Sunteți pe pagina 1din 32

REVISTA S.A.M.

JURILOVCA – NUMĂRUL 8 – OCTOMBRIE, NOIEMBRIE 2007

DIN CUPRINS:

• EDITORIAL – E-VACANTA 2007


• INTERVIU CU D-NA SECRETARA A SCOLII
• IN VIZOR – EVENIMENTE SCOLARE
• CREEZ, DECI EXIST!
• SUBIECTUL NUMARULUI – VIZITA LA COMUNITATILE
DE RUSI-LIPOVENI DIN MOLDOVA SI BRAILA
• SA NE CUNOASTEM TARA – EXCURSIE IN NORDUL
MOLDOVEI (BUCOVINA)
• CALEIDOSCOP SCOLAR
• MULTICULTURALITATE
• TIMP DE PAUZA
• POVESTEA DE FINAL – POVESTEA “ZILEI ARMATEI”

Colectivul revistei la Mănăstirea Humor Colectivul revistei la C.R.L.R. Fălticeni

1
EDITORIAL – “e-VACANŢĂ 2007”

„Proiectul “e-Vacanţă 2007” a fost organizat în cadrul Programului “Economia


bazată pe Cunoaştere”, derulat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei şi Ministerul Educaţiei,Cercetării şi Tineretului şi s-a adresat şcolilor-
pilot din proiectul “Economia bazată pe Cunoaştere”.
“e-Vacanţă”, ediţia a II-a, a avut ca scop consolidarea practicilor pozitive ale
primei ediţii si a competenţelor formate prin cele 7 activităţi propuse în „e -Vacanţă
2006” şi dezvoltarea de activităţi complementare, definite de utilizarea creativă a
computerului, comunicare şi dezvoltarea de comunităţi de practică pedagogică
modernă.
Proiectul a constat în organizarea şi derularea la nivelul şcolilor pilot a unui
număr de 5 activităţi,menţionate mai jos, în intervalul 15 iunie – 1 septembrie 2007:
Şcoala mea, comunitatea mea; Micii jurnalişti; Şcoala resursă; PAPI Voluntar şi
Şcoala părinţilor.
Şcoala noastră a participat cu un număr de 3 cadre didactice şi 39 de elevi (20
şcoala Jurilovca, 19 şcoala Vişina). In paralel proiectul s-a desfăşurat şi la şcoala
Sălcioara. Au fost realizate toate cele 5 activităţi, cu precădere PAPI Voluntar şi
Şcoala mea, comunitatea mea.
Varietatea activităţilor şi dăruirea unor participanţi a făcut ca „e-Vacanţă 2007”
să fie o realizare pentru şcoala noastră şi unele activităţi să aibă continuitate şi-n
viitor.”
prof. STOENICĂ VASILE-MARCEL
„ În urma acestui proiect am învăţat lucruri interesante despre trecutul satului
nostru. Mi-a plăcut că am fost la schit şi în vizită la bunicile noastre, am făcut poze şi
ne-au povestit despre viaţa lor, am învăţat reţete, poveşti şi poezii.”
ROMANOV CRISTINA – VIII A
„ A fost o plăcere să particip la acest proiect pentru că nu am stat acasă plictisită
ci am lucrat alături de colegii mei şi de domnul diriginte. A fost de muncă, dar în
acelaşi timp m-am şi distrat, mai ales atunci când am fost la cetatea Argamum, de la
Doloşman. Atunci când am fost „pe teren”, la bunici, am aflat mai multe despre
vremurile de atunci şi am învăţat să le respect mai mult. A fost super !”
FEODOT OTILIA – VII B
„Mi-a plăcut la „e-Vacanţă” pentru că am avut teme interesante, am aflat noutăţi,
am vizitat locuri frumoase şi am făcut multe poze şi prezentări Power Point.”
CONDRAT ANDREI – VI

„La proiectul acesta a fost foarte frumos. Am învăţat câte ceva despre trecutul
satului, iar unele chestii m-au impresionat. A fost super tare !”
CAMINEŢCHI BIANCA – VII A

2
„e-Vacanţa m-a ajutat să nu mă plictisesc în această vacanţă, ultima petrecută de mine la
această şcoală. Acest proiect ne-a antrenat ca în timpul vacanţei să nu uităm de şcoală şi ne-a
învăţat lucruri noi care ne vor ajuta în viitor. Vreau să le mulţumesc celor care au coordonat
proiectul şi ne-au îndrumat în această aventură numită „Explorarea satului Jurilovca şi a
împrejurimilor”. Mulţumesc pentru aceste clipe minunate !”
USTINOV AUGUSTINA - IX
„A fost o experienţă interesantă. Ne-am dezvoltat cunoştinţele în legătură cu ruşii-lipoveni,
dar şi cu alte lucruri, cum ar fi utilizarea calculatorului. Mi-a plăcut că am fost pe la bunici,
am cules informaţii despre trecutul lor, am făcut multe poze. În urma acestui proiect am
căpătat mai multă experienţă. Sper să se mai repete !”
ARHIP CRISTINA – VIII A
„Mi-a plăcut foarte mult la acest proiect care m-a ajutat să îmi ocup timpul cu ceva util şi să
nu mă plictisesc în vacanţă. Mi s-au părut interesante vizitele la cetatea Argamum, la bunici şi
la schit, deoarece am aflat multe lucruri noi.”
VASILE EMILIA – VII B

PAPI Voluntar la Adobe Lut 2007 Micii jurnalişti la Schitul din Jurilovca

Micii jurnalişti în vizită la


bunici Elevii şcolii Vişina la “e-Vacanţă 2007”

3
INTERVIU CU DOAMNA SECRETARA, TURCU EUGENIA
REPORTERUL Când aţi început cariera de secretară ?

Într-o zi frumoasă de toamnă din anul 1977.


D-na TURCU

Care este relaţia dumneavoastră cu majoritatea cadrelor


REPORTERUL didactice ?

D-na TURCU O relaţie profesională, bazată pe prietenie, reciprocitate.

REPORTERUL Cum rezistaţi stresului şi tuturor cerinţelor ce trebuie


executate ?
D-na TURCU
Cu multă calmitate, devotament faţă de profesie.
„Nu există ocupaţie mai rodnică decât aceea care ne ajută
să ne cunoaştem pe noi înşine.” - Descartes

REPORTERUL
Ce le-aţi recomanda celor care ar dori să vă urmeze
meseria ?
D-na TURCU
Să aibă harul de a comunica cu persoane din diferite
categorii sociale, răbdare şi multă seriozitate.
REPORTERUL
Activitatea dumneavoastră presupune să interacţionaţi cu
persoane de vârste şi categorii sociale diferite. Ce apreciaţi
mai mult la o persoană ?

D-na TURCU
Da, am precizat acest lucru la întrebarea anterioară şi
apreciez în mod deosebit corectitudinea, bunul simţ, felul
de comunicare cu semenii, sinceritatea.

REPORTERUL
Ce pasiuni aveţi ?

D-na TURCU
Floricultura, lectura şi călătoriile.

REPORTERUL
Şi pentru elevi, un sfat ?

D-na TURCU
Să-şi respecte părinţii, dascălii, fără aceste
persoane deosebite nu-şi vor atinge ţelul în viaţă.
Reporter – Feodot
Otilia-VII B 4
IN VIZOR-
VIZOR-INFO SCOLAR
♦ În perioada 15 iunie – 1 septembrie s-a desfăşurat ediţia a II-a a
proiectului „e-Vacanţă”, iniţiat de M.C.T.I. şi M.E.C.T. (vezi editorialul).
♦ În perioada 27-30 septembrie, 14 elevi şi 2 cadre didactice, membri ai
colectivului redacţional al revistei „Univers Şcolar”, au participat la o
excursie de documentare în nordul Moldovei, în Bucovina. Aceasta a avut
ca scop vizitarea unor obiective turistice din zonă şi cunoaşterea unor
comunităţi de ruşi-lipoveni. Acţiunea a reprezentat una dintre activităţile
proiectului „Vedem, scriem şi toţi citim”, proiect finanţat de Banca
Mondială, prin Proiectul de Învăţământ Rural, care s-a ocupat de
asigurarea cazării şi mesei participanţilor. Transportul a fost asigurat de
Comunitatea Ruşilor-Lipoveni din România, filiala Jurilovca. Mai multe
în articolele revistei dedicate acestei activităţi.
♦ Pe data de 6 octombrie, ca o continuare a activităţilor PAPI Voluntar, din
cadrul proiectului „e-Vacanţă”, s-a desfăşurat o excursie pe lacul Sinoie,
la Periboina. Din păcate, din cauza condiţiilor meteo dificile şi a apei
scăzute, accesul până la Periboina nu a fost posibil. Totuşi, pregătirea
micilor ghizi voluntari a continuat în sala de calculatoare a şcolii, pe data
de 7 octombrie, cu prezentarea Complexului lagunar Razim-Sinoie de
către managerul RECL Jurilovca, Condrat Paul, şi profesorul de
geografie, Stoenică Vasile-Marcel.
♦ Cu ocazia acţiunii sportive „Crosul Toamnei”, organizat la Tulcea în data
de 6 oct., şcolile Jurilovca şi Sălcioara au participat cu un număr de 9
elevi pregătiţi de doamna de educaţie fizică, Ivanov Victoriţa. Elevii
noştri au obţinut rezultate foarte bune prin: Mihailov Florian (VIII A) –
locul I, Dan Eliza (VI) – locul III, la categoria de vârstă Junior 3.
♦ Pe 25 octombrie, cu ocazia Zilei Armatei, s-au depus flori şi s-a ţinut un
moment artistic la Monumentul ostaşilor căzuţi în al II-lea război
mondial, din localitate. Au participat elevi ai claselor I-IV şi a VIII-a.
♦ Cu ocazia zilelor diversităţii etnice, pe data de 28.10 grupul „Cibis”,
condus de d-na educ. Zaiţ Paula şi d-na înv. Nicanov Glafira, a susţinut
un program artistic la Muzeul Satului din Bucureşti, casa lipovenească.
♦ La începutul lunii noiembrie va avea loc inaugurarea laboratorului
fonetic din cadrul şcolii noastre. Realizarea acestuia a fost posibilă
datorită câştigării unui proiect pe Granturi de Dezvoltare Şcolară, de cca.
10 000 $. Amănunte în numărul viitor.

