Sunteți pe pagina 1din 48

PEDIATRIE

ȘI

NURSING SPECIFIC

1
Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acestea
permitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc diferitele etape ale
vietii.
Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate diferit de adult si exprimate in
concordant cu gradul lui de dezvoltare.
Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie si continua pina
la moarte.
Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii fiecarui individ.
Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea interventiilor pentru
promovarea sanatatii.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

- Conditii prenatale
o Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta acesteia, de
consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
- Familia
o Asigura securitatea fizica si psihica
o Sustine dezvoltarea sociala si afectiva
o Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente
o Da informatii despre lume si societate
- Nutritia
o O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea ulterioara
- Odihna, somnul, activitatiile fizice
- Experienta de viata si procesul de invatare
- Mediu
o Clima
o Conditiile de locuit
o Situatia economica

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE


Intrauterina
- Perioada embrionara 1-3 luni - Corespunde organogenezei

- Perioda fetala 3-6 luni


- Se produce dezvoltarea de baza a unor
sisteme si aparate, a capacitatii functionale
- Apar primele miscari active percepute de
mama la 4 ½ luni

2
- Dezvoltarea sistemului nervos central si a
- 6-9 luni centrilor respiratorii
- Cresterea in lungime si greutate
- La sfirsitul acestei perioade fatul este capabil
sa treaca la viata extrauterina

Nou nascut 0-30 zile - Creste in prima luna cu aproximativ 4 cm


- In a zecea zi atinge greutatea de la nastere in
primele zile avind loc scaderea fiziologica
- La sfirsitul lunii prezinta o crestere a greutatii
cu aproximativ 750 g
- Sunt prezente reflexele arhaice
 Deglutitie
 Supt
 Orientare
 Moro - reflexul de tresarire
 De apucare
 De extensie a capului
- Reactioneaza la stimuli senzoriali
- Plinsul este un mijloc de comunicare
 Discomfort
 Foame
 Sete

Sugar 1-12 luni - Se produce o crestere fizica, cognitive si


psihosociala in ritm rapid
- Se trece de la un comportament reflex la unul
constient
- Progrese in ceea ce priveste motricitatea si
coordonarea miscarilor ajungind la 1 an sa se
aplece, sa se ridice
- Progrese auditive si vizuale
- Dezvoltarea limbajului

Copil mic 1-3 ani - Mobilitatea crescuta – urca si coboara scarile


cu usurinta
- Motricitatea fina ii permite sa deseneze
- Gindirea egocentric e inlocuita cu gindirea
intuitiva
- Stie care comportament se pedepseste si care
se recompenseaza
- Vocabulary imbunatatit
- Numste culoril, partile corpului
- Construieste fraze
- Cauta contacte sociale
- Trece de la jocul asociativ la cel cooperative
- Lungimea de la nastere se dubleaza la 4=5 ani
- La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg

3
Scolar 6-14 ani - Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva

- Au loc transformari comportamentale de


personalitate
- Sunt solicitate memoria , atentia, gindirea,
auzul

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI

- Primele ingrijiri ce se acorda nou – nascutului sunt


o Permeabilizarea cailor respiratorii superioare
o Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical
o Aprecierea starii fatului la nastere
o Profilaxia oftalmiei gonococice
o Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatii
o Stabilirea sexului
o Masurarea si cintarirea
o Stabilirea sexului
o Stabilirea identitatii
o Ingrijirea tegumentelor
o Infasarea

Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri, manevrele
efectuindu-se cu multa blindete

Etape de executie Timpi de executie


Aspirarea secretiilor din nas si din - Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda
gura Nelaton numarul 12-14
- Se aspira secretiile inainte de instalarea primei
respiratii
Pensarea si sctionarea cordonului - Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de la
ombilical insertia abdominal a ombilicului, iar a doua inspre
vulva parturientei
- Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca
chirurgicala

4
- Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa
sau matase, fiert , mai intii circular la 2 cm deasupra
insertiei abdominal a cordonului , incrucisind firele de
2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu
foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra
ligaturii
- Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea
nod de siguranta , peste suprafata bontului, dupa care
se sectioneaza firele – ligatura in dop de sampanie
- Se tamponeaza bontul cu betadina
Pansarea bontului ombilical - Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din
parti pina la jumatate
- Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica
mumificarea cordonului ombilical
- Se trage o fasa peste pansamentul ombilical
- Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in
primele 24 de ore dupa nastere pentru a depista o
eventual hemoragie
Aprecierea starii fatului la nastere - Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului
APGAR notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac,
respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de iritatie,
coloratia tegumentelor
Scor 2 1 0
Respiratii/mi 30-60 60-80 >80 sau
n perioade
de apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu
pina la
puternic
Cianoza Absent La La
a respirarea respirarea
de aer de oxigen
40%
Geamat Absent E aude cu Se aude
axpirator stetoscopu fara
l stetoscop
Murmur Clar Diminuat Abia
vezicular perceptibi
l

Scor >8 = pronostic bun


Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = probabilitate mare de deces
- Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de
reanimare
Prevenirea oftalmiei gonococice - Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu
ajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de ser
fiziologic sau musetel
- Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac
conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de
argint 1%
- Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens
circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic steril
5
Examinarea sumara a n.n - Se stabileste sexul
- Se cerceteaza integritatea organismului pentru
descoperirea eventualelor malformatii vizibile

Determinarea datelor antropometrice - Se masoara cu pediometrul


- Se masoara circumferinta capului, toracelui,
abdomenului cu centimetrul
- Se cintareste
Stabilirea identitatii - Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca
mijloc de identificare pe care se inscriu datele
masuratorilor
Ingrijirea tegumentelor - Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec
cald
- Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos,
aceasta avind rolul unui invelis protector impotriva
infectiilor si a pierderilor de caldura

Infasarea - Se infasa in scutece sterile , incalzite

Transportul la sala de nastere - Se transporta cu blindete in conditii de protectie


termica
- Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE

- Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor ingrijiri
energice evolueaza spre moarte

- Cauze
o Imaturitatea sistemului nervos
o Hemoragii cerebrale
o Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati, meconiu
o Malformatii congenitale pulmonare
o Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate
parturientei
o Nasterea prelungita

Acordarea ingrijirilor necesare in Tehnici de efectuat


Apnea tranzitorie - Se dezobstrueaza caile respiratorii prin
- Eliberarea cailor respiratorii de aspirarea mucozitatilor si secretiilor
secretii - Se va evacua continutul gastric prin gavaj
- Ameliorarea functiei respiratorii - Se efectueaza masaj toracic
- Se aseaza in pozitie decliva

6
Asfixia albastra - Este asezat in pozitie decliva pe cimpuri
- Eliberarea calior respiratorii sterile si incalzite
- Ameliorarea functiei respiratorii - Se dezobstrueaza caile respiratorii prin
aspirarea mucozitatilor si secretiilor
- Se face respiratie artificial
- Se administreaza oxygen
Asfixia alba - Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri sterile
incalzite incalzite, in pozitie propice
intubatiei endotraheale
- Asistenta ajuta medical la efectuarea
intubatiei
- Se adapteaza un insuflator manual, efectuind
30-35 insuflatii de aer amestecat cu oxygen
- Se efectueaza masaj cardiac extern, efectuind
o infundare de 10-20 mm
- Se cateterizeaza artera sau vena ombilicala
sau se abordeaza o vena epicraniana pentru a
se fixa pozitia venei
- Copilul reanimt va fi urmarit prin
monitorizarea functiilor vitale pe monitor

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON

- Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze climatul necesar
adaptarii cit mai rapide la viata extrauterina
- In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate de
deficientele functionale specific acestei , de alimentare
- Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita
dezvoltarii ulterioare a copilului si acordarii ingrijirilor sale
-

Obiective Etape de executie


Asigurarea conditiilor de mediu in scopul - Se repartizeaza nou nascutul in sectia de
- Prevenirii infectiilor nou nascuti
- Stimularii cresterii si dezvoltarii - Se respecta normele de profilaxie a
- Prevenirii complicatiilor determinate infectiilor intraspitalicasti
de aspirarea secretiilor nazo- - Se asigura conditiile optime de microclimat
faringiene sau a varsaturilor : temperature, umiditate, luminozitate,
aerisire
- Se asigura patul cu lenjerie curate si
incalzita
- Va fi culcat in decubit lateral care se
schimba la 2-3 ore
- Se supravegheaza regiunea oro-nazala
pentru a se inlatura eventualele mucozitati
care se pot scurge

Observarea clinica generala a nou nascutului - Se dezbraca nou nascutul, se controleaza pe


pentru toate partile corpului, observindu-se
- Depistarea malformatiilor congenitale eventualele anomalii

- Se controleaza cavitatea bucala, calea


7
libera a esofagului
- Se controleaza deglutitia
- Se controleaza regiunea anala

- Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmul


respirator, amplitudinea, frecventa
- Se va obsrva respiratia copilului la interval
- Depistarea unor deficient functionale
de maxim 3-4 minute
 La nivelul aparatului respirator - Se vor urmari tegumentele pentru a
 La nivelul cardiovascular recunoaste crizele de cianoza
- Se va urmari daca exista reflexe de
deglutitie sau de supt
- Se vor urmari scaunele in primele 24 de ore
 La nivelul tubului digestive

- Se va urmari tonusul muscular, daca se


observa hipotonie sau atonie muscular se
va atentiona medical
 La nivelul sistemului nervos
- Se va urmari reactia copilului la lumina,
zgomote, presiunea tegumentelor prin
aplicare de obiecte calde sau reci
- Se va efectua reflexul Moro, analizindu-se
raspunsul copilului

