Caria-proces pato dynamic,reversib,episodic si asincron care in stadiile necavit are capacity de a se

vindec cu mas preventive terap(in smalt si chiar in dentina).Este un process dynamic in care disol si
reprecipit sar mine din tes dent,placa bact si saliva au loc alternat in fct de ph.ul de pe supraf dent in
relat cu metab ecosist reprex de placa bact. Modific brutala sau indelungata a unor con de mediu in jur
unei placi bact nepato face ca microflora rezid sa,si schimbe compoz.

Clasific lez carioase:-se face dupa aspect clinic radiografice si histologice ale process carios. Aspectele
morfo clinioce ale cariei variazain fct de localiz cariei stadiu si gradu de penetratie microbiana sit es
interesate,.

DPDV aspect clininc->necavitare(reversib sau remineraliz e o lez la supraf smaltului,aspru la suprafata.)

CAvitare(Ireversibile trat restaurativ. Caract de o sol de continuity la supraf smalt,cu prabusirea
prismelor si instalarea unei cavitati.)

DPDV al tipului lezional-> Primare,initi(ale sau incipiente(descriu primula tac asupra unei supraf a
dintelui) si secundare sau recurente(cele observate sub sau in jurul marginilor sau peretilor
inconjuratori ai unei obtur existente.Sediile cele mai obisnuite pt aceste carii usnt marginile
aproxim,vestibulare si linguale,santuri si fosete si supraf de langa zonele fracturate.

DPDV al evolutiei clinic-> cu evol rapid progresiva(acute-procese cu evol rapida invadate afecteaa
deobicei mai multi dinti dentina moale lezionala si de cul galbuie)cu evol lent progresiva(cornice,se
intinde pe o per mail g de timp,diferite profunzimi,au tendinta de a evol in nr redus.Dentina lezionala
este de consist dura intre caria acuta si ce cronica se face pe baza coloratiei,consist miros varsta durata
evol si posib reactiei pulpare), oprite in evolutie stationare sau cu evolutie intrerupta,(apar in sit clinic
cand fie prin prabusirea prism de smalt sau prin abs dintelui vecin sunt create conditii propice curatirii
autocuratirii si concat dir cu saliva aceste apar cand este dentina sclerotica(hipermineralizat) Vindecate-
rep lez carioase initiale,remineralixz dat acces dir al fac favorizanti remineralizanti.Deobicei localiz la
nivel colet urm orientarea festonului gingival si apar cand lez inci beneficiaza prin erup pasiva a dintelui
de expunerea directa la flux salivar si la mijl de curatire si autocuratire.

DPDV TESUT AFECTAT -Carii de smalt-lez la niv smaltului incip sau initiale CArii de dentina-Corespund
carii cavit ce affect smalt si dentina, CArii de cement (supraf radic) sunt loc la niv supraf radic affect
cementul si dentina.Sunt asoci process fiziolo de imbatranire si fen de reces gingiv.

DPDV Iatrogenic-CArii reziduale(recidiva de carie-Sunt repr de tes pato care nu a fost indep in timpul uni
proced restaurativa fie accid din neglij sau intention.

DPDV nr de fete afectate-Simple(o singr supraf_ Comupse(doua supraf) complexe- Trei sau mai multe
fete.

DPDV tip de cavit ce neces a fi prep(GVBLACK)-Clasa i-debut la niv def struct ale dinti cum sunt fosete si
fisuri(3 localizari-ocluzale molar si premolar,doua treimi ocluz ale fete vestib si orale ale molari, fete
palat ale dinti frontali). Clasa II-lez la niv fete aprox ale prem si molari(interdentar).Clasa III-Evol la niv
fete aprox ale dinti anteriori fara a afecta sau nevesit indep unghi inciz. Clasa IV-La niv fete aprox la dinti
anteriori care affect sau neces unghi incisal. Clasa V-Lez In treimeaq cervic pe vete vestib si orale ale
tuturor dintilor. Clasa VI-Lez care init nu au fost inclus in clasific lui Black la niv margini inciz si varfuri
cuspid sau orce supraf expsu la max curatirii si autocuratirii.Debut deobicei la niv unui def de formare
sau regiune traumatica.
DPDV al profunzimii si al tes affect (OMS)- D1-lez in smalt detect ncinic cu supraf intacte. D2-Lez in
smalt detect clinic cu supraf cavit D3-lez in dentina dete clinic(cu sau fara cavit. D4lez cu affect pulpara.

