Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” Iasi

Facultatea de Mecanica

Motoare cu ardere interna pentru

autovehicule

Student: Pintilie Stefan-Andrei

Grupa: 8301

Iaşi

1
 Date inițiale:

 Turație = 5500 rpm

 Numarul de cilindrii = 4
 Alezaj D = 79.5 mm
 Cursa S = 80.5 mm
 Raportul de comprimare ε = 9.5
 Tipul motorului = (MAS)

Parametrii constructivi și mărimi de bază

a) Cilindreea unitară Vs
πD2 3
V s= S∗10V−6s = 0,399392 dm
4

b) Cilindreea totală Vt
3
Vt=Vs * i Vt = 1,59757 dm

c) Volumul cilindrului Va
3
Va = Vs + Vc Va = 0,443769 dm

d) Volumul camerei de ardere Vc

Vs 3
V c= Vc = 0,046713 dm
ε−1
e) Viteza medie a pistonului wp

S *n
wp  * 10  3
30 wp = 14.75833 m/s

Pe baza acestor valori pot fi stabilite următoarele categorii de motoare:

 Motoare lente, cu valori ale lui wp situate în intervalul 4…6 m/s
 Motoare de turație medie, pentru valori ale wp de 6…9 m/s
 Motoare rapide, la care wp este între 9 și 13 m/s

f) Valoarea raportului dintre cursă și alezaj

ψ=S/D ψ = 1.012578616352201

În funcție de valoarea acestui raport, motoarele cu ardere internă cu piston se

clasifică în:

2
  Ψ<1, motoare subpătrate(S<D)
 Ψ=1, motoare pătrate(S=D)
 Ψ>1, motoare suprapătrate(S>D)
g) Raza manivelei arborelui cotit r
r = S/2
r = 40.25 mm

h)Raportul dintre raza manivelei și lungimea bielei(Λ)

Λ= 1/3.6 =0.277777778, rezultă lungimea bielei de l= 121.2349 mm

i) Unghiul de rotație al arborelui cotit (α) reprezintă unghiul făcut de manivelă

cu axa cilindrului. Originea unghiului α se alege corespunzător poziției pistonului în
PMI. O cursă completă a pistonului corespunde la un unghi α=180° RAC, iar pentru
α=360° RAC arborele cotit efectuează o rotație completă în timp ce pistonul parcurge
două curse simple.

j) Ciclul motor reprezintă succesiunea proceselor care se repetă periodic în

cilindrii motorului.

k) Timpul motor (τ) reprezintă partea din ciclul motor care se efectuează într-o
cursă simplă a pistonului.

τ=4 timpi
Calculul procesului de admisie a motoarelor în 4 timpi

Ipoteze de calcul. În cadrul acestui model se utilizează următoarele două

ipoteze de bază:

 fluidul proaspăt și gazele reziduale sunt considerate gaze ideale,

 după intrarea în cilindru, energia cinetică a încărcăturii proaspete se
transformă integral în căldură.

Condițiile inițiale de stare. Presiunea și temperatura fluidului proaspăt la

intrarea în motor, în cazul admisiei normale presiunea și temperatura mediului
ambient p0 și T0, care pentru condițiile standardizate au valorile p0=0,1 MPa și
T0=293 K (STAS 6635-87).

Presiunea și temperatura gazelor reziduale. Presiunea acestor gaze, pr,

numite și gaze arse restante, la motoarele în 4 timpi, se consideră că este egală cu
presiunea medie din colectorul de evacuare. Valorile pentru calculele aproximative
relativ la diferite tipuri de motoare se pot adopta din recomandările următoare:

o pr = (1,20......1,25)p0 la MAS;
o pr = (1,05......1,15)p0 la MAC rapide.

3
 Presiunea gazelor reziduale variază în funcție de turația motorului; pentru un
calcul mai riguros, variația sa se poate aprecia prin relația:

pr (n)= p0 ( 1.035+C∗10−8 n 2) MPa

în care:
C=( pr / p0 −1. 035 )∗108 /n2

pr [ MPa ] -presiunea gazelor reziduale la turația nominală;

n[n] -turația; considerată ca variabilă în relația pentru p r(n) și ca turație

nominală la calculul constantei C.

Temperatura gazelor reziduale Tr, depinde de tipul motorului, de raportul de

comprimare și de coeficientul de exces de aer; valorile uzuale ale temperaturii Tr
pentru diverse motoare se pot aprecia între următoarele limite:

MAS cu carburator sau injecție……………..900 – 1100 [K]

MAC …………………………………………...600 – 900 [K]

C = 0.545454

pr =1.2 * p0 = 0.12MPa

Creșterea de temperatură a fluidului praspăt, ΔT. Fluidul proaspăt se Pr(n)

încălzește în contact cu pereții sistemului de admisie și ai cilindrului precum și
datorită gazelor reziduale. Creșterea de temperatură depinde în principal de viteza
fluidului proaspăt, de durata admisiei, de temperatura pereților și a fluidului proaspăt.
În funcție de tipul motorului, ΔT poate avea valorile următoare:

MAS cu carburator………0-20 °C
MAC nesupraalimentat….0-20 °C

La MAS cu injecție de benzină, creșterea de temperatură a amestecului

proaspăt este mai redusă decât în cazul carburației.
Variația lui ΔT în funcție de turație, în vederea unui calcul mai complet, poate
fi stabilită orientativ cu relația:

110−0 .0125∗n
(
ΔT (n )= ΔT N ∗
110−0 .0125∗n p )
în care ΔT este creșterea de temperatură corespunzătoare valorii n a turației
nominale, în relația prezentată n fiind argumentul funcției.