Masurarea functiilor vitale si vegetative - Se vor efectua la indicatia medicului

ATENTIE!!! Instalarea deficientelor


functionale pe aparate se poate face rapid , iar
rolul asistentei medicale este de radar in
depistarea acestor semnale de alarma

8
Recunoasterea modificarilor fiziologice - Va fi cintarit si masurat zilnic pentru
tranzitorii aprecierea somatic

- Scaderea fiziologica in greutate - Se va cintari zilnic pentru a se aprecia cit


scade in greutate si durata scaderii curbei
ponderale
- Se observa culoarea tegumentelor icterica

- Icterul fiziologic
- Intensitatea scazuta arata debutul icterului
- Coloratia urinei, a scaunului
- Criza hormonala
- Starea generala a nou nascutului
- Se observa zona mamara si urogenitala
intre a 2 si a 6 zi, in cazul aparitiei unor
modificari se pot aplica comprese umezite
- Descuamatia fiziologica
pe sinii tumefiati si se asigura igiena zonei
urogenitale
- Pentru indepartarea descuamatiei se asigura
igiena normal a tegumentelor

Recunoasterea unor boli specific perioadei - Se vor semnala aparitia si accentuarea


neonatale polipneei, prezenta semnelor de greutate in
respiratie
- Se va atrage atentia medicului daca copilul
prezinta adinamie, geamat, tipat cerebral,
crize de agitatie – sindrom neurovascular
- Se va atrage atentia in caz de aparitie a
trismusului – copilul nu mai poate suge –
ziua 5 pina in a 12 – symptom al infectiei
tetanice
- Se vor recunoaste simptomele infectiei
aparatului respirator, digestive
- Se vor semnala aparitia culorii icterice a
tegumentelor de intensitate mare, cu debut
rapid la 2-3 ore de la nastere , culoarea
urinei, starea generala alterata – boala
hemolitica a nou nascutului

Ingrijirea tegumentelor nou nascutului - Inaintea caderii bontului ombilical


tegumentele se curate cu atentie, cu
comprese de tifon, ungindu-se apoi cu ulei
de parafina

9
- Se face zilnic baia partial insistind in
regiunea fesiera, genital, a plicilor
inghinale, evitindu-se zona ombilical
- Dupa caderea bontului ombilical se
efectueaza la 2-3 zile baia generala

Asigurarea igienei lenjeriei - Se va schimba de cite ori este nevoie

Alimentarea nou nascutului - Se recomanda aducerea nou nascutului


sanatos la sinul mamei cit mai devreme in
primele 24 ore
- In prima zi cite 5 minute la interval de 2-3
ore, apoi 10 minute, ca incepind cu a 5 zi
sa stea cite 20 minute la fiecare masa
- Mama va fi invatata cum sa alimenteze
copilul

Ingrijirea plagii ombilicale - Cordonul ombilical se mumifica la 6-8 zile


- Inaintea caderii bontului ombilical dupa nastere
- Va fi controlat de mai multe ori pe zi
- Va efectua pansamentul ombilical
- Asistenta va controla evolutia bontului, va
aprecia mirosul care se amana din plaga,
starea generala a nou nascutului

ATENTIE!!!! Termometrizare

- Va observa tumefierea bontului, cu


inmuierea consistentei acestuia, mirosul
fetid care se emana din plaga
- Va efectua toaleta cu apa oxigenata
- Va atinge bontul cu pansament innmuiat in
tincture de iod
- Va introduce un praf de sulfamida in plaga
- Va aplica compresa sterile de tifon
- Va fixa comresa cu fasa
- In caz de infectii – gangrene umeda
- Se vor aprecia fundul, marginile plagii,
tesutul cellular subcutanat si tegumentele
din zona periombilicala
- Se aplica pansament steril si se fixeaza cu
fasa pina la cicatrizare
- Se observa secretia seroasa sau purulenta
pe fundul plagii
- Va efectua toaleta zilnica cu apa oxigenata
- Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%
- Va aplica pansament steril

- Dupa caderea bontului ombilical –


cicatrizarea survine in decurs de 12-
15 zile

10
In caz de infectii ca
- In blenoragie ombilicala - Va observa secretia seroasa sau
mucopurulenta din plaga
- Va efectua toaleta cu apa oxigenata
- Dupa curatirea plagii se va observa
prezenta unui mugure rosiatic pediculat cu
- Granulom suprafata zemuinda
- Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de
argint 5%
- Va aplica poi pansament steril cu alcool 70
grede
- Va observa secretia purulenta din plaga cu
inflamatia tesuturilor din jur
- Va anunta medical si va aplica tratamentul
recomandat
- Omfalite - Va aplica peste plaga pansament inmuiat in
alcool 5%
Ingrijire plagii ombilicale se efectueaza partial
in sectia de nou nascuti dar se continua la
domiciliu copilului

PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARII

Laptele de mama este alimental ideal pentru copil.


El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea omenirii. El este
inca decisiv pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este absolute la fel pentru toti, fie
saraci, fie bogati.
In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a alapta.
Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al mamei cu
copilu in timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere reciproca.
Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze copii.

Obiective Interventiile asistentei


Pregatirea psihica a mamei in vederea - Se dicuta cu mama
alaptarii - Se vor arata efectele positive ale
alimentatiei in dezvoltarea copilului
- Se vor arata efectele favorabile ale
alaptarii asupra involutiei uterine dupa
nastere si a prevenirii obezitatii
- Se vor inlatura factorii, elementele
care ar putea creea emotii negative
asupra mamei

Pregatirea sinilor pentru alaptare prin Cel mai bun stimulant al secretiei lactate
este golirea sinilor
- Stimularea secretiei lactate - Se va aduce copilul la sinul mamei cit
mai repede posibil in primele 24 de
ore dupa nastere

11
- Se va lasa copilul sa suga cit mai des
– metoda alaptarii la cerere cu
respectarea repausului nocturn
- Se vor expune sinii cit mai mult la
aerul camerei
- Ritmul circadian al suptului se
regleaza de la sine dupa circa 4
saptamini
- Prevenirea incidentelor - Se va explica mamei inca inaintea
nasterii ca trebuie sa efectueze masaj
al mamelonului
- Igiena mameloanelor se face cu apa
fara sapun
- Se vor sterge cu un prosop mai aspra
mameloanele trebuie stoarse pentru a
mentine permeabilitatea canalelor
galactofore
- In cazul aparitiei ragadelor
mameloanelor se acopera cu un
ungvent si apoi cu o compresa sterile,
laptele se da muls copilului

Asigurarea dietei mamei care alapteaza - Se va asigura mamei un regim


echilibrat
- Nu se recomanda cura de slabire
- Consumul alimentelor se va face in
- Evitarea administrarii substantelor cantitati mici si dese
care pot trece prin lapte - Ratia de lichide va fi crescuta cu 700-
800 ml/zi fata de normal
- Nu se vor administra mamei care
alapteaza medicamente decit la
prescriptia medicului
- Se va educa mama privind rolul nociv
al nicotinei, alcoolului asupra
evolutiei copilului

Alaptarea copilului - Copilul se va schimba cu scutece


- Asigurarea conditiilor de igiena curate
necesare - Se va imbraca mama cu un halat curat
- Asigurarea pozitiei confortabile - Se va aplica masca de tifon pe fata
pentru alaptare - Se va spala pe miini
- Se va efectua igiena sinilor
- Se vor stoarce si se observa primele
picaturi de lapte
- Dupa nastere pozitia pentru alaptat va
fi in decubit lateral
- Dupa citeva zile va sta pe scaun

12
Alimentatia propiu-zisa - Mama va pune copilul la sin
- Daca doarme va fi trezit
- Mama va observa daca are sufficient
lapte
- Copilul va fi lasat sa suga pina cind se
satura
- Dupa supt mama ridica usor copilul
in brate, capul va fi sustinut
- Se va tapota usor, asteptind eructatia

- Favorizarea eructatiei
Asigurarea repausului dupa alaptare - Va infasa copilul
- Va culca copilul usor in pat in decubit
lateral sting 10-15 minute, apoi drept
- Va urmari copilul in permanenta spre
a observa eventualele regurgitari,
varsaturi, colici abdominal, scaune
postprandiale

Efectuarea igienei sinilor - Mama va spala sinii cu apa si ceai de


musetel
- Daca copilul nu a supt tot laptele din
ambii sini , mama va extrage manual
sau cu pompa de mulgere
- Dupa alaptare se recomanda mamei
un repaus de 15-20 minute
- Pe areola mamara expusa la aer se va
aplica lanolina sau vaselin, inclusive
pe mameloane

EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.

Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind
inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin,
inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis
bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca
imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).

Vaccinul BCG – scurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul Camille
Guérin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat
dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13
ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta, pastrandu-si insa capacitatea
imunogena.

13
Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul
1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin).
Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii vaccinati
mor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental in
laborator cu bacili tubesculosi virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza a
deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.

TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI

- criterii de definire a prematurului


o criteriul temporal – virsta de gestatie mai mica de 37 saptamini

o greutatea la nastere mai mica de 2500 g cu cele 4 grade de prematuritate

- gradul I=2000-2500 g
- gradul II=1500-2000 g
- gradul III=1000-1500 g
- gradul IV=sub 1000 g

o criterii morfologice + neurologice


o dezvoltare incompleta a functiilor organismului
o lungimea prematurului este sub 47 cm
o perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cm
o capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise
o fruntea incretita, fata mica, gura deschisa
o torace mic, abdomen mare , evazat
o tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltat
o este acoperit abundent cu lanugo
o dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slab
o tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecvente
o este tahicardic cu 140-160 de pulsatii/min
o hemoglobina scazuta
o sistem nervos slab dezvoltat
o termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racire
o rezistenta la infectii este redusa

- prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale

14
- ingrijirea , asistenta si supravegherea impune
o o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologice
o asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavire
o asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic
- in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturi
o la nastere
 incubator incalzit alaturi de sala de travaliu
 corpul in pozitie decliva cu capul mai jos
 aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14
 ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa incetarea
pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati de 50-60 ml singe
in plus din placenta
 scutece sterile , calde in care va fi primit
- pot exista 2 situatii particulare
o instalarea primei respiratii imediat
 cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute
 plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C, umiditate
50%, in pozitie decliva
 fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz
 fara toaleta generala doar toaleta ochilor – profilaxia oftalmiei gonococice
 masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai tirziu dupa
ce este incalzit cam la 3 ore dupa nastere
 tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg
 aspirati +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de prematuritate
 prelevari si investigatii imediate
 glicemia
 calcemia
 hemoleucograma+grupa sanguina – din cordonul ombilical
 secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae , ombilicale pentru
examen bacteriologic +/- virusologic
 grafie toraco-abdominala
o dificultati respiratorii imediate
 minore
 intirzierea primului tiat
o stimulare manuala a toracelui
o oxigen sub masca cu presiune controlata
o urmarirea scorului APGAR
 majore
 moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese respiratorii
o intubatie si ventilatie asistata
o punerea unui cateter ombilical venos
o prelevare de singe pentru ASTRUP
o injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml, inainte
de rezultatul ASTRUP
o perfuzie cu glucoza 10%
o oxigen
o in primele 48 de ore
 va fi transportat la salon
 salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%
 cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai mari
 patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare

15
 deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata
 sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie miscat din
loc
 ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat
 daca temperatura copilului scade sub 35 grade C se vor putea utiliza baile
progresiv incalzite pina la 40 grade pe timp de 15 minute , care pot fi repetate
din 3 in 3 ore pina se stabilizeaza temperatura copilului
 se vor supraveghea
 ritmul, tipul si frecventa respiratorie – respiratie periodica fara pauze
prelungite cu sinergie toraco-abdominala si frecventa maxima de 45
respiratii pe minut
 cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii

Scor 2 1 0
Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau perioade de
apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pina la
puternic
Cianoza Absenta La respirarea de aer La respirarea de
oxigen 40%
Geamat axpirator Absent E aude cu stetoscopul Se aude fara
stetoscop
Murmur vezicular Clar Diminuat Abia perceptibil

Scor > 8 = pronostic bun


Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = probabilitate mare de deces

 in caz de pauze respiratorii


 stimularea bazei toracelui
 ventilatie cu masca
 in caz de detresa respiratorie
 supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine
 radiografii toracice
 corectia acidozei
 administrare de oxigen
 +/- ventilatie asistata
 control regulat al glicemiei
 alimentatia se va incepe variabil dupa 12, 24, 36 de ore sau in functie de gradul
de prematuritate

16
se vor face prelevari din
 urina
 meconiu
 lichid gastric
 in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce, ulterior in
functie de antibiograma
o in prima saptamina
 se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal
 se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va institui
tratamentul in functie de valori
 fototerapie
 fenobarbital
 albumina umana +/- esangvinotransfuzie
 debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare
 profilaxia infectiei este esentiala
 dezinfectia incubatorului la 10-15 zile
 sterilizarea corecta a instrumentarului
 manevre manuale si instrumentale sterile
 igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire + controale
bacteriologice periodice
 imbracaminte sterila pentru prematuri
 antibioterapie dupa antibiograma
 la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi , in
prezenta unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei infectii
 profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential

- imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului


- se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabile – cu croiala speciala
- rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca

Infasarea prematurului si controlul temperaturii

- schimbarea prematurului se face cit mai rar


- in timpul infasatului se tine acoperit partial
- scutecul curat va fi incalzit inainte
- in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore
- toaleta generala se face la 24 ore
- prima baie se face dupa caderea bontului ombilical
- inlaturatrea deficientelor respiratorii
17
o in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie buna
o temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanenta
o pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la 2-3 ore
o cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor
pulmonare
o pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa se faca
lejer
o la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice cardiovasculare si
respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului
- combaterea hemoragiilor
o prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutului
o aceasta se datoreaza carentei de vitamina K
o hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva – melena,
hematemeza
o combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina K
mamei
o imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului vitamina K
injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia medicului
- prevenire infectiilor
o este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematurilor
o rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectii
o se izoleaza de ceilalti copii in saloane speciale
o aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minute
o curatenia in saloane se face cu matura umed
o mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante
o incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuart
o se interzice intrarea persoanelor straine
o la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si sapun
o vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 ore
o vor pune un halat de protectie
o peste pantofi vor imbraca botosei
o echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur
o hainele prematurului se splala separat
o cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copil
o o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor
o baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor face zilnic
o plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril
o la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in carantina

- alimentatia
o trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie
o organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate
o musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati la supt si
deglutie
o capacitatea stomacului este foarte redusa
o prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din care
retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se
- cantitatea
o ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorp
o pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
- ritmul de administrare
o diferit fata de nou-nascutul la termen
o in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic
18
o in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o lingurita
din ora in ora
o a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10 ori/zi
o alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului
o prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi alimentati cu
lapte doar dupa 48-72 ore
- tehnica alimentatiei
o variaza dupa posibilitatile individuale
o prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 min
o mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu apa, sapun
si peria de unghii
o sinul va fi spalat cu ceaide musetel
o cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj
o alimentatia prin sonda – gavajul
 poate fi continua sau discontinua
 se foloseste in general la prematurii mici
 greutate la nastere sub 1500 g
 virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt +/-
deglutitie
 se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10
 se prefera introducerea sondei pe nas
 dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara reziduul
gastric
 daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se va
administra o noua cantitate de lapte
 daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese, cantitatea
de lapte se va scadea
 la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere cu citiva
ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica
 alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa asigurarea
ca
 reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente
 prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie
 prematurul primeste si retine ratia calculata
 la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul continuu
prin sonda nazo-gastrica
 ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in general 0,5 1
ml /ora la prematurii cu greutate sub 1000 g
 se vor lua precautii suplimentare
 tubulatura se schimba la 8-12 ore
 laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore
 pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul gastric
prin aspiratie
 pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica radiologic
o in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate pentru a se
asigura mentinerea secretiei lacatate a mamei
o laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repede
o dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramase
o se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul sub
supraveghere
o daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie complementara cu
lapte praf

19
o la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin tatonare in
general la greutati variabile 2200-2500 g
o numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate
 12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV
 10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II
 8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I

BAIA SI INFASATUL SUGARULUI

- Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului
- In afara baii generaledupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua toaleta
partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor
- Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa trebuie
sa fie suficienta sa acopere umerii copilului
- In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina dreapta

- Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute


- Dupa baie sugarul va fi sters si imbracat

TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI

Nutritie: totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea schimburilor


dintre mediul extern si organism.
Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune din ratia
cantitativa si ratia calitativa.
Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.
Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie, starea de
boala, constitutia.
Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde trofinele
alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa, minerale si vitamine. Este influentata de
aceeasi factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special sa se asigure un raport
echilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.

20
Alimentatia naturala
Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara nici un
alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil pana la varsta de 1
an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hranirea
sugarului in primele 6 luni.
Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la inceput in
cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat compozitia
colostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine, 45g
lipide, 70g glucide, 2g minerale.
Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser (60%)-
imunoglobuline.
Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol; Glucidele- din 70
g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L de oligozaharide.
Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca, Mg) cat si
de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o absorbtie optima (raport
Ca/P=2/1).
Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.
Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea enzimelor
pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol bacteriostatic).
Valoarea calorica: 700kcal/L
Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (“viu”) avand
enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si posibilitatilor digestive ale
sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide; are valoare biologica crescuta;
previne infectiile enterale si greselile alimetare; permite un mod de alimentare simplu; asigura o buna
toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea relatiilor afective mama-copil; previne aparitia
imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi; previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru
bacillus bifidus, care opreste dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia anemiei feriprive.
Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul mamei.
Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.

Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS), la
inceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste treptat; se
considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20min.
Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea sanului din
care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa aceasta varsta- pozitie
sezanda.
Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon si apoi
se lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o parte din areola in
gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului pentru ca nasul sugarului sa
ramana neacoperit.
Practicarea sistemului rooming-in; sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani “la cerere”,
inclusiv noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara de laptele de
mama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la san: biberonul, suzeta,
tetina.
Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga intr-o
atmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar daca mama
simte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia sa fie alaptat
frecvent. Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele copilului, in pozitie
verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in decubit lateral drept pentru a
usura evacuarea stomacului.
Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alapteaza: femeia care
alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana la varsta copilului de

21
2 ani; se vor respecta orele de odihna si somn; alimentatie echilibrata cantitativ (plus 200Kcal/zi,
supliment lichidian) si calitativ; se vor evita: conservele, condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de
usturoi, conopida, precum si medicamentele care trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee,
ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va
spala mamelonul inainte de supt cu ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si se
acopera cu tifon steril; se va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz de
mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui stimulant
al secretiei lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu slabeasca mai mult
de 1-2 kg/luna.
Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la orice nou-
nascut si sugar.
Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV pozitiv); Boli
cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii maligne,
insuficienta hepatica, boli renale grave; Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline, ioduri,
metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante- Trombostop (nu se contraindica
heparina cu greutata moleculara mica), chimioterapia; Mama HBs+ dupa unii autori; Mama cu sifilis
isi poate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de lactatie; O noua sarcina dupa luna a 6-a.
Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria; icterul
secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat, eventual se
incalzeste laptele muls la 40 grade C.
Obstacolele din partea mamei:
agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe cand
hipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului (mamelon
scurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou nascutul nu poate fi
pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita;
fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi tamponate cu
creionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul doar temporar;
galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa la san va
fi suprimata.
Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure (– se poate utiliza
tetina lunga, care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor congenitali;
prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara; sugarii “lenesi” care necesita a fi stimulati prin
ciupirea obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min inaintea meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita;
rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita dezobstructie naso-faringiana.
Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zile- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-80; 70ml=pentru
greutate 3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g; n=nr. zilelor sugarului;
peste 10 zile-dupa nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru; dupa nevoile calorice:
trimestrul I :100-110kcal/kg/zi; trimestrul II:90-100kcal/kg/zi, trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.
Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8 scaune/24
ore; intre supturi copilul este “multumit”; crestere in greutate: 100-200g/saptamana, in primul
trimestru de viata.
Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte:
Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere; urini
concentrate, in cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare.
Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese foarte
frecvente-foarte lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine laptele din san;
sanii nu si-au marit volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa nastere. Uneori este nevoie
de “proba suptului” prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a aprecia cantitatea de lapte de mama
primita.
Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald si
800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi de la varsta
de 6 luni pana la minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu- 0,25mg/zi dupa varsta de 6
luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.

22
Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:
Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la sugarii
flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu antrenarea
laptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si abundente pot duce la subalimentatie si malnutriti;
Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar uneori
zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 3-4 luni, alteori
persista pana la 1 an chiar cu de supt);
Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta prin tipat
puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna (orele 18-20). Se
considera colica abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si dureaza minimum 3 ore.
Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul este simptomatic: administrare de spasmolitice,
calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen. Majoritatea autorilor considera colicile “fiziologice”
si nu prescriu nici un tratament; Refuzul sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa
administrare de ceai sau lapte cu biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei
mamei, se administreaza calmante, uneori laptele muls;
Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce determina
reflex conditionat de defecare;
Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze; sugarul
prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 3-1 varf de cutit/zi
sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san;
Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, “dispepsie de supraalimentatie”-copilul se
pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a duratei suptului;
Subalimentatia: este necesar efectuarea “probei suptului”, de obicei este vorba de hipogalactie, in caz
contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.

Alimentatia artificiala si diversificata

- Alimentatia artificiala .
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte (substitute de
lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt inferioare alaptarii
exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia, anemia, rahitismul sunt mai
frecvente.
Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de trei ori
mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru intre
aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina: suprasolicitare
hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai frecvente la
nounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu suprasolicitare
renala;
Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte:
dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea adipocitelor (obezitate).
Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice (diluarea, zahararea si
acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU). Procedeele casnice vizeaza:
scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3 %) si cresterea continutului
glucidic prin suplimentarea cu zahar 5 %.
Didactic formulele de lapte se clasifica in : I – formule de start sau de prima varsta, recomandate
sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare (varsta a – II a) de la 4 –6 luni
pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata; III - formule speciale (“ lapturi –
medicament” ); IV - formule pentru prematuri.
Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II: 100-
110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-180ml/kg/zi, fara a

23
depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese pana la varsta
de 1 an.
Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor sterilizate la cald sau
rece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura), se prepara instant si se pot tine la
frigider 24 ore in biberoane etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si racita la 50 –60%,
concentratia este de 4.5 – 5 g la 30 ml de apa (3 masuri la 90 ml pentru o concentratie de 13 –15 %).
Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de capra, bivolita,
oaie, sunt improprii sugarului.

Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern.


Intoleranta la laptele de vaca –
incident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps, varsaturi explozive,
diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice ingestie de lapte, intoleranta la proteinele
LV (pierdere de sange prin scaun, anemie).
Anorexia – destul de frecventa, se administreaza sucuri de
fructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul.
Colicile abdominale – consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.
Supraalimentatia – prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii mai mari decat este
recomandat cantitativ si calitativ.
Subalimentatia – consecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor din prospect.
Constipatia – digestia defectuoasa a cazeinei din LV.
Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si bolile diareice – sunt mai frecvente.

- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv) lactata la alimentatia


consistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si este la: 5- 6 luni
pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte, 4 – 4 ,5 luni pentru cel alimentat cu LP
standard sau LV.
Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5 – 7 zile) pentru
sugarul diversificat la 4 – 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 5 luni, primele
alimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide, pregatind astfel
sugarul pentru etapa superioara, evitarea introducerii a doua alimente noi in aceeasi zi, nu se folosesc
conservanti, hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va adauga sare in timpul prepararii
mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a fainurilor cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) in
favoarea celor fara gluten (faina de porumb, orez). Se evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei,
boala conditionata genetic. Alimentul nou introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).

Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a sugarului:


a) Pentru sugarul eutrofic: cereale (orez Nestle), supa si piure de legume (morcov, patrunjel, telina,
cartof, dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata verde, rosie), supa de oase, carne (pui,
vitel, vita, ficat de pasare), piure de fructe: mere, portocale, piersica, gref, banane, ananas.
Sunt evitate: zmeura, capsunile, fragii (datorita potentialului lor alergizant), perele, prunele, pepenele,
ciresele (risc de diaree), afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele solide dure, mici,rotunde sau
lipicioase (stafide, nuci, seminte, floricele de porumb datorita riscului de aspiratie si inec).
b) Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos cu lapte (faina de
orez) cu valoare energetica crescuta sau - ideal – cu cereale fortifiate cu fier.
Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 –4.5 luni inca de la inceput (sursa de
proteine si fier) de 3 –4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni poate fi oferita si ciorba de
perisoare.
Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala bariera de
detoxifiere exista riscul unor contaminari.
Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.
Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .
Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).

24
Branza de vaci va fi oferita la 4 – 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici sau cu
piure de legume. Dupa 8 –9 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de smantana.
Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5 % zahar (se evita
iaurturile cu fructe din comert).
Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.
Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de legume).
Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit anterior.
Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.
De evitat:
 dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani,
 bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri,
 sosuri grase,
 condimente,
 alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb, bomboane, floricele,
pufuleti),
 alimente alergizante: ciocolata, cacao, fructele mentionate.
Mierea de albine va fi evitata sub un an (risc de contaminare cu Clostridium botulinicum).
Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au compozitie standardizata
dupa criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite in decurs de 24 ore de
la deschidere.
Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.

25
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE LA SUGAR SI COPILUL MIC

- urmarirea functiilor vitale si vegetative la copil este de maxima importanta, avind in vedere ca
in functie de acestea se inscriu debutul unei boli, evolutia bolii, complicatiile ce pot surveni
- functiile vitale si vegetative la copil ca si la adult sunt urmarite de asistenta medicala careia ii
revine sarcina sa le noteze si in F O

- foile de observatie utilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor

26
Obiective Tehnici de efectuat
Supravegherea temperaturii - se pregateste termometrul individual
- pregatirea materialului necesar - inainte de intrebuintare termometrul va fi clatit si
- asigurarea dezinfectiei sters si se va controla nivelul mercurului, care
termometrului trebuie sa fie la 36 0 C
- termometrul se pastreaza in borcan cu cloramina
5%, care se schimba din 2 in 2 zile, dupa spalarea
borcanului
- temperatura in cazul in care nu sunt indicatii
special se masoara de 2 ori in 24 de ore,
dimineata intre orele 6-7 si seara intre orele 17-18
- tehnica de masurare – termometrul se introduce
- masurarea temperaturii in rectal la sugar si copilul mic
 temometrul lubrefiat se mentine in rect 10 minute
timp in care termometrul si copilul vor fi fixate
de catre cel care masoara temperatura
 temperature rectala este cu 0, - 0,5 grade Celsius
mai mare decit cea axilara

Supravegherea pulsului - se realizeaza prin comprimarea unei artere pe un


- ritmul masurarii plan dur
( radial, cubitala, temporal, humerala, femurala,
caotida)
- in mod obisnuit pulsul se masoara de 2 ori pe zi
odata cu temperatura
ATENTIE!!!!! In timpul masurarii pulsului copilul nu
trebuie sa fie agitat deoarece plinsul si agitatia
accelereaza bataile inimii
- la nou nascut si la sugar in primele luni de viata
se va masura in timpul somnului la nivelul
- tehnica masurarii dupa virsta fontanelei
- la copil pulsatiile inimii se pot percepe si numara
aplicind mina pe regiunea precordiala
- valori normale ale pulsului la copil
 n n =130-140
 1 an=100-120
 2 ani=100-110
- interpretarea valorilor obtinute  3-4ani=90-110
prin masurare in raport cu
 5-7ani=80-100
virsta
 8-10 ani= 80-90
 11-16 ani=80

