cu dispozitiv de încuiere
suplimentară, cu lacăt sau alt mijloc de siguranţă. În caz că în
utilajul respectiv intervin 2-3 lucrători, se recomandă ca la
sistemul de închidere să se aplice un dispozitiv care să permită
folosirea unui număr de lacăte corespunzător numărului celor
care intervin în utilaj.

Art. 100. Orice echipament de muncă acţionat electric, utilizat

în spaţii închise, trebuie să aibă un întreruptor general pentru
întreruperea alimentării cu energie electrică.
30

Art. 101. La sudarea manuală în spaţii închise trebuie utilizaţi

cleşti de sudură complet izolaţi.

Art. 102. În cazul existenţei pericolelor de incendiu/explozie,

trebuie să se analizeze posibilitatea înlocuirii echipamentului
electric cu echipament pneumatic. În acest caz trebuie să se ţină
seama de riscul de supraîncălzire, de încărcarea electrostatică
datorată vitezei de scurgere a aerului şi de şocurile mecanice.
Aceste echipamente trebuie să fie certificate din punct de
vedere al protecţiei antiexplozive.

Art. 103. Uneltele portabile acţionate pneumatic şi electric,

utilizate în spaţii închise, trebuie prevăzute cu organe de
comandă a pornirii cu acţiune menţinută.

Art. 104. În cazul lucrărilor care degajă particule

incandescente (sudare, polizare, tăiere), trebuie prevăzute
ecrane de oprire sau dirijare a acestora în zone asigurate
împotriva incendiului, concomitent cu luarea de măsuri de
stingere a acestora.

Art. 105. Pârghiile de antrenare manuală a echipamentelor de

muncă mecanizate, utilizate la reglare sau montare/demontare,
trebuie demontate imediat după efectuarea operaţiei.

Art. 106. Este interzisă părăsirea locului de muncă din spaţiul

închis înainte de scoaterea electrodului din cleştele de sudare şi
întreruperea alimentării cu energie electrică de la un întreruptor.

Art. 107. Înaintea începerii lucrărilor cu foc deschis în spaţiul

închis, angajatul trebuie să verifice că mijloacele de stingere a
incendiului sunt la îndemână.
 31

11. SEMNALIZARE

Art. 108. Spaţiile închise trebuie semnalizate conform

specificului fiecăruia.

Art. 109. Coordonatorul de lucrări şi conducătorul locului de

muncă trebuie să procedeze la semnalizarea corespunzătoare a
căilor de acces şi evacuare în/din spaţiul închis.

Art. 110. În cazul unor pericole deosebite, trebuie avută în

vedere necesitatea stabilirii şi cunoaşterii unor semnale de
avertizare optice şi/sau acustice, de către toţi lucrătorii care pot
fi implicaţi.

12. ACCES/EVACUARE

Art. 111. Înainte de orice intrare în spaţiul închis, coordonatorul

de lucrări trebuie să asigure mijloace de acces în condiţii de
securitate (scări, schele, pasarele, frânghii etc.) corespunzătoare
amplasării şi formei deschiderilor spaţiului închis.

Art. 112. Acolo unde este cazul, coordonatorul de lucrări

trebuie să ia măsuri de protecţie împotriva căderilor de
persoane şi/sau de obiecte prin deschiderile spaţiilor închise.

Art. 113. Dacă operaţiile de montare sau demontare a

mijloacelor de acces la/în spaţiile închise nu sunt finalizate la
terminarea programului de lucru, mijloacele de acces
respective trebuie semnalizate corespunzător.

Art. 114. Este interzis accesul/lucrul în spaţiul închis în care

32

există sau poate apărea:

- concentraţie de oxigen în atmosferă, exprimată
în procente de volum, sub 20% ori peste 22%, sau
- atmosferă explozivă, sau
- un agent chimic periculos (fie toxic, fie nociv,
fie coroziv, fie iritant),
- înainte de a se efectua operaţii de verificare a
atmosferei din tot spaţiul închis respectiv, pe cât posibil din
exteriorul acestuia.