Diplomele obţinute
de Mihailov Florian,
locul I, şi Dan Eliza,
locul III, la Crosul
Toamnei, Tulcea

5
IMAGINILE VORBESC

La Mausoleul Mărăşeşti La şcoala din Ostra, jud. Suceava

La Ostra, pe muntele Ciuha Mănăstirea Voroneţ

La cetatea Sucevei La monumentul lui Bogdan I, Rădăuţi

6
Mormântul lui Ştefan cel Mare de la Putna La Mănăstirea Suceviţa

La centrul de ceramică Marginea, Suceava Biserica de rit vechi din Gura Humorului

La sediul comunităţii din Fălticeni Întâlnirea copiilor la comunitatea din Brăila

7
CREEZ,DECIEXIST!
CREEZ,DECIEXIST! 
Rubrica acestui număr este una mai specială cuprinzând lucrări pe calculator ale elevilor
din clasele I-IV, de la Şcoala Vişina, realizate in cadrul proiectului “e-Vacanţă”, activitatea
Şcoala resursă, dar şi lucrări ale unor elevi din Jurilovca.

SECT
SE CTIUNEA
CT IUNEA DESEN

Iarna la ţară-Dumitru Marcel-IV Vişina În pădure-Chiriţă George-IV Vişina

Peisaj-Tudorache Georgiana şi Friptu


La baltă-Condrat Eva-IV Vişina Teodora-I Vişina

8
Apus de soare-Friptu Andrei-II Vişina Toamna-Chiriţă Georgiana-IV Vişina

Balta-Petcu Virgil-II Vişina Comete şi meteoriţi-Tănase Dumitru-II

Omul de zăpadă-Chiriţă Georgiana-IV Steagul României-Heremciuc Nicu-IV

La pescuit-Zaiţ Alexandra-III Camera mea-Halca Ana-IV

9
SECTIUNEA LITERARA
L ITERARA

ANOTIMPURILE

Natura a adormit LA CALCULATOARE


Iarna rece a sosit,
Săniile au ieşit. Într-o zi de august din vacanţa de
vară doamna noastră învăţătoare,
Ghiocelul s-a mişcat cea bună şi grijulie, interesată de
Iarna rece a plecat, învăţătura noastră, ne-a adus la sala
Primăvara s-a sculat cu calculatoare. Acolo noi ne-am
Bucuroasă ne-a vizitat. jucat, am scris, am desenat şi ne-am
distrat minunat. Doamna ne-a
Căldura a venit, explicat cum să lucrăm pe
Primăvara a fugit, calculator şi cât este de folositor
Vara veselă s-a tolănit. pentru noi. Acum noi plecăm acasă
Toamna s-a ridicat bucuroşi. A fost o zi minunată!
Vara s-a culcat,
Frunzele au ruginit Condrat Eva–clasa a IV-a Vişina
Natura a adormit.

Chiriţă George-clasa a IV-a Vişina

IN VACANŢA MARE

In aceasta vacanta m-am simtit foarte bine si a fost un timp foarte, foarte frumos.
La inceputul lunii iulie am fost la Constanta in statiunea Mamaia.
Acolo am facut o baie buna in MAREA NEAGRA. Apa era limpede, curata si la gust
sarata.
Am facut plaja si am vizitat o expozitie de reptile. Acolo am vazut serpi, soparle si
crocodili, dar si o pereche de maimute. In luna iulie am fost la Capul Dolosman, unde
am urcat pe cetatea care este sus pe stanca si este un peisaj frumos. De acolo se poate
vedea insula Bisericuta.
Am fost cu verisorii mei si ne-am scaldat. Aici era apa curata si dulce.
Acum ma pregatesc pentru scoala. M-am mutat in satul acesta si voi invata in Scoala
JURILOVCA. Aici imi place ca ma duc la Internet, ca-i un sat frumos, cu tot ce trebuie,
dar inca imi este dor de prietenii si colegii mei de la Visina.

Chiriţă Georgiana-clasa a IV-a Vişina

10
ÎN VACANŢĂ

Am plecat cu părinţii la Bucureşti, la bunici, apoi la munte, în judeţul Vîlcea, la


Călimăneşti.
Am vizitat mănăstirile: Cozia şi Turnu, Cascada Lotrişor, cetatea românească Arutela. Cea
mai mare distracţie a fost la bazinele cu apă termală. Această apă este fierbinte deoarece
vine din mijlocul pământului unde există lavă vulcanică.
Ne-am întors la Bucureşti şi am cunoscut-o pe doamna Popovici Ana, care ne-a operat de
apendicită.
În Bucureşti am vizitat Muzeul Satului şi Muzeul Antipa.

Friptu Teodora – clasa a III-a Vişina

Simion Ecaterina, vedeta schitului

O vaduva in varsta de 82 de ani reprezinta sufletul schitul. Aceasta este femeia


care are capabilitatea de a creea poezii in limba romana si in limba rusa la aceasta
varsta inaintata. Aceasta le memoreaza nu le scrie. Cu acest dar dansa a reusit sa
convinga primarul sa traga lumina la schit, sa li se asfalteze trotuarul pentru a li se
usura viata.
Aceasta a aparut in mass media de multe ori, chiar una din poeziile sale a ajuns in
Rusia prin intermediul unei reporterite care a venit in Romania.
In ciuda varstei sale inaintate aceasta poate sa si pescuiasca iar memoria sa nu a
lasat-o.
Pentru voia buna de care da dovada aceasta a fost recompensata. Unul care a
recompensat-o este chiar cunoscutul Marius Tuca, de la ziarul “Jurnalul National”,
oferindu-i o suma de bani. A apărut, in 2005, si la Antena 1, tot prin intermediul lui
Marius Tuca.
Aceasta femeie ar trebui sa fie luata drept model pentru ca in ciuda varstei aceasta
mai are aprins “focul tineretii”.
Ustinov Augustina-clasa a IX-a

Copiii şcolii Vişina la “e-Vacanţă” Copiii şcolii Jurilovca la “e-Vacanţă”

11
SUBIECTUL NUMARULUI
VIZITA LA COMUNITATILE DE
RUSI-LIPOVENI DIN MOLDOVA SI BRAILA

În perioada 27-30 septembrie 2007 un grup de 14 elevi, membri ai


colectivului redacţional al revistei “Univers Şcolar”, însoţiţi de prof.
Stoenică Vasile-Marcel şi înv. Nicanov Glafira, au efectuat o excursie
de documentare la câteva dintre comunităţile de ruşi-lipoveni din
Moldova (Gura Humorului, Fălticeni, Manolea) şi la cea din oraşul
Brăila. Excursia a fost organizată în cadrul proiectului “Vedem,
scriem şi toţi citim”, finanţat prin Proiectul de Învăţământ Rural de
către Banca Mondială. Acesta a asigurat plata cazării şi mesei pe cele
3 zile. O contribuţie financiară importantă a venit din partea
Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România care a asigurat plata
transportului. Tot prin intermediul C.R.L.R. am fost puşi in legatură
cu persoanele de contact din aceste comunităţi: d-na Miron Ana la
Gura Humorului, dl. Radion Ivan la Fălticeni şi d-na Jipa Fedosia la
Brăila.
COLECTIVUL REDACŢIONAL

„În această minunată excursie unul dintre lucrurile care mi-a plăcut şi m-a impresionat a
fost faptul că am vizitat şi alte comunităţi de ruşi-lipoveni.
Probabil că nu pentru oricine ar fi fost interesant să afle mai multe despre lipovenii din
diferite colţuri ale ţării, însă pentru mine a fost ceva cu totul special. Poate pentru că sunt
lipoveancă şi îmi doresc să aflu orice are legătură cu asta. Dintotdeauna mi-am dorit să aflu
de la alţii cum se simt ca lipoveni. Bănuiesc că toate persoanele mi-au spus că sunt mândrii
şi că ar vrea tare mult ca fiecare dintre noi să simtă acest lucru.
La comunitatea din Gura Humorului ne-a întâmpinat o doamnă pe nume Ana Miron,
preşedinta comunităţii, alături de care nu puteai să nu te simţi bine. Aici noi am vorbit în
ruseşte, deşi unii copii erau cam stânjeniţi. Am aflat că este cea mai mică comunitate din
România, formată doar din 12 familii, dar pe ei îi uneşte credinţa. Această comunitate s-a
format în urmă cu 130 de ani şi au o biserică mică, dar reprezentativă.
La întoarcere am trecut pe la biserica de rit vechi din Manolea, o altă comunitate de ruşi-
lipoveni din jud. Suceava. Mi s-a părut o biserică superbă. Este mare şi bine îngrijită. Din
păcate nu am reuşit să aflăm mai multe despre ea, deoarece nu am întâlnit pe nimeni, fiind
duminică şi probabil oamenii se odihneau.
Comunitatea din Brăila a fost preferata mea probabil datorită primirii: mai multe tinere
lipovence îmbrăcate în rochii roşii cu nişte cămăşi albe şi cu strălucitoare coroniţe pe cap.
Au dansat foarte frumos. Ne-am împrietenit cu ele şi ţinem legătura chiar şi-n momentul de
faţă.
Mi-ar face plăcere să ne mai întâlnim pentru a putea să ne cunoaştem mai bine. Nu voi
uita niciodată această excursie în care am văzut o mulţime de locuri şi am cunoscut mulţi
oameni.”
FEODOT OTILIA – VII B