Supravegherea respiratiei - Se realizeaza prin inspectie in timpul somnului


- Tehnica masurarii respiratiei - Se dezbraca pe fata anterioara a abdomenului si
toracelui si se aplica mina pe toracele copilului
- Respiratia se masoara de obicei dimineata si
27
serara, dar si de cite ori este nevoie la indicatia
medicului
- Nn=45-55
- 1 an=30-40
- 3 ani=30
- Interpretarea valorilor obtinute - In plus se va urmari
prin masurare  simetria miscarilor respiratorii
 frecventa respiratorie
 ritmul respirator
 amplitudinea respiratory
Supravegherea tensiunii arteriale - se masoara cu ajutorul tensiometrului pentru
copii, procedind ca la adult
- la copii TA se poate calcula orientativ dupa
formula
- T=80+2A A= virsta copilului
Supravegherea scaunului la sugar si - In primele zile dupa nastere nou nascutul elimina
copilul mic un scaun de culoare verde-brun inchis – meconiu
- Aprecierea scunului nou - care prezinta produsul secretiilorglandelor
nascutului intestinale, amestecate cu bila si cellule
descuamate din timpul vietii intrauterine
- Sugarul alimentat la sin elimina scaune de
culoare galben aurie, care prin oxidarea
bilirubinei in contact cu aerul devine verzuie
- Aprecierea scaunului - Scaunul sugarului se prezinta ca o pasta moale ,
sugarului omogena, cu grunji mici, albi sau galbui – aspect
de jumari de oua – cu miros acru
- Numarul scaunelor in 24 ore este de 3-4 pina la 6
luni
- Daca sugarul este alimentat artificial scaunul va
avea culoare galben deschisa , va fi mai
consistent si indor
- Numarul scaunelor in 24 ore se va reduce la 1-2
- Din momentul in care se vor introduce fainoasele
in alimentatia sugarului scaunul devine brun
inchis
- Scaunele patologice prezinta modificari de
consistent, cantitate, compozitie si culoare
 Scaunele muco-grunjoase au consistent
semilichida , neomogena, cu particule solide
cu mult mucus sub forma de filamente si
flocoane, au culoare galben verzuie, ele se pot
elimina in numar de 5-10 in 24 ore
 Scaunele lichide si semilichide sunt eliminate
in jet si prezinta un caracter spumos, pot sa
contina grunji sau mucus numarul lor poate sa
- Aprecierea scaunelor creasca pina la 30 /24h
modificate
 Scaunele mucoase sunt lichide , cu mucus sub
forma de gramezi viscoase , galbui, cenusii
sau sub forma de placi
 scaunele muco-purulente contin mucozitati si
puroi, au culoare galben verzuie

28
 scaunele muco-sangvinolente pot fi formate
din mucus, grunji de materii fecale si singe in
cantitate mai mica sau mai mare , sau numai
din mucus si singe
 pe linga numarul scaunelor se va nota si
aspectul scaunelor
o scaun normal I
o scaun semiconsistent /
o scaun apos –
o grunjoas Z
o mucos X
o scaun cu singe S, se noteaza cu culoare rosie
 suma scaunelor in numar mare ce s-au produs
si au fost notate pe o foaie separata /24 h, va
fi trecuta in foaia de temperature la rubric
scaune corespunzator aspectului de exemplu
12X adica 12 scaune mucoase/24 h
- semnele ce pot insoti eliminarea scaunului dureri
- Notarea scaunului in foaia de abdominal, tenesme vor fi comunicate medicului
observatie a copilului
Controlul diurezei - se va recolta urina / 24 h, folosindu-se o tehnica
cit mai putin traumatic
- se va insista asupra spalarii si dezinfectiei zonei
genito-urinare
- se vor folosi recipient special pentru recoltarea
urinei
- nu se va recolta urina prin sondaj ureteral,
deoarece tehnica preteaza la infectii iatrogene
- se vor acorda ingrijiri necesare tegumentelor
iritate din cauza aplicarii pungilor pentru
colectarea urinei

TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI

- scop – aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in concordant cu virsta


- se va urmari
o motricitatea generala si cea fina
o comportamentul
o dezvoltarea vorbirii si a limbajului

29
INTERVENTII LA DOMICILIU
- asigurarea conditiilor de mediu
o camera separate, calduroasa, mobilier limitat
- alimentatia
o sa se faca la aceleasi ore
o stimularea participarii active a copilului
o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta
o respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei
- igiena corporala – baia
o zilnic la aceeasi ora, de preferat seara
o vanita va fi utilizata numai in acest scop
o temperature camerei 22-24 0 C
o temperature apei 370C
o durata nu va depasi 5-8 minute
o nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului
o linga vanita vor fi pregatite cele necesare
o dupa baie uscarea se face prin tamponare
o stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre interior
o orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata
- somnul
o respectarea orelor de somn in functie de virsta
o asigurarea unui mediu adecvat pentru somn
- regimul de viata
o trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in functie de
virsta si de starea de sanatate
o se va evita prelungirea starii de veghe
- imbracamintea
o lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac
o va fi adecvata virstei si anotimpului
o usor de manevrat
o spalat zilnic, fiarta si calcata
- educarea sfincterelor
o dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la aceleasi ore, dupa
alimentative sau cind se trezeste
- aprecierea dezvoltarii fizice
o greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic
o se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe
o se va urmari eruptia dentara
- aprecierea dezvoltarii psiho-motorii
o constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos
o aprecierea cuprinde:
 motricitate
 postura
 coordonare
 dezvoltare senzoriala
 comportament
 limbaj
- aprecierea gradului de nutritie
o elemente de referinta
 tesut dipos
 turgor
 tegumente si mucoase

30
- climatul familial
o parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calm
o se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere
- calirea organismului
o factori utilizati
 apa
 aer
 soare
o se incepe de la 2-3 luni
o de preferat utilizarea mai multor factori o data
- imunizarile active
o contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului
o se fac dupa calendarul stability de MS
o principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal,
antihepatitica
- prevenirea accidentelor
o supravegherea atenta si constanta de catre parinti
o sa se evite plasarea copilului pe scaun
o sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici
o sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide
o sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura
o alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare
o sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului
o sa nu se lase la indemina copiilor medicamente
o sa se tina copilul in brate cu ambele miini
o sa se protejeze prizele electrice
o sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite
o in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului
o in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri

Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala trebuie


- sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare
- sa verifice intelegerea informatiilor
- sa motiveze importanta acestor ingrijiri
- sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate

SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR IN SECTIA DE


PEDIATRIE

- activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini bine conturate, a
caror realizare implica o responsabilitate deosebita
- ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in cazul in care
copilul este internat fara mama
- pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient
- munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire profesionala, cere si foarte
multa dariure si dragoste pentru copiii

31
OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE
Asigurarea conditiilor de mediu - Copilul va fi preluat de asistenta de salon de la cea de
la internari
- Verifica lenjeria
- Va instala copilul in pat

Ingrijirile generale necesare - Asigura toate ingrijirile generale necesare


copilului bolnav - Asigura igiena corporala prin baie partial ori de cite
ori este nevoie
- Copilul se aseaza pe saltea rezistenta in decubit
dorsal, fara perna

Supravegherea bolnavului
- Evaloarea dezvoltarii - Apreciaza dezvoltarea somatica a copilului la
psoho-somatice si motorii internare prin cintarire, masurarea lungimii si a
perimetrelor
- Inregistreaza valorile in foaia de observatie
- Observa din punct de vedere clinic copilul
- Masoara functiile vitale si vegetative si le
inregistreaza in foaia de temperature
- Evaluarea clinica generala - Anunta medical despre orice modificare aparuta
- Observa in mod deosebit prezenta si evolutia
simptomelor specific bolii pentru care este tratat
copilul
- Apreciaza efectul terapiei asupra simptomelor bolii
- Evaluarea simptomelor - Comunica medicului toate modificarile survenite
spacifice bolii
Recolteaza produsele biologice si - La indicatia medicului
patologice
Administreaza medicamentele - La indicatia medicului
Alimentatia copilului - Imbraca echipamentul de protective corespunzator
- Asigurarea igienei pentru alimentatie
corespunzatoare - Verifica daca alimentele trimise de la bucatarie sunt
alimentarii corespunzatoare
- Asigurarea regimului - Are grija ca temperature alimentului sa fie potrivita
prescris - Verifica orificiul tetinelor la sugari
- Repartizeaza alimentele in vase separate pentru copii
mari
- Alimenteaza correct sugarii si copii mici
- Supravegheaza alimentarea copiilor care se
- Respectarea tehnicii autoservesc
corecte de alimentare ATENTIE!!!
corespunzatoare virstei Nu se lasa biberonul copiilor culcati pe spate , care
maninca singuri in acest mod
Nu se bruscheaza copii sa manince
Nu se introduce cantitati exaggerate de alimente in gura
copiilor
- In timpul alimentarii se apreciaza apetitul copilului,
prezenta greturilor, varsaturilor si a scaunelor
diareice
32
- Apreciaza cantitatea de alimente ingerate
- Aprecierea tolerantei - Inscrie in foaia de observatie cantitatea de alimente
digestive a copilului consummate
- Transmite medicului observatiile cu privire la
alimentare

- Inregistrarea cantitativa a
consumului de alimente
Educatie sanitara - Efectueza instruirea mamei in timpul spitalizarii
- Pe tot parcursul ingrijirii copilului asistenta medicala
pediatra este obligate sa se poarte blind cu copilul

OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV

- Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda
urmatoarelor obiective

OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE


Observarea faciesului si a starii - Se observa faciesul pozitia in pat, comportamentul
generale
Observarea tegumentelor si a - Se observa starea de igiena, integritatea, culoarea,
mucoaselor umiditatea, elasticitatea, prezenta eruptiilor
Observarea sistemului ganglionar - Se va percepe prezenta principalelor grupuri
limfatic si recunoasterea aparitiei ganglionare
manifestarilor patologice - Anunta medical despre orice modificare
Observarea sistemului - Controleaza integritatea membrelor si scheletului in
osteoarticular general