Art. 115. Accesul/lucrul în spaţiul închis în care sunt prezente

gaze, vapori şi/sau pulberi inflamabile este permis numai la valori
de sub 10% din limita inferioară de explozivitate a acestora.

Art. 116. Pentru facilitarea accesului/evacuării din spaţiul

închis, în special în cazul utilizării aparatelor de protecţie
respiratorie autonome şi/sau pentru ventilare, se vor efectua
deschideri tehnologice, dar numai cu acordul deţinătorului
spaţiului închis.

Art. 117. În cazul în care atmosfera dintr-un spaţiu închis poate

deveni periculoasă pentru respiraţie, supraveghetorul trebuie să
aibă acces imediat la un aparat de protecţie respiratorie
corespunzător.

Art. 118. Înainte de a se permite accesul în spaţiul închis,

trebuie verificată şi asigurată stabilitatea oricărui element
constitutiv al acestuia (pereţi, pardoseli, maluri, tavane) sau
echipament de muncă care se găseşte, din construcţie, în spaţiul
respectiv.

Art. 119. În cazul în care introducerea şi evacuarea unui

 33

lucrător în/din spaţiu închis este prevăzut să se efectueze prin

intermediul unor frânghii, lucrătorul respectiv trebuie asigurat,
prin intermediul acestor frânghii, pe toată durata lucrului.

Art. 120. În cazul deschiderilor de mici dimensiuni şi în spaţii de

lucru apropiate de orizontală (capace de vizitare, conducte etc.),
frânghiile de securitate trebuie legate la încheieturile mâinilor sau
la gleznele lucrătorului, pentru extragerea lui în cazul pierderii
cunoştinţei. În acest ultim caz trebuie prevăzută o frânghie de
semnalizare, legată de una din încheieturile mâinilor.

Art. 121. Este interzisă amplasarea de cabluri, conducte,

frânghii ş.a. necesare procesului tehnologic în intrările/ieşirile
cu traversare dificilă ale spaţiilor închise.

13. MIJLOACE DE ACCES ŞI EVACUARE

Art. 122. Mijloacele de acces trebuie să fie rezistente şi fixe pe

toată durata activităţii desfăşurate în spaţiul închis.

Art. 123. Pentru evacuarea pe verticală a lucrătorilor prin

deschiderea spaţiului închis, coordonatorul lucrărilor trebuie să
prevadă şi să asigure montarea unui troliu deasupra deschiderii.

Art. 124. În cazul utilizării unui troliu pentru evacuare, lungimea

frânghiei de securitate trebuie calculată astfel încât, după ce
lucrătorul a ajuns la punctul (punctele) de lucru, să existe o
rezervă de 1± 0,1 m de frânghie, iar pe tamburul troliului să mai
rămână înfăşurate încă minimum 10 spire de frânghie.

Art. 125. În cazul în care se utilizează scări portabile, acestea

trebuie fixate cel puţin la partea superioară.
34

Art. 126. Mijloacele de salvare instalate la deschiderile

spaţiului închis trebuie menţinute în stare de funcţionare
corespunzătoare pe toată durata lucrului.

Art. 127. Echipamentele individuale de protecţie, de prim

ajutor şi de stingere a incendiilor trebuie să fie la îndemâna
supraveghetorului şi/sau a echipelor de salvare/intervenţie.

Art. 128. Echipamentele de protecţie şi de salvare, utilizate în

spaţiile închise cu pericol de incendiu sau explozie, nu trebuie
să producă scântei sau descărcări electrostatice.

14. ATMOSFERA SPAŢIULUI ÎNCHIS

Art. 129. Verificarea atmosferei în timpul lucrului, trebuie

efectuată permanent sau la intervale prestabilite de timp, în
funcţie de particularităţile spaţiului închis.
Coordonatorul lucrării împreună cu conducătorul
locului de muncă stabilesc caracterul permanent sau periodic al
verificărilor menţionate anterior.

