Opera literară în care autorul îşi exprimă în mod direct idei, gânduri, sentimente, creând imagini artistice cu ajutorul

figurilor de stil se numeşte operă lirică.

Eul liric = vocea autorului în poezie;

Opera lirică

EUL LIRIC EXPRIMARE IDEI Către CITITOR

DIRECTĂ SENTIMENTE

OPERA LIRICĂ

Figurile de stil

- Figurile de stil sunt procedee utilizate cu scopul creșterii expresivității unei comunicări. Unele figuri de stil
au la bază construcția enunțului sau ordinea cuvintelor, cum ar fi inversiunea, repetiția, enumerația, altele se
bazează pe exploatarea sensurilor figurate ale cuvintelor, așa cum sunt: epitetul, comparația, personificarea;

1. Personificarea
- Def: Personificarea este figura de stil prin care se atribuie însușiri omenești unor ființe necuvântătoare, unor
obiecte neînsuflețite ori abstracte sau unor fenomene alte naturii.
- Exemplu: ,,Greierii plâng.”

2. Comparația
- Def: Comparația este figura de stil prin care se alătură doi termeni, cu scopul de a scoate în evidență o
anumită trăsătură a celui dintâi. Alăturarea se face pe baza existenței unor trăsături comune ale celor doi
termeni.
- Între cei doi termeni ai comparației se stabilește o relație de asemănare redată prin cuvintele: ca, la fel ca,
asemănător cu, asemenea, precum
- Exemplu: ,,Numai poetul/Ca păsări de zboară...”

3. Repetiția
- Def: Repetiția este figura de stil care constă în reluarea unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte, pentru
a evidenția o anumită idee artistica, un aspect al unei ființe sau al unui element descris în text.
- Exemplu: ,,Prin nopți tăcute
Prin luce mute
Prin vântul iute”
- repetiția de la început de vers a prepozițiilor ,,prin”

4. Epitetul
- Def: Epitetul este figura de stil care constă în evidențierea unor însușiri neobișnuite a unui obiect, a unei
persoane a unui element al naturii.
- ,,Și luna bate trist în geamuri” – epitetul ,,trist”;

5. Enumerația
- Def: este figura de stil ce constă în înșiruirea unor cuvinte/sintagme de același fel sau cu sensuri apropiate,
cu scopul de a detalia o idee sau de a o întări.
- ,,Și unchiașul, ba la pădure, ba la târg...”
 Imaginile artistice

Sunt de mai multe feluri, în funcție de simţurile umane :

1. imagini vizuale care constituie imaginile spaţiale, aspecte ale lumii reale/care se adresează ochiului;
„Peste vârfuri trece lună”.
2. imagini auditive care redau o reprezentare sonoră unui cadrul deja conturat prin imaginile vizuale/care
se adresează auzului „melancolic cornul sună”.
3. imagini olfactive create de figuri de stil ce evocă miresme/care fac trimitere la mirosuri: ,,Parfum de
pene arse, și ploua”.
4. imagini motorii care redau o mişcare, o deplasare chiar discretă sau o succesiune de mişcări vizibile
sau spectaculoase/ care sugerează mișcarea„Codru-şi bate frunza lin”.
5. imagini tactile (care se referă la simțul pipăitului): ,,Simt mâinile tale, mamă,”.

Elemente de versificație

Versul este un rând dintr-o poezie, în care sunt respectate regulile referitoare la ritm, rimă si măsură.
Măsura este numărul de silabe dintr-un VERS.
Strofa este o grupare unitară de două sau mai multe versuri.

Tipurile de strofe:
a) Monostih: strofă alcătuită dintr-un singur vers
b) Distih- strofă alcătuită din două versuri
c) Terțină-strofă alcătuită din trei versuri
d) Catren-strofă alcătuită din patru versuri
e) Cvintet – strofă alcătuită din cinci versuri

Rima reprezintă potrivirea ultimelor sunete de la sfârşitul versurilor începând cu vocala accentuată.
Dupa felul cum rimează versurile, exista mai multe tipuri de rima:
a) Monorima apare succesiv la mai multe versuri și este specifică poeziei populare. (aaaa).
b) Împerecheată apare atunci când versurile rimează două câte două - primul cu al doilea, al treilea cu al patrulea
(aabb);
c) Încrucișată apare atunci când primul vers rimează cu al treilea, iar al doilea rimează cu al patrulea. (abab);
d) Îmbratișată rimează primul vers cu al patrulea și al doilea cu al treilea. (abba);
e) Variată/amestecată se referă la îmbinarea diverselor tipuri de rimă, nerespectând o ordine anume. (abcd)