12
„În minunata excursie pe care am avut-o am vizitat şi câteva comunităţi de ruşi-
lipoveni deoarece ei nu s-au stabilit numai în Dobrogea ci şi-n alte părţi ale ţării.
Prima comunitate a fost cea din Gura Humorului. Doamna Miron Ana ne-a dat
câteva detalii despre ea. Am aflat că-i cea mai mică comunitate din ţară şi este
formată din 12 familii. Acesta este un exemplu viu de supravieţuire prin credinţă,
aşa cum s-a exprimat doamna Miron. Au şi o biserică, mică ce-i drept, dar nu asta
contează. Contează faptul că deşi sunt puţini au ţinut la religia şi obiceiurile lor! Mi-
ar fi plăcut să stăm mai mult de vorbă, însă doamna era ocupată cu un alt grup de
ruşi-lipoveni, de la Mahmudia. Totuşi am rămas cu impresii plăcute.
A doua comunitate pe care am văzut-o a fost cea de la Fălticeni. Pentru început ne-
am oprit la biserica lor, care-i într-o zonă unde trăiesc numai lipoveni. Este o
biserică nouă, construită acum 5 ani şi mai mică decât cea de la noi. Din păcate nu
are preot permanent, deci slujbele sunt mai scurte. Există un preot, dar care vine să
ţină slujba acolo o dată la trei săptămâni el mergând şi la Suceava şi la Gura
Humorului. Am mai aflat un lucru interesant, faptul că oamenii de acolo nu mai
poartă aşa numitul „pois” la biserică decât foarte rar. S-a renunţat încetul cu încetul
la el.
Domnul Radion Ivan, preşedintele comunităţii, ne-a invitat la sediul ruşilor-
lipoveni, care , la fel, este mai mic ca al nostru. Ne-a spus că mulţi lipoveni au venit
în Fălticeni, din satele mai apropiate, pentru locuri de muncă, apoi în zona unde au
fost nişte iazuri şi-au construit case şi au rămas acolo. Comunitatea are, în prezent,
cca. 100 de familii. Ne-a mai zis că sunt aproximativ 30 de elevi, unii la liceu, care
învaţă limba rusă şi care au participat la olimpiade şi diverse concursuri. Aceşti
elevi folosesc sediul comunităţii ca punct de informare, deoarece are un calculator şi
mai multe cărţi în limba rusă. Tot aici se pregătesc şi programele artistice.
Am fost şi la comunitatea din Manolea, unde am văzut doar biserica pentru că nu
am găsit pe nimeni care să ne dea mai multe informaţii. Această biserică este mare,
cam ca a noastră şi cea mai frumoasă.
Ultima comunitate a fost cea din Brăila. Acolo am fost întâmpinaţi de doamna
Jipa Fedosia, preşedinta comunităţii, mai multe cadre didactice şi eleve care fac
parte dintr-un ansamblu. Prima dată am fost la sediul acestora, un sediu mare,
frumos, unde le-am pus întrebări şi am primit răspunsuri. Ne-au spus că sunt circa
3500 de lipoveni ce trăiesc în mijlocul Brăilei, au patru biserici, o Mitropolie şi o
şcoală pentru ruşii-lipoveni. Fetele cu care ne-am împrietenit ne-au prezentat câteva
dansuri din repertoriul lor. Mi s-au părut foarte interesante, e clar că au depus efort
la ele şi mi-au plăcut mult şi costumele. După aceea am plecat la şcoala lor, Şcoala
nr. 21. Ce mi-a plăcut cel mai mult acolo au fost picturile de pe pereţi ce reprezentau
viaţa ruşilor-lipoveni şi scene din poveşti ruseşti cunoscute.
Am rămas impresionată văzând aceste comunităţi, care unele deşi sunt mai mici
decât a noastră, totuşi ţin la religia lor şi nu vor să şi-o piardă! Acest lucru m-a făcut
să mă simt mândră că sunt lipoveancă şi toţi ar trebui să-şi iubească etnia cu toate
tradiţiile şi obiceiurile ei !”
VASILE EMILIA – VII B

13
Credincioşi de rit vechi la Fălticeni Cu doamna Miron Ana la sediul din Gura Humorului

„Comunitatea de ruşi-lipoveni din Gura Humorului este cea mai mică din România,
aceasta cuprinzând doar 12 familii. Biserica şi sediul comunităţii se află în aceiaşi curte
deoarece sunt foarte puţini. După părerea mea, cred că această comunitate va mai rezista
încă mult timp, deoarece lupta pentru a-şi păstra identitatea, tradiţiile, religia, obiceiurile
este mai acerbă decât în alte comunităţi.
Comunitatea ruşilor-lipoveni din Fălticeni are mai puţin de 300 de persoane. Au o biserică
recent construită, de numai 5 ani. Această biserică este construită dintr-o fostă casă ce înainte
era folosită pentru rugăciune. Preotul vine o dată la 3 săptămâni. Şi sediul comunităţii este
unul mic. Au şi 33 de elevi care studiază limba maternă.”
ŞTEFAN VIOREL – VIII A

„În timpul excursiei noastre am


„În plină toamnă, Bucovina te vizitat mai multe comunităţi ale
impresionează cu tabloul floral ce ruşilor-lipoveni. Primul a fost cel din
împodobeşte curţile şi balcoanele oamenilor Gura Humorului. Aici o doamnă ne-a
gospodari din zonă. povestit câte ceva despre tradiţiile
În Gura Humorului, unde este cea mai mică ruşilor-lipoveni din zonă.
comunitate de etnici ruşi-lipoveni, d-na Ana O altă comunitate vizitată a fost cea
Miron ne povesteşte despre lipovenii de aici, din oraşul Fălticeni. Aici au un sediu
dar şi despre înţelesul cuvântului Bucovina. frumos şi reprezentativ pentru etnia
„buc” în limba rusă înseamnă „fag” şi de noastră. În sediu învaţă obiceiuri şi
aici Bucovina – Ţara Fagilor. cântece copiii lipoveni ce duc mai
Chiar dacă sunt puţini etnicii din zonă departe tradiţiile noastre.
păstrează cu stricteţe obiceiurile şi portul Cel mai mult mi-a plăcut la Brăila.
ruşilor-lipoveni. Casele sunt foarte îngrijite Aici ne-au întâmpinat mulţi oameni,
şi se observă specificul caselor lipoveneşti. în frunte cu corul de copii al
Mica biserică este foarte primitoare. Drept comunităţii. Ei ne-au prezentat câteva
dovadă aici ne-am întâlnit cu un grup de din dansurile lor, care m-au fermecat.
ruşi-lipoveni din Mahmudia. Avem multe de Au fost nişte copii minunaţi!
învăţat de la această comunitate şi de la toţi Toate aceste vizite au fost o
bucovinenii !” experienţă frumoasă.”
înv. NICANOV GLAFIRA ALISTARH OXANA – V A

14
„În a doua zi a excursiei noastre am vizitat comunitatea ruşilor-lipoveni din Gura
Humorului. Acolo ne-a întâmpinat o doamnă foarte ospitalieră care ne-a vorbit despre
ruşii-lipoveni din localitate. Ne-a spus că este cea mai mică comunitate din România având
doar 12 familii dar o vechime de peste 130 de ani.
La întoarcere am vizitat comunităţile din Fălticeni, Manolea şi Brăila.
Comunitatea din Fălticeni este una mică fiind aproximativ 100 de familii de ruşi-lipoveni.
Biserica de acolo a fost construită în 2002 şi nu are preot permanent. Din portul tradiţional
a fost scos „poisul”. În prezent 33 de elevi învaţă limba rusă. Majoritatea sunt olimpici şi
sunt din Manolea. M-a impresionat faptul că acei copii vor să înveţe limba maternă şi nu
vor să-şi piardă tradiţiile, în schimb m-a întristat faptul că au renunţat la „pois”.
Am avut o oprire şi la Manolea, am văzut biserica, care este foarte mare şi foarte
frumoasă, dar din păcate nimeni nu ne-a vorbit despre ea.
Comunitatea din Brăila este foarte mare. Acolo ne-au întâmpinat nişte profesori de la
şcoala nr. 21, unde învaţă ruşii-lipoveni din oraş, o parte din grupul de dansuri al
comunităţii şi alte persoane. Costumele fetelor ce au dansat au fost foarte frumoase. Dacă aş
mai avea ocazia să merg într-o astfel de excursie aş merge din toată inima.”
ROMANOV CRISTINA – VIII A

„Fălticeniul are o comunitate de aproximativ 300 de ruşi-lipoveni. Biserica de rit


vechi este una nouă, de doar 5 ani. Este o biserică mică, pe locul unei foste case, dar se
încearcă construirea uneia mai mari. Majoritatea slujbelor se ţin fără preot, el venind
doar o dată la 3 săptămâni. Impresia mea despre Fălticeni a fost una bună, deoarece e
bine că mai există aceşti ruşi-lipoveni care păstrează tradiţiile şi obiceiurile şi că sunt
elevi dornici să înveţe limba rusă. Singurul lucru care m-a dezamăgit a fost acela că din
portul bisericesc lipseşte „poisul”.
În localitatea Manolea am vizitat doar biserica, din exterior. Din păcate nu a avut
cine să ne povestească despre ea. Tot ce ştiu e că mi-a plăcut mult construcţia în sine.
La Brăila am fost la comunitatea ruşilor-lipoveni, unde de asemenea, mi-a plăcut
mult pentru că este foarte mare şi totodată primitoare.
Am avut ocazia să cunoaştem o parte din grupul de dansuri şi muzică de la
comunitate. Am fost impresionaţi de costumele pe care le poartă (sunt foarte frumoase)
şi de tot ceea ce ştiu. Aş vrea şi eu să fac aşa ceva !”
ARHIP CRISTINA – VIII A