Art. 130. Operaţiile de verificare a atmosferei din spaţiul

închis trebuie să se efectueze numai în următoarea ordine:
a) verificarea concentraţiei de oxigen;
b) verificarea naturii şi concentraţiei de gaze şi/sau
pulberi inflamabile;
c) verificarea naturii şi concentraţiei de gaze,
vapori foarte toxici, toxici, nocivi, corozivi şi/sau iritanţi.
d) verificarea conţinutului de agenţi biologici
periculoşi şi/sau pulberi, altele decât cele inflamabile.
 35

Art. 131. Verificarea atmosferei spaţiului închis trebuie

făcută la diferite niveluri, ţinându-se seama de posibilitatea
existenţei pungilor de gaze, de arhitectura spaţiului închis, de
concentraţia gazelor, de gradul de toxicitate, corozivitate,
infectare, de densitatea gazelor şi de posibila variaţie a acesteia
în funcţie de temperatură şi de cantitatea de gaze degajate de
reziduurile existente.

Art. 132. După verificarea atmosferei se va proceda şi la

verificarea absenţei animalelor periculoase în spaţiul închis.

Art. 133. Operaţiile de verificare a atmosferei în spaţii închise

trebuie efectuate iniţial numai de persoane autorizate.

Art. 134. Pentru acces/lucru fără aparate de protecţie

respiratorie într-un spaţiu închis, atmosfera acestuia trebuie să
corespundă următorilor parametri:
a) concentraţia de oxigen, în procente de volum,
cuprinsă între 20% şi 22%;
b) gaze şi/sau vapori toxici, nocivi, corozivi sau
iritanţi ori pulberi sau agenţi biologici sub valorile limită de
expunere admisibile prevăzute în reglementările în vigoare.

Art. 135. Semnalele de avertizare emise de aparatura automată

de detectare, măsurare, semnalizare şi supraveghere a atmosferei
spaţiului închis trebuie să poată fi percepute, concomitent, de
supraveghetor şi de lucrătorii aflaţi în spaţiul închis.

Art. 136. Aparatura de detectare, măsurare, semnalizare şi

supraveghere trebuie să fie în stare bună de funcţionare şi
verificată periodic de organismele de metrologie, fiind interzisă
utilizarea aparaturii cu termen de verificare depăşit şi/sau clasă
36

de precizie inadecvată.
Aparatura care urmează a fi utilizată în atmosfere
potenţial explozive trebuie să fie certificată din punct de vedere
al protecţiei la explozie.
Aparatura trebuie emită semnale de avertizare
perceptibile cu uşurinţă şi de supraveghetor şi de către
lucrătorii care lucrează în spaţiul închis, în cazul atingerii
valorilor limită admisibile.

Art. 137. Orice lucrător implicat în activităţile desfăşurate în

spaţiu închis, precum şi reprezentanţii legali ai lucrătorilor au
dreptul să consulte înregistrările rezultatelor operaţiilor de
verificare a atmosferei spaţiului închis.

Art. 138. Înainte de începerea spălării spaţiilor închise, acestea

trebuie aerisite până la reducerea concentraţiei de gaze
inflamabile în aer sub 20% din limita inferioară de explozie a
atmosferei acestora.

Art. 139. Este interzisă continuarea sudării, polizării sau a

oricărei activităţi generatoare de scântei în spaţiul închis în care
pot apare atmosfere explozive, la valori ale concentraţiilor de
gaze sau vapori ori ceţuri sau pulberi mai mari de 20 % din
limita inferioară de explozie a acestora.

Art. 140. Este interzisă oprirea ventilatoarelor de aeraj general

şi parţial fără aprobarea conducătorului locului de muncă.

Art. 141. Este interzisă utilizarea aparatelor de protecţie

respiratorie cu filtru, în atmosferele cu deficit de oxigen. În
această situaţie, se vor utiliza numai aparate de protecţie
izolante autonome sau neautonome.
 37

15. VENTILARE

Art. 142. Ventilarea spaţiilor închise trebuie asigurată în baza

unui proiect elaborat de serviciile tehnice.

