Sunteți pe pagina 1din 45

1

Student: …………………………… Anul de studiu: ……

Telefon: ……………………..............

Facultatea: ………………………….

Specialitatea: ………………………..

Unitatea de învăţământ pilot: …………………………………….

Adresa unităţii de învăţământ: ……………………........................

Telefon/fax: …………………………

Profesor mentor: …………………….

Directorul unităţii de învăţământ pilot (semnătură si stampilă):

Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca:

Directorul Departamentului de Didactica Ştiinţelor Socio-Umane:

Decanul facultăţii:

2
Introducere

Lucrarea de faţă se doreşte a fi un îndrumător adresat studenţilor, care desfăşoară practica


pedagogică obligatorie, Nivelul I la Modulul Psihopedagogic, din cadrul Facultăţii de Teologie
Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, cât şi profesorilor mentori şi îndrumători de
practică pedagogică.
Îndrumătorul de practică este un instrument de lucru oferit studenţilor practicanţi, util atât în
observarea şi evaluarea lecţiilor asistate, cât şi în proiectarea şi susţinerea activităţilor didactice în
special de tip lecţie. De aceea se recomandă studierea acestui ghid înaintea începerii practicii
pedagogice pentru familiarizarea cu aspectele de practica cuprinse în el, dar şi pentru utilizarea
maximă a informaţiilor pe care le conţine.
Practica pedagogică se efectuează în cele două semestre ale anului III de studiu şi are un rol
esenţial în atingerea principalelor scopuri ale pregătirii pentru profesia de dascăl, oferindu-i
studentului şansa de a se familiariza cu sistemul de educaţie din România, cu viaţa şcolii, cu
folosirea documentelor şcolare în activitatea de predare-învăţare-evaluare, sub îndrumarea
profesorilor mentori şi didacticienilor.
Profesia didactica este o profesie în căutarea identităţii. Modalităţile de construcţie a acestei
identităţi sociale şi de grup socioprofesional sunt multiple. Formarea iniţială este una dintre
aceste modalităţi şi constituie un proces de devenire, care presupune un amplu efort de
construcţie a personalităţii profesionale, atât în plan individual, cât şi social, proces care trece
prin trei stadii interdependente (vezi J.Cl. Hetu, M.Lavoie, S.Baillauques – eds.- 1999):
- centrarea pe sine, care constituie o confruntare cu ceea ce se aşteaptă de la cel in situaţie de
formare (este şi o confruntare cu reprezentarea pe care o are despre profesia didactică);
- centrarea pe sarcină şi pe calitatea realizării acesteia;
- centrarea pe rezultate (în cadrul stagiilor de practică profesională).
În formarea iniţială, ca proces de socializare profesională, trebuie să implicăm deopotrivă
dimensiunea profesională şi cea personală a viitorului cadru didactic.

Studentul practicant va trebui să observe aspectele importante cu privire la organizarea


şcolii, în care îşi va desfăşura activitatea, a politicii educaţionale a acesteia. Este important de ştiut
unde se află şcoala, care este politica managerială a directorului şcolii, care este natura socială a
zonei în care se află şcoala, ce obiective de interes istoric, geografic, social şi de agrement se găsesc
în zona şcolii. Studentul va putea identifica punctele de interes comun ale elevilor cunoscând toate
aceste lucruri înaintea începerii practicii pedagogice. De asemenea, este important ca studentul să
întâlnească persoanele cu care va colabora pe parcursul desfăşurării practicii: logopedul, psihologul,
bibliotecarul, administratorul, persoane care îl vor ajuta în munca sa.
Relaţia dinamică, deschisă, constructivă pe care studetul o va stabili la practica pedagogică
cu tutorele (profesorul îndrumător), mentorul, directorul instituţiei de învăţământ şi cu alte persoane
competente este cheia succesului studentului!
Sperăm ca, pentru studenţii care desfăşoară practica pedagogică şi pentru toţi cei interesaţi
de conţinutul, structura şi îndrumarea acesteia, acest caiet îndrumător să constituie un suport practic
care să clarifice atribuţiile şi responsabilităţile specifice carierei didactice.
Succes tuturor!

3
1. ASPECTE SPECIFICE PRACTICII PEDAGOGICE

1.1. Obiectivele şi conţinuturile practicii pedagogice


Caietul de practică reprezintă un instrument de apreciere calitativă şi cantitativă a activităţii
practice a studentului. Prin urmare, el îl va ajuta pe student să se familiarizeze cu obiectivele,
componentele şi etapele acesteia. Capacităţile didactice, deprinderile, atitudinile şi abilităţile
formate în cadrul practicii pedagogice, trebuie să alcătuiască un tot unitar, un sistem cu largă
deschidere către perfecţionări ulterioare şi adaptări la cerinţele în continuă transformare ale
învăţământului românesc.
- Obiectivele practicii pedagogice (Ezechil, L; Neacşu, M.)
Categorii de competenţe Descriptori
1. Competenţe cognitive La sfârşitul stagiului de practică pedagogică, studentul
practicant:
 cunoaşte particularităţile de învăţare şi de manifestare
ale elevilor, corespunzător nivelului de școlarizare
în care s-a desfăşurat activitatea de practică
pedagogică,
 cunoaşte principalele documente şcolare (documente
curriculare sau acte normative) și înţelege modul de
aplicare al acestora,
 înţelege şi explică rolurile pe care le îndeplinesc
documentele şcolare pentru realizarea, în condiții de
calitate, a procesului didactic,
 cunoaşte, înţelege şi explică modul de proiectare,
organizare şi realizare a lecţiilor,
 cunoaşte şi înţelege diferitele roluri pe care le joacă
profesorul în cadrul instituţiei şcolare,
 cunoaşte şi înţelege modul de organizare şi
funcţionare a instituţiei şcolare.
2. Competenţe procedurale La sfârşitul stagiului de practică pedagogică, studentul
practicant:
 elaborează documente şcolare necesare pentru
realizarea activităţilor didactice curente: planificări
anuale şi semestriale, fişa de caracterizare
psihopedagogică a elevului, fişa de caracterizare
psihosocială a clasei de elevi,
 proiectează şi susţine lecţii de probă şi finale,
 aplică metodologiile pedagogiei centrate pe elev în
realizarea procesului didactic,
 recurge la strategii şi forme de organizare a
activităţilor didactice care stimulează învăţarea prin
cooperare şi în grup,
 participă în mod direct la diferite activităţi specifice
şcolii: activităţi de consiliere şi orientare în carieră a
elevilor, şedinţe cu părinţii, activităţi extraşcolare.
3. Competenţe atitudinal- La sfârşitul stagiului de practică pedagogică, studentul
comportamentale practicant:
 adoptă o atitudine responsabilă în exersarea rolurilor
de profesor,
 manifestă interes pentru preluarea acestor roluri.
4
1.2. Conţinuturile practicii pedagogice (Ezechil, L; Neacşu, M.)

Nr.crt. Conţinuturile practicii pedagogice


1. Activităţi de cunoaştere a instituţiei şcolare: a modului de organizare a spaţiului
şcolar, a dotărilor materiale, a documentelor şcolare, a modului de organizare a
activităţilor specifice şcolii ;
2. Activităţi de cunoaştere a elevilor şi a grupului şcolar: întocmirea fişei psiho-
pedagogice a elevului, a fişei de caracterizare psihosocială a clasei de elevi (sau a
grupei de preşcolari), întocmirea sociogramei, exersarea unor metode de stimulare a
cooperării şi creativităţii;
3. Activităţi didactice: observarea şi implicarea directă în activităţi de proiectare,
realizare şi evaluare a unor lecţii, activităţi didactice complementare lecţiilor;
4. Activităţi de management şcolar: activităţi de observare a managementului
procesului didactic, a managementului curricular, a managementului grupului şcolar, a
managementului activităţilor educative, a managementului conflictelor, a
managementului diversităţii, a managementul timpului, a managementului instituţiei
şcolare;
5. Activităţi de consiliere educaţională, orientare şcolară şi profesională a elevilor
6. Activităţi de realizare a partemeriatului şcoală-familie-comunitate: participare la
organizarea şi desfăşurarea unei şedinţe cu părinţii, la organizarea şi desfăşurarea unor
activităţi extraşcolare cu elevii (moment festiv, moment comemorativ, excursie de
studii, reuniune etc.), activităţi de realizare a unor proiecte educaţionale.

2. ORGANIZAREA PRACTICII PEDAGOGICE


Structura curriculum-ului DPPD, precum şi eşalonarea conţinuturilor şi activităţilor
didactice pe parcursul programului de studii, sunt stabilite, în mod standardizat, la nivel
naţional, prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4316 din 3.06.2008.

Programul de studii psihopedagogice de certificare pentru profesia didactică, este structurat pe


două niveluri:
a) Nivelul I (iniţial): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi
didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de
credite transferabile din programul de studii psihopedagogice.
b) Nivelul II (de aprofundare): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe
posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi universitar, cu satisfacerea a două condiţii:
- acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de studii
psihopedagogice,
- absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de licenţă.