DPDVv ce priv integrit supraf leziunilor cat si stadiul lor de evolutie(acad americ de stoma restaur au
propus- 0-sanatos clinic(smalt sanatos cu translucid sit ex normala). 1-carii active cu supraf smalt
intacta-supraf smalt este alb galbuie opaca fara stralucire-la palparea blanda cu sonda este aspra si
rugoasa,pe supraf nnetede lustruirea carioasa este locliz tipic aproape de marginea libera a
gingiei.santuri si fostete morfo este intacta si lez se intinde numai de.a lungul prereti vertic ai
santurilor.2-carii active cu apar unei discontin in smalt-aceleasi crit ca la indice 1 concom cu apar unei
pierderi minore localiz strict in smalt.la palpare nu se percepe redu durit smalt sau pereti subminati. 3-
carii active cu lez cavitare-la insp cu ochiul liber se obs pierderea de tes dentar dur atat smalt cat si
dentina(la palapare usoara consist este moale sau asem cu aceea a pielii si cu o interesare pulp
facultative.4-carii inact cu supraf smalt intact-la inspectie smalt lucios stralucitor dar cu o cul ce variaza
intre alb cretos maron sau negru. La palpare ff usoara cu sonda pe supraf lez smnaltu =dur si neted pe
supraf netede lez cari este loc tipic la oareare dist de marginea lib a gingiei. 5-carii inact cu apar unei
discontinue in smalt-se intalnesc crit indice 4 concom cu o pierdere minora localiz strict in smalt. Palp nu
deceleaza modif in durit smalt si nici pereti subinati. 6-carii inactive cu lev cavit-la insp se nobserva
pierderea de tes dent dur atat in smalt cat si in dfentina.Supraf cavit poate fi lucioasa iar la palp dentina
este dura. 7-obtur pe o supraf sanato de smalt 8-carie second active-lez car poate fi cavit sau necavitara.
9-carie second inacitva-lez cari p fi cavi sau necavi.

DPDV al grad de severit al lezijunii Scandinavia- zona 1- carii in fisuri sau gropite la dinti laterali Zona 2-
carii prox la dinti laterali zona 3-carii proximale la incisive -carii pe supraf netede ale dintilor.

DPDV radio na carii approximate-D1-lez in njum externa a smalt D2-lez in jm interna a smalt dar nu si
ind nentina D3-lez in treime3 externa a dentine D4-lez in tremie medie a dentine D5-lez in treme interna
a dentine

Intrebuintari pensa dentara-Manip unor instrum mici fine,aplic si indep pansam medic si introd prin
capilaritate a unor sol medic in cam pulp.

Instrum pt prep cavit-instrum de mana(in smalt dalti curb dreapta dublu angul,toporisti bizotatoare de
prag gingiv.) in dentina(cu act in dentina-excavatorul-top de dentina,sapaliga de dentina,insttrum de
preciz unghi dentin,linguri black)rotative ultrasonic laser aeroabraziv. Bizatoare de prag gingival-
>instrum care prin forma se poate effect un bizou correct la margin de smalt ale prag gingiv intr.o prep
proximonocluz. Partea lamei ce priv spre maner se num bizotatoare iar cea departe de maner
contrabizotatoare.

Instrum rotative-piese de mana dreapta(pt cavit pe dinti frontali f vestibulara a incisive mandib si fata
ocluz) contraunghi( prep tuturor dintilor,cu act in special in dentina.Utiliz freze medii 22 mm lungime)
turbina(viteze mari 45-100k are actiune in smalt,rotative propriu zis-freze pietre.Clasificare dupa piesa
la care pot fi adapt-pt dreapta turb sau contraunghi, dupa mat si mod de fabricare-otel,carbora de
tungsten dupa lungimea frezelor-pt turbina 19 21 25 pt cap miniaturizat-16mm pt contraunghi 22mm pt
gat lung contraunghi 26mm pt piesa dreapta 44mm.dupa partea active->sferice cilindrice con invers
roata para conice cu lame lungit sau lame section transversal. DIAM partii active 0.5-30mm.
Freza sferica-cea mai fol are 8 lame taietoare este active in smalt dent sanato dent alterata.sunt de mai
multe tipuri cea obisnuita cu striuri transvesalle,freza sferica pt finisat obturatii din amalgam freza
sferica pt lustruiut obtur din amalgam.