Art. 143. Ventilarea trebuie să funcţioneze pe toată durata

lucrului.

Art. 144. În cazul lucrărilor de spălare (curăţare) a spaţiului

închis, ventilarea mecanică şi verificarea atmosferei din spaţiul
închis trebuie continuată pe toată durata spălării.

Art. 145. Priza de aer a instalaţiei de ventilare trebuie

amplasată astfel încât să absoarbă aer curat.

Art. 146. În funcţie de periculozitatea substanţelor existente în

atmosfera spaţiului închis, trebuie prevăzute mijloace de
captare şi neutralizare a acestora înainte de a fi evacuate în
atmosferă.
Gura de evacuare a instalaţiei de ventilare trebuie
amplasată la minimum 10 m de priza de aer proaspăt, astfel
încât să se evite introducerea de aer poluat în atmosfera
spaţiului închis.

Art. 147. Este interzisă utilizarea oxigenului la ventilarea

spaţiilor închise sau la suflarea hainelor.

Art. 148. Nămolul, crusta impregnată, sedimentul trebuie

îndepărtat de pe o suprafaţă cu raza de cel puţin 10 m de la
punctul unde se lucrează cu foc deschis şi evacuat din spaţiul
închis, înainte de începerea lucrului cu foc.
38

16. VOPSIRE, SPĂLARE, CURĂŢARE,

INERTIZARE

Art. 149. Vopsirea în spaţiile închise trebuie efectuată cu

pauze, stabilite conform fişei tehnice a produsului de vopsire,
iar timpul de pauză trebuie petrecut în aer curat.

Art. 150. Este interzisă vopsirea prin pulverizare cu vopsele ce

conţin plumb, în spaţiu închis.

Art. 151. Este interzisă curăţarea prin ardere a vopselei, în

spaţiu închis.

Art. 152. Operaţiile de vopsire, spălare, curăţare, inertizare

trebuie efectuate în funcţie de caracteristicile fiecărui spaţiu
închis şi de natura substanţelor ce au fost conţinute de acesta.

Art. 153. Operaţiile de spălare şi curăţare trebuie să reducă sau

să elimine şi posibilităţile de alunecare şi/sau de cădere la
acelaşi nivel ale lucrătorilor ori desprinderile de materiale de
pe pereţii sau tavanul spaţiului închis.
 39

17. SEPARAREA FAŢĂ DE SURSELE DE

ENERGIE ŞI DISIPAREA ACESTORA

Art. 154. Trebuie efectuată separarea faţă de toate sursele de

alimentare cu energie a elementelor proprii spaţiului închis
şi/sau disiparea acestor energii, înainte de a se permite accesul
în spaţiul închis şi pe toată durata lucrului în acesta.

Art. 155. Separarea faţă de sursele de energie mecanică,

electrică, pneumatică şi hidraulică şi/sau disiparea acestor
energii trebuie realizate conform reglementărilor legale şi
tehnice în vigoare.

Art. 156. Este interzis a se considera ca separare simpla trecere

a unui organ de comandă în poziţia „închis” (manetă, levier,
robinet, vană, buton de comandă a opririi, buton de oprire de
urgenţă şi orice alt întreruptor).

Art. 157. Conductoarele electrice care pătrund în spaţiul

închis, cu excepţia celor pentru iluminat (general şi local) şi
echipamente de muncă necesare executării lucrării, trebuie
scoase de sub tensiune, legate la pământ şi în scurtcircuit
înainte de intrarea lucrătorilor în spaţiul respectiv.

Art. 158. Dacă spaţiul închis este prevăzut cu protecţie catodică

împotriva coroziunii, trebuie întrerupt curentul astfel încât să se
permită depolarizarea, înainte de a se permite accesul.