Programul de studii psihopedagogice este conceput şi aplicat în sistemul creditelor de studiu


transferabile, cu respectarea Regulamentului de funcţionare a activităţii didactice pe baza
sistemului de credite transferabile în Universitatea „Babeş-Bolyai” aprobat de Senatul Universităţii
„Babeş-Bolyai” în şedinţa din 14.04.2003.

Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru Pregatirea
Personalului Didactic şi se efectuează în Şcoli pilot de aplicaţie (Licee, Şcoli cu clase I-VIII,
Colegii Naţionale), stabilite de Inspectoratul Şcolar, pe baza unui protocol încheiat între Rectoratul
Universităţii „Babeş-Bolyai”şi Inspectoratul Judeţean Cluj.
5
Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:
a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic care:
 stabileşte legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma
practica studenţilor,
 asigură documentaţia specifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din
cadrul practicii,
 sprijină studenţii în perioada practicii în rezolvarea problemelor care intervin,
 analizează şi avizează, împreună cu profesorul-mentor proiectele didactice pentru
fiecare tip de activitate practică a studentului,
 analizează şi evaluează împreună cu profesorul-mentor rezultatele obţinute de
studenţi la practica pedagogică,
 evaluează portofoliile studenţilor şi înscrie în documentele universitate rezultatele
practicii pedagogice ale fiecărui student.
b) de profesorii- mentori din şcolile de aplicaţie, care sunt garanţii realizării şi calităţii practicii
pedagogice, asigurând:
 planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică,
 repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară,
 îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate tipurile de
activităţi practice, pe toată durata practicii pedagogice.
 facilitatrea integrării studenţilor în colectivul clasei şi al şcolii.
 disponibilitatea de a colabora şi a răspunde întrebărilor studenţilor în cadrul întâlnirilor
 verificarea documentelor de proiectare ale studenţilor înante de susţinerea fiecărei
activităţi didactice.
 analizarea, aprecierea şi evaluarea rezultatelor obţinute de studenţi la practica
pedagogică.
c) de studenţii practicanţi care au obligaţia :
 să participe la instructajul efectuat de profesorul îndrumător de practică pedagogică
(tutore) cu privire la conţinutul, organizarea (împărţirea pe grupe, repartiţia grupelor în
şcoli)şi desfăşurarea practicii pedagogice,
 să respecte repartiţia pentru unitatea de învăţământ şi pentru profesorul mentor făcută de
către profesorul îndrumător de practică pedagogică.
 să asiste la lecţiile demonstrative susţinute de mentori,
 să asiste la lecţiilede probă ale colegilor din grupa de practică, completează fişele de
observaţie şi participă la analiza lecţiilor,
 să alcătuiască proiecte didactice pentru fiecare tip de activitate ,
 să solicite şi să ofere sprijin profesorului-mentor pentru desfăşurarea optimă a activităţilor
didactice,
 să susţină lecţiile de probă şi finale, în prezenţa profesorului- mentor şi al tutorelui de
practică,
 să completeaze materialul didactic necesar desfăşurării lecţiilor de probă şi finale în vederea
întocmirii portofoliului de practică.
 să respecte normele de conduită morală şi profesională solicitate de către profesorul
mentor, respectiv de către conducerea şcolii.

Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în


mod imperativ participarea efectivă şi resoponsabilă a studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi
programele înscrise în sistemul practicii pedagogice, componentă esenţială a pregătirii pentru
profesiunea didactică.

6
2.1. Conţinutul portofoliului de practică pedagogică

Portofoliul de practică pedagogică (completarea caietului îndrumător) se întocmeşte pe


parcursul desfăşurării practicii pedagogice şi are rolul:
- de a reflecta activitatea desfăşurată de student;
- de a sprijini studentul în viitoarea sa activitate didactică.
Portofoliul de practică pedagogică conţine documente şcolare model, elaborate de
profesorul didactician, îndrumator de practică precum şi documente şcolare preluate din
portofoliul profesorului-mentor şi documente elaborate de student pe parcursul practicii, pentru
activităţile realizate.

Portofoliul de practică pedagogică va conţine:


• tabelul nominal cuprinzând grupa studenţilor repartizaţi într-o şcoală,
• orarul profesorului mentor,
• planificări calendaristice,
• fişele de asistenţă la lecţiile susţinute de mentor şi colegi,
• proiecte de lecţii realizate de student pentru lecţiile susţinute,
• teste de evaluare aplicate la clasă (împreună cu baremul de notare şi analiza
rezultatelor elevilor);
• proiecte de lecţii pentru activitatea educativă,
• planificări şi teme pentru activităţi de cerc şcolar, ore la Centrul de excelenţă
pentru tineri capabili de performanţă, alte materiale puse la dispoziţie de către profesorul
mentor,
• catalogul notelor primite de student la lecţiile de probă şi lecţia finală,
• observaţiile scrise de mentor în urma coordonarii practicii pedagogice
• evaluarea activităţii de practică pedagogică întocmită de profesorul îndrumător de practică.
Criteriile generale de evaluare a portofoliului din cadrul colocviului de absolvire a practicii
pedagogice sunt:
1. -includerea în portofoliu a cât mai multor piese (proiecte didactice, referate, instrumente
evaluative, mijloace didactice, elemente de cercetare didactică, etc.);
2. -corectitudinea elaborării instrumentelor (de proiectare, evaluare, etc.) din perspectiva
disciplinelor psihopedagogice, didacticii disciplinei şi a specificităţii conţinuturilor academice;
3. -actualitatea şi racordarea materialelor la noutăţile reformei curriculare.

NOTĂ: Neefectuarea practicii pedagogice atrage după sine imposibilitatea practicării meseriei de
profesor, precum şi imposibilitatea de a participa la examenele de definitivat, grade didactice sau
titularizare a cadrului didactic.

3. ETAPE ÎN DESFĂŞURAREA PRACTICII PEDAGOGICE

3.1. Familiarizarea studentului cu şcoala şi activitatea profesorului

Studenţii sunt conduşi în şcoală de către coordonatorul de practică pedagogică. Aici sunt
prezentaţi profesorului-mentor, conducerii şcolii şi membrilor catedrei de religie. De asemenea
li se expun regulile de conduită solicitate lor în incinta şcolii.
Profesorul-mentor prezintă studenţilor orarul său, indică clasele la care predă, activităţile
complementare pe care le desfăşoară: consultaţii, şedinţe de cerc, şedinţe de pregătire a elevilor

7
pentru olimpiade şi concursuri şcolare, lecţii în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii, şedinţe la
centrul de excelenţă.
Studenţii se vor familiariza cu manualele cu care lucrează profesorul şi elevii, iar în măsura
posibilităţilor acestea le vor puse la dispoziţie. Studiind programele şi planificările calendaristice
studenţii află care sunt temele deja parcurse la fiecare clasă şi lecţiile la care urmează să asiste.
Studenţii se familiarizează cu activitatea şcolii de aplicaţie, cu documentele şcolare: cataloage,
regulamentul şcolii, ghiduri metodologice, etc.
Orele de asistenţă, lecţiile de probă vor fi stabilite de comun acord cu profesorul
mentor în funcţie de orarul acestuia şi al studenţilor. Odată stabilit acest lucru, daţi dovadă
de corectitudine şi respectaţi înţelegerile!
Nu uitaţi:
• Sunteţi într-o instituţie publică cu rol educativ şi sunteţi creştini adevăraţi!
• Adoptaţi o ţinută decentă, corespunzătoare statutului profesional!
• Direcţiunea şcolii v-a acceptat să fiţi un oaspete onorabil, deci comportaţi-vă ca atare!

3.2. Asistenţa la lecţiile demonstrative

Lecţiile şi activităţile demonstrative sunt activităţi instructiv-educative susţinute de


profesorii-mentori la care asistă studenţii practicanţi.

Asistenţele la activităţi demonstrative în şcoală oferă studenţilor posibilitatea de a cunoaşte şi


studia condiţiile concrete în care îşi vor susţine lecţiile de probă şi finale:
-obiectivele instructiv-educative ale disciplinei predate de profesorul –mentor,
-nivelul exigenţei faţă de pregătirea teoretică şi practică,
-gradul de dotare a şcolii cu mijloace de învăţământ şi materiale didactice,
-ambianţa socio-afectivă în cadrul unităţii de învăţământ,

Pentru fiecare activitate didactică, studentul consemnează în caietul de practică o serie de date
privind desfăşurarea activităţii respective:
-conţinut
-obiective şi competenţe,
-strategii didactice,
-rezultate.
Activităţile didactice demonstrative sunt urmate de discuţii şi analize ale profesorului-mentor cu
studenţii

3.3. Pregatirea şi susţinerea lecţiilor de probă şi finale

Pentru fiecare lecţie de probă studentul va pregătii proiectul didactic care se prezintă spre
analiză şi aprobare cu cel puţin o zi înaintea susţinerii lui la clasă. Pentru elaborarea unui proiect
didactic studenţii practicanţi sunt obligaţi:

-să consulte diverse modele de proiecte de lecţii discutate în cadrul Didacticii specialităţii cu
profesorul îndrumător de practica pedagogică.
- să studieze programa şcolară şi manualul disciplinei,
-să cunoască nivelul de pregătire al elevilor,
-să asigure lecţiilor predate un conţinut corespunzător vârstei elevilor, să stabilească foarte bine
obiectivele lecţiei, să folosească materiale didactice necesare precum şi o metodologie didactică
adecvată,
-să elaboreze probe de evaluare a lecţiei predate, itemi, fişe,etc.
- să se prezinte la clasă bine pregătiţi, optimişti, degajaţi şi într-o ţinută corespunzătoare muncii de
profesor.