La biserica de rit vechi din satul Manolea Dansatoarele şcolii nr. 21 din Brăila

15
CALE
CALEID
LEIDOS
IDOSCO
OSCOP
S
COP
SCOL
P
SCOLAR
COLAR

AR

LITERATURĂ

LITERATURĂ

GEORGE
BACOVIA

GEORGE
BACOVIA

Despre George Bacovia, pe numele sau real George Vasiliu, s-a spus ca e un simbolist dar ca
isi depaseste epoca, apartinand poeziei române moderne.
Este strans legat de Bacau, unde s-a nascut in ziua de 17 septembrie 1881, fiu al
comerciantului Dimitrie Vasiliu si al Zoei Vasiliu.
1889-1890 urmeaza clasa I la un pension din Bacau;
1891-1894 urmeaza cursurile la scoala primara Domneasca nr. 1 din Bacau;
1894 se inscrie la gimnaziu Ferdinand din Bacau;
1898 isi pune pe note cateva poezii, precum si altele de Mihai Eminescu si Stefan Petrica. Se
dovedeste foarte bun executant la vioara si la alte instrumente din orchestra scolii, pe care o
dirijeaza;
1899 obtine locul i pe tara la concursul "Tinerimii romane" pentru "desen artistic de pe
natura". Ii apare in Literatorul din 30 martie poezia "Si toate", scrisa cu un an inainte;
1900 se inscrie la scoala militara din Iasi, dar se retrage in al II-lea neputand suferii
disciplina cazona. Compune poezia "Plumb", finisata in 1902. Scrie poezia "Lacustra",
desavarsita in 1906;
1903 absolva liceul din Bacau;
1907 se inscrie la Facultatea de drept din Iasi si reincepe cu anul I. Ramane la Iasi si anul
urmator;
1911 obtine diploma de licenta in drept si se inscrie in baroul din Bacau;
1912 colaboreaza la revista "Romanul literar";
1915 editeaza la Bacau, in colaborare, revista "Orizonturi noi". Publica poezii, proza,
recenzii sub mai multe pseudonime. Strange relatii de prietenie cu Alexandru Macedonskii;
1923 premiat de Ministerul Artelor pentru volumul "Plumb";
1926 tipareste pe cont propriu la Bacau, revista "Scantei galbene" la care-i apare volumul
"Bucati de noapte";
1928 se casatoreste cu Agatha Grigorescu si se stabileste la Bucuresti, unde sotia sa este
profesoara. Aici va ramane pana la sfarsitul vietii;
1934 premiul national de poezie este acordat lui Bacovia si lui Arghezi;
1944 apare un volum de opere, care aduna toate ciclurile tiparite anterior;
1946 publica volumul "Stante burgheze";
1956 i se publica volumul "Poezii";
1957 moare in ziua de 22 mai, in locuinta sa din Bucuresti.

16
LACUSTRĂ
De-atâtea nopţi aud plouând,
Aud materia plângând...
Sânt singur, şi mă duce un gând
Spre locuinţele lacustre.
Şi parcă dorm pe scânduri ude,
În spate mă izbeşte-un val ...
Tresar prin somn şi mi se pare
Că n-am tras podul de la mal.
Un gol istoric se întinde,
Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc...
Şi simt cum de atâta ploaie Casa memorială din Bacău
Pilonii grei se prăbuşesc.
De-atâtea nopţi aud plouând,
Tot tresărind, tot aşteptând...
Sânt singur, şi mă duce-un gând
Spre locuinţele lacustre.

de GEORGE BACOVIA

ISTORIE

ISTORIE

ECATERINA
CEA
MARE


ECATERINA
CEA
MARE

Imparateasa a Rusiei intre 1762-1796. Pe numele intreg Sophie Augusta Fredericka de


Anhalt-Zerbst. S-a nascut in 21 aprilie 1729, la Stettin (Szczecin), Polonia.


Tineretea.

La 1 ianuarie 1744, împarateasa Elisabeta I, fiica lui Petru I al Rusiei Petru cel
Mare, o cheama la Curtea Imperiala pe Sophia însotita de mama sa, cu scopul de a vedea
cum
decurge întâlnirea dintre mostenitorul împaratesei, Peter-Ulrich, fiul surorii sale

si tânara printesa, în vederea casatoriei. Ajunsa în Rusia, Sophie câstiga repede
Anna,
simpatia împaratesei, se impune demnitarilor, câstiga simpatia celor slabi si a celor tari,

pentru aceasta trebuind sa devina o adevarata femeie rusoaica, ca una nascuta pe acest

Din ordinul împaratesei, se stablileste data de 28 iunie 1744 pentru convertirea
pamânt.

la religia ortodoxa, când primeste si prenumele de Ecaterina, care este si prenumele
Sophiei
mamei actualei tarine.

Casatoria si Incoronarea. La 21 august 1745 are loc casatoria dintre printesa de Anhalt-

Zerbst, devenita Marea Ducesa a Rusiei Ecaterina, si Marele Duce Petru. Ecaterina
descopera, încetul cu încetul, cumplita fata a Elisabetei, în spatele imaginii idealizate a

tarinei cu inima mare, tot asa descopera, zi de zi, adevarata Rusie, barbara, cruda, jalnica,

de aparenta de civilizatie. Ecaterina are 3 copii, Pavel Petrovici, Anna si Aleksei,
dincolo
niciunul cu tarul Petru al III-lea.
17
Ecaterina decide ca încoronarea ei sa aiba loc la 22 septembrie 1762, la Moscova. Atunci când

convoaca pentru prima oara Senatul la Palatul de Vara este îngrozita de tabloul situatiei
financiare si sociale a tarii. Ia masura înfiintarii unei banci de emisiune, care imprima hârtie-

moneda în functie de cerintele trezoreriei imperiale.


Începe o corespondenta cu Voltaire care va dura 15 ani, pâna la moartea filosofului francez.

Ecaterina îsi doreste sa fie demna de elogiile pe care i le aduce Voltaire: sa guverneze ferm
dupa idei liberale. Dupa moartea lui Voltaire, la 30 mai 1778, ea achizitioneaza biblioteca

acestuia care ajunge la Ermitaj alaturi de biblioteca lui Diderot. Considerându-se


continuatoarea operei lui Petru cel Mare, este dornica sa faca un monument pe care sa-l
consacre gloriei predecesorului ei. Inaugurarea statuii din bronz reprezentând pe Petru cel

Mare va avea loc la 7 august 1782. Pe soclu e gravat "Lui Petru I, Ecaterina a II-a".

Reformele. În 1763, pune bazele unor proiecte: un azil de copii orfani, o scoala de moase, un

stabiliment de igiena populara, un institut de educatie pentru fiicele de nobili (faimosul Institut
Smolnâi). Aduce muncitori germani sa cultive pamânturile Ucrainei si ale Volgai. Spera ca

prezenta pe pamânt rusesc a acestor straini cinstiti, sobri si activi sa-i incite pe taranii rusi si sa

le fie un exemplu. Cheama în Rusia, medici, dentisti, arhitecti, ingineri, mestesugari.


Înfiinteaza o Academie de Stiinte. Începe ceea ce ea considera a fi marea împlinire a vietii sale,

Nakazul sau , Instructiune în vederea elaborarii unui Cod al legilor. În toamna anului 1766, îsi

prezinta ea însasi opera Senatului.


Succese internationale. Atunci când August al III-lea al Poloniei moare, îl pune pe tron pe
fostul ei amant, Stanislaw Poniatowski sub numele de Stanislaw-August. Franta si Austria,

intimidate de fortele rusesti masate la granitele Poloniei nu intervin. Polonia, aservita Rusiei,

accepta o alianta polono-rusa contra Turciei, o rectificare a frontierelor în favoarea Rusiei si


admiterea crestinilor ortodocsi în functii publice.

În 1768 Imperiul Otoman declara razboi Rusiei. În iulie 1774, dupa sase ani de razboi cu

Turcia, se semneaza tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi. Rusia obtine fortaretele de pe


malul Marii Azov, protectoratul asupra Hanatului Crimeii, Kabarda si stepa dintre Bug si
Nistru, accesul la Marea Neagra si la Marea Egee, o despagubire de razboi de patru milioane si

jumatate de ruble si dreptul de a veghea asupra libertatii religioase a supusilor crestini ai


sultanului. La 21 iulie 1783, tarina anunta, printr-un manifest, anexarea Crimeii. Rusia
controleaza acum si Marea Neagra.

În 1787, sultanul someaza Rusia sa restituie Crimeea. Este refuzat si asta înseamna razboi.

Anglia si Prusia se declara de partea Portii Otomane; Franta îsi proclama neutralitatea. În

ianuarie 1792, la Iasi este semnata pacea dintre Rusia si Turcia. Tratatul lasa Rusiei întregul
teritoriu situat între Bug si Nistru, recunoaste oficial ca regiunile Crimeea si Otsakov sunt

rusesti si confirma acordurile de la Kuciuk-Kainargi.


Sfarsitul. La Sankt-Petersburg, la Palatul de iarna, în 6 noiembrie 1796, se stinge din viata.


Procurorul general Samoilov anunta "Împarateasa Ecaterina a murit si fiul sau, împaratul
Pavel, a urcat pe tron."