Pietrele dentare-cu act in smalt si dentina-sunt form din 3 parti importante-substrat metallic,pulbere de
diamant abraziva, liantul.

Instrum pt prep ultrasonica-avem detartrorul care produce vibratii mecanice cu o frecv 25-30k HZ.Sist
format din inserturi piesa mana generator de ultrasunete.

Prep cu laser-Este un sist laser Tip Er-Yag pt uz stomato,aplic in prep tes dure dent.Se utiliz la indep
select a smalt si a dent indep cariei si prep cavit indep lez orale superfici-herpez afte ulceratii fare tend
de vindec,inflame cornice etc.

Instrum pt restaurare dinti-Instrum pt prep materiale-spatula, instrum de condensare fuloar, instrum de

condensare,netezire-fuloar pt netezire,modelare,de finisat si lustruit gume forma cupa sau roata freze
discuri si benzi perii.

Izolarea camp operator-avantaj-uscat si curat,acces si viz optime,prot operat si pacient,efici

operatorie,saliva deform imaginea supraf dentare,infect dentina si creste sensib ei in timp prep chiru.

Utiliz material abs-rulouri de vata-dif lungimi si grosimi supraf plana texturata, asig un camp operat
uscat peperi scurte d etimp la maxilar se plaseaza in fundurile de sac vestibular,pt mandibula-vestib si
paralingual si suplimentar in drept canal stenon.comprese de tifon-standardiz sub forma de patrate,mai
bn tolerate de tes fine,intotdeauna asezare paramedian pt a nu fi dislocate de frenuri,fixate cu
automaton eggler,impiedica mobiliz lor prin miscari involunt ale limbii obraji sau buze-dezavantaj-iritatie
chimica,mecanica,accidental pot fi antrenate de instrum rotative.pernute de hartie-dif forme avantaj-
mult mai abs ca rulouri si comprese,bine tolerate de tes orale,acop orif stenon,nu lasa fibre dupa
indepartare,usureazamanoperele,autoretentive,usor de indepartat.parotisroll pt intreaga arcada,saliv
reducand flux salivar,util linguala(izol limba)utiliz vestib-perm retractia buze fiind astfel ideal de fol in
aliri,orto,pedo.Sistemu de izolare cu diga-indicatii-endo,indep obtur amalgam,ciment
adeziva,fluorizari,detartraj,trat albire,sigilari.Avataj-protej apcient de inghitire sau aspir instrum,prot
parti moi de act secanta a freze,prot medicu de infectii,izolare excelenta acamp operator,vizib
imbunatatita,eficienta crescuta. Dezava-pret ridicat,timp prelungit,tehnica laborioasa de
aplciare,discomf indus la pacient.Contraindicatii-dinti ce u au erupt sufficient,dinti conici fara
convexitati,unii molari de minte,dinti in malpozitie exagerata,alergie la latex otel nichel. Generale-Pac cu
veget adenoide,astm bronsic,cu probl psihice.perforator cu platou cu 5-6 orif folia rama ghid de
perforareadapt la poz anato a dinte clemele inele forceps. Wedjets-fir special gros perm pasaj foliei de
diga la niv spatii interdentare,alternative verit pt cleme metalice,soft clam. Sigilarea digii este necesara
cu citodur la niv colet trb sa aiba priza rapida. Canulele

Izolarea si protect parodontala- 1-parod sanator- fir de bunbac retractor-se util in trat lez cervicale pt
izolare si retractie,impiedica acum de material restaurativ o bun aadaptare a obturatiei la perete
gingival,creste accesul si vizibilitatea,prot gingia de act frezelor-inserarea firului se face dupa instalarea
unei anestezii eficiente-diam firului trb ales pt a fi usor inserat in sulcus aplicarea cu parte alaterala a
sondei sau cuinstrum sub cu virf bont(droppi)2-parod marginal afectat-gingia gingi margi este deja irit
prin acum palcii in retentivity create de carie,crester ein vol a gingiei sangerare,utiliz gutapercii ce este
un mat neiritant pt gingie priza ei nu necesit izolare,se util in prolif minore gingiv in cavit de clasa a v_a.
Chirurgical-incizii intrasulcusale. Utiliz termocauterului-risc de comprom a pulpei prin ating dinti, subst
caustic-acid trcloracetic-dez-nu paote fi controlat dat extinderii necontrolate comprom vit dinte, laserul-
util in gingivectomii