Presiunea din cilindru la sfârșitul cursei de admisie, pa, se poate exprima

prin: pa = p0 – Δpa

4
în care Δpa [bar] este căderea de presiune și se poate deduce din relația lui
Bernoulli:
2
w
Δp a =(ϕ 2 +ξ a )∗ a ∗ρ0∗10−6 MPa
2
în care:
 ϕ este coeficientul de reducere a vitezei în secțiunea minimă a sistemului de
admisie (diametrul minim al secțiunii de trecere al supapei de admisie –dc)
 ξa este coeficientul de rezistență gazodinamică a sistemului de admisie
raportat la secțiunea minimă a sistemului de admisie;
 wa [m/s] reprezintă viteza fluidului proaspăt prin secțiunea minimă a sistemului
de admisie, stabilită pentru viteza maximă a pistonului;
 ρ0 3
kg/m- densitatea fluidului proaspăt(ρ0 pentru presiune p0).
Pentru motoarele de automobile, la regim normal, rezistența gazodinamică totală și
viteza medie a fluidului proaspăt, se pot allege astfel:

(ϕ2 +ξ a )=2 .5 ... .. 4 =3

w a =50. ......130[m/ s] =85 m/s

ρ0=1,164 kg /m3

Coeficientul gazelor reziduale, γr, se definește ca raportul:

γr = vr / vfp

în care: vr [kmol/ciclu]- numarul de kmoli de gaze reziduale pe ciclu;

vfp [kmol/ciclu]- numarul de kmoli de fluid proaspăt pe ciclu.

Valorile coeficientului gazelor reziduale pentru diferite tipuri de motoare, se situează

în mod curent între limitele de mai jos:

MAS cu carburator sau injecție……..0,04-0,10

MAC nesupraalimentat……………...0,02-0,05

MAC supraalimentat…………………0,00-0,03

Temperatura la sfârșitul cursei de admisie, Ta, se poate determina cu

relația bilanțului termic aplicat fluidului proaspăt înainte și după amestecare cu
gazele arse. Dacă se consideră că amestecarea se produce la presiune constantă,
iar capacitatea calorică specifică a amestecului este egală cu a fluidului proaspăt,
temperatura Ta se calculează cu relația:

5
 T 0 + ΔT + ζγ r T r
T a= [K]
1+ γ r
unde ζ = Cpr / Cpfp, iar Cpr și Cpfp sunt căldurile specifie la presiune constantă a
gazelor reziduale, respectiv a fluidului proaspăt; ζ=1 la motoarele cu formarea
exterioară a amestecului, valoare care se poate utiliza, cu aproximație, și la celelalte
motoare.
Gradul de umplere, ηv, denumit și randament al umplerii, coeficient de
umplere, sau chiar randament volumetric este definit prin raportul dintre
cantitatea( masică, gravifică, molară, volumică) de fluid proaspăt reținută în cilindru
la sfârșitul admisiei și cantitatea posibilă de a fi introdusă în cilindreea Vs, în
condițiile de presiune și temperatură de la intrarea în motor, adică fără pierderi.
pa T 0 ε 1
ηv =
p0 T a ε−1 1−ϕ pu +γ r

în care ϕpu = Δvfp / vfp reprezintă gradul de postumplere sau raportul dintre numărul
de kmoli de fluid proaspăt care pătrunde în cilindru după PME( după terminarea
cursei de admisie) și numărul total de kmoli de fluid proaspăt reținut în cilindru.

Pentru motoarele în patru timpi, la sarcini ridicate ϕpu = 0.08……0.25, valorile fiind
dependente de turație și de perfecțiunea umplerii.

ϕpu = 0,13
nM=275 np=550
Parametrul U.M nmin=800 0 0 nVmax=6050
ΔT grade C 64 40.16 20 14.96
0.00040339 0.00900 0.02501
Δpa Mpa 6 6 7 0.030270383
0.09959660 0.09099 0.07498
pa Mpa 4 4 3 0.069729617
0.06307519 0.07407 0.08388
γr _ 9 7 7 0.092828065
389.217695 377.081 370.039
Ta K 4 9 6 373.114658
0.89806466 0.83703
ηv _ 3 1 0.69565 0.635621429
Tr K 900 970 1050 1075
0.10384909 0.11129 0.12514
pr Mpa 1 4 9 0.129695374

Calculul procesului de comprimare

Presiunea și temperatura la sfârșitul comprimării se pot calcula, aproximând

comprimarea cu o evoluție politropică cu exponent constant mc:
mc
pc =p a ε
6
 MPa

mc −1 T a pc
T c=T a ε = K
εp a

În funcție de tipul motorului aceste valori se pot situa între următoarele limite:

 MAS..........................................pc=0,9 - 2,0 MPa; Tc= 600 - 800 K

 MAC nesupraalimentat.............pc=3,5-5,5 MPa; Tc= 750 - 900 K
 Motoare supraalimentate..........pc=5,0-10,0 MPa; Tc= 900 - 1100 K
Exponentul mc reprezintă de fapt o valoare medie pe durata procesului de
comprimare. Valorile exponentului politropic mediu depind de schimbul de căldură
dintre fluidul motor și pereții cilindrului. Dintre toți factorii de influență, ponderea
principală o are turația; la creșterea turației, mc are o creștere importantă. Motoarele
răcite cu lichid au regim termic mai redus decât cele răcite cu aer și, ca urmare, au
valori pentru mc mai mici.
Influența turației poate fi introdusă printr-o relație experimentală de tipul:

A
m c=1 .41−
n
unde constanta A = 200....250, valorile mari corespunzând motoarelor cu turații
maxime mai reduse.
Alți autori recomandă determinarea exponentului mediu mc pe baza
exponentului adiabatic de comprimare nc. Valorile lui nc se determină, din
nomogramă. Exponentul mc se apreciază pe baza aproximațiilor următoare:
 MAS...........................................mc = (nc-0,00).....(nc-0,04);
 MAC nesupraalimentate............mc = (nc+0,02)....(nc-0,04).

nM=275 np=550
Parametrul U.M nmin=800 0 0 nVmax=6050
nc _ 1.372 1.373 1.374 1.375
389.217695 377.081 370.039
Ta K 4 9 6 373.114658
1.36238 1.38142
mc _ 1.185 1 9 1.384025974
1.43498381 1.68119
pc Mpa 7 1.95454 9 1.572577825
590.298179 852.597 873.333
Tc K 4 5 2 885.7549147

Calculul arderii

Ipoteze de calcul:

7
  căldurile specifice depind numai de temperatură;
 arderea se desfășoară după evoluții simple: izocore, izobare și izoterme; în
cadrul lucrării se consideră că arderea se desfășoară izocor pentru MAC-uri
lente, respective izocor și izobar, adică mixt, pentru MAC-uri rapide;
 compoziția fluidului motor la sfârșitul arderii depinde de coeficientul excesului
de aer; pentru λ≥1, produsele arderii sunt CO2, H2O, O2 și N2, iar pentru λ<1,
CO2, CO, H2O, H2 și N2;
 gazele reziduale au compoziția produselor la sfârșitul arderii;
 căldura dezvoltată prin ardere este egală cu căldura de reacție chimică la
presiunea și temperatura mediului înconjurător, degajată până la formarea
produselor de ardere, neglijându-se variația căldurii cu temperatura.
Variația energiei interne a fluidului motor și efectuarea lucrului mecanic exterior
în timpul arderii sunt efectul căldurii utile măsurate prin coeficientul de utilizare a
căldurii ξz, care ține seama de căldura degajată prin ardere până în punctul z și de
pierderile de căldură aferente.

Aerul necesar arderii. Combustibilii lichizi au următoarea compoziție

elementară:
c + h + o + s = 1 [kg]

în care: c, h, o, s sunt participațiile masice de carbon, hidrogen, oxigen, sulf, etc.

Cantitatea de aer teoretică necesară arderii sau cantitatea minimă de aer

necesară arderii complete, ținând seama de proporția volumică de oxigen în aer
(21%), este:
1 c h o
Lmin = ( + −
0 . 21 12 4 32 ) kmol aer/kg comb

Cantitatea reală de aer, disponibilă pentru arderea unui kg de combustibil va

fi: L = λLmin kmol aer/kg comb

Numărul de kmoli de substanță inițială care participă la reacția chimică este:

vi= λLmin+vc kmol/kg comb

unde:
 vc= 1 / Mc kmol/kg comb -numărul de kmoli de combustibil pentru 1 kg
combustibil;
 Mc kg/kmol - masa moleculară a combustibilului

Valorile medii recomandate pentru Mc, în funcție de tipul motorului sunt:

benzine –MAS.................................................................Mc = 110............120 kg/kmol

motorine –MAC................................................................Mc = 180...........220 kg/kmol

8
 În calcule, uneori, se înlocuiesc benzina cu n-octanul – C8H18 având Mc = 114
kg/kmol, iar motorina cu cetan- C16H32 cu Mc = 224 kg/kmol. La MAC, se admite
vc= 0.

Produsele arderii. Cantitățile lor se stabilesc cu ecuația chimică de ardere,

pentru cazurile redate mai jos:
 arderea completă a combustibililor lichizi cu λ≥ 1,
 VCO2 =c /12
 VH2O=h/2
 VO2= 0,21*(λ-1)*Lmin
 VN2= 0,79*λ*Lmin
[kmol/ kg comb]
Numărul total de kmoli de produse de ardere vpa este:
vpa= c/12 + h/2 + (λ – 0,21)*Lmin kmol/kg comb

 arderea incompletă a combustibililor lichizi cu λ<1:

c 1 
vCO2  2 0.21 * Lmin
12 1

1−λ
v CO =2∗ 0 .21∗Lmin
1+θ
h 1−λ
v H O= −2 θ∗ 0 . 21∗Lmin
2 2 1+θ

1− λ
v H =2 θ 0 . 21∗Lmin
2 1+θ
v N =0. 79∗λ∗Lmin
2

[ kmol/kg comb ]

în care θ=vH2/vCO valorile sale alegându-se în funcție de raportul h/c al

combustibilului.

Pentru combustibili petrolieri cu h/c = 0,17.......0,19 inclusiv benzină, se

aleg valori în intervalul θ = 0,45.....0,5; la benzen, θ = 0,3 iar la gaze naturale,
θ = 0,6....0,7.