8
3.4. Recomandări pentru susţinerea lecţiilor

Reuşita unei lecţii depinde în mare măsură de modul în care studentul practicant îşi
pregăteşte lecţia până în cele mai mici detalii. În al doilea rând, eficienţa este asigurată de gradul în
care studentul reuşeşte să transpună în practică demersul pe care l-a stabilit în proiectul lecţiei, de
modul cum reuşeşte să transmită gândurile, emoţiile şi sentimentele lui elevilor, să îşi atingă
obiectivele operationale.
Prezentăm, pentru orientatrea generală a studenţilor, un ansamblu de îndemnuri ce
trebuiesc respectate consecvent în susţinerea lecţiilor:
-Pregătiţi-vă lecţia în cele mai mici detalii după o structură foarte clară şi simplă,
-Exersaţi utilizarea aparaturii şi familiarizaţi-vă cu demonstraţiile pe care doriţi să le faceţi, înainte
să înceapă ora,
-Pregatiţi-vă să aveţi la îndemână material suplimentar dacă este nevoie de explicaţii suplimentare,
-Aşteptaţi elevii în clasă şi salutaţi-i cu căldură,
-Creaţi un climat de linişte specific orei de religie, (o candela, o Biblie, etc.,)
-Adresaţi-vă elevilor pe nume, asta vă apropie mai mult de ei,
-Învăţaţi să vă controlaţi tonalitatea vocii, gesturile, mimica,
-Fiţi mobil, deplasaţi-vă cu calm prin sala de clasă,
-Priviţi la clasă în timp ce vorbiţi şi învăţaţi să controlaţi clasa cu privirea,
-Folosiţi tehnici de predare active şi cât mai variate,
-Trataţi-i pe elevi cu încredere şi arătaţi-le că-i consideraţi resonsabili cu munca lor,
-Anticipaţi problemele de disciplină şi anihilaţi-le rapid,
-Evitaţi conflictele,
-Respectaţi regulile pe care le-aţi negociat cu elevii pentru buna desfăşurare a orei de religie,
-Folosiţi umorul în mod constructiv ori de câte ori aveţi prilejul,
-Fiţi blânzi şi nu aplicaţi pedepse,
-Fiţi iubitori şi înţelegători cu fiecare elev în parte,
-Evaluaţi ceea ce ştiu elevii prin notare pozitivă, nu notaţi ceea ce nu ştiu,
-Începeţi predarea religiei arătându-le respectul dumneavoastră fată de obiectul pe care-l predaţi;
prezentaţi-le elevilor de la început obiectivele şi finalităţile pe care vi le propuneţi.

4. EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE

Practica pedagogică se încheie cu un examen final. Evaluarea rezultatelor obţinute de


studenţi se face cu note:
-nota minimă de promovare este 7 (şapte).
Media generală a practicii pedagogice pentru fiecare student se stabileşte de către
profesorul-mentor de la şcoala de aplicaţie cât şi de profesorul îndrumător de practică
reprezentantul Departamentului pentru Pregătirea Cadrelor Didactice din Universitatea Babeş-
Bolyai din Cluj, prin nota întreagă, rotujindu-se în plus sau minus faţă de media aritmetică a notelor
parţiale obţinute de student, în funcţie de:
-rezultatele obţinute la lecţia finală,
-aprecierea rezultatelor de ansamblu,
-interesul manifestat fată de munca instructiv-educativă,
-perspectiva reală faţă de profesia de cadru didactic.
La sfârşitul practicii pedagogice studentul va susţine examenul final, care constă în
prezentarea şi susţinerea portofoliului de practică, discutarea aspectelor positive sau negative,
greuţăţile întâmpinate, frumuseţea meseriei de dascăl, etc.

9
5.CONCEPTE CHEIE

Abilitate – însuşire sinonimă cu priceperea, îndemânarea, dexteritatea, dibăcia, iscusinţa,


evidenţiind uşurinţa, rapiditatea, calitatea superioară şi precizia cu care omul desfăşoară anumite
activităţi.
Aptitudine didactică –aptitudine profesională care se manifestă în domeniul muncii didactice;
reprezintă un complex de trăsături care, precizate şi dezvoltate în cadrul unei temeinice culturi
pedagogice se concretizează într-o capacitate de transformare a elevului-studentului. Ca
trăsături în structura aptitudinii didactice se menţionează: sistem de gândire, capacitate de
prezentare a unui conţinut la nivelul de înţelegere al colectivului, atenţie distributivă, deschidere
spre nou, altruism, dăruire, modestie, răbdare, simţ critic, etc.
Competenţă –capacitatea de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţele, abilităţile şi alte
achiziţii (atitudini şi valori) în vederea realizării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de
muncă sau de învăţare precum şi dezvoltarea profesională, personală în condiţiile de eficacitate
şi eficienţă.Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu, pe nivel de învăţământ, au un
grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către
achiziţiile finale dobândite de elev prin învăţare.Competenţele specifice sunt derivate din cele
generale, fiind etape în dobândirea acestora. Acestea se definesc pe obiect de studiu dar se
formează pe parcursul unui an şcolar. Competenţelor specifice li se asociază, prin programa
şcolară, unităţi de conţinut, activităţi de învăţare, etc.

Conţinuturile- sunt organizate tematic şi au grade diferite de complexitate. Profesorii vor


acorda fiecărei teme, numărul de ore pe care îl consideră necesar, astfel încât sã trateze în mod
adecvat toate acele probleme, pe care le au în vedere în construirea lecţiilor.Un conţinut poate fi
tratat în una sau mai multe lecţii, conform deciziei profesorului. Ordinea temelor poate fi
schimbată în funcţie de nevoile concrete ale activităţii didactice, în măsura în care nu se
modificã sensul programei. În actuala prezentare, programa de Religie –– Cultul Ortodox, apare
ca un instrument util de lucru nu numai pentru profesorii care predau această disciplină, dar şi
pentru colegii lor din aria curriculară Om şi societate, care intră astfel în contact cu realităţi mai
puţin abordate şi interesante prin încărcătura lor culturală.

Curriculum – în sens larg, proiect educativ care defineşte scopurile şi obiectivele unei acţiuni
educative, căile, mijloacele şi activităţile utilizate pentru realizarea finalităţilor, metodele şi
instrumentele de evaluare. Se referă la conţinuturile şcolare cuprinse în programele şcolare, la
experienţele de învăţare ale elevilor trăie în şcoală cât şi în afara ei.
Deprinderea – capacitatea de a aplica rapid, operativ, cu randament sporit o serie de operaţii.
Este priceperea transformată într-un act reflex, automatizarea operaţiilor, executarea cu uşurinţă
a unui act educativ ca urmare a exersării, repetării.
Evaluare didactică - proces complexde comparare a rezultatelor activităţii instructiv-educative
cu obiectivele planificate, cu resursele utilizate sau cu rezultatele anterioare. Presupune
realizarea operaţiunilor: măsurare, interpretare, apreciere, adoptarea deciziilor în ce priveşte
performanţele elevilor. La religie obiectivul prioritar constă în a pune elevul în situaţia de
autoevaluare a cunoştinţelor dar mai importante sunt autoevaluarea trăirilor şi sentimentelor
religioase.
Formele de evaluare propuse de didactică sunt:
-evaluarea iniţială se face la începutul unei etape de instruire,
-evaluarea formativă (continuă), se face în timpul etapei de instruire, pe secvenţe mici, are
10
intenţia de a forma, remediază lipsurile observate şi evaluează calitativ rezultatele.
-evaluare sumativă (finală), se realizează la sfârşitul unei perioade de formare.Controlează
rezultatele elevilor, face selecţie prin notare.
Interdisciplinaritatea- un anumit grad de integrare între diferite domenii ale cunoaşterii şi între
diferite abordări, precum şi utilizarea unui limbaj comun, permiţând schimbări de ordin
conceptual, metodologic ce se stsbilesc între două sau mai multe discipline din aceeaşi arie
curriculară sau acelaşi nivel de învăţare.