Observarea aparatului respirator - Observa conformatia toracelui, prezenta


simptomelor functionale respiratorii - durere,
dispnee, tuse, expectoratie – ritmul respirator
Observarea aparatului - Se urmareste prezenta simptomelor cardiac –
cardiovascular dispnee la effort, palpitatii, durere, cianoza
- Recunoasterea simptomelor - Masoara pulsul si tensiunea arterial la indicatia
de imbolnavire medicului
- Observa aparitia simptomelor de insuficienta
cardiac – cianoza, agitatie, dispnee, tuse, vene
- Recunoaste complicatiile jugulare turgescente
afectiunilor cardiace - Apreciaza evolutia simptomelor amintite in raport
cu medicatia si alimentatia
Observarea tubului digestive - Observa zona abdominal – dimensiunea abdominal,
33
- Recunoasterea unei participarea la miscarile respiratorii, prezenta de
afectiuni a tubului digestive ude peristaltice
- Prezenta simptomelor functionale digestive –
varsaturi, diaree, constipatie

- Evolutia acestor simptome in raport cu alimentatia


si medicatia
- Recunoasterea simptomelor - Apreciaza tensiunea fontanelei la sugar, scaderea in
de deshidratare greutate, persistent pliului cutanat, fata trista cu
ochi infundati in orbite, uneori febra
- Se sesizeaza urmatoarele
 Durere intense sub forma de colici
 Oprirea emisiunii de fecale si gaze
 Meteorismul abdominal
 Varsaturi repetate – ocluzia
 Durere intense cu aparitia duritatii – de lemn –
a peretelui abdominal – peritonita
 Asistenta anunta de urgent medical
ATENTIE!!!!!!
- Recunoasterea simptomelor
- Daca nu se iau masuri in maximum 6 ore de la
de abdomen acut
aparitia acestor simptome bolnavul poate deceda
- Atenuarea durerii dupa citeva ore si aparitia
meteorismului abdominal sunt semen de agravare
in evolutia bolii
Observarea aparatului urogenital - Se observa regiunea urogenitala
- Se masoara diureza
- Se apreciaza macroscopic urina
- Se efectuaza examenul sumar de urina
- Se masoara densitatea urinei
- Se observa numarul mictiunilor si prezenta
- Recunoasterea simptomelor simptomelor care arata o infectie
- Se informeaza medical
Observarea sistemului nervos si a - Se observa motricitate generala
organelor de simt - Se sesizeaza deficientele vizuale, auditive, de
sensibilitate tactile, termica si dureroasa, precum si
tulburarile de comportament
Participarea asistentei medicale - Pentru a fi examinat medical copilul va fi sustinut
pediatre la examinarea copilului in pozitile corespunzatoare
- Va fi tinut in brate , fiind imobilizat la membre

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL

- Se efectueaza in conditii mai deosebite


- De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare
- Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si
deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor
- Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care survin mai
frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si a apartintorilor in
acest sens

34
Obiective Timpi de executie
Administrarea orala a - Asistenta se spala pe miini
medicamentelor
- Pregatirea
asistentei in
vederea
administrarii
medicamentelor
- Cresterea
accesibilitatii de
administrare

- Pregateste lingurite de dimensiuni adecvate – lingurita 5 g,


lingura de supa 15 g
- Piseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului
- Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere,
lichide cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos

NU SE ADMINISTREAZA TABLETE, DRAJEURI


NEPISATE LA COPII SUB 2 ANI
- Pregatirea copilului
- Aseaza in jurul gitului un prosop
in vederea
- se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului, decubit
administrarii
dorsal cu trunchiul usor ridicat pentru sugari si pozitie
medicamentelor
sezinda pentru copilul mic
- asigura imobilizarea cu blindete si rabdare
- se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru administrare
- asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin
comunicare verbal
- Administrarea - introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa continutul
medicamentului avind grija ca aceasta sa intre pe calea digestive
- premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din
cavitatea bucala

NU SE ADMINISTREAZA CONTINUTUL LINGURITEI IN


TIMPUL INSPIRATIEI

- urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea


miscarilor de inghitire
- face controlul cavitatii bucale
- repune copilul in pozitie comoda
- aduna materialul folosit
- supravegheaza efectul imediat al medicamentului

IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A


MEDICAMENTELOR CU PATRUNDERE PE CAILE
RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL IN DECUBIT
VENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA SI I SE
APLICA TAPOTARI REPETATE IN ZONA
OCCIPITALA SI TORACICA POSTERIOARA
35
Administrarea
medicamentelor prin - explica copilului de ce I se face injectia – pentru ca trebuie,
injectii intramusculare pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau, neascultator
- pregatirea psihica a - masa muscular fesiera cadranul superoextern
copilului
- alegerea locului
injectiei

-
nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei
-
se aseaza copilul in decubit ventral
- imobilizarea -
se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata posterioara a
copilului cu ajutor articulatiei genunchiului si regiunea toraco-lombara
NU SE PREGATESTE MATERIALUL PENTRU INJECTIE IN
FATA COPILULUI
SE EXPUN CIT MAI PUTIN SERINGA SI ACUL IN FATA
COPILULUI
Administrarea - asistenta se spala pe miini
supozitoarelor - dezbraca copilul observind zona perianala
- asigurarea igienei - inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii , urme de
fecale
- pregatirea - efectueaza igiena regiunii perianale
supozitorului - dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si
gradul de lubrefiere
- pregatirea pozitiei - se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile
copilului copilului
- se aseaza copilul in decubit ventral
- administrarea - se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului
supozitorului - se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in orificiul
anal

- supravegherea
copilului

36
- stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte
asteptind 1 minut
- supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este mai
mare ii explica cum trebuie sa invinga pentru moment
senzatia de defecare
- asistenta aduna aterialele folosite
- se spala pe miini

Administrarea - se spala pe miini


intravenoasa a - pregateste materialul necesar
medicamentelor o mănuşi, garou, leucoplast, atelă (pentru imobilizare), tăviţa
o renală, aleză;
o tampoane sterile;
o fluturaş, canule, vacu-test;
o seringă 5, 10ml cu /fără ser fiziologic heparinat (verificare
sau prelevare de sânge);
o trusa de perfuzie şi soluţii perfuzabile;
o soluţie dezinfectantă Betadină, acool iodat;
o anestezie locală unguent EMLA (amestec eutectic de
lidocaina 2.5% şi prilocaina 2.5%).
- Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase, inspectind cu
atentie regiunea vaselor epicraniene, plica cotului, fata
dorsal a pumnului sau a piciorului, vena jugulara

37
- Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea venei

- Efectueaza injectarea intravenoasa sau montarea perfuziei


- In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru
mentinerea perfuziei astfel
o Pentru brat , picior fixeaza atela
o Pentru venele epicraniene infasa copilul cu bratele pe
linga corp
o Fixeaza un colac sub capul copilului
LA INDICATIA MEDICULUI COPIII AGITATI SUNT
SEDATI IN PREALABIL PENTRU A EVITA
INCIDENTELE SAU ACCIDENTELE DE TEHNICA

Organizarea muncii pe - Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise de


sectie in vederea medic de la farmacie
administrarii - Verifica medicatia la farmacie
medicamentelor la copii - Verifica daca in ambalaj corespunde medicamentul
- Verifica termenul de valabilitate al medicamentului
NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE CARE
PREZINTA MODIFICARI DE TRANSPARENTA,
CULOARE, MIROS SAU CU DETERIORARI ALE
AMBALAJULUI

- Repartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special


pentru fiecare copil separate
- Verifica doza prescrisa de medic pentru administrarea per
doza
38
- Verifica intervalul recomandat pentru administrare
- Cuprinde toate tratamentele cu orele de administrare specific
fiecarui bolnav
- Efectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav
- Supravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor
alergice saa de intolerant
- Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptome
suspecte
- Inregistreaza in caietul de predare pacientul, medicamentul,
doza , ora si reactia bolnavului

PENTRU PREVENIREA INTOXICATIILOR


MEDICAMENTOASE ACCIDENTALE
- NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA
COPIILOR IN SALOANE
- MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE SI
IN LOCURI INACCESIBILE COPIILOR

INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM

Rahitism – boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D


- Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni

- Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si prezinta
anemie carentiala
- Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata numai
in cazuri severe
- Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele obiective
generale