Numărul total de kmoli de produse de ardere:

c h
v pa =v CO +v CO +v H 2 O +v H 2 +v N 2 = + + 0 .79 λLmin kmol/kg comb
2 12 2

9
 Mc vc c h o Omin Lmin
0.00833333
120 3 0.854 0.142 0.004 0.1065 0.5073

Vc=0.0083333333

θ = 0.48

Parametr
ul U.M nmin nM np nVmax
λ _ 0.85 0.98 0.97 0.975
kmol aer/kg 0.49208 0.49461
Ln 0.431205 0.497154
comb 1 8
0.49554425 0.48565 0.49058
Vi 0.374857583
kmol/kg comb 3 2 5
0.06828739 0.06684 0.06756
vCO2 0.04957214
kmol/kg comb 6 8 8
0.00431 0.00359
vCO 0.021594527 0.00287927
kmol/kg comb 9 9
0.06892 0.06927
vH2O 0.060634627 0.06961795
kmol/kg comb 7 2
0.00207 0.00172
vH2 0.010365373 0.00138205
kmol/kg comb 3 8
0.38874 0.39074
vN 0.34065195 0.39275166
kmol/kg comb 4 8
0.53491832 0.53091 0.53291
vpa 0.482818617
kmol/kg comb 7 1 4

Variația molară. Variația numărului de kmoli în urma arderii:

Δv = vpa – vi kmol/kg comb

în care indicele ‘pa’ reprezintă produsele de ardere, iar indicele ‘i’ – substanțele
inițiale.

Coeficientul chimic de variație molară este exprimat prin raportul μc = vpa/ vi

și are următoarele forme:

λL min + h/4 +o /32
 pentru λ≥1, μc =
λLmin + v c

0 . 21(3 ,76 λ+1) Lmin +h/ 4+o /32

 pentru λ<1, μc =
λLmin +v c

Dacă se iau în considerare gazele reziduale, coeficientul total al variației molare

devine:
μt =(v pa +v r )/(v i +v r )=(μ c +γ r )/(1+γ r )
10
Valorile lui diferă foarte puțin față de μc și se situează între următoarele limite, după
tipul motorului:

MAS………………………………………………….1,02…..1,12

MAC………………………………………………….1,01…..1,06

Parametr
U.M nmin nM np nVmax
ul
0.03937407 0.04525 0.04232
Δv kmol/kg comb 0.107961033
3 9 9
1.05620883 1.05873 1.05388
μc _ 1.096
1 7 5
1.05233219 1.05419 1.04930
μt _ 1.090304054
7 1 8

Căldura specifică a fluidului motor. Fluidul motor este constituit dintr-un

amestec de j componente cu participația molară rj, compoziția sa și numărul de kmoli
se consideră cunoscute înainte și după ardere. Expresia căldurii molare specifice la
volum constant este, în general:

CVMfm =∑ r j CVMj [ kJ/kmol∗K ]

Unde rj = vj / vpa este participația componentei j (care poate fi CO2, H2O, …N2).

Căldurile specifice ale fluidului motor se pot nota C’VMfm după ardere și C’’VMfm,
după ardere.

Căldura specifică molară la presiune constantă va fi, în general:

CpMfm = 8,314+ CVNfm kJ/kmol*K

cu mențiunea că se va nota C’pMfm înainte de ardere și C’’pMfm după ardere, conform

convenției de mai sus.

Dependența de temperatură a căldurii specifice molare medii la presiune

constantă este exprimată prin funcția:

CpMfm(T) = a + b * 0,001*T kJ/kmol*K

Puterea calorică a combustibilului. Pentru calculele termice se poate folosi

formula D.I. Mendeleev:

H i=34013∗c +125600∗h−10900∗(o−s )−2512∗(9∗h+u ) kJ/kg

11
unde c, h, o, s și u – reprezintă fracțiunile masice de carbon, hidrogen, oxigen, sulf și
umiditate din combustibil. Pentru combustibilii petrolieri din România s≈0, iar
u= 0,0001……0,0005;

În cazul când motorul funcționează cu lipsă de aer, arderea fiind incompletă,

în produsele de ardere apar CO și H2. Astfel, căldura degajată fiind mai mică,
puterea calorică pentru arderea incompletă se determină cu relația:

H in =H i−120000∗(1− λ)∗Lmin kJ/kg

unde Lmin≈ 0,5 kmol /kg .

u = 0,0003

s=0

Hi = 43932 kJ/kg

Parametr
U.M nmin nM np nVmax
ul
43627.4906 43627.4 43627.4
Hin kJ/kg 43626.69926
5 3 6

Calculul temperaturii maxime de ardere. Temperatura Tz la sfârșitul arderii

se determină cu ajutorul ecuațiilor de ardere care reprezintă de fapt bilanțul
energetic al procesului respectiv.Temperatura Tz, va fi soluția pozitivă a următoarei
ecuații de gradul doi:

a2∗T 2z +a 1∗T z + a0 =0

 valori subunitare pentru λ

a2 =[0 . 21+1. 05∗λ ]∗10−3

a1 =1 . 49−0 . 21∗10−3∗T 0 +(11. 47−1. 05∗10−3∗T 0 )∗λ

v pa (6192 .31∗λ−1953. 31)∗103∗ξ z

a0 =−
{ [
μt
∗
( 57 . 83∗λ+1)∗(1+ γ r ) ]
+( 19 .67 +2. 51∗10−3∗T c )∗( T c−T 0 ) +( 1 . 49+11 . 47∗λ )∗T 0
}
 valori supraunitare pentru λ

a2 =[ 0 . 42+0 . 85∗λ ]∗10−3

a1 =1 .99−0 . 41∗10−3∗T 0 +(10 . 98−0 . 85∗10−3∗T 0 )∗λ

v pa 4959∗10 3∗ξ z
a0 =−
{ [ ∗
μ t ( 57 . 83∗λ+1)∗( 1+ γ r )
12
]
+(19 . 67+2 .51∗10−3∗T c )∗( T c −T 0 ) +( 1. 99+10 . 98∗λ)∗T 0
}
Coeficientul ξz din aceste relații reprezintă coeficientul de utilizare a căldurii în
procesul de ardere și:

MAS.................................................................................................0,85 – 0,95

MAC cu injecție directă,

 cu turbulență redusă.........................................................0,80 – 0,90

 cu turbulență extinsă în perioada arderii...........................0,75 – 0,88
 cu ardere peliculară prin procedeul MAN-HM...................0,75 – 0,85
 supraalimentate................................................................0,85 – 0,90

MAC cu cameră divizată,

 cu cameră cu turbulență...................................................0,70 – 0,80

 cu cameră cu precombustie..............................................0,65 – 0,85

Raportul λz este, la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, raportul de creștere a presiunii

în procesul arderii și se definește ca λz = pz / pc în care pz reprezintă presiunea la
sfârșitul arderii, iar pc este presiunea la sfârșitul comprimării.

La MAS-uri acest raport poate fi calculat cu relația λz=μt*(Tz/Tc), luând valori în

intervalul 3,3……4,2.

λ<1

ξz =0.9

Parametr
U.M nmin nM np nVmax
ul
- -
a0 _ -33765.42764 -42952
43556.1813 43248.7
12.2559 12.3117
a1 _ 10.9164675 12.367573
5 6
0.00122 0.00123
a2 _ 0.0011025 0.001239
9 4
2747.77 2753.19
Tz1 K 2474.613338 2759.1395
2 8
3.40551244 3.31680 3.26157
λz _ 3.57070858
3 7 1

13
 Calcul presiunii maxime a ciclului rotunjit (corectat). La nivelul ciclului
rotunjit, valoarea presiunii maxime reale, pmax, în cazul MAS-ului, diferă de valoarea
pz=λz*pc determinată la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, fiind mai mică. Corectarea
ciclului teoretic conduce la valori ale presiunii maxime reprezentând cca.
(0,85….0,92)*pz.

Parametrul U.M nmin nM np nVmax

5.12390 5.65620 5.57621 5.12907
pz
Mpa 9 9 1 4
5.56946 6.14805 6.06109 5.57508
pmax
Mpa 6 3 9 1

Calculul destinderii

În condițiile unui permanent schimb de căldură între gazele care evoluează în

cilindru și exterior, pentru evaluarea procesului, destinderea este asimilată unei
transformări politropice, cu exponent politropic md constant, egal cu o valoarea
medie.

Relațiile de calcul pentru presiunea și temperatura de la sfârșitul cursei de

destindere, pd, respectiv, Td sunt pentru:

 MAS, caracterizate prin ardere la volum constant:

pz
pd = MPa
md
ε
Tz
T d= K
m −1
ε d
La MAS, se utilizează de obicei următoarea relație:

130
md =1 .22+
n

Valorile uzuale ale presiunilor și temperaturilor la sfârșitul destinderii, pentru

motoarele de automobile și tractoare actuale, nesupraalimentate sunt:

MAS.............................................................pd = 0,35 – 0,6 Mpa; Td = 1200 – 1700 K

MAC..............................................................pd = 0,2 – 0,5 MPa; Td = 1000 – 1200 K

14
 Cunoscând presiunea și temperatura la sfârșitul cursei de destindere pd și
Td, se poate verifica temperatura admisibilă a gazelor reziduale, Tr adm, în raport cu
valoarea Tr, determinată sau adoptată anterior:

Td
T radm=
pd K

√
3
pr

Dacă valoarea obținută pentru Tr adm diferă față de Tr cu peste ±1......±3 % se

impune reluarea calculelor.

Parametrul U.M nmin nM np nVmax

1.25439 1.24063 1.23875
md _ 1.3825
2 5 9
0.22798 0.33579 0.34146
pd 0.31541
Mpa 1 7 1
1045.99 1556.14 1598.47 1608.41
Td K
1 1 6 1
804.815 1076.91 1143.93 1196.04
Tr adm K
1 2 6 3

Trasarea diagramei indicate

Diagrama indicată a motorului cu ardere internă se construiește pe baza

calculului proceselor de lucru. Se trasează mai întâi diagrama nerotunjită, apoi se
rotunjește în raport cu cotele de reglaj ce se adoptă. Trasarea se face în coordonate
p – V.

Se alege o scară a presiunilor, 1mm=...bar, și o scară a volumelor.

15
 Trasarea liniilor de evacuare și admisie se face prin câte o izobară de
valoare p=pr și p=pa.

În ceea ce privește politropele de destindere și comprimare, deoarece în

abscisă apare și cursa pistonului, se trasează variația presiunilor în funcție de cursa
pistonului.