Separarea dintilor-Obiective crearea unui spatiu minim interdentar pt a putea restaura cu usurinta
dintii afectati plasant matricile.faciliteaza lustruire3a adecv a supraf proximale a restauratiilor.Separarea
rapida prin separate Elliot util in exam fete proximale,separate ivory.Metoda tranctionarii cu separatoru
circular sau ferrier,firele de bumbac care in urma imbibarii cu saliva se umfla si maresc volumul
resultand marirea spatiului interdent. sau ce vom folosi noi cel mai des penele car esunt din dif
materiale lemn santal dif forme triunghi circulare,se intrd intre dinti si cu cat se introduce mai mult
interdentar cu atat se mareste spatial
Princip generale de prep a cavit-1 deschiderea process carios urm indep smalt demineralizat modif de
culoare nesust de dentina de la marginile cavit si crearea unui acces sufficient de larg pt a putea actiona
instrum adecvat in etap urm de prep a cavit. Abordarea deschiderii trb sa fie in favoarea economiei
tisulare. Acces direct cand se patrunde in process carios de pe acceeasi fata pe care este sit process
carios( class 1-partea hasurata reprex extinderea demin dentin sub boltile cusp class 2- dinte vecin
absent su cu distruct coronara,treme ,dinte malopozitionat clasa 3-diasteme dinte malpozit doua
procese carioase in oglina clasa 4-acces la niv unghi inciz afectat clasa V- acces direct necez izol
parodontiu maqrginal), indirect-de pe alta fata(clasa 2-de pe creasta margin ocluzala facilitate-printrun
mijl de separare rapida sau lenta se creeaza spatiu suf pt a avea ult acces direct.

Instrum folosit pt deschidere-manual sau rotative freze sau toporisti dalti

2.indep dentine afectate-urm indep in totalit a dentine infectate si mentin dentine afectate in cond
remineralizarii acesteia. Dentina infectata este demineralizata,are matricea colagenica distrusa si
prezinta un nivel inalt de contaminare microbiana. Dentina afectata este demineralizata are matricea
colagenica intacta si un niv sca dce contam microbiana. Dif clinic intre cele 2 strat de dentina se face pe
baza culorii si consist acestora la cornice este moale mai dura si inchisa al culoare iar la acuta se fol
coloranti dentinari pt a se vedea dif. SCOP-se prev apar lez carioase recurente si recidivante,conserve
matricii colagenice->instrum pt indepartare excaatoare linguri metode mecanochimice-sist caridex si
carisolv met laser utiliz enzimelor(dezintegreaza dentina cariata).

Sistem caridex-un system chemomecanic ce foloseste un prep chimic selectiv pt colagenu

denaturant.Subst se incalzeste la 37 grade si se proiect in cav cu aj unei seringi cu ac care are terminatia
unei chiurete,subst act cateva minute dupa dentina inmuiata se ia cu chiureta aflata la capatul acului.

Sistem Carisolv-subst active rep de naocl 0.5% sit rei aminoacizi(lizina leucina acid glutamic).Proced
clinica cuprinde aplic gelului Carisolv in interi lez.Timp actiune 30 sec DEntina inmuiata fiind elim …se rep
pana…curat.

Met laser-avant-nu neces anestezie nu se lucr in contact cu dintele nu se produc zgomote,realiz steriliz
dentine,reliz inchiderea tubi dentinari DEzav- nu reuseste sa indeparteze in totalitate dentina infectata
de sub cusp,motiv pt care se fol in asociere cu un col dentinar,cost ridicat. IMPORt-indep dent inf incepe
prin cur pereti laterali apoi pere pulpar si parapulpar.

3-Extensia preventive-consta in plas margini cavit in tes dentar sanatos si in fct de riscul cariogen al paci
in zonele accesibile autocuratirii si curatirii artificiale.Are un caract prev pt ca impiedica apar lez carioase
sec marginale. Clasa 1-Clasic:inglob in contur cavit a intreg sist de santuri si fos ocluzale,scoaterea
margin cavit in zonele de autocur sau curat artificiala(pe pantile cusp la intaln ½ de varf cu 2/3 de baza
cusp) (freze cilindrice) Modern-plasarea margini cavit in tes dentar sanatos,paci cu risc cariogen cresc
aducerea margini cavit in zonele de autocuratire sau curatire artificiala(pe pantile cusp la 2/3 de varf si
1/3 de baza cusp). Pt sist de santuri si cusp sunt sigilari amelpplastii restaur prev cu rasini compoz.
Sigilare-retentive. Ameloplastia-met invaziva,se indep smalt sanatos pt a transf santurile retentive in
autocuratibile,se practica doar pt santuri si fosete retent sanatoase. Rest preventive-carii cavitare de S si
D se prep o cav minima cu 330 sau 245 frez se rest cu compozit. Clasa 2-Pt componenta verticala a
cav,extensia in sens vestibulo-oral si in senz ocluzo cervical,la cea oriz e ca la clasa 1. Modern in sens
vestibulo-oral si ocluzo-cervical Clasa 3 4 5 extensia preventive-se plas marginile cavit in smalt sanatos.