Obiective Timpi de executie


Evaluare - Verifica si consemneaza in caietul de lucru
- Conditiile de mediu carateristicile incaperii in care traieste copilul,
- Regimul de viata pe care il avind in vedere volumul, luminozitatea, gradul
are familia de poluare a aerului din camera, temperature,
umiditatea, gradul de igiena
- Verifica si apreciaza daca regimul de viata al
copilului este stability pe baza idicatiilor
39
medicului, daca se respecta si cum se respecta
- Invata mama cum sa pegateasca alimentele
- Explica tot ce considera ca nu se aplica correct
Administrarea tratamentului - Respecta schema terapeutica recomandata de
medicamentos medic si inscrisa in fisa medicala
o Tratamentul injectabil cu vitamina D se
efectueaza si in cursul imbolnavirilor
preadaugate, exceptie insuficienta hepatica si
renala
o Nu se efectueaza in timpul vaccinarii
antipoliomelitice (AP)
o Tratamentul oral cu vitamina D este
contraindicate in tulburarile acute si cornice de
digestive
o Vitamina D administrate oral se poate face in
timpul administrarii vaccinului AP, forma
uleioasa administrate oral se absoarbe mai bine
daca se asociaza cu laptele, in timpul meselor
o In timpul tratamentului cu vitamina D se
urmaresc somnul, tegumentele, , scaunul,
varsaturile, apetitul copilului
o Nu se efectueaza tratament cu 10-14 zile
inainte de cura heliomarina
o Se informeaza de cantitatea de vitamina D
luata de copil prin preparatele de lapte
imbogatite cu vitamina D
- Mobilizeaza la dispensarul medical copilul
pentru consultative si tratament
- Se deplaseaza la domiciliul copilului pentru
efectuarea tratamentului, daca medical
recomanda acest lucru
Asigurarea ingrijirilor cu character - Efectueaza sau demonstreaza apartinatorilor
general, pentru vindecarea o Masajul grupelor muscular hipotrofice
rahitismului o Exercitii simple de stimulare neuromotorie
corespunzatoare virstei
o Exercitii de corectare a sechelelor dupa virsta
de 15 luni – pentru piciorul plat
- Explica exercitiile si miscarile interzise de
medic
- Verifica daca se respecta aceste recomandari
Educatia sanitara a apartinatorilor - Aceasta vizeaza
o mediul si regimul de viata al copilului
o tratamentul medicamentos
o ingrijirile generale necesare
o alimentatia corecta
- metodele de realizare a educatiei se aleg
corespunzator cu nivelul cultural al familiei
Transmiterea tuturor datelor obtinute - in cazul vizitarii copilului la domiciliu se
cu ocazia vizitei medicului la copilul consemneaza rezultatul in caietul de lucru si se
bolnav informeaza medical despre situatia gasita pe
teren, consemnind datele si in fisa copilului

40
INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIE

Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si saruri
minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru hidroelectrolitic.
Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.
Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.

Obiective Etape de executie


Asigurarea conditiilor de mediu - avind in vedere numarul crescut al scaunelor si
corespunzatoare pe tot parcursul vizitei varsaturilor se ingrijeste ca exista suficiente
medicului la copilul bolnav schimburi de corp si pat pentru a mentine copilul
in permanenta stare de igiena
copilul nu se lasa in scutece sau haine murdare de
fecale si urina
- verifica la intervale scurte de timp daca copilul a
prezentat emisiuni de fecale si urina, sau varsaturi
- daca copilul este mai mare, il educa si il ajuta sa
foloseasca olita
- se verifica aspectul scaunului dupa fiecare emisie
Prevenirea si ingrijirea eritemului fesier - in conditiile in care scaunele copilului sunt foarte
frecvente si acide tegumentele din zona perineala
se irita repede si intens
- asistenta aplica dupa fiecare baie partial a regiunii
perineale ungvente cu amidon, jecolan
NU SE APLICA PUDRA DE TALC DEOARECE
USUCA TEGUMENTELE SI ACCENTUEAZA
IRITATIA
- aceste ungvente nu se aplica pe pielea nespalata
de materiile fecale

Supravegherea copilului bolnav - copilul va fi cintarit zilnic


- evaluarea clinica generala - se va inregistra in foaia de temperatura greutatea
- recunoasterea simptomelor - se observa scaunul, varsatura sau meteorismul
functionale digestive, prezentei sau abdominal
aparitia simptomelor de - se observa daca apar simptome de deshidratare
deshidratare o facies toxic
o pliu cutanat persistent
o prabusirea TA
o pierderea cunostiintei
o tegumente reci, palide sau cianotice, transpirate
o vene colabate
- se masoara TA
- se observa culoarea si aspectul tegumentelor
- se observa starea de constienta
- se observa aparitia eruptiilor cutanate
hemoragice, singerari prelungite la locul injectiei
Recoltarea produselor biologice si - recolteaza scaun la indicatia medicului pentru
patologice coprocultura
- efectueaza si alte recoltari la indicatia medicului

41
Administrarea medicamentelor - se administreaza medicatia prescrisa de medic,
avind in vedere ca medicamentul sa fie ingerat in
totalitate de copil
- asistenta medicala trebuie sa procedeze cu grija si
rabdare astfel ca dupa administrare medicamentul
sa nu fie varsat – dizolva medicamentul in solutie
usor indulcita, din care se administreaza treptat cu
lingurita toata cantitatea
- antibioticele prescrise de medic se administreaza
numai dupa recoltarea coproculturii
- in cazul in care copilul varsa si nu permite
administrarea orala a medicatiei se incearca mai
intii restabilirea tolerantei digestive
o se pregateste o solutie de glucoza cu ser
fiziologic, din aceasta solutie se administreaza cu
lingurita la intervale scurte de timp 1-2-3 minute,
100 ml, observindu-se tolerant digestive, apoi se
observa daca copilul poate ingera 2-3 lingurite
odata fara a mai avea senzatie de voma
o dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel copilul
poate ingera lichide fara a mai varsa
o din acest moment se poate incerca cu multa grija
administrarea medicamentelor
TEHNICA NU REUSESTE DACA
- nu se respecta administrarea solutiei in cantitati
mici cu lingurita
- nu se respecta intervalul de timp dintre
administrari
Alimentarea bolnavului - administreaza alimental recomandat de medic
- copilul nu va fi grabit si nici bruscat
- se va urmari tolerant digestive
Educatia sanitara - educa mama privind profilaxia imbolnavirilor
digestive
- se explica si se demonstreaza
o prepararea si administrarea alimentelor dietetice
o modul administrarii medicamentelor prescrise
o mijloace de prevenire a intoxicatiilor accidentale
cu medicamente la domiciliu
o alimentatia corecta corespunzatoare virstei
o recuperarea dezvoltarii psihomotorii
o posibilitatea administrarii vitaminei D si a
vaccinarilor in curs la sugar si copilul mic
- explica regimul de viata al copilului convalescent

42
INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA

Malnutritie – tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate


imposibilitatii organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.
Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina
- tulburari functionale si structurale ale tractului digestive
- slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii
supraadaugate
- deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca – anemii carentiale, rahitism,
alte avitaminoze.

Obiective Etape de executie


Recuperarea tolerantei digestive si a - monteaza o perfuzie la indicatia medicului
pierderilor hidroelectrolitice - supravegheaza bolnavul
- administreaza regimul alimentar dietetic
recomandat de medic
- observa tolerant digestive a copilului pentru
fiecare aliment in parte
- observa si inregistreaza cantitatea de
preparate dietetic tolerate de copil pe masa si
pe zi
Recuperarea deficitului ponderal si - alimenteaza copilul respectind recomandarile
statural medicale de regim
- asigura alimentatia - urmareste in permanenta tolerant digestiva a
corespunzatoare virstei si copilului la imbogatirea cantitativa sau
tolerantei digestive calitativa a regimului alimentar
- se cintareste zilnic copilul si se inregistreaza
valoarea in foaia de observatie
- masoara lungimea si perimetrele in ritmul
cerut de medic
- sesizeaza toate modificarile privind evolutia
- prevenirea consumului de ponderala si tolerant digestive a copilului
calorii prin - informeaza medical despre toate modificarile
o agitatie - se ingrijeste sa asigure liniste si atmosfera
o termoreglere calma in jurul copilului, evitind starea de
o infectii agitatie
- verifica si mentine temperature aerului din
salon
Prevenirea infectiilor - imbraca echipament steril
- respectarea masurilor - poart masca formata din 4 straturi de tifon
obligatorii privind igiena care sa acopere nasul
personala - masca se schimba dupa 30 minute de folosire
- nu intra in salon daca prezinta infectii ale
cailor respiratorii, tulburari digestive,
afectiuni septic cutanate
- respectarea circulatiei - interzice circulatia personalului sanitary
personalului mediu , auxiliary de ingrijire de la
compartimentele de septic in sectia de
distrofici
- depistarea, izolarea, tratarea - efectueaza curatenie generala si dezinfectie
tuturor infectiilor survenite la ciclica saptaminal
copii pe parcursul internarii - urmareste aparitia simptomelor specifice
43
diferitelor infectii
- se izoleaza copii in spatii rezervate pentru
carantina
- se aplica masuri de dezinfectie in salonul
contaminat
Prevenirea imbolnavirilor carentiale - efectueaza profilaxia rahitismului respectind
- rahitism dozajul prescris de medic
- respecta alimentatia
- efectueaza tratamentul antianemic prescris
- anemie administrarea fierului oral poate produce scaderi
- avitaminoze ale tolerantei digestive
- dupa externarea copilului educa parintii sa
efectueze alimentative bogata in vitamine
Recuperarea deficientelor psihomotorii - executa exercitii de stimulare
corespunzatoare virstei pentru copii care
prezinta retardari
Educatia sanitara - educa parintii in vederea prevenirii
recaderilor
- explica si demonstreaza cum trebuie
alimentat si ingrijit copilul pentru prevenirea
infectiilor si a complicatiilor

INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

Convulsiile – toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic prin accese de
contractii musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite sau nu de pierderea cunostintei.

Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct sau indirect
sistemul nervos central

Asistenta medicala trebuie sa recunoasca un acces convulsivant sis a sties a intervina in caz de
urgenta.