Art. 159. Blindarea conductelor care ar putea genera pericole

în spaţiul închis trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) blindarea trebuie efectuată la flanşele cele mai
apropiate de spaţiul închis respectiv;
40

b) blindurile şi garniturile de etanşare trebuie să

reziste la presiunile ce pot apărea în conducte şi la acţiunea
fluidelor din aceste conducte;
c) coada blindului trebuie să aibă o lungime
suficientă pentru manipulare;
d) montarea/demontarea blindurilor trebuie
efectuată de aceeaşi echipă;
e) blindurile trebuie amplasate conform unei schiţe
de amplasare elaborată de compartimentul tehnic de
specialitate;
f) fiecare blind trebuie semnalizat prin plăcuţa
avertizoare „NU SE DEMONTEAZĂ”.

18. ILUMINATUL SPAŢIILOR ÎNCHISE

Art. 160. Înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de

muncă trebuie să dispună verificarea şi dacă este cazul
repararea instalaţiilor de iluminat existente în spaţiul închis.

Art. 161. Electricienii care au terminat de montat instalaţia de

iluminat trebuie să raporteze conducătorului locului de muncă,
la ieşirea din spaţiul închis, orice posibil pericol de accidentare
observat în timpul lucrului în acest spaţiu (instabilitate de
materiale, suprafeţe de circulaţie alunecoase sau aglomerate,
acumulări de lichide sau materiale pulverulente, scurgeri sau
infiltraţii diverse etc.).

Art. 162. În spaţiile închise cu pericol de incendiu sau explozie

se vor instala şi se va intra numai cu instalaţii sau aparate de
iluminat în construcţie antiexplozivă, corespunzătoare
caracteristicilor mediului respectiv, asigurate împotriva
 41

electrocutării prin atingere directă şi indirectă, conform

reglementărilor în vigoare.

19. INTERVENŢIE, SALVARE ŞI

PRIM AJUTOR

Art. 163. Instruirea echipei de intervenţie, salvare şi prim

ajutor trebuie să includă, pe lângă aspectele specifice instruirii
lucrătorilor ce lucrează în spaţiu închis, şi instruirea periodică -
teoretică şi practică (plan de intervenţii, exerciţii de salvare cu
manechin şi cu persoane fizice etc.) - specifică procedurilor de
intervenţie, salvare şi prim ajutor.

Art. 164. Echipa de intervenţie, salvare şi prim ajutor trebuie

să intervină cât mai repede posibil în spaţiul închis în care este
necesară intervenţia.

Art. 165. Membrii echipei de intervenţie, salvare şi prim ajutor

trebuie să fie instruiţi să acorde primul ajutor, inclusiv să
efectueze resuscitare cardio-pulmonară.

Art. 166. În cazul în care caracteristicile deschiderii unui

spaţiu închis nu ar permite evacuarea prin extragere directă a
lucrătorului, echipa trebuie să-şi însuşească în prealabil, o
procedură adecvată de intervenţie, salvare şi prim ajutor.

Art. 167. Mijloacele de salvare instalate la deschiderile

spaţiului închis trebuie menţinute în stare de funcţionare
corespunzătoare pe toată durata lucrului în acesta.

Art. 168. Echipamentele individuale de protecţie, de prim

42

ajutor şi de stingere a incendiilor trebuie să fie la îndemâna

supraveghetorului şi a echipelor de intervenţie/salvare.

Art. 169. Dacă există puncte de lucru în mai multe spaţii

închise, pe o rază ce nu depăşeşte 50 m, se poate amenaja un
singur punct de prim ajutor, dotat cu mijloace corespunzătoare
de prim ajutor, aparat de protecţie respiratorie, stingătoare de
incendiu etc.

20. INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI

TRANSPORTAT UTILIZATE ÎN/LA
SPAŢIILE ÎNCHISE DIN MIJLOACE DE
TRANSPORT, ECHIPAMENTE DE MUNCĂ
SAU CONSTRUCŢII FIXE

Art. 170. Este interzisă prezenţa oricărui lucrător într-un spaţiu

închis, în timpul operaţiilor de manevrare de sarcini cu
instalaţii de ridicat şi transportat, dacă nu există zone lipsite de
pericol pentru lucrător în interiorul spaţiului închis respectiv.