Pentru politropa de comprimare:

mc k1
S +s
pcx = p a∗ ( )
x +s
=
( x +s )
mc bar

Pentru politropa de destindere:

md k2
s
( )
pdx = p z∗
x+ s
=
( x+ s )
md
bar

unde:

pcx – presiunea corespunzătoare deplasării x a pistonului în timpul cursei de

comprimare

pdx – presiunea corespunzătoare deplasării x a pistonului în timpul cursei de

destindere

Pa – presiunea la sfârșitul cursei de admisie

Pz – presiunea teoretică la sfârșitul procesului de ardere

x – cursa pistonului, masurată din PMI

1−cos ϕ λ ' 1−cos ϕ λ ' λ '

x=S∗ ( + *sin 2 ϕ =S∗
ϕ – unghiul de rotație2 al arborelui ) ( + − *cos 2 ϕ
4 cotit, considerat 20 la începutul
4 4ciclului motor )
λ` – raportul dintre lungimea bielei și lungimea brațului arborelui cotit

λ` = 0,25.....0,3

s – înălțimea cilindrului de diametrul D(alezajul) și același volum cu camera de

ardere

s = S / (ε-1)

16
 În timpul unui ciclu de funcționare, arborele cotit efectuează două rotații
complete, deci ϕ variază între 0 și 720°. Legătura dintre variația unghiului ϕ de
rotație a arborelui motor și procesele de lucru este dată explicit de următorul tabel:

Legea de variatie a
ϕ [°RAC] Proces de lucru
presiunii
0-180 Admisia p=pa
180-360 Comprimarea p=pcx
Arderea si
360-540 p=pdx
destinderea
540-720 Evacuarea p=pr

Pentru trasarea diagramei indicate nerotunjite, se calculează mărimile

constante: s, k = p ( S +s )m c , k = p ∗s md .
1 a 2 z

Se completează următorul tabel:

ϕ cosϕ x Vx P
0.07498
0 1 0 0 3
0.00595429 0.07498
10 0.984807753 1.200125655 9 3
0.02337276 0.07498
20 0.939692621 4.710924471 3 3
0.05096738 0.07498
30 0.866025404 10.27279 2 3
0.07498
40 0.766044443 17.48242142 0.08673722 3
0.12816942 0.07498
50 0.64278761 25.83333845 9 3
0.17248759 0.07498
60 0.5 34.7659375 2 3
0.21691912 0.07498
70 0.342020143 43.72138677 4 3
0.07498
80 0.173648178 52.19327314 0.25895151 3
0.29654885 0.07498
90 6.12574E-17 59.77125 6 3
0.32830527 0.07498
100 -0.173648178 66.17195144 2 3
0.07498
110 -0.342020143 71.25400831 0.35351937 3
0.37218379 0.07498
120 -0.5 75.0159375 1 3
0.38489391 0.07498
130 -0.64278761 77.57774103 3 3
140 -0.766044443 79.14899909 0.39268954 0.07498

17
 7 3
0.39685134 0.07498
150 -0.866025404 79.987835 5 3
0.39867885 0.07498
160 -0.939692621 80.35618044 2 3
0.39927902 0.07498
170 -0.984807753 80.47714977 9 3
0.39939239 0.07498
180 -1 80.5 8 3
0.39927902 0.07500
190 -0.984807753 80.47714977 9 7
0.39867885 0.07513
200 -0.939692621 80.35618044 2 2
0.39685134 0.07551
210 -0.866025404 79.987835 5 6
0.39268954 0.07640
220 -0.766044443 79.14899909 7 4
0.38489391 0.07811
230 -0.64278761 77.57774103 3 9
0.37218379 0.08106
240 -0.5 75.0159375 1 8
0.08578
250 -0.342020143 71.25400831 0.35351937 1
0.32830527 0.09298
260 -0.173648178 66.17195144 2 8
0.29654885 0.10376
270 -1.83772E-16 59.77125 6 8
0.11981
280 0.173648178 52.19327314 0.25895151 6
0.21691912 0.14392
290 0.342020143 43.72138677 4 8
0.17248759 0.18091
300 0.5 34.7659375 2 5
0.12816942 0.23933
310 0.64278761 25.83333845 9 5
0.33452
320 0.766044443 17.48242142 0.08673722 4
0.05096738 0.49220
330 0.866025404 10.27279 2 3
0.02337276 0.74203
340 0.939692621 4.710924471 3 1
0.00595429
350 0.984807753 1.200125655 9 1.05603
1.22450
360 1 0 0 8
0.00595429 4.80898
370 0.984807753 1.200125655 9 9
0.02337276 3.37908
380 0.939692621 4.710924471 3 7
390 0.866025404 10.27279 0.05096738 2.24141

18
 2 1
1.52336
400 0.766044443 17.48242142 0.08673722 9
0.12816942 1.08989
410 0.64278761 25.83333845 9 2
0.17248759
420 0.5 34.7659375 2 0.82386
0.21691912 0.65542
430 0.342020143 43.72138677 4 3
0.54562
440 0.173648178 52.19327314 0.25895151 2
0.29654885 0.47254
450 3.06287E-16 59.77125 6 3
0.32830527 0.42345
460 -0.173648178 66.17195144 2 2
0.39063
470 -0.342020143 71.25400831 0.35351937 3
0.37218379
480 -0.5 75.0159375 1 0.36917
0.38489391 0.35573
490 -0.64278761 77.57774103 3 9
0.39268954 0.34793
500 -0.766044443 79.14899909 7 1
0.39685134 0.34388
510 -0.866025404 79.987835 5 8
0.39867885 0.34213
520 -0.939692621 80.35618044 2 9
0.39927902 0.34156
530 -0.984807753 80.47714977 9 9
0.39939239 0.34146
540 -1 80.5 8 1
0.39927902 0.12514
550 -0.984807753 80.47714977 9 9
0.39867885 0.12514
560 -0.939692621 80.35618044 2 9
0.39685134 0.12514
570 -0.866025404 79.987835 5 9
0.39268954 0.12514
580 -0.766044443 79.14899909 7 9
0.38489391 0.12514
590 -0.64278761 77.57774103 3 9
0.37218379 0.12514
600 -0.5 75.0159375 1 9
0.12514
610 -0.342020143 71.25400831 0.35351937 9
0.32830527 0.12514
620 -0.173648178 66.17195144 2 9
0.29654885 0.12514
630 -4.28802E-16 59.77125 6 9
640 0.173648178 52.19327314 0.25895151 0.12514