44
Obiective Etape de executie
Asigurarea asistentei medicale - va chema medical
Asigurarea unei perfecte linisti - va indeparta cu tact apartinatorii adunati in
ambiante jurul copilului
Impiedicarea autotraumatizarii - va culca copilul pe pat cu capul intr-o parte
- va introduce intre arcadele dentare o spatula
invelita in fasa, batista
Impiedicarea strangularii prin - va desface haina la git
imbracamintea de corp
Mentinerea permeabilitatii cailor - se va fixa limba pentru evitarea inghitirii
respiratorii libere - se vor aspira secretiile cu ajutorul
aspiratorului de secretii
Supravegherea bolnavului - va observa simptomatologia din timpul
accesului spre a putea transmite medicului
- va masura pulsul
Evitarea unor greseli de tratament - nu se va administra oxygen
- nu se vor efectua manevre de resuscitare
cardio-respiratorie
- nu se vor administra analeptice
cardiovasculare
Administrarea unor medicamente - la indicatia se medicului se administreaza
- in febra Diazepam
- in colaps - nu se administreaza fenobarbital
- daca s-a administrat fenobarbital nu se mai
face pe urma diazepam , produce stop
cardio-respirator
- paracetamol, aspirina
- adrenalina
Atitudinea dupa criza convulsivanta - va lasa bolnavul linistit dupa criza
convulsivanta
- va efectua toaleta partiala

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA PEDIATRICA:


Un adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o tulburare cardiaca
primara sau de aritmie care a stopat activiatatea inimii.
Un copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipoxie cauzata de dificultati in
respiratie sau chiar de oprirea respiratiei.
Majoritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite. Acestea includ
accidente rutiere, inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri, sufocare ( ingerare de corpuri straine
mici, ca jucariile si mancarea).
Alte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si edeme din
cauza infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul mortii subite la copil.
Avand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-nascuti, are ca
scop sa restaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei, si ventiland plamanii pana cand
functia lor naturala se reia. Totusi tehnicile de efectuare a resuscitarii difera de la caz la caz daca este
vorba de copii, adulti sau nou-nascuti.

45
Sansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu cat sunt mai
repede implementate sistemele avansate de suport al vietii. Totusi, oricat de repede s-ar vrea sa se
actioneze aplicand manevrele de resuscitare asupra unui copil, mai intai trebuie sa se determine daca
in deficienta respiratorie a pacientului este vorba de o obstructie mecanica sau de o infectie, (ca de
exemplu epiglotita).Epiglotita nu necesita resuscitare dar necesita interventie medicala
imediata.Resuscitarea se aplica doar cand copilul nu respira.

Materiale necesare :
- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat pacientul
Implementare :
se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a obtine un
raspuns sau o reactie. Daca copilul este constient dar are dificultati de respiratie, va fi ajutat sa stea
intr-o pozitie care sa-i usureze respiratia( daca nu s-a asezat deja singur in aceasta pozitie)
se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. Daca este o singura persoana si copilul nu
respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema ajutoare. Se va pozitiona
copilul in decubit dorsal pe o suprafata dura, de obicei pe pamant. Suprafata ar trebui sa ofere
rezistenta necesara compresiei adecvate a inimii
daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine capul si
gatul si va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata coloana vertebrala
Eliberarea cailor aeriene:
se va ingenunchea langa umarul copilului. Se va pune o mana pe fruntea copilului si cu cealalta
mana i se va deschide usor gura apasandu-i-se pe barbie
se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona caile aeriene
nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa
daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a gurii actionand
asupra falcilor pentru a nu misca gatul copilului. Pentru a face asta, se va ingenunchea langa capul
copilului . Se vor tine coatele pe pamant, se vor pune degetele mari de la maini la colturile gurii
copilului si se vor plasa doua sau trei degete ale fiecarei maini sub falca inferioara, apoi se vor
trage falcile in sus
in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa gura si nasul copilului
pentru a-i simti respiratia.Se va urmari daca pieptul se misca, se asculta expiratia si se incerca sa se
simta aerul expirat pe obrazul resuscitatorului
daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza respiratia
daca se suspecteaza ca exista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia, indiferent daca
copilul este constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene asa cum s-ar proceda in cazul unui
adult, dar cu doua exceptii: nu se va folosi manevra de cautare oarba a obiectului ( sa fie cautat cu
degetele daca nu este intai vizualizat deoarece poate complica lucrurile), si se vor adapta tehnicile
la dimensiunile copilului
Restaurarea ventilatiei :
daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se va apasa cu doua
degete pe narile copilului pentru a i le pensa si apoi se va acoperi gura copilului cu cea a
salvatorului
astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua expiratii lente si cu pauza intre ele
daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia spontana, se va
repozitiona capul astfel incat sa aiba gura deschisa si se va incerca din nou
daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca exista un obiect care obstrueaza caile
respiratorii si se vor repeta pasii de eliberare a cailor respiratorii
daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.Daca nu are puls , se aplica
manevra de compresie a pieptului
Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :
se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul
se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De cealalta mana
resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza gura deschisa.

46
Se vor pune degetele pe mijlocul gatului copilului, pe partea cea mai apropiata si se trece usor cu
degetele peste sanţul format intre trahee si muschii sternocleidomastoidieni. Se va palpa artera 5-
10 secunde pentru a simti pulsul copilului
daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura, oferindu-i cate
respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)
daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului
se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de picioarele copilului,
se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea pe care se afla resuscitatorul
se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului, inspre locul
unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in acel loc si indexul langa
el
se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese indexul.
Podul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul copilului,
apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la o rata de 100 de
presari pe minut
dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica Aplicati o respiratie gura
la gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt doi
dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul pentru a
detecta bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile pieptului si respiratia
gura la gura.Daca se simte pulsul, se va verifica daca exista respiratie spontana. Daca nu exista, se
va aplica o respiratie gura la gura la fiecare 3 secunde si se va continua monitorizarea pulsului.
Daca copilul incepe sa respire spontan, i se va mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat
respiratia cat si pulsul

Consideratii speciale :
 calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz, simpla
deschidere a gurii, poate elimina obstructia
 cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se vor tine degetele
mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. De asemenea, se vor
cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de relaxare sa fie egale, astfel incat
aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
 daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca sa se afle
daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior respirator. Daca
da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va incerca manipularea caiilor
respiratorii pentru ca poate aparea laringospasmul care sa obstructioneze complet calea
respiratorie. Se va aseza copilul intr-o pozitie comfortabila, si i se va monitoriza respiratia,
pana cand este asigurata asistenta specializata
 se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii. Pe masura ce se
dezvolta hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand indepartarea obiectului strain

Efectuarea CPR la nou-nascuti ( copii pana intr-un an )

Eliberarea cailor aeriene :


pentru a indeparta o obstuctie la acest nivel, se va tine copilul cu fata in jos pe antebratul, tinandu-l
cu capul mai jos fata de trunchi. Antebratul se va sustine pe coapsa
se va folosi podul palmei de la mana ramasa libera si se vor aplica 5 lovituri usoare intre umeri.
Bataile acestea pe spate sunt mai sigure la nou-nascuti decat actiunile la nivel abdominal, din
cauza dimensiunilor reduse ale ficatului, a apropierii prea mari cu organele vitale, si din cauza
masei musculare abdominale reduse
daca calea respiratorie ramane blocata, salvatorul va pune copilul intre mainile si antebratele sale
si ii va aplica lovituri usoare pe spate

47
pastrandu-i-se capul mai jos fata de trunchi, i se vor aplica 5 lovituri usoare in zona mediana a
sternului, folosind doar al doilea si al treilea deget de la mana, pentru a creste presiunea
intratoracica suficient incat sa-i declanseze tusea, prin care va elimina obiectul care blocheaza
calea. Se va tine capul copilului ferm ca sa se previna ranirea lui in vreun fel
se va repeta operatiunea pana cand obstructia este indepartata sau pana cand copilul isi pierde
cunostinta
nu se va face manevra de cautare oarba a obniectului strain fara a fi vizualizat, deoarece, la un nou-
nascut aceasta manevra poate impinge obiectul mai in spate pe calea respiratorie agravand
obstructia. Se va indeparta doar un obiect care se va vedea clar
Revenirea cunostintei copilului (readucerea lui in simtiri) :
daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa si i se va
aplica respiratia gura la gura de 2 ori
daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou respiratii gura
la gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de indepartare a obiectului
strain
daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia
se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie
Asigurarea ventilatiei :
se va etansa nasul si gura copilului cu gura salvatorului
se va aplica o respiratie usoara si scurta pentru ca plamanii unui copil mic acumuleaza un volum
de aer mult mai mic decat in cazul adultilor. Daca pieptul copilului incepe sa se ridice si sa
coboare, inseamna ca acea cantitatea de aer oferita de este adecvata
se va continua respiratia gura la gura aplicandu-i cate o respiratie la fiecare 3 secunde (20
respiratii/minut), daca i se poate detecta pulsul
Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :
se va evalua pulsul copilului palpand artera brahiala, localizata pe interiorul partii superioare a
bratului, intre cot si umar. Daca se simte pulsul, se va continua respiratia gura la gura dar fara a
initia compresiile pieptului copilului. Acestea se vor incepe doar daca nu se poate detecta pulsul
copilului
pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre mameloanele copilului. Se vor
pune trei degete direct dedesubt si perpendicular pe aceasta linie dintre mameloane. Apoi se va
ridica indexul, pentru ca degetul mijociu si al treilea sa fie una in partea de dedesubt a liniei
imaginare. Se vor utiliza aceste doua degete pentru a apasa sternul ( 1.3 – 2.5 cm) cu cel putin
100 compresii/minut
se va asigura o respiratie la fiecare 5 compresii aplicate. Se va mentine acest ritm chiar daca este
un singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie permite circa 100 compresii/minut si 20
respiratii /minut la un nou nascut

BIBLIOGRAFIE

1. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE


ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală Românească

2. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa Medicală Românească

3. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A BOLNAVILOR –


Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti

4. C. MOZES: TEHNICA ÎNGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medicală, Bucuresti

48