Trăsura încoronării

18

BIOLOGIE

BIOLOGIE

FLOAREA
DE
COLŢ

BIOLOGIE

FLOAREA
DE
COLŢ

Intalnita

altadata si-n locuri mai domoale, astazi



de colt s-a refugiat spre culmi, cotloanele
floarea
muntilor calcarosi, colti de stanca sau prin jgheaburi

inaccesibile.
Se
intalneste cel mai adesea cu caprele negre si
ursii
care parca stiu ca este o planta ocrotita inca din
1933. Numele sau stiintific, Lentopodium alpinum,

din limba greaca: leon-leu si podium-laba. In
provine

ea creste inalta si deasa, iar in Carpati e este
Tibet
scunda, rareori depasind 20 de cm. Din solul stancos

se inalta tulpina cu frunze inguste, purtand inspre


varf
steluta inflorescenta. Aceasta este formata din
pana
la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule
flori. Toate partile aeriene ale plantei sunt acoperite

fini si desi. Infloreste in iulie-august.
de peri

in zonele muntilor inalti din sudul Europei
Creste
(Alpi,

Apenini, Pirinei, Carpati, Balcani) si in muntii
din Asia Centrala si de Est. In spatiul romanesc

insular . Astfel poate fi admirata in Muntii
apare

Maramures si Rodnei, Obcinile Bucovinei, Muntii


Ceahlau. Mai rar o gasim in M-tii Ciucas, Vrancei,

Leaota, Fagaras, Retezat, Tarcu si Trascau.
Bucegi,

poarta diverse denumiri: albumita, canafi,
Popular
floarea

doamnei, rimnic, steluta, floarea reginei.
Planta este amenintata cu disparitia din cauza

ei de catre turisti si de aceea se interzice
culegerii
prin
lege ruperea ei, fiind declarata monument al
naturii.

CH

CHIMIE

CHIMIE
-
IMIE
-
DIAMANTUL

DIAMANTUL
UL


Diamantul este incolor, straveziu, cand este pur. Cand contine urme

de alte minereuri poate capata diverse culori.


Formarea diamantelor naturale necesita conditii extraordinare si

anume temperaturi si presiuni uriase. Diamantele s-au nascut in

straturile mai adanci ale scoartei terestre. Fiecare atom de carbon

dezvolta 4 valente identice, dirijate uniform in spatiu dupa forma
tetraedrica. Astfel diamantul are o structura cristalina ce ii confera

proprietati optice deosebite. O alta proprietate a diamantului o

reprezinta duritatea foarte mare. Din aceasta cauza este de neinlocuit
la fabricarea de scule pentru taiat, gaurit sau slefuit. Diamantul este

rau conducator de elecricitate si lumina. Este mult mai putin reactiv

decat carbunele negru si grafitul, cu care se inrudeste.

19
Din pacate exista foarte putine depozite de

diamante naturale pe suprafata Pamantului. Africa


de Sud, Australia si Rusia ofera o mare parte din


productia mondiala.

Fiind considerat o "piatra pretioasa" are o mare


valoare si de aceea se foloseste in industria


bijuteriilor. Printre cele mai renumite diamante


sunt: Cullinan-Africa de Sud, Excelsior-Africa de

Sud, Incomparable-Congo, Presidente Vargas-


Brazilia, Grand Mogul-India, Koh-i-Nor-India,


Hope-India, Regent-India.

GEOGRAFIE

GEOGRAFIE
-
GEOGRAFIE
-
TORNADELE


TORNADELE


de tornada provine din latinescul "tonare", care inseamna "a tuna". Acestea sunt
Termenul
perturbatii

atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul
unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul

terestre.
suprafetei

Tornadele variaza in diametru de la cateva zeci de metri la aproximativ 2 km, avand un


diametru mediu in jur de 50 de metri. insa s-au inregistrat si tornade cu diametre mult mai
mari.
Viteza vantului la nivelul solului este cuprinsa intre 60 km/h si 500 km/h, aceasta din
urma
fiind devastatoare. Cele mai puternice tornade pot matura casele de pe fata pamantului,
pot distruge

cladiri din caramida, pot ridica in aer masini si chiar autobuze. Nu exista aproape
nici un fenomen natural atat de devastator ca tornadele. Apar aproape fara nici un

la orice ora din zi si din noapte. Se pot declansa in orice luna a anului daca exista
avertisment

care sa le favorizeze.
conditii
Pentru a considera un vartej, un vant in spirala sub forma de palnie, drept o tornada, acesta

trebuie sa fie in contact cu suprafata terestra si norul care produce furtuna.


Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de conditii climatice. Majoritatea meteorologilor
considera

insa ca aceasta se declanseaza ca urmare a ciocnirii curentilor de aer cald si rece care
formeaza o suprafata circulara de presiune atmosferica scazuta, dar acesta este un raspuns

general.

Tornadele se formeaza la baza norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste
cu cel cald si umed si sunt asuciate intotdeauna cu puternice furtuni. Aerul cu un front

atmosferic scazut are tendinta sa se ridice si sa creeze u curent vertical puternic. Acest curent
atrage
aerul cald de la nivelul solului care se invarte din ce in ce mai rapid si absoarbe aerul
din imprejurimi

ca un aspirator. In cazuri extreme aceste curente puternice de aer pot atinge
viteze de 500 km/h si chiar 800 km/h.
Cele
mai puternice tornade se declanseaza in conditiile unor furtuni "super-celula". Norii

ai furtunilor de acest tip pot fi detectati pe radarele meteorologice, avand o circulatie
rotativi
bine definita. Norii uriasi "super-celula" ating inaltimi mai mari decat ale Muntelui Everest,

au un diametru intre 10 si 16 km, sunt de lunga durata, de pana la cateva ore si se deplaseaza
mii de
kilometri, producand cateva tornade.

20

FIZICĂ

FIZICĂ

FIZICĂ

BECUL
LUI
EDISON

BECUL
LUI
EDISON


Multumita unor combinatii speciale a pompelor de aer, in octombrie

1879, Edison a obtinut un vid (o rarefiere in balon) aproape de o
milionime de atmosfera (cu mult mai putin decat vidul pe care tehnica

il poate obtine azi; pe atunci o foarte mare realizare).

Intr-una din noptile sale de munca din acea perioada, Edison , in
laboratorul sau cugetand la una din problemele obisnuite, ce nu-i

dadeau pace, framanta distrat intre degete un cocolos de funingine,

amestecat cu smoala, pe care il folosea la telefon. In timp ce gandurile

inventatorului zburau departe, degetele lui turteau si rasuceau
cocolosul intr-un firicel tot mai subtire. Cand Edison a privit

intamplator firul, i-a trecut prin minte sa incerce acest fir la lampa

electrica. Spre marea satisfactie a lui Edison experienta facuta imediat
a dat rezultate bune. A continuat sa experimenteze filamentele de

funingine, in diferite compozitii si diferite forme. Dupa numeroase

experiente Edison a confectionat o lampa cu fir de bambus carbonizat

in forma de potcoava introdus intr-un balon de sticla din care a
evacuat cu grija tot aerul.

La 21 octombrie 1879, Edison a conectat lampa la circuitul electric,

in lampa s-a aprins lumina. Edison a marit intensitatea curentului,
asteptand ca firicelul subtire sa nu mai suporte caldura pana la

incandescenta. Lumina s-a facut insa mai stralucitoare. Edison a

continuat sa maresca intensitatea curentului electric, pana a ajuns la

temperatura de topire a diamantului. Abia atunci filamentul nu a mai
putut rezista si lampa s-a stins.

Asa s-a nascut becul electric cu filament de carbune una din cele mai
Thomas Alva Edison mari inventii ale secolului al XIX-lea. Cu toate acestea au mai fost

necesare inca aproape 13 luni de munca si cheltuieli de peste 40.000 de
dolari pana ce lampa a fost intr-atata perfectionata incat sa poata fi

pusa in practica pe scara larga.

21

SĂNĂTATE
-

SĂNĂTATE
-
ACNEEA

SĂNĂTATE

ACNEEA

Acneea este o boala comuna, partial determinata genetic, observata

mai ales in perioada pubertara, dar si la adulti. Este o afectiune

polimorfa in care coexista leziuni retentionale si inflamatorii adeseori


pe fond de piele seboreica.

Lezionile de acnee introduc o crestere a reactivitatii emotionale cu

instabilitate, stres si chiar dismorfofobie.


Este indispensabil ca pacientul sa fie indrumat spre dermatolog, sa

se discute cu acesta, sa-i fie explicata evolutia bolii si sa fie eradicate

ideile preconcepute. Dermatologul defineste gravitatea bolii si

stabileste in functie de aceasta strategia terapeutica.


Ce nu trebuie facut in acnee:

nu trebuie utilizate substantele degresante;

nu trerebuie utilizate preparate cu sulf;


nu trebuie utilizate sapunuri antibacteriene;

nu trebuie folosite preparate antibiotice locale altele decat cele pe

baza de eritromicina;

nu trebuie prescrise regimuri alimentare, studii clare aratand


inutilitatea lor;

nu trebuie facuta vaccinoterapie, aceata avand chiar riscuri;

nu trebuie utilizata radioterapia;


nu trebuie utilizate in exces farduri, fonduri de ten si pudre.

SPORT

SPORT

SPORT

JOCUL
DE
BASCHET


JOCUL
DE
BASCHET

Baschetul este unul dintre cele mai raspandite jocuri sportive din
lume; se caracterizeaza prin finetea, precizia si fantezia exercitiilor

tehnice si tactice, prin talia inalta si calitatile fizice deosebite ale

sportivilor. Toate acestea se imbina cu o lupta sportiva ce necesita

spirit de echipa si de sacrificiu, inteligenta si rezistenta nervoasa.


Istoric.

Vechile populatii incase, maya si aztece practicau un joc in care

mingea era aruncata intr-un inel de piatra suspendat orizontal pe un


zid. Bastinasii din Florida aveau o tinta formata dintr-un cos de

nuiele si-l plasau in trunchiuri de copac.