Art. 171. Lucrul cu instalaţii de ridicat şi transportat într-un

spaţiu închis trebuie supravegheate şi coordonate dintr-o zonă
sigură, care să permită supravegherea mişcării sarcinii de către
unul sau mai mulţi lucrători, lucrători care trebuie să fie în
legătură permanentă cu operatorul instalaţiei de ridicat şi
transportat.

Art. 172. Dirijarea sarcinii suspendate în cârlig, la

introducerea/scoaterea din spaţii închise, trebuie efectuată
numai din zone lipsite de pericole, de preferinţă din afara
spaţiului închis.
 43

Art. 173. Trebuie asigurate vizibilitatea şi/sau iluminatul

corespunzător supravegherii permanente a sarcinii în mişcare,
pe tot traseul parcurs de aceasta în spaţiile închise.

Art. 174. Pentru mijloace de transport sau alte spaţii închise cu

destinaţie specială (camere de decompresiune, camere de
izolare, vehicule submersibile), trebuie întocmite instrucţiuni
specifice de protecţie a angajaţilor, în funcţie de natura
pericolelor previzibile în mod raţional, de timpul de staţionare
şi de numărul maxim de angajaţi previzibil a fi prezenţi în
aceste spaţii.

21. INCINTE FRIGORIFICE

Art. 175. Înainte de intrarea în tunelurile de refrigerare şi/sau

congelare, pentru efectuarea unor lucrări de întreţinere şi
reparaţii, trebuie oprite instalaţiile frigorifice şi ventilatoarele.
Pe timpul lucrului trebuie asigurată ventilarea
corespunzătoare prin utilizarea altor mijloace decât instalaţiile
de ventilare ale respectivelor incinte frigorifice.

Art. 176. Trebuie evitat lucrul unui singur angajat în camerele

frigorifice. Dacă acest lucru nu este posibil, la intervale de cel
mult o oră trebuie verificată securitatea angajatului respectiv.

Art. 177. Ieşirea din camerele frigorifice a persoanelor închise

accidental trebuie asigurată printr-unul din următoarele
mijloace:
a) uşi cu acţionare manuală ce pot fi deschise atât
din exterior, cât şi din interior;
b) sistem de acţionare a unor dispozitive de
44

semnalizare luminoasă sau sonoră – OM ÎNCHIS – vizibile sau

audibile din exterior;
c) montarea unui întrerupător electric în fiecare
cameră, care să aprindă o lampă în exteriorul acesteia;
d) în cazul uşilor acţionate electric sau pneumatic, să
existe un dispozitiv de deschidere manuală din interior a uşilor.

Art. 178. În cazul lucrărilor de reparaţii/întreţinere în spaţiile

frigorifice ale navelor, trebuie luate măsuri ca, înainte de
începerea acestora, să fie evacuate produsele depozitate şi
dispozitivele de prins şi stocare marfă.

22. FINALIZAREA LUCRĂRILOR ÎN SPAŢII

ÎNCHISE

Art. 179. După terminarea lucrărilor în spaţii închise şi înainte

de închiderea accesului în acestea trebuie controlat în mod
amănunţit, de către conducătorul locului de muncă, dacă nu au
rămas în interior lucrători, scule, materiale, aparatură sau altele.

Art. 180. Trebuie retrase semnalizările utilizate pe perioada

lucrărilor în spaţii închise, rămânând la faţa locului numai
semnalizările specifice necesare utilizării în continuare a
spaţiului închis respectiv.

Art. 181. Conducătorul locului de muncă trebuie să retragă

permisele de lucru în spaţiu închis, după finalizarea lucrării şi
să le predea coordonatorului de lucrări (emitentului).
Prezentele instrucţiuni-cadru au fost
elaborate şi editate de către Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protecţia Muncii „Alexandru
Darabont” - Bucureşti

Tipar executat la INCDPM- Bucureşti

B-dul Ghencea nr. 35 A
Sector 6, cod poştal 061692
Telefon: 021.313.17.26
Fax: 021.315.78.22
email: office@inpm.ro