19
 9
0.21691912 0.12514
650 0.342020143 43.72138677 4 9
0.17248759 0.12514
660 0.5 34.7659375 2 9
0.12816942 0.12514
670 0.64278761 25.83333845 9 9
0.12514
680 0.766044443 17.48242142 0.08673722 9
0.05096738 0.12514
690 0.866025404 10.27279 2 9
0.02337276 0.12514
700 0.939692621 4.710924471 3 9
0.00595429 0.12514
710 0.984807753 1.200125655 9 9
0.12514
720 1 0 0 9

Arderea se reprezintă, în cazul ciclului necorectat, la MAS, prin izocora cz;

presiunea pz determinată este mai mare decât cea reală, astfel că se ia
pmax = (0,85.......0,98)*pz.

La M.A.C., arderea se reprezintă izocoră cz, izobară zz’, punctul z’ fiind

determinat de gradul de destindere prealabilă δ 1.

Pentru a putea trece la rotunjirea diagramei indicate trebuiesc adoptate cotele

de reglaj ale motorului:

Cotele de reglaj a motorului

  βDSE βise βDSA βISA
M.A.S 40÷80 10÷60 5÷45 40÷85
M.A.C 20÷50 15÷25 15÷20 20÷50

După adoptarea cotelor de reglaj se adoptă poziţiile pistonului

corespunzătoare acestor cote:

X 0 ' -înainte de P.M.I. pentru începutul admisiei

X 1 –dupa P.M.E., pentru sfarşitul admisiei

X 2 –înainte de P.M.I. pentru începutul aprinderii

X 3 –înainte de P.M.E., pentru începutul evacuării

20
 X 4 –după P.M.I., pentru sfărşitul evacuării

Cu ajutorul acestor poziţii calculate se plasează pe diagramă punctele care

marchează fazele distribuţiei şi fac rotunjirile necesare.

p
6

4
p
3

0
1 5 9 13 17 21 25 2 9 3 3 3 7 4 1 4 5 49 53 5 7 6 1 6 5 6 9 73

21
 6

3 admisie
P[Mpa]
comprimare
ardere+destindere
evacuare

0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45

V[dm3]

22
 Diagrama indicata

0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45

23
DETERMINAREA PARAMETRILOR INDICAŢI ŞI EFECTIVI
A. DETERMINAREA PARAMETRILOR INDICAŢI

1.Presiunea medie indicată pe ciclu pi,este o mărime convenţională şi

poate fi definită astfel:
-Presiunea constantă ca mărime,care acţionând asupra pistonului în timpul
cursei de destindere ar produce un lucru mecanic egal cu lucrul mecanic
indicat al ciclului;
-Înăltimea unui dreptunghi având baza egală cu cilindreea şi aria egală cu
lucrul mecanic indicat;
LI
pI =
VS

În care LI =lucrul mecanic al diagramei de presiune înaltă; lucrul mecanic de

presiune joasă,sau lucrul mecanic de pompaj, se consideră în consumul
propriu de lucru mecanic al motorului, sau în randamentul mecanic al
motorului.
Pentru calculul presiunii medii indicate pI a ciclului convenţional de
calcul, se determină întâi presiunea medie indicată pI’ a ciclului de calcul
nerotunjit; în continuare se micşorează această presiune, ţinând seamă de
diagrama indicată rotunjită şi de aria negativă datorită curselor de pompaj.
Pentru M.A.S:
LI’=LZB-LCA

md −1
pc β∗δ 1 δ
p'I =
ε −1 {
∗ β∗( δ 1 −1 ) +
[
md −1 ( )
∗ 1− 1
ε ]
−
1
m c −1 [ 1
∗ 1− m −1
ε c ]}
Pentru M.A.C:

LI’=LZZ’+LZ’B-LCA
md −1
p'I =
pc
ε −1 {
∗ β∗( δ 1 −1 ) +
β∗δ 1
md −1 [ δ
( )
∗ 1− 1
ε ]
−
1
mc −1 [ 1
∗ 1− m −1
ε c ]}

Presiunea medie indicată a ciclului de calcul rotunjit este dată de relația:

pI =ϕr p I '+ Δp I
24
 (bari)

Δp I =ε 0 ( p a− p r )

ΔpI este lucrul mecanic de pompaj pentru motoarele în 4 timpi

nesupraalimentate.