In anul 1891, un tanar asistent de la colegiul Springfield, din statul

Massachusetts, SUA, pe numele sau James A. Naismith, incercand sa


faca mai variate lectiile de educatie fizica ale studentilor, cu un

continut mai atractiv si mai dinamic, fara conditii materiale

deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli


noi si a inlocuit poarta cu cosul suspendat pe un perete. Astfel a luat

nastere sportul caruia i s-a spus apoi bascket-ball.


22
La inceput echipele erau alcatuite din cate 50 de jucatori, apoi numarul s-a redus treptat

pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucatori pe teren. Jocul se raspândeste în


Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). În
1932 se constituie Federatia Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.) si din 1935 se

disputa campionatele europene (la care a participat si tara noastra).


Baschetul in Romania. Romania s-a aflat printre cele 8 tari membre fondatoare ale

forului mondial alaturi de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia
si Portugalia.

La noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in 1920. Pina in 1923,

baschetul se practica in special in liceele din capitala, organizindu-se sporadic competitii


interscolare.

Incepand cu anul 1928 se constituie diferite echipe, exclusiv masculine, la cluburile


Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R. Federatia Romana de Baschet si Volei ia fiinta in

1931. Tot atunci este organizat si primul campionat regional masculin. Dupa 23 august
1944, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport incepe sa aiba caracter de masa,

ca de altfel majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate

republicane (incepand cu anul 1947), se participa la primele Jocuri Balcanice (1946), sunt
organizate anual campionate scolare si universitare precum si festivaluri de minibaschet

pentru copii.

Dintre performantele Romaniei pe plan international mentionam clasarea de 3 ori pe


locul IV la campionatele feminine europene (1964,1966, 1968) si de 2 ori pe locul V la cele


masculine (1957,1967), precum si unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo,

Politehnica Bucuresti, Rapid in cupele europene. In 1981, la Campionatele Mondiale


Universitare echipa de fete a Romaniei s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz,
iar echipa masculina a ocupat locul IV. In 1991 echipa masculina de baschet juniori a

Romaniei a inregistrat cea mai buna peformanta a vreunui lot din Romania la un

campionat mondial de baschet clasandu-se pe locul V la CM de la Edmonton, Canada. Din


lot faceau parte, printre altii, Ghita Muresan, singurul roman care a evoluat in NBA.

MATEMATICĂ

MATEMATICĂ

MATEMATICĂ

PITAGORA
ȘI
TEOREMA
SA

PITAGORA
ȘI
TEOREMA
SA


Pitagora (c. 580 î.Hr. - c.500 î.Hr.) a fost un filozof si
matematician grec, originar din insula Samos, întemeietorul

pitagorismului, care punea la baza întregii realitati teoria

numerelor si a armoniei. A fost si conducatorul partidului

aristocratic din Crotona (sudul Italiei). Scrierile sale nu s-au
pastrat. Traditia îi atribuie descoperirea teoremei geometrice si a

tablei de înmultire, care îi poarta numele. Ideile si descoperirile

lui nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor
imediati.

Pitagora a fost un mare educator si învatator al spiritului

grecesc si se spune ca a fost si un atlet puternic, asa cum statea

bine atunci poetilor, filosofilor (de exemplu, Platon însusi) si
comandantilor militari etc.

23
Pitagora era ionian, originar din insula Samos, dar a emigrat la Crotona, în Italia de sud,
unde a întemeiat scoala ce-i poarta numele, cea dintîi scoala italica a Greciei antice.

Teorema lui Pitagora este una dintre cele mai cunoscute teoreme din geometria plana

(euclidiana). Teorema lui Pitagora afirma ca "în orice triunghi dreptunghic, suma

patratelor catetelor este egala cu patratul ipotenuzei". Daca se noteaza cu si lungimile


catetelor unui triunghi dreptunghic, si cu lungimea ipotenuzei acestuia, atunci teorema lui

Pitagora poate fi formulata algebric astfel: a2+b2=c2.


Teorema lui Pitagora este în acelasi timp si una dintre teoremele cele mai demonstrate

(poate teorema cu cele mai multe demonstratii independente), si una dintre cele mai usor
demonstrabile.

Rubrică realizată de: Feodot Otilia-VII B, Isacov Andreea-VII B, Ghincu Mădălina-VII


A, Cameneţchi Bianca-VII A, Arhip Cristina-VIII A, Romanov Cristina-VIII A, Eftei Iulia-


VII
B, Zuda Mădălina-VII B, Condrat Andrei-VI, Varona Paula-VIII B, Ştefan Viorel-VIII
A, Periţ Anca-VII A, Vasile Emilia-VII B, Voicilă Alina-VII A, Abaianiţ Cristian-VIII A,

Mariniuc George-VIII B


NE
CUNOAȘTEM
ŢARA

NE
CUNOAȘTEM
ŢARA

EXCURSIE

EXCURSIE
ÎN

EXCURSIE
ÎN
BUCOVINA

ÎN
BUCOVINA

BUCOVINA

SEPT.
2007


SEPT.
2007

Aşa cum am prezentat şi în rubrica “Subiectul numărului” în perioada 27-30 sept.


2007 o parte a colectivului redacţional al revistei noastre a efectuat o excursie de
documentare în nordul Moldovei, în Bucovina. Excursia a fost posibilă datorită
contribuţiei financiare a Proiectului de Învâţământ Rural, prin Banca Mondială, şi
Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România.
Plecând din Jurilovca am avut ca destinaţie finală Gura Humorului. În prima zi,
până să ajungem, am vizitat Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti şi Casa memorială a
lui Ion Creangă, din Humuleşti.
A doua zi am avut un program încărcat. Dimineaţa am vizitat comunitatea
ruşilor-lipoveni din Gura Humorului, unde doamna Miron Ana ne-a făcut o primire
foarte călduroasă, dar era ocupată şi cu un grup de la Mahmudia. Pe la prânz am
ajuns la şcoala generală din localitatea Ostra, una dintre şcolile-pilot, ca şi a
noastră, din proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere. Aici am avut parte de o
primire deosebită, specific românească, cu pâine şi sare. Şi noi am prezentat câteva
cântece lipoveneşti şi un mic program artistic al grupului “Cibis” în faţa copiilor
din Ostra. Am vizitat frumoasa şcoală pe care o au şi-n sala de calculatoare am
putut chiar să ne verificăm email-ul. De aceea trebuie să le mulţumim unor cadre
didactice precum Coperza Viorica, Coperza Mariana, Moşneguţu Mihaela şi
domnului director, Viorel Iancu. Apoi am urcat, împreună cu o parte din copiii de
la şcoală şi însoţiţi de doamna profesoară Moşneguţu Mihaela, pe muntele Ciuha
ca să admirăm împrejurimile şi frumoasa panoramă a Ostrei. Tot la Ostra am făcut
şi o scurtă vizită centrului P.A.P.I., mai mic ca al nostru şi din păcate cam gol.

24
Dupamiaza şi seara celei de-a doua zile ne-am petrecut-o vizitând mănăstirile
Voroneţ şi Humor. Ne-au impresionat foarte mult picturile exterioare şi icoanele.
Voroneţul este foarte aglomerat, însă la Humor am apreciat liniştea şi frumuseţea
peisajului.
A treia zi a fost una şi mai încărcată. Împreună cu noi au fost şi o parte dintre
copiii de la şcoala din Ostra, însoţiţi de 3 cadre didactice: Coperza Viorica,
Moşneguţu Mihaela şi Gruşcă Narcis. Dimineaţa am vizitat Cetatea de scaun a lui
Ştefan cel Mare de la Suceava, dar mai mult ne-a plăcut Muzeul satului bucovinean.
Pe la prânz am ajuns la Rădăuţi unde am vizitat mănăstirea Bogdana, ctitorie a
întemeietorului Moldovei, Bogdan I. După-amiază am vizitat frumoasa mănăstire
Putna, una dintre multele ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, locul unde îşi are de altfel
şi mormântul. La întoarcerea spre Gura Humorului am vizitat mănăstirea Suceviţa
şi centrul de ceramică de la Marginea, renumit în toată ţara.
Ziua a patra a fost cea a întoarcerii, însă nu au lipsit vizitele. Astfel am ajuns mai
întâi la comunitatea ruşilor-lipoveni din Fălticeni unde, fiind duminică, am asistat
şi la slujba ţinută-n mica, dar frumoasa, biserică pe care o au. Apoi domnul Radion
Ivan, preşedintele comunităţii, ne-a prezentat sediul CRLR din Fălticeni şi ne-a
oferit informaţii despre ruşii-lipoveni de aici. Primirea a fost una călduroasă cu mici
atenţii pentru copii. Ne-am continuat drumul vizitând comunitatea din Manolea.
Aici am admirat biserica de rit vechi, care ne-a impresionat prin mărimea sa şi stilul
arhitectonic pe care-l are. Ne pare rău că nu am găsit pe cineva cu care să stăm de
vorbă despre ea şi timpul scurt nu ne-a permis să ajungem la preotul comunităţii.
Trecând prin Piatra Neamţ am vizitat şi mica grădină zoologică din localitate. Spre
seară am ajuns şi la comunitatea ruşilor-lipoveni din Brăila. Aici am avut parte de o
primire foarte frumoasă, specific lipovenească. Doamna Jipa Fedosia, preşedinta
comunităţii de aici, ne-a prezentat câteva persoane importante care se ocupă de
comunitate, unele dintre ele cadre didactice. Grupul de dansuri ne-a impresionat
cel mai mult prin frumuseţea costumelor şi a dansurilor. Tot la sediu am cântat
împreună cu copiii de acolo câteva cântece lipoveneşti şi grupul „Cibis” a prezentat
o parte din programul său. Apoi am vizitat Şcoala nr. 21, şcoala unde învaţă
majoritatea copiilor ruşi-lipoveni din Brăila. Este o şcoală mare, modernă, cu
numeroase laboratoare printre care şi cel de limba maternă, dar şi cu o bibliotecă
unde sunt cărţi în limba rusă. Ne pare rău că nu am mai avut timpul necesar pentru
a vizita şi Mitropolia şi celelalte biserici de rit vechi, dar vom încerca să mai
ajungem la Brăila şi cu altă ocazie.
Această excursie a reprezentat pentru noi o bună ocazie de a ne cunoaşte
frumuseţile ţării, de a stabili contacte şi de a vedea cum trăiesc ruşii-lipoveni din
alte comunităţi. Ne bucurăm că la întoarcere am avut ce povesti celorlalţi şi o parte
din impresii sunt prezentate în cadrul revistei atât în prezentul număr cât şi-n
numărul viitor.