Metoda de învăţământ - componentă fundamentală a strategiei didactice, care se referă la


modalităţi, procedee şi mijloace adecvate educaţiei în vederea desfăşurării şi finalizării procesului
de predare –învăţare-evaluare; o cale de urmat pentru realizarea unui obiectiv bine precizat şi
definit. Predarea religiei presupune din start eliminarea monotoniei, crearea unei stări de emoţie
spirituală care să aibă ca finalitate modelarea personalităţii elevului. Ca şi în cazul altor discipline,
procesul de predare a noilor conţinuturi, cere o activitate care să îmbine organizarea şi conducerea
învăţării.Elementele componente ale demersului metodologic sunt următoarele:
-metode didactice,
-mijloace didactice,
-procedee didactice,
Metoda didactică vizează modul de acţiune cu ajutorul căruia profesorul împreună cu elevii
realizează obiectivele propuse.
Procedeele didactice sunt auxiliare metodei, ajută metoda. Unele metode pot deveni procedee
didactice în cadrul altor metode. (de ex. conversaţia euristică este procedeu în problematizare).

Mijloacele didactice -sunt instrumentele didactice auxiliare care uşurează transmiterea şi


asimilarea cunoştinţelor sub formă de : materiale obiectuale sau fizice, reprezentări iconice. Ex. de
mijloace specifice predării religiei: textul biblic, icoana, portretul religios, harta, tabelul cronologic,
CD, diapozitive, calculatorul, manualul,etc. Cheia reuşitei predării o constituie îmbinarea
armonioasă a acestor trei elemente esenţiale: metode, mijloace şi procedee.

Nota şcolară- reprezintă actul de decizie asumat de pedagog în cadrul activităţii de evaluare
didactică după realizarea acţiunilor de măsurare cantitativă şi aprecierea calitativă a gradului şi
modului în care elevul asigură îndeplinirea sarcinilor definite la nivelul obiectivelor
operaţionale.Notarea trebuie să fie întotdeauna pozitivă, să urmărească ceeea ce şi-a însuşit elevul
pe parcursul unui ciclu şcolar şi nu un mijloc de sancţiune.
Obiectivele cadru - sunt acele obiective cu grad ridicat de generalitate şi de complexitate.Ele se
referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei religie şi sunt urmărite de-a lungul
mai multor ani de studiu.

La religie obiectivele cadru sunt:


1) cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului;
2) cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase;
3) cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii;
4) formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios;
5) educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri.

Obiectivele de referinţă -specifică rezultatele aşteptate şi urmăresc progresia în achiziţionarea


competenţelor şi cunoştinţelor de la un an la altul.Ele se definesc prin raportarea la obiectivele
cadru.Raportându-ne la obiectivul cadru patru, formarea virtuţilor creştine şi consolidarea
deprinderilor de comportament moral-religios, putem exemplifica obiectivele de referinţă:
Exemplu: -la sfârşitul clasei a-V-a, elevii vor fi capabili:
- să integreze în comportamentul propriu învăţăturile desprinse din pildele studiate;
11
- să înţeleagă valoarea martiriului pentru întărirea Bisericii creştine;
- să înţeleagă rolul Sfinţilor în lume;

Obiective operaţionale - sunt enunţuri cu caracter finalist, concret urmărite în cursul unei activităţi
didactice. În funcţie de domeniul la care se referă, obiectivele pot fi împărţite în:
- obiective cognitive ( vizează transmiterea şi asimilarea cunoştinţelor specifice de ordin
dogmatic, teologic, de istorie bisericească sau istoria credinţelor religioase).Sunt exprimate
prin verbe de acţiune: să clasifice, să definească, să enumere, să deducă, să localizeze, etc.
- obiective afective ( vizează formarea convingerilor , sentimentelor, atitudinilor de iubire şi
evlavie). Sunt exprimate prin verbele: să aplice, să fie deacord, să aibă curiozitatea, să
compare, etc.)
- obiective psihomotorii (vizează comportamentul de ordin fizic, mişcări reflexe, capacităţi
perceptive, capacităţi fizice, deprinderi motrice şi comunicare nonverbală.Sunt exprimate
prin verbele: să realizeze, să aibă o conduită morală, să se închine, să manipuleze obiecte
religioase.
Obiectivele formativ-educative - sunt foarte importante în predarea religiei. Ele privesc în mod
deosebit latura afectivă şi voliţională a personalităţii elevilor.
Exemplu : Elevii să-şi exprime dorinţa de a face fapte bune fără a fi îndemnaţi de părinţi sau de
profesor. Obiectivul poate fi definit ca fiind expresia anticipării unui rezultat aşteptat în contextul
concret al instruirii şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
-să vizeze activitatea elevului şi nu a profesorului;
-să respecte particularităţile de vârstă ale elevilor;
-să descrie comportamente observabile şi nu acţiuni sau procese psihice interioare;
-să desemneze un rezultat imediat al instruirii şi nu unul de perspectivă;
-să facă apel la „verbe de acţiune”, cum ar fi: să recunoască, să identifice, să aplice, să distingă,
să redea, să propună, să rezolve, etc.
-să vizeze o operaţie singulară şi nu un comportament compozit, greu de analizat şi evaluat.
-să nu se repete prin formulări diferite;ele trebuie să fie unice, congruente logicşi valide axiologic.

Operaţionalizarea obiectivelor- se face după competenţele vizate (cunoaşterea, înţelegerea,,


aplicarea, analiza, sinteza, evaluarea) care pot să determine anumite comportamente posibile
elevului.
1) Cunoaşterea : a defini, a numi, a recunoaşte, a identifica, a enumera, a distinge, aformula,
a alege, a reproduce.
2) Înţelegerea (capacitatea de a raporta noile cunoştinţe la cunoştinţele anterioare): a ilustra,
a explica, a redefini, a determina, a reorganiza, a demonstra, a interpreta, a generaliza, a extinde, a
distinge, a rescrie,a rezuma.
3) Aplicarea: a analiza, a compara, a deduce, a recunoaşte, a a ilustra, a alege, a separa, a
dirija.
4) Sinteza (pentru crearea unei lucrări proprii, elaborarea unui plan de acţiune): a relata, a
produce, a planifica, a formula, a rescrie, a rezuma, a modifica, a combina, a aborda pe actegorii, a
compune, a scrie, a imagina.
5) Evaluarea : a judeca, aaprecia, aargumenta, a compara, a standardiza, a constata, a
descrie, a justifica, a valida, a evalua.
Notă: La obiectivele operaţionale nu se folosesc verbe ce determină acţiuni generale: a şti, a
cunoaşte, a înţelege, ci concret verbe ce definesc acţiuni : să definească, să recunoască,
întotdeauna exprimate prin verbe la conjunctiv: să...

Principii didactice- norme orientative, teze generale cu caracter director, care pot da procesului
didactic un sens funcţional. Principiile didactice sunt: principiul corelării învăţării teoretice cu
12
învăţarea practică, principiul accesibilităţii şi individualizării, principiul sistematizării şi
continuităţii în învăţare, principuil participării active şi conştiente a elevului în activitatea de
predare, învăţare, evaluare, principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, principiul intuiţiei,
conexiunii inverse(feed back-ului).Special pentru religie trebuie să respectămprincipiul:
eclesiologic şi principiul hristocentric.

Proiectarea didactică – defineşte activitatea care anticipează realizarea obiectivelor, conţinuturilor,


metodelor şi a evaluării într-un context de organizare specific procesului de învăţământ, la toate
nivelurile acestuia. Proiectarea se desfăşoară pe mai multe etape:
1) Organizarea activităţii (tema activităţii-subcapitolul, subiectul- titlul, scopul activităţii,
obiectivele generale şi specifice ale capitolului, tipul activităţii, forme de organizare);
2) Planificarea globală a activităţii didactice (obiectivele operaţionale-concrete, conţinutul
de predat-învăţat-evaluat, metodologia de predare- învăţare-evaluare);
3) Realizarea activităţii didactice (scenariul didactic);
4) Finalizarea activităţii (concluzii).

Strategia didactică – ansamblul de metode, mijloace, forme de organizare a procesului de


învăţământ, fundamentat pe principii didactice care asigură orientarea, desfăşurarea şi finalitatea
educaţiei pe termen lung.

Unitatea de învăţare – structură didactică unitară din punct de vedere tematic ce se desfăşoară pe o
perioadă de timp sistematic şi continuu, care urmăreşte formarea la elevi a unui comportament
specific prin integrarea unor obiectice de referinţă sau competenţe specifice.

13
Chestionar iniţial
ANALIZA NEVOILOR PERSONALE
ALE STUDENTULUI PRACTICANT

Completaţi acest formular cu datele despre dumneavoastră, ariile de interes, aşteptările şi nivelul
dumneavoastră de competenţă referitor la activitatea pedagogică de început.

