Sunteți pe pagina 1din 93

RAPORT

Finanțarea
partidelor politice
în Republica Moldova
RETROSPECTIVA
ANULUI 2019

Promovarea democrației și a drepturilor omului


Redactor: Asociația Obștească LOGODAVA
Design, machetare și tipar: „FOXTROT” SRL

Asociația Promo‑LEX
Str. Mitropolit Petru Movilă 23/13, Chișinău, Moldova
tel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 26
info@promolex.md
www.promolex.md

SE DISTRIBUIE GRATUIT

Sursă imagini: pagini de Facebook ale PLDM, PDM, PPPDA; pagina personală de Facebook a
Alionei Briceag; pagini web: www.privesc.eu, www.zgd.md, www.publika.md, www.socialistii.md,
www.unpaspentru.md

Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri non–pro‑
fit și fără acordul prealabil al Asociației Promo‑LEX cu condiția indicării sursei de informație.

Raportul este realizat în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” finanțat de


Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Opiniile exprimate în cadrul Raportului „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva
anului 2019” aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
CUPRINS
INTRODUCERE���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������4

METODOLOGIA DE MONITORIZARE�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������5

REZUMAT�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������6

I. ASPECTE LEGALE PRIVIND FINANȚAREA PARTIDELOR POLITICE�������������������������������������������������������������9


1.1. Evoluția cadrului legal privind finanțarea partidelor politice în anul 2019 �����������������������������9
1.2. Implementarea recomandărilor formulate de Promo‑LEX până în anul 2019 cu
referire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale���������������������������������������� 14
1.3. Organul de supraveghere și control. Reglementări și sancțiuni ���������������������������������������������� 15

II.  RAPORTAREA FINANCIARĂ A PARTIDELOR POLITICE������������������������������������������������������������������������������ 19


2.1. Raportarea partidelor politice. Indici de conformitate și transparență���������������������������������� 19
2.1.1. Rapoartele semestriale (I) privind gestiunea financiară a partidelor pentru
prima jumătate a anului 2019���������������������������������������������������������������������������������������������������� 20
2.1.2. Rapoartele semestriale (II) privind gestiunea financiară a partidelor pentru
a doua jumătate a anului 2019�������������������������������������������������������������������������������������������������� 21
2.1.3. Rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2019������ 22
2.2. Sursele de finanțare ale partidelor politice���������������������������������������������������������������������������������������� 24
2.3. Veniturile și cheltuielile partidelor politice reflectate în rapoarte �������������������������������������������� 30

III. MONITORIZAREA CIVICĂ A FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE ŞI ESTIMAREA


CHELTUIELILOR NERAPORTATE ���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 36
3.1. Monitorizarea activității operaționale a partidelor politice �������������������������������������������������������� 37
3.1.1.  Aspecte generale ce țin de gestiunea financiară a partidelor politice������������������������ 37
3.2. Monitorizarea activității promoționale a partidelor politice ������������������������������������������������������ 45
3.3. Cheltuielile partidelor politice constatate de monitorii Promo‑LEX şi nereflectate
în raportul anual���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 55
3.3.1.  Estimarea cheltuielilor operaționale ale partidelor politice�������������������������������������������� 55
3.3.2. Estimarea cheltuielilor promoționale ale partidelor politice constatate de
monitorii Promo‑LEX şi nereflectate în rapoartele anuale ���������������������������������������������� 62

RECOMANDĂRI ���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 73

LISTA DE ABREVIERI�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 75

ANEXE���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 77

–3–
INTRODUCERE
În perioada 26 iulie 2016  – 31 martie 2021, Asociația Promo‑LEX implementează programul
„Democrație, Transparență și Responsabilitate”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvol‑
tare Internațională (USAID). În cadrul acestui proiect, Asociația și-a propus, inclusiv, elaborarea
unor rapoarte de monitorizare a finanțării semestriale și anuale a partidelor politice, în speță, prin
prisma activităților desfășurate și a raportării către organul mandatat – CEC.

Din totalul de 46 de partide politice înregistrate la Agenția Servicii Publice (ASP) în anul 2019,
Asociația Promo‑LEX a vizat în raportul de monitorizare partidele politice care au prezentat
rapoarte financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC) și/sau a căror activitate a fost observată
de către monitorii Promo‑LEX. Volumul de informații analizate conţine atât date calitative, cât și
cantitative cu privire la subiectul finanțării partidelor politice pentru anul 2019, ceea ce a permis
reconstituirea unei bune părți din tabloul general al activităților partidelor politice din Republica
Moldova desfășurate în perioada de referință.

Astfel, în vederea obținerii unei imagini de ansamblu cu privire la subiectul abordat, au fost
evaluate 2389 de formulare ce prezintă activitățile promoționale desfășurate de 17 partide
politice – subiecți ai monitorizării civice, care pot fi vizualizate în imagini foto şi video pe www.
financiar.monitor.md. Au mai fost analizate 207 formulare ce prezintă activitățile operaționale a
17 formațiuni observate și 197 de grile de interviu cu reprezentanții a 14 organizații teritoriale/
raionale/sectoriale ale partidelor. De asemenea, au fost analizate rapoartele financiare semestriale
pentru semestrul I 2