COLECTIVUL REDACŢIONAL

25
MĂNĂSTIREA VORONEŢ

Printre mănăstirile pe care am avut ocazia să le vedem pe parcursul acestei minunate



se află şi mănăstirea Voroneţ, ce ne-a impresionat foarte mult.
excursii
Am auzit câte ceva despre ea şi despre „albastrul de Voroneţ”, acea culoare dominantă în

exterioară, care nimeni nu a aflat cum s-a obţinut şi de abia aşteptam s-o vedem în
pictura

În mintea noastră credeam despre acea culoare că atunci când razele soarelui
realitate.
băteau spre ea se va transforma din albastru în verde, dar n-a fost aşa. Totuşi nu ne-am

din cauza asta, deoarece eram ocupate să analizăm minunatele picturi.
întristat
Pereţii exteriori ai mănăstirii sunt împodobiţi cu fresce ce reprezintă „Arborele lui Iesei”,

de apoi” şi multe altele. Ne gândeam cu câtă migală au fost făcute şi ne părea rău
„Judecata
că-n partea de nord au fost în mare parte distruse din cauza precipitaţiilor. Fresca ce ne-a

cel mai mult a fost cea de pe peretele vestic, ea reprezentând „Judecata de apoi”,
plăcut
deoarece era foarte reprezentativă, dacă ştiai s-o înţelegi.

Interiorul era şi el foarte frumos, cu multe picturi. La intrarea în pronaos se află o


nemaipomenită icoană, „Dulcea sărutare”, iar apoi diferite scene din Acatistul Sfântului
Nicolae, Acatistul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Voivodul Ştefan cel Mare şi Sfânt,
etc.
În pronaos se află şi mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul (1517).
Păcat totuşi că n-am avut nici un ghid, poate aflam mult mai multe lucruri interesante.
Ne-a
făcut plăcere să vizităm această capodoperă, această frumoasă mănăstire ce ne va
rămâne mereu întipărită în memorie !

VASILE EMILIA&FEODOT OTILIA – VII B

La cetatea Sucevei

CETATEA SUCEVEI


Suceava este cunoscută datorită
Cetatea
vitejiilor oştenilor moldoveni care, ani de-a

rândul, au ţinut porţile închise în faţa



duşmane.
atacurilor
Ea
a fost construită la sfârşitul sec. al XIV-
lea, în timpul domniei lui Petru I Muşat. Era

puternică cetate din sistemul de
cea mai

al Moldovei din timpul lui Ştefan cel
fortificaţii
Mare. Avea turnuri şi ziduri foarte rezistente şi

era întărită cu şanţuri largi de apărare.


Deşi

a fost atacată, asediată, cetatea a rămas


La Muzeul satului bucovinean
în picioare şi a respins orice atac. În 1675 însă,

Dumitru Cantacuzino, la porunca turcilor a


umplut cetatea cu lemne şi paie, apoi i-au dat

foc, au ars-o şi aşa au slăbit zidurile. Câţiva ani


mai târziu un puternic cutremur duce la


distrugerea cetăţii.
În cetatea Sucevei moare, fiind bolnav de

gută, marele domnitor al Moldovei, Ştefan cel


Mare şi Sfânt.
Ce mai impresionează şi astăzi este grosimea

zidurilor şi marea Sală a tronului.



ŞTEFAN VIOREL – VIII A

26

MĂNĂSTIREA PUTNA

Vizita

la mănăstirea Putna a fost una
impresionantă. Ne-am dorit foarte mult să vedem

mănăstire unde se află şi mormântul marelui
această

domnitor, Ştefan cel Mare şi Sfânt.


Mănăstirea Putna a trecut prin multe încercări:

năvăliri străine, incendii, jafuri, cutremure, ceea ce



să i se schimbe chipul cel dintâi.
a făcut
Singura

construcţie rămasă din vremea Sfântului
Voievod Ştefan cel Mare este Turnul Tezaurului. Pe

acest
„Binecredinciosul domn a
turn stă inscripţia:

ţara Moldovei, Io Ştefan voievod, fiul lui
toată
Bogdan voievod, a zidit şi a făcut turnul acesta şi La Mănăstirea Putna
zidul în jurul mănăstirii în anul 6989 (1481), luna

mai, 1.

Mănăstirea Putna este străjuită de o cruce


metalică care are înălţimea de 28 de metri. Aceasta a


fost ridicată pe Dealul Crucii, în anul 2004, chiar la

500 de ani de la strămutarea la cele veşnice a


sfântului ei ctitor. Mormântul lui Ştefan cel Mare se


află lângă mormântul Doamnei Maria Voichiţa,

soţia Domnului.

Mănăstirea Putna mai impresionează prin


înălţimea sa şi prin arhitectura ce aminteşte de

catedralele occidentale în stil gotic. Iconostasul La Mănăstirea Voroneţ


interior şi cupola bisericii, frumos pictată, sunt alte
elemente ce se evidenţiază.
GHINCU MĂDĂLINA&CAMENEŢCHI
BIANCA – VII A

O CĂLĂTORIE PE MELEAGURILE MOLDOVEI

De multe ori „am călătorit” prin Moldova cu gândul, având în faţă harta României. Dar
dorinţa mi s-a îndeplinit. La sfârşitul lunii septembrie am fost anunţată că voi merge într-o
excursie în Moldova.
Plecarea a fost joi în zori. Am intrat în Moldova trecând Dunărea cu bacul. Ce peisaj
frumos ! Apa Dunării sclipea ca smaraldul.
Păşind pe meleagurile Moldovei am ajuns la Mausoleul Eroilor Neamului de la Mărăşeşti.
Am fost impresionată de curajul soldaţilor români şi de frumuseţea locului. Continuând
drumul am ajuns la Casa memorială Ion Creangă. Am admirat mica casă, manuscrisele şi
mi-am amintit de copilăria fericită pe care a avut-o scriitorul şi pe care ne-o povesteşte în
cartea „Amintiri din copilărie”.
Moldova n-ar fi aşa frumoasă fără mănăstirile sale. Am vizitat mai multe: Humor, Voroneţ,
Suceviţa, Bogdana, Putna. Am admirat picturile şi icoanele vechi. Mi-am dorit foarte mult să
ajung la mănăstirea Putna, ştiind că a fost ctitorită de Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei.
Vroiam să ştiu mai multe despre acest viteaz conducător.
În această excursie ne-am propus să cunoaştem fraţii ruşi-lipoveni din Moldova. Am fost

27
primiţi cu bucurie de comunitatea din Gura Humorului, de doamna Miron Ana; Fălticeni, de
domnul Radion Ivan; Brăila, de doamna Jipa Fedosia. La şcoala din Ostra am fost primiţi
foarte călduros cu flori, pâine şi sare.
Întâlnirea cu fraţii din Moldova şi Brăila a fost la fel de călduroasă. Am cântat cântece
lipoveneşti, am vorbit despre localităţile noastre şi despre frumuseţea tradiţiilor noastre.

M-am întors acasă cu gândul de a mai revedea şi altădată meleagurile Moldovei.



ZAIŢ ALEXANDRA - III

Frumoasa primire de la Şcoala Ostra

La Casa memorială Ion Creangă, Humuleşti

La sediul comunităţii din Brăila Grupul „Cibis” la comunitatea din Brăila

28
MULTICULTURALITATE
PAGINA IN LIMBA MATERNA – RUSA
ПАКРОВ ПРЕСВЯТОЙ БОГОРОДИЦЫ ПОКРОВ

Праздник православной церкви-храм нашей Скоро, девушки, покров,


церкви. Скоро нам гуляночка,
Этот праздник установлен в память о Скоро-скоро заиграет
чудесном явлении Божией Матери в Царьграде, Милого та льяночка.
во Влахернской церкви.
1/14 октября 910 года, святой Андрей с Кабы не было погоды,
учеником своим Епифанием, находились в Не крутил бы белый снег.
Влахернском храме Богородицы. Во время Кабы не было милова,
всенощного Бдения увидели по воздуху. Божию Не пошла в беседу ввек.
Матерь в окружении сонма ангелов и святых.
Богоматерь, преклонив колена, долго
молилась, а затем, спяла со Своей головы белое
накрывало (покров) и простерла его над
молившимся в церкви. Она вознесла Богу
молитву о спасении мира.
Покров Пресвятой Богородицы-великий
праздник, был установлен в Русской церкви, с
1164 года по настоянию князя Андрея
Боголюбского.
С этого дня начинались свадьбы, Покров
считался покровителем свадеб.
La hramul bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”

В ШКОЛЕ

Нам уже по сем году,


Мы маленкии дети,
В школу начали хадить,
Г рамоти узнали,
В букваре стихи и сказки
Сами прочитали,
Всё с чему научить школа
В жизни пригодится,
А то знаем мы и будем
Rubrică realizată de: Feodot Otilia-
Хорошо учиться ! VII B, Eftei Iulia-VII B şi Arhip
Cristina-VIII A, cu sprijinul
doamnei educ. Zaiţ Paula