ÎNTREBĂRI GENERALE
1. Prezentaţi motivele care v-au determint să urmaţi această activitate didactică (modulul
pedagogic)
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
2. Ce v-aţi propus să realizaţi?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3.Cum definiţi rolul dumneavoastră de profesor?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
4.Cum vă raportaţi la „profesorat” ca la o meserie sau ca la o vocaţie? Argumentaţi!
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
5. Ce aşteptări aveţi legat de programul de formare iniţială (modul pedagogic) în cariera didactică?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
ÎNTREBĂRI PERSONALE

1. Indicaţi cele mai importante cinci trăsături caracteristice ale unui:


- profesor bine pregatit
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
- profesor slab pregatit
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
2. Ce fel de profesor credeţi că veţi fi? De ce? Argumentaţi!
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3. Marcaţi un X în dreptul situaţiei care credeţi că vă caracterizează:
-gândire clară........................................................................confuz
-creativ/imaginativ...............................................................mai puţin creativ/imaginativ
-calm/stăpân pe sine.............................................................agitat/emotiv
-încrezător ............................................................................neîncrezător
-răbdător................................................................................nerăbdător
-optimist.................................................................................pesimist
-responsabil............................................................................iresponsabil
-extravertit..............................................................................introvertit
-iubitor de copii......................................................................neiubitor de copii
14
1.Orarul profesorului mentor
Ora Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

2.Planificarea lecţiilor, a activităţilor si a colocviilor de practica pedagogica

Lecţia probă 1. Lecţia probă 2. Lecţia finală


Data/ora Subiectul Clasa Data/ora Subiectul Clasa Data/ora Subiectul Clasa

15
FIŞE DE OBSERVARE A LECŢIILOR

Model 1. OBIECTIVELE GENERALE ALE LECŢIEI

Prof. asistat………………………….. Observator…………………….


Clasa/Nr. Elevi………………………. Data……………………………
Tema lecţiei..........................................

1. Organizarea clasei la începutul orei


Începe ora într-un mod organizat?
....................................................................................................................................................

Reuşeşte profesorul să capteze atenţia elevilor?


....................................................................................................................................................

2. Accesul la mijloacele şi materialele didactice


Materialele didactice folosite de profesor sunt accesibile elevilor?
....................................................................................................................................................

Cum se face distribuirea materialelor didactice? În mod operativ sau sunt deja pregătite şi
distribuite?
....................................................................................................................................................

3. Caracterul adecvat al lecţiei


Este conţinutul lecţiei adecvat nivelului de înţelegere al elevilor?
....................................................................................................................................................

Cum sunt activităţile prea grele/ sau prea uşoare?


....................................................................................................................................................

Sunt strategiile de organizare ale clasei orientate spre scopul lecţiei?


....................................................................................................................................................

4. Caracterul clar şi precis al instrucţiunilor


Înţeleg elevii întotdeauna ceea ce li se cere să realizeze?
....................................................................................................................................................

Sunt instrucţiunile profesorului clare pentru elevi?


....................................................................................................................................................

5. Monitorizarea
Urmăreşte profesorul progresul elevilor în cadrul lecţiei?
....................................................................................................................................................

6. Comportamentul elevilor
Este clasa, în general, disciplinată şi orientată spre sarcina de lucru?
...................................................................................................................................................

Daţi exemplu de indisciplină din timpul orei:


16
……………………………………………………………………………………………

Cum s-a comportat profesorul ?


………………………………………………………………………………………………

Care a fost reacţia elevilor?


………………………………………………………………………………………………
7. Sfârşitul orei
Cum se încheie lecţia?
…………………………………………………………………………………………………

Au avut elevii ocazia să demonstreze ce au învăţat?


…………………………………………………………………………………………………

8. Alte comentarii asupra lecţiei


Privită în ansamblu, ce aspecte pozitive a avut lecţia?
…………………………………………………………………………………………………
Căror aspecte ale lecţiei ar trebui să li se acorde mai multă atenţie?
…………………………………………………………………………………………………

17
Model 2. ELEMENTELE ESENŢIALE ALE LECŢIEI

Prof.asistat…………………. Tema lecţiei………………..


Clasa………………………… Observator…………………
Data…………………………

1. PREGĂTIREA LECŢIEI (acordaţi calificative in dreptul fiecărei etape: FB, B,S


argumentând calificativul)
a. Claritatea planului lecţiei…………………………………………………….
b. Claritatea obiectivelor lecţiei…………………………………………………
c. Logica etapelor lecţiei ……………………………………………………….
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
a. Organizarea generală a clasei……………………………………………………
b. Claritatea instrucţiunilor şi indicarea …………………………………………..
Etapelor lecţiei…………………………………………………………………..
c. Revelanţa şi eficienţa metodelor folosite………………………………………..
d. Calitatea explicaţiilor şi contextualizarea……………………………………….
elementelor noi introduse……………………………………………………….
e. Adecvarea conţinuturilor şi a întrebărilor ………………………………………..
la nivelul de cunoştinţe al elevilor………………………………………………..
f. Calitatea exerciţiilor structurale…………………………………………………….
g. Calitatea sarcinilor de lucru…………………………………………………………
h. Eficienţa formelor de organizare a activităţilor……………………………………….
(frontal, pe grupe, în perechi)........................................................................................
i. Încurajarea elevilor şi receptivitatea la dificultăţile………………………………...
întâmpinate de unii dintre aceştia……………………………………………………
j. Menţinerea interesului elevilor……………………………………………………..
k. Menţinerea controlului clasei……………………………………………………….
l. Relaţia profesor-elev………………………………………………………………..
m. Ritmul lecţiei………………………………………………………………………..
n. Timpul de vorbire/gândire acordat elevilor....................................................................
o. Flexibilitatea în folosirea timpului afectat orei..............................................................
p. Capacitatea de a lucra cu elevii de niveluri diferite.......................................................
q. Corectarea greşelilor.......................................................................................................
r. Capacitatea de a lucra cu elevii supradotaţi....................................................................
s. Folosirea materialelor didactice.....................................................................................
t. Folosirea materialelor didactice ...................................................................................
u. Folosirea tablei..............................................................................................................
v. Folosirea mijloacelor audio/vizuale…………………………………………………..
3. EVALUAREA
a. Măsura în care lecţia şi-a atins scopul…………………………………………………
b. Crearea de ocazii ptr. verificarea cunoştinţelor………………………………………..
c. Măsura în care se oferă feed-back elevilor…………………………………………….
4. CALITĂŢILE PERSONALEALE PROFESORULUI
a. Competenţa lingvistică………………………………………………………………...
b. Capacitatea de a crea o atmosferă relaxată
de învăţare…………………………………………………………………………….
c. Vocea audibilă, dicţie clară……………………………………………………………
d. Prezenţă plăcută, ţinută
adecvată……………………………………………………………………………….

18
Model 3. FIŞA DE OBSERVARE A TUTUROR COMPONENTELOR
LECŢIEI

Prof.asistat………………………. Observator…......
Clasa/ nr.elevi……………………. Data……….
Tema lecţiei...................................

ELEMENTE OBSERVATE OBSERVAŢII

1.PREGĂTIRE:
-claritatea obiectivelor
-plan de lecţie,
-material didactic,
-organizarea sălii de clasă
2. SELECTAREA MATERIALELOR
ADECVATE
3. UTILIZAREA MATERIALULUI
DIDACTIC
4. ACURATEŢEA TERMINOLOGICĂ
5. MANAGEMENTUL CLASEI
6. PREZENTAREA TERMENILOR NOI
7. ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI
8.VERIFICAREA ÎNŢELEGERII
9. CORECTAREA
10. MONITORIZAREA
11.MOTIVAŢIA PARTICIPĂRII
ELEVILOR
12.TEHNICI DE LUCRU
13.GESTICA
14. VOCEA
15.ECHILIBRAREA ATENŢIEI
16.COMUNICAREA NONVERBALĂ
17.RELAŢIA PROFESOR-ELEV
18.DINAMICA DE GRUP
19.ÎNŢELEGEREA PROCESULUI DE
ÎNVĂŢARE
20.REALIZAREA OBIECTIVELOR

CONCLUZII /APRECIERI:

19
Model 4. FOLOSIREA TABLEI

Prof. asistat…………………… Observator………….


Clasa/ nr.de elevi…………….. Data……………….
Tema lecţiei…………………..

Nr.critic INSTRUCŢIUNI DE OBSERVARE OBSERVAŢII


1. Profesorul a scris lizibil?
A fost scris ordonat?
2. Au fost cuvintele noi scrise şi explicate pe tablă?
Cum ar fi putut să se scrie mai bine?
3. A folosit profesorul tabla pentru:
-clarificarea unor probleme apărute pe parcursul orei
-corectare unor greşeli
-desenare pentru clarificarea unor chestiuni din lecţie
4. Cum au fost scrise propoziţiiledin punct de vedere:
-gramatical
-logic
-al lungimii propoziţiilor
-al capacităţii de înţelegere a elevilor?
5. Credeţi că era necesară scrierea lecţiei pe tablă pentru
înţelegerea ei?
6. Credeţi că schiţa tablei îi va ajuta pe elevi la învăţarea
lecţiei acasă?
7. Ce au scris elevii în caiete?
Ceea ce s-a scris pe tablă a fost reprezentativ pentru
punctele cheie ale lecţiei?
8. Voi veţi folosi tabla în predarea cunoştinţelor noi?
De ce? Argumentaţi!