4-Crearea formei de retentive-Urmareste obtinerea unei cav astfel incat mat de restaurare sa nu delas
sub act fortelor ocluz directiile de deplasare ale obtur:cervicoocluz ocluzocervic,mezio-distal,vestibulo-
oral sau combinatii.Forma de retentive se realiz diferit in fct de mat de restaurare
utilizat(adezi/neadezi). CAvit de calsa 1 Pt amalgam-CLASIC cav trb sa fie retentive,peretii lat ai cavit se
realiz paraleli 2 cate 2(freze cilindrice) sau usor convergenti spre ocluzal(con inveR) unghiurile interne
ale cav ascutite,planseul cavit plan sau trepte.MODERN-pereti lat ai cavit se realiz paraleli 2 cate 2
unghiuri interne=accentuate(freze mici ¼ ½) planseu cavit plan in trepte,situatia in care rezulta un
planseu concan,acesta se realiz plan in plas unei obtur de baza. CAvit calsa a 2-a Clasic-REtentia in sesc
cervicoocluz-pereti vetib si oral se reliz usor convergenti spre ocluz.ocluzo-cervic-Perete cervical se realiz
perpendic pe perete axial.VEstib oral-unghiurile dintre per lat vesib si oral si per axial si dintre per lat
vestiv si oral sip ere gingiv ascutite. Mezio-distal-se realiz o cav suplim de retentive pe fata ocluz cu
caract unei cav de clasa I care reali unirea cu cavit vertic la niv unui istm.Modern-retentia in sens cervico
ocluz-peretii vestib si oral se realiz usor convergenti spre ocluz, ocluzo-cervical-peretele cervic se realiz
perpendic pe perete axial, vestibulo oral-unghiurile dintre peretii lat vestib si oral si pe peretele axial si
dintre per lateriali vestib si oral si peretele gingiv accentuat.Clasa 3/4-a classic se restaurau cu ciment
silicat modern cu materiale adezive unghiurile dintre peretii lat si per parapulpar ascutite,realizarea unei
cav suplimentare de ret pe fata orala a dintelui sub forma de coada de randunica(freze cilindrice,con
invers) unghiurile dintre peretii lat ascutite in special cel incisal

Pentru rasini composite forma de retentive devine forma de adeziune-bizotarea margini de smalt
conditionarea smalt si a dentine utiliz adezivi amelodentinari

Crearea formei de resist-urmareste realiz unei cavit astfel incat struct dentara restanta si mat de
restaurare sa rezi la actiunea forte ocluzale. La clasa 1-peretii laterali ai cavit trb sa aiba o groz min de
2mm unghiurile interne trb sa fie rotunjite,planseu cavit trb sa fie perpendic pe directia fortelor
ocluzale,boltile cuspidiene nesustin de dent sunt captusite cu ciment,trb sa se asigure o profunzime a
cavit de 2mm . la clasa 2-se bizoteaza pargu gingival pt a ob primes de smalt sust de dentina pe toata
lungimea prag gingiv daca se obt cu amalgam. La clasa a 3-a se pot mentine pereti vestib de smalt subtiri
deshiderea se face adesea de pe creasta margin orala si trb sa fie cat mai redusa. Clasa 4-se admit pereti
vesti de smalt subtiri clasa 5 profunz cavit trb sa fie min 2mm.

6.Finisarea marginilor- urmar obt unor margini ale cav netede libs de anfractuozitati si a unor unghiuri
extyerne ale cav rotunjite.Se realizs cu aj frezelor clilindrice sau conice la vit conventionale.Etapa de
finisare a marginilor cupr si bizotarea margi cavit care vor fi restaur cu rasini composite.

7.Curatirea finala- urm indep fragm de smalt si dentina a urm de sange si saliva din int cavit.Se realiz cu
spray de apa si aer ser fizio apa distilata anestezic .