29
TIMP DE PAUZA
BANCURI Profesorul de matematică, văzând
caietul elevului, nu s-a putut
stăpâni, zicând:
- Unul din noi şi-a ieşit din minţi!
A doua zi elevul se apropie de
profesor, punându-i pa masă o
foaie.
- Ce-i asta? - întreabă profesorul.
- Certificat de la medicul de familie
Soţia pleacă în interes de serviciu. că sunt absolut sănătos.
Soţul îl scoală pe copilaş de
dimineaţă, îi face masa de
dimineaţă şi îl ia de mână să îl ducă
la grădiniţă.
La grădiniţă educatoarea îi spune
că acest copil îi este necunoscut. Îl
duce la o a doua grădiniţă şi la a
treia. Când ies de la a patra Profesoara întreabă elevul:
grădiniţă, copilul îi spune: - Îţi pun o întrebare ?
- Tăticule, încă o grădiniţă şi eu - Bine d-na, dar numai una
astăzi chiar că întârzii la şcoală... singură.
- Unde e Australia?
- Acolo, răspunde elevul.
- Unde acolo?
- Asta e deja o altă întrebare.
Trei studenţi înaintea unui examen, unul foarte bine
pregătit, unul cu un nivel mediu de cunoştinţe şi unul
ultra slab, se înţeleg asupra ordinii de intrare. Cel
mediu, intră primul. La ieşirea din examen, ceilalţi îl
întreabă: - De regulă, spune profesorul,
- Cum a fost? un nebun poate pune mai multe
- Ca o discuţie normală de la profesor la student! întrebări decât poate răspunde
Intră cel super-tare. La ieşire, aceeaşi întrebare, un om înţelept!
răspunsul: - Păi nu e de mirare că pică
- Ca o discuţie de la profesor la profesor! atâţia la examenul
Când în sfârşit intră şi cel 'tămâie', stă înăuntru o dumneavoastră!
oră. Când iese, ceilalţi îl întreabă:
- Cum a fost dacă ai stat atâta?
- Ca o discuţie de la preot la preot!
- Cum aşa? Rubrică realizată de: Mihailov
- Păi el întreba... eu îmi făceam cruce. Eu Florian-VIII A şi Moronaş Paul-
răspundeam, el îşi făcea cruce. VIII A

30
PAGINA DE LECTURA
INTERVIU CU ANGELINA JOLIE
- În ultimii doi ani s-au intamplat foarte multe in viata ta. Care au fost cele mai frumoase momente?
- Cea mai mare realizare este, categoric, faptul ca am putut sa intemeiez o familie impreuna cu
Brad, Maddox (5), Zahara (2) si Shiloh (11 luni). Iar cel mai dificil moment a fost cand Zahara s-a
imbolnavit foarte tare. Faptul ca s-a insanatosit cred ca a fost cel mai frumos lucru care mi s-a
intamplat anul trecut. Era ingrozitor cand o vedeam cat sufera. Ma simt foarte bine atunci cand toti
cei trei copii sunt sanatosi si se pot juca linistiti.
- Este o mare diferenta intre a fi o mama singura si a avea un partener care sa te ajute si pe care sa
te poti baza in momentele mai dificile?
- Pentru mine, acum este probabil mai usor pentru ca nu trebuie sa mai fac totul singura. Insa
prefer sa traiesc singura decat cu o persoana nepotrivita (rade). Cand Maddox era foarte mic
stateam epuizata in balansoar ca sa il linistesc in momentul in care incepea sa planga. Si nu era
nimeni langa mine ca sa ma ajute. Sau, atunci cand a spus primul cuvant, am explodat pur si simplu
de fericire. Dar era trist ca nu puteam sa impartasesc cu cineva aceasta bucurie. De atunci am
dezvoltat o relatie foarte stransa cu Mad. Intre timp, situatia s-a schimbat. Acum este nevoit sa se
scoale celalalt parinte epuizat in timpul noptii (rade). Nu exista sentiment mai placut ca atunci cand
eu si Brad ne bucuram impreuna de aparitia primului dinte sau ne jucam cu copiii.
- Fiicei tale naturale ii oferi o ingrijire diferita fata de cea a copiilor tai adoptivi?
- Cand eram insarcinata ma gandeam deseori inspaimantata ca s-ar putea sa ma port diferit cu
Maddox si Zahara dupa ce se va naste Shiloh si m-am pregatit pentru acest moment. Insa ma simt
extraordinar atunci cand imi dau seama ca am aceeasi atitudine fata de ambele fetite ale mele. Ma
bucur ca am putut sa o nasc pe Shiloh in Africa, pentru ca acum are pasaport namibian. In acest fel
are o relatie cu tara in care s-a nascut si sora sa, Zahara. Sunt ferm convinsa ca acest lucru le va tine
unite.

VERSURI RBD – OTRO DIA QUE VA


Ponme un parche aquí en el corazón,
El tiempo ha borrado todo en mi corazón, redecórame el interior,
cada recuerdo que dejo el desamor, no permitas que me vuelva a herir,
me crecen las alas desde la raíz, esta angustia de estar sin ti
por que creo ciegamente en ti No hay nada que me pueda vencer,
No hay nada que me pueda vencer, si te tengo detrás de la piel,
si te tengo detrás de la piel, me vas llenando de luz, que va creciendo hacia el
me vas llenando de luz, que va creciendo hacia el sur. sur.

Si mirara atrás, Si mirara atrás,


intento volar no hay nadie que pueda destruir mi fe, intento volar no haynadie que pueda destruir mi
me basta mirarte para enamorarme otra vez. fe,
me basta mirarte para enamorarme otra vez.
Otro día que va...
para recomenzar, para amar una vez mas Otro día que va...
Otro día que va... para recomenzar, para amar una vez mas
para soñar, que pronto mi pasado nunca mas ya Otro día que va...
volverá para soñar que pronto mi pasado nunca mas ya
Otro día que va... volverá
para recomenzar para amar una vez mas Otro día que va?
Otro día que va... para recomenzar para amar una vez mas
para soñar que pronto mi pasado nunca mas ya Otro día que va...
volverá. para soñar que pronto mi pasado nunca mas ya
volverá (bis)

31
POVESTEA DE FINAL – 25.10 – ZIUA ARMATEI
POVESTEA OSTAŞILOR ROMÂNI ÎN AL II-LEA RĂZBOI MONDIAL
În iunie 1940 România a avut de pierdut mai multe teritorii. URSS i-a luat României,
Basarabia şi nordul Bucovinei. În august, prin Dictatul de la Viena, Hitler a impus României s-
ă cedeze nord-vestul Transilvaniei, Ungariei. Armata română a trebuit să facă tot posibilul ca
să recupereze teritoriile. Din această cauză, conducătorii României au decis ca soldaţii
români să participe în al II-lea război mondial.
Războiul a început pe 22 iunie 1941. Armata română a luptat de partea Axei care era
formată din Germania, Italia şi Japonia. Scopul implicării în război era acela de a dezrobii
fraţii români din Basarabia şi Bucovina de sub jugul comuniştilor ruşi. În iunie şi iulie acelaşi
an, soldaţii români au făcut tot posibilul pentru a elibera cele două teritorii de prezenţa
armatei sovietice, lucru care a fost realizat într-un timp foarte scurt.
În primele zile din septembrie românii ajunseseră deja pe malurile Nistrului, vechea graniţă
dintre România şi URSS. Soldaţii români au dorit să lupte cu cei din URSS şi totodată să-i
învingă şi au trecut dincolo de Nistru. Câteva sute de mii de soldaţi români au murit în luptele
de la Odessa, Sevastopol, Stalingrad. Au fost lupte foarte grele unde românii şi-au arătat
eroismul, curajul, priceperea. Au mai fost şi mulţi soldaţi luaţi ca prizonieri.
Până la urmă armatele Axei au fost învinse în Rusia. Din această cauză a început calvarul
retragerii soldaţilor români din URSS. Teritoriile care au fost cucerite cu atâtea victime şi
suferinţe acum sunt pierdute în câteva zile.
În august 1944 generalul Ion Antonescu a fost demis de la conducere. România a ieşit din
alianţă cu Germania şi a început să lupte de partea Naţiunilor Unite, din care făceau parte
Marea Britanie, SUA, URSS. De acum încep operaţiunile armatei române pe frontul de vest,
împotriva armatei germane.
Pe 25 octombrie 1944, armata română eliberează întreaga Transilvanie. Prin această faptă
s-a reparat greşeala Dictatului de la Viena. În această zi de 25 octombrie revine în cadrul
României un teritoriu vechi, care are o populaţie majoritar românească.
Românii au continuat să lupte în Ungaria, Slovacia, Cehia, Austria, pentru a elibera aceste
ţări de sub ocupaţia germană. 170 000 de soldaţi au murit pe frontul de vest şi 600 000 pe
frontul de est.
ARHIP CRISTINA – VIII A cu sprijinul prof. de istorie ŞAPCA VALENTIN

COLECTIVUL REDACŢIONAL:
- CADRE DIDACTICE: Stoenică Vasile, Avram
Luminiţa, Nicanov Glafira, Condrat Florentina, Ivanov
Victoriţa, Zaiţ Paula, Şapcă Valentin.
- ELEVI: Zaiţ Alexandra, Alistarh Oxana, Condrat
Andrei, Cameneţchi Bianca, Ghincu Mădălina, Periţ
Anca, Voicilă Alina, Eftei Iulia, Feodot Otilia, Isacov
Andreea, Petro Ştefan, Vasile Emilia, Zuda Mădălina,
Abaianiţ Cristian, Arhip Cristina, Mihailov Florian,
Moronaş Paul, Romanov Cristina, Ştefan Viorel,
Mariniuc George, Varona Paula, Ustinov Augustina.
Elevii SAM Jurilovca la Monumentul Eroilor - TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: prof.
Stoenică Vasile-Marcel

SUCCES LA TEZELE UNICE !


32