ζ 0=0.75 .. .1.00

Φr - coeficient de rotunjire- raportul dintre lucrul mecanic al ciclului rotunjit si

lucrul mecanic al ciclului de calcul nerotunjit;

M.A.S.................................φ r=0.94÷0.97

M.A.C.................................φr=0.92÷0.95

Valorile presiunii medii indicate trebuie sa fie cuprinse între limitele:

M.A.S.................................6÷14 bari

M.A.C.................................7÷11 bari

LI = 0.428229241J

pI` = 1.152470068 MPa

pI = 1.079029386 MPa

ΔpI = -0.02734188

ξ0 = 0,75

Φr = 0,96

β = 3.740624

2.Presiunea indicată NI = puterea motorului corespunzătoare lucrului

mecanic indicat al ciclului.
p I∗V I ∗n
NI= (CP)
225∗τ

25
 sau
p I ∗V S∗n
NI=
30 τ

pI - [MPa]

Vs -[ d m3 ]

n- [rot/min]

τ -numărul de timpi ai motorului

NI = 19.98403126 kW

3.Randamentul indicat ηI se definește pentru căldura disponibilă a unității de

cantitate de combustibil.

103∗pi∗L min∗λ
ηi =
H i∗ρ0∗ηv

Hi este puterea calorică a combustibilului;

Benzina ....................... Hi = 43500 [kJ/kg]
Motorina ...................... Hi = 42667 [kJ/Kg]

Valorile randamentului indicat trebuie să fie cuprinse între limitele:

M.A.S. ........................................... 0,26 ÷ 0,35
M.A.C. ........................................... 0,38 ÷ 0,50

ρ0 = 1.189 kg/m^3
HI = 43500 kJ/kg

ηI = 0.2523135

4. Consumul specific indicat ci este cantitatea de combustibil consumată de

motor în unitatea de timp, pentru unitatea de putere dezvoltată de motor.

ρ0∗η v
c i=3 . 6∗103 [g/kWh]
p i∗λ∗Lmin

26
 Valorile medii ale consumului specific indicat trebuie să fie cuprinse între
limitele:
M.A.S. .............................................. 178 ÷ 236 (g/CPh)
M.A.C. .............................................. 125 ÷ 170 (g/CPh)

L min = 0.507341 kmol aer/kg comb = 12.17619048 kg/ kg comb

ci = 327.9992416 g/kWh

B. Determinarea parametrilor efectivi ai motorului

n Pe Me Ch Ce
[rpm] [kw] [Nm] [kg/h] [g/kwh]
64,2780 18,2266 373,377
800 5,38455 7 3 8
6,27250 21,2323 360,586
900 1 66,5582 3 7
7,20062 68,7659 24,3740 349,009
1000 3 5 1 9
8,16664 70,9013 27,6439 338,498
1100 3 1 8 7
9,16828 72,9642 31,0345
1200 8 9 3 328,928
10,2032 74,9548 34,5379 320,192
1300 8 8 8 6
11,2693 76,8730 38,1466 312,202
1400 5 9 1 9
12,3642 78,7189 41,8527 304,882
1500 3 1 5 3
13,4856 80,4923 45,6486
1600 3 5 8 298,165
14,6312 49,5267 291,994
1700 9 82,1934 1 2
15,7989 83,8220 53,4791 286,320
1800 2 7 5 8
16,9862 85,3783 281,101
1900 7 5 57,4983 7
18,1910 86,8622 61,5764 276,299
2000 5 5 5 5
19,4109 88,2737 65,7059 271,881
2100 8 6 2 5
20,6438 89,6128 69,8790 267,818
2200 1 9 1 6

27
 21,8872 90,8796 74,0880 264,085
2300 4 3 2 6
23,1390 92,0739 78,3252 260,659
2400 1 9 5 9
24,3968 93,1959 257,521
2500 5 6 82,583 9
25,6584 94,2455 86,8535
2600 7 4 9 254,654
26,9216 95,2227 252,040
2700 1 4 91,1293 6
96,1275 95,4024 249,668
2800 28,184 6 5 3
29,4433 96,9599 99,6653 247,524
2900 5 9 4 8
30,6973 97,7200 103,910 245,599
3000 9 3 3 6
31,9438 98,4076 108,129 243,883
3100 6 9 5 4
33,1804 99,0229 112,315
3200 7 7 5 242,368
34,4049 99,5658 116,460 241,046
3300 6 6 3 5
35,6150 100,036 120,556 239,912
3400 4 4 4 8
36,8084 100,434 124,596 238,961
3500 5 5 1 8
37,9829 100,760 128,571 238,189
3600 1 2 6 3
39,1361 101,013 132,475 237,591
3700 4 6 3 9
40,2658 101,194 136,299
3800 8 5 5 237,167
41,3698 101,303 140,036 236,912
3900 5 1 4 8
42,4457 101,339 143,678 236,828
4000 8 3 4 2
43,4913 101,303 147,217 236,912
4100 8 1 8 8
101,194 150,646
4200 44,5044 5 8 237,167
45,4825 101,013 153,957 237,591
4300 5 6 8 9
46,4235 100,760 157,143 238,189
4400 5 2 1 3
47,3251 100,434 238,961
4500 5 5 160,195 8
48,1850 100,036 163,105 239,912
4600 5 4 8 8
99,5658 165,867 241,046
4700 49,001 6 7 5

28
 49,7707 99,0229 168,473
4800 1 7 2 242,368
98,4076 170,914 243,883
4900 50,4919 9 4 4
51,1623 97,7200 173,183 245,599
5000 2 3 8 6
51,7796 96,9599 175,273 247,524
5100 8 9 5 8
52,3417 96,1275 249,668
5200 1 6 177,176 3
52,8461 95,2227 178,883 252,040
5300 3 4 4 6
53,2906 94,2455 180,388
5400 7 4 2 254,654
53,6730 93,1959 181,682 257,521
5500 6 6 6 9

400

350

300

250

Pe
200
Me
Ch
150 Ce

100

50

0
1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46

29