Concluzii:

20
Model 5. ACTIVITATEA PROFESORULUI / ACTIVITATEA ELEVULUI

Prof. asistat…………….. Observator………..


Clasa/Nr.Elevi………… Data………………
Tema lectiei…………..

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII OBSERVAŢII


1.Planificarea
-formularea corectă a obiectivelor,
-concordanţa dintre obiective şi activităţi,
ACTIVITATEA 2.MOTIVAREA ŞI ORGANIZAREA
-strategii didactice utilizate,
-modalităţi de lucru şi organizare a clasei,
-capacitatea de relaţionare cu elevii,
PROFESORULUI -atmosfera de lucru,
-motivarea elevilor,
-abilităţi de coordonare a activităţilor,
-corectitudinea şi claritatea mesajelor transmise
3.EVALUAREA PROGRESULUI ELEVILOR
-modalităţi şi tehnici de evaluare utilizate,
-efectul evaluării asupra elevilor.
ACTIVITATEA -atitudinea şi interesul elevilor pentru lecţie,
-participarea la oră (colaborarea elev-elev, profesor-
ELEVILOR elev, echipe)
-progresul înregistrat (cunoştinţe, atitudini,
deprinderi, comportamente).

APRECIERI

CONCLUZII

21
Model 6. OBSERVAREA FOCALIZATĂ – INTERACŢIUNEA

Prof.asistat……………………. Observator……………….
Clasa/ Nr. Elevi…………….. Data………………………...
Tema lecţiei…………………..

MODEL DE INTERACŢIUNE DE CÂTE ORI

Profesor- întreaga clasă

Profesor- elev

Elev-Elev

Elev-elev (perechi)

Elevi lucrând în grupe

Elev- întreaga clasă

A existat interacţiune în lecţie?


……………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………
A existat vreun moment când a lipsit total interacţiunea? În acest caz când şi de ce credeţi?
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………….
De ce credeţi că sunt mai reuşite lecţiile în care exită interacţiune?
……………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………..

22
Model 7. COMPLEXITATEA LECŢIEI
MANAGEMENTUL CLASEI

Prof.asistat……………. Observator………………
Clasa/Nr.elevi................. Data................................
Tema lecţiei...................

I. CALITĂŢI PERSONALE ŞI OBSERVAŢII


PROFESIONALE
1.Relaţionarea cu elevii
2.Atitudinea în clasă
3.Tonalitatea vocii
4.Cunoştinţe de specialitate
II. PLANIFICAREA LECŢIEI
1.Clarificarea obiectivelor
2.Selectarea şi prezentarea logică a conţinutului
3.Alegerea materialului auxiliar
4.Echilibrarea activităţilor
5.Anticiparea dificultăţilor
III. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
1.Folosirea materialului pregătit
2.Capacitatea de a folosi materialul auxiliar
3.Tehnici pentru întrebări şi răspunsuri
4.Claritatea explicaţiilor şi instrucţiunilor
5.Ritmul şi încadrarea în timp
6. Realizarea obiectivelor
IV. MANAGEMENTUL CLASEI
1.Organizarea clasei
2.Implicarea elevilor
3.Organizarea activităţilor
4.Corectarea greşelilor
5.Monitorizarea lucrului în perechi/grupe
6.Timpul/ durata cât a vorbit profesorul
7.Gesturi şi mişcări ale profesorului
8.Capacitatea de a menţine disciplina
9.Evaluarea performanţelor elevilor
V. APRECIERI

23
Fişă de caracterizare psihopedagogică a elevului (pentru profesorii diriginti)

I. Date Personale

1. Numele şi prenumele.................................................................................................
2. Locul şi data naşterii...................................................................................................
3.Domiciliul..................................................................................................................
4. Şcoala şi clasa în care învaţă elevul...............................................................................

II. Date familiale

1.Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor .......................................................................


..........................................................................................................................................
2.Structura familiei şi relaţiile dintre membrii familiei ......................................................
.............................................................................................................................................
3.Condiţii de viaţă şi de învăţătură ale elevului ....................................................................
...............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
4.Inflenţe din afara familiei ................................................................................................
.............................................................................................................................................

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice .......................................................................................


..................................................................................................................................................
2. Îmbolnăviri şi deficienţe (mintale, senzoriale, fizice) .........................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................

IV. Dezvoltarea Psihică

1. Gândirea (analitică/sintetică, concretă/abstractă, de scurtă durată/ de lungă durată,


reproductivă/creativă, etc) .........................................................................................................
....................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
2. Memoria (vizuală/auditivă, mecanică/logică, de scurtă durată/lungă durată, etc.) .................
......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
3. Limbajul (exprimarea corectă/incorectă, vocabularul bogat/sărac) ...........................................
........................................................................................................................................................
4. Afectivitatea (sentimente, pasiuni, dispoziţii predominante) ....................................................
.........................................................................................................................................................
5. Motivaţia (intrinsecă/extrinsecă, cognitivă/afectivă, pozitivă/negativă) ....................................
........................................................................................................................................................

V. Rezultatele obţinute de elev şi stilul de muncă

1.Discipline cu rezultatele cele mai bune ........................................................................................


..........................................................................................................................................................
2. Discipline cu rezultate cele mai slabe .........................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Cercuri frecventate de elev şi participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare ........................
..........................................................................................................................................................
24
4. Stilul de lucru (organizat/dezorganizat, autonom/dependent, conştiincios/superficial,
constant/inconstant)
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................

VI. Conduita în grup şi integrarea socială a elevului

1.Participarea la viaţa de grup(sociabil/izolat, extrovertit-introvertit, activ/pasiv, etc.) .............


.....................................................................................................................................................
2. Atitudinea colegilor faţă de elev ...............................................................................................
.......................................................................................................................................................

VII: Trăsături de personalitate

1. Trăsături temperamentale:......................................................................................
2. Trăsături de caracter...............................................................................................
a) atitudinea faţă de muncă...................................................................................
b) atitudinea faţă de alţii.......................................................................................
c) atitudinea faţă de sine .....................................................................................
3. Aptitudini, înclinaţii, interese şi aspiraţii..............................................................

PROIECTE DIDACTICE

Model 1.

Profesor……………………. Tema lecţiei……………………………


Şcoala…………………….. Nr.elevi………………………………
Clasa………………………… Tipul lecţiei…………………………

Scopul lectiei:
Scopul principal……………..
…………………………………………
Obiective operaţionale/Competenţe specifice:
……………………………………………………
……………………………………………………

Metode şi procedee didactice:


……………………………………………………
…………………………………………………….
Mijloace didactice ………………………………
……………………………………………………

25
Desfăşurarea lecţiei:

Etapele lecţiei Obiective/ Conţinutul lecţie Metode şi Evaluare


competenţe Act. Prof/elevi mijloace

26
Model 2. Proiect didactic

Profesor……………………. Tema lecţiei……………………


Data……………………….. Nr.elevi………………………..
Clasa………………………… Tipul lecţiei…………………...

Puncte cheie ale învăţării:


…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….
Competenţe vizate :
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
Strategii didactice:
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
Material didactic/Resurse bibliografice:
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..

Scenariu Didactic

Evenimente Activitatea Activitatea elevilor Modalităţi de


instituţionale profesorului învăţare

27
28
Model 3. Proiect didactic

Profesor……………………. Tema lecţiei……………………………


Şcoala…………………….. Nr.elevi………………………………
Clasa………………………… Tipul lecţiei…………………………

Obiective:
Obiectivul principal……………..
…………………………………………
Obiective operaţionale/Competenţe specifice:
……………………………………………………
……………………………………………………

Metode şi procedee didactice:


……………………………………………………
…………………………………………………….
Mijloace didactice :………………………………
……………………………………………………

PROIECTAREA DIDACTICĂ

Etapele lecţiei Obiective Secvenţe de Strategia didactica


operaţionale/ instruire şi (Metode/Mijloace/Forme
competenţe specifice evaluare de organizare)

29
30
FIŞA DE AUTO-EVALUARE
A PRIMEI LECŢII A STUDENTULUI PRACTICANT

Completaţi acest formular cât se poate de repede după terminarea orei. Fiţi cât se poate de sincer,
deschis, constructiv în autoevaluarea activităţii voastre!

1.Sentimentele mele imediat după lecţie au fost:


................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
2. În lecţie mi-a plăcut:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3. N-am fost mulţumit de:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
4.Ce aş face pentru îmbunătăţirea următoarei lecţii:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
5.Selectaţi câteva domenii( conţinuturi, obiective, curriculum, managementul clasei, etc.) pe care aţi
dori să le discutaţi cu mentorul vostru pentru a vă fi clarificate:
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………..

31
MATERIAL DE EVALUARE A PRACTICII PEDAGOGICE
(pentru profesorii mentori)

Lecţia 1:
Numele şi prenumele studentului -clasa:
practicant: -data:
-obiectivele:
Anul de studiu:

Specialitatea :

Şcoala:

Lecţia 2:
Prpfesor mentor: -clasa:
-data:
-obiectivele:

Lecţia 3:
-clasa:
-data:
-obiectivele:

Nivelul de performanţă: Îndrumări pentru evaluare:


-incaţi nivelul de performanţă pentru fiecare
10 - foarte bine componentă şi scrieţi nota corespunzătoare
9 -bine -înscrieţi nivelul de performanţă doar pentru
8 -destul de bine componentele corespunzătoare lecţiei
7 -satisfăcător -pe baza lecţiei observate notaţi observaţiile la
4 -insuficient/nesatisfăcător sfârşit pentru pregătirea feed-back-ului.

32
FIŞA DE PROGRES

(a studentului practicant)

COMPETENŢE Lectia 1 Lecţia 2 Lecţia 3 Lecţia finală


(stadiul iniţial) (la sfârşitul
practicii)
Cunoaşterea
documentelor
curriculare

Cunoaşterea
conţinuturilor
disciplinei şi a
didacticii acesteia:

-proiectare

-realizare

-managementul clasei

-evaluare

Preocuparea faţă de
nevoile individuale
ale elevilor şi
dezvoltarea lor
armonioasă

Capacităţi de
relaţionare şi
comunicare

Capacităţi refective şi
de autoevaluare

Student: Prof.mentor:
Grupa: Data:
Şcoala:

33
COMENTARII ASUPRA LECŢIILOR OBSERVATE

LECŢIA 1.

Aspecte pozitive în predare:

Aspecte negative:

Sugestii făcute studentului pentru lecţia ulterioară:

LECŢIA 2.

Aspecte pozitive în predare:

Aspecte negative:

Sugestii făcute studentului pentru lecţia ulterioară:

LECŢIA 3.

Aspecte pozitive în predare:

Aspecte negative:

Sugestii făcute studentului pentru lecţia ulterioară:

34
COMPONENTE LECŢIA 1 LECŢIA 2 LECŢIA 3
Calităţi personale şi
profesionale
-Condiuta profesională
-Vocea
-Cunoaşterea şi folosirea
corectă a limbii române
-Capacitatea de a stabili o
legătură deschisă cu elevii
Pregătirea pentru lecţie
-Claritatea obiectivelor şi
motivaţia
-Ecchilibrul, varietatea şi
timpul acordat activităţilor
-Pregătirea materialului
adecvat
-Anticiparea dificultăţilor
-Cunoaşterea sistemului
educaţional şi a locului
lecţiei în programă
Desfăşurarea lecţiei
-Managementul clasei
-Tehnici de prezentare
-Tehnici pentru
întrebări/răspunsuri
-Ritmul şi încadrarea în
timp
-Trecerea de la o etapă la
alta
-Valorificarea materialului
şi folosirea materialului
auxiliar
-Stimularea folosirii
limbii şi corectarea
greşelilor
-Dinamica clasei
-Feed-back-ul în lecţie
-Capacitatea de
adaptare/improvizare
-Creativitate/ingeniozitate
-Realizarea obiectivelor

Reflectie şi
conştientizare
-Capacitatea de
autoevaluare, evaluarea
colegilor
-Capacitatea de a lucra în
echipe-independent
-Capacitatea de a întocmi

35
planuri, disponibilitatea de
a experimenta, plăcerea de
a fi la catedră
NOTA ACORDATĂ

NOTA PENTRU
PORTOFOLIU
NOTA PENTRU
PRACTICA
PEDAGOGICĂ

Data:
Semnătura mentorului:

36
Fişă de autoevaluare a Practicii Pedagogice

1.În timpul practicii pedagogice am învăţat de la profesorul mentor:


-……………………………………………………………….
-………………………………………………………………
-……………………………………………………………….

2. În timpul practicii pedagocice am învăţat de la colegi:


-………………………………………………………………….
- …………………………………………………………………
- ………………………………………………………………….

3. În timpul practicii pedagocice am învăţat de la elevi:


- ………………………………………………………………….
-…………………………………………………………………..
-…………………………………………………………………..

4. În timpul practicii pedagocice m-a pus pe gânduri:


- afirmaţia……………………………………………………….
…………………………………………………………………
- gestul …………………………………………………………….
………………………………………………………………….
- atitudinea ………………………………………………………..
………………………………………………………………….
-întrebarea ………………………………………………………..
…………………………………………………………………..

5. Cred că practica pedagogică mă va ajuta la:

-debutul meu în cariera didactică …………………………………


……………………………………………………………………..
-colaborarea bună cu colegii mei ……………………………………
………………………………………………………………………
-colaborarea bună cu elevii mei …………………………………….
…………………………………………………………………………

6. Ce concluzii aţi tras privind practica dumneavoastră la catedră şi ce aspecte credeţi că ar trebui
îmbunătăţite?
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………
7. Ce recomand eu:

- organizatorilor de practică pedagogică (mentorului / profesorului îndrumător de practică)


………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
- colegilor mei, viitori profesori ……………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………….
- mie personal ………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………….
37
RAPORT FINAL
ASUPRA PERIOADEI DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

STUDENT: ANUL:

MENTOR: SPECIALITATEA:

ŞCOALA:

NOTA:

Prezentul raport prezintă competenţele studentului viitor profesor după efectuarea Practicii
pedagogice şi are rolul de a indica potenţialul său ca viitor profesor.

SEMNĂTURA MENTORULUI: SEMNĂTURA PROFESORULUI


ÎNDRUMĂTOR DE PRACTICĂ :

DATA: DATA:

38
Evaluare finală a nivelului I de Modul Psihopedagogic

Evaluarea finală a nivelului I de Modul psihopedagogic se va realiza cu ajutorul unui


portofoliu, care va cuprinde câte un document pentru fiecare disciplină de învăţământ studiată pe
parcursul celor trei ani de studiu de către student. Această evaluare se face prin examen care
cuprinde 5 credite.

NR. DISCIPLINA DE CERINŢE


CRT. ÎNVĂŢĂMÂNT
1. Psihologia educaţiei -Se va completa o fişă de caracterizare
psihopedagogică
2. Pedagogie I -Se vor alege două variante din cele patru (una pentru
(Fundamentele Pedagogiei, Pedagogie I şi una pentru Pedagogie II):
Teoria curriculum-ului) 1) Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale
pentru lecţiile dintr-o unitate de învăţare (un manual de
religie).

2) Întocmirea unui dicţionar de termeni pedagogici


(cel puţin 15).
3. Pedagogie II 3) Elaborarea unei recenzii din domeniul Ştiinţe ale
( Teoria instruirii, Teoria Educaţiei.
evaluării)
4) Identificarea şi explicarea conceptelor cheie dintr-
un curs.
4. Didactica specialităţii - Se va realiza un proiect didactic.

5. Practica pedagogică - Se va completa o fişă de observare a lecţiei.

Nota acordata de profesorul îndrumător


de practică pedagogică : ..........................................................

39
ANEXE:

PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA: Colegiul Naţional”George Coşbuc”


LOCALITATEA: Cluj Napoca
PROFESOR: Mihaela Roba
OBIECTUL: Religie
TIPUL LECŢIEI: lecţia de predare de noi cunoştinţe
SUBIECTUL LECŢIEI: Monumente reprezentative de arta religioasa in Europa şi în Romania
CLASA: a- XII a

I. ÎNAINTE DE A ÎNCEPE LECŢIA:

Se aleg cele mai adecvate metode pentru predarea cunoştinţelor despre Monumente reprezentative de
arta religioasa in Europa si in Romania, şi pentru activizarea elevilor, ţinându-se cont de faptul ca este o
tema importanta pentru cultura elevilor.
 MOTIVAŢIA:
Lecţia este importantă, întrucât este o lecţie de predare a unor cunoştinţe referitoare la cele mai
reprezentative monumente de arta religioasa din Europa şi din Romania, la stilurile arhitecturale universale
pe care elevii le-au studiat dar la un alt nivel de pricepere in clasa a X a; elevii trebuie motivati explicandu-li-
se că este important ca atunci când intră într-o biserică şi sunt fascinati de frumuseţea ei, să ştie din ce epocă
şi stil arhitectural face parte.

 COMPETENŢE SPECIFICE
Clasa a XII -a:
 Receptarea adecvată a caracteristicilor arhitecturii şi picturii în arta religioasă in general, şi ale
monumentelor reprezentative de arhitectura religioasă în special,
 Utilizarea cunoştinţelor asimilate intr-o situaţie concretă în care eleviii pot fi puşi la un moment dat,
vizitând România sau Europa,
 Familiarizarea cu noţiunile de istoria artei în general, si istoria artei religioase în special,
 Definirea stilurilor arhitecturale : gotic, bizantin, bazilical, şi cu specific national,
 Enumerarea unor monumente reprezentative de arhitectura religioasă,
 Identificarea unor asemănări şi deosebiri între monumentele cele mai reprezentative de arta
religioasa pe care ei le-au studiat,
 Aplicarea cunoştintelor în redactarea unor programe de turism cultural sau a altor astfel de proiecte
culturale.

40
 CONDIŢII PREALABILE:
Elevii au studiat elemente de arhitectură în clasa a- X- a, deci au o bază de la care se poate pleca şi
pe care o pot folosi cu succes, putând face analogii, comparaţii etc. pe baza unor argumente logice,
ştiinţifice; astfel, li se va dezvolta gândirea critică şi creatoare.

 EVALUARE:
Observare sistematică a activităţii la clasă.
Test evaluare formativă (itemi cu alegere duală, itemi de completare etc)

 STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee didactice: mozaicul, lucrul în echipe, conversaţia euristica,explicatia didactică,
problematizarea.
 MANAGEMENTUL RESURSELOR ŞI AL TIMPULUI:
Timp de lucru: 50 de minute.
Materiale bibliografice: Istoria artei universale, Istoria culturii si civilizatiei -O.Dramba
Materiale didactice:
 fişe de lucru, teste de evaluare formativă, caietele, tabla, creta, prezentare Power Point, postituri,
manualul, albume de artă.

II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI PROPRIU-ZISE:


 REALIZAREA SENSULUI
Pentru a face introducerea în subiectul propriu-zis, profesorul prezintă în Power Point câteva
monumente reprezentative de arta religioasă, pe care urmează să le descrie elevii pe scurt, folosind
cunoştinţele asimilate in cursul clasei a X a şi evident folosind materialele didactice, mai precis manualul si
sursele bibliografice mentionate mai sus.
Pentru consolidarea cunostintelor se foloseşte MOZAICUL (metoda grupurilor interdependente), o
metodă bazată pe ascultare, vorbire, cooperare, reflectare, gândire creativă şi rezolvare de probleme, prin
care se promovează învăţarea prin colaborare între elevi (team-learning).
Se scriu pe tabla numele monumentelor prezentate in Power Point, li se explică elevilor că sarcina
lor este să descrie aceste monumente pe baza cunostintelor pe care le au si cu ajutorul manualului si a
surselor bibliografice, aducand astfel informatii noi fata de cele pe care le-au primit in clasa a X a. Pentru
formarea echipelor iniţiale elevii numără de la 1 la 4. Cei cu numărul 1 se grupează apoi într-o altă echipă,
cei cu numărul 2 în altă echipă. La fel vor proceda şi cei cu numerele urmatoare.
Astfel s-au format patru grupe în care fiecare elev are un rol bine determinat. Unul dintre ei va fi
expertul care dupa ca a discutat cu grupa lui va preda celorlalti colegi sub tema care i-a ft.propusa Fiecare
grupă primeşte unul din cele sase monumente prezentate. Aceştia trebuie, ca prin colaborare, să studieze
monumentul respectiv si să îl înţeleagă. Elevii din fiecare grupă discuta caracteristcile monumentului

41
respectiv, il incadreaza intr-o epoca cu aproximatie, intr-un curent artistic s.a, şi ulterior hotărasc modul în
care il pot prezenta colegilor cât mai adecvat, pentru că urmeaza sa il predea celorlalţi.
În fiecare echipă există câte un elev desemnat în calitate de observator, care va trebui să
monitorizeze modul în care membrii echipelor interrelaţionează, pentru ca la sfârşit să prezinte câteva
impresii despre modul în care au lucrat coechipierii (dacă cineva a monopolizat discuţia, dacă cineva a fost
marginalizat etc). (Timp de lucru 10’)
După scurgerea celor 10 minute, elevii au la dispoziţie alte 15 minute pentru a preda colegilor ce au
invatat ei. Experţii transmit cunoştinţele asimilate, reţinând la rândul lor cunoştinţele pe care le transmit
colegii lor, experţi in alte teme. Prin predarea reciprocă se realizează cea mai bună învăţare a unui conţinut
informaţional. La sfârşitul lecţiei, fiecare elev trebuie să stăpânească toate informatiile şi nu doar a părţii la
învăţarea căreia a participat ca expert.
Când se realizează predarea reciprocă, elevii pot cere expertului clarificări suplimentare în legătură
cu tema pusa în discuţie. Dacă mai există nelămuriri şi neclarităţi, cei în cauză pot adresa întrebări şi altor
experţi.
Profesorul monitorizează desfasurarea lectiei asigurându-se că informaţia şi cunoştinţele se transmit
şi se asimilează corect. Dacă grupurile de experţi se împotmolesc, profesorul poate să le ajute să depăşească
situaţia. În acest scop, profesorul merge printre mese, observă cum decurge actul predării şi intervine acolo
unde i se solicită ajutorul. (Timp de lucru 10’).
După terminarea predării, are loc raportarea frontală, elevilor li se cere să demonstreze ce au învăţat
printr-o prezentare a materialului predat de colegi, astfel se clarifică unele aspecte care nu au fost înţelese.
Profesorul pune urmatoarele intrebari: ce v-a placut?; ce ati invatat?; Ce nu v-a placut
La randul lor elevii sunt încurajaţi să pună întrebări pentru a-şi clarifica anumite puncte slabe.(Timp
de lucru 5’).

III. TEMA PENTRU ACASĂ


 Elevilor li se cere sa gandeasca un program de turism cultural in care sa prezinte un oras
din Europa, in care sa descrie monumentele religioase si culturale reprezentative pentru
orasul respectiv, asa incat sa devina puncte de atractie pentru orice turist sau pentru cei
care doresc sa inteleaga ceea ce vad.

TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ

1. Încercuieşte varianta corectă:


a) biserica Sf.Mihail din Cluj este construita in stil gotic,
b) catedrala San Pietro din Roma este construita in stil gotic,
c) catedrala mitroploitana din Sibiu este construita in stil moldovenesc,
42
(3 puncte)

2. Completează spaţiile libere cu enunturile corecte:


Stilul gotic este reprezentativ pentru cultul.....Moscheea Sfanta Sofia din Istanbul a fost initial
biserica.....Constructia in forma de cruce este caracteristica stilului arhitectural.....Constructia in
forma de nava este caracteristica stilului arhitectural...
(3 puncte)
3. Raspundeti cu adevarat/fals:
Bisericile din Moldova sunt reprezentative pentru stilul moldovenesc
Majoritatea Domurilor din marile capitale europene sunt construite in stil romanic.
Manastirea Cozia este reprezentativa pentru stilul muntenesc-brancovenesc.

(3 puncte)
(2 puncte)
Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.

Catedrala Mitropolitana Sibiu.

43
Catedrala “Sfantul Mihail”, Cluj-Napoca.

Manastirea Cozia, Romania

44
Bibliografie:

1. Constantin Cucoş, Bălan Bogdan, Moise Constantin, Creţu Carmen, Cozma Teodor,
Psihopedagogie(pentru examenele de definitivat şi grade didactice), Editura Polirom, Iaşi, 1998.
2. Cozma Traian, Caiet de dirigenţie şi nu numai, Editura Plumb, Bacău, 1995.
3. Ciascai Liliana, Secară, R.E, Ghid de practică pedagogică: un model pentru portofoliul
studentului, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2001.
4. Dulamă Eliza Maria, Practica Pedagogică:Teorie şi Metodologie, Editura Clusium, Cluj-
Napoca, 2005.
5. Ezechil Liliana, Dănescu Elena (coord.), Caiet de practică pedagogică, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2009.
6. Ezechil Liliana, Neacşu Mihaela, Vademecum în educaţia europeană. Ghid de practică
pedagogică, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007.
7. Ghid metodologic de aplicare a programei de religie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Consiliul National pentru Curriculum, Bucureşti, 2002.
8. Ghid de proiectare didactică-Religie,(vol.III), cultul ortodox, Editura Sfantul Mina, Iaşi, 2004.
9. Material-suport de la cursurile de formare a mentorilor pentru stagiatură din cadrul
proiectului START, British Council, EuroEd, Iaşi, 2003.
10. Miron Ionescu, Pedagogia universitară, în M.Ionescu,I.Radu, D.salade (coord.) „Studii de
pedagogie aplicată”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2000.
11.Opriş Dorin, Practica pedagogică în educaţia teologică universitară, în Florea Voiculescu
(coord.), „Ghid metodologic de practică universitară”, Editura Aetemitas, Alba Iulia, 2010.
12. Programa de Religie, Cultul Ortodox, aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului în 01.09.2008.
13. Şebu Sebastian, Opriş Monica, Opriş Dorin, Metodica predării Religiei, Editura Reîntregirea,
Alba Iulia, 2000.
14. Ţurcanu Nicoleta, Mănoiu Denisa, Nechita Vasile, Bolocan Carmen, Religie: portofoliu de
practică pedagogică, Editura Sfantul Mina, Iaşi, 2006.
15. Tănase Adrian, Îndrumător de practică pedagogică, Editura Eftimie Murgu, Reşiţa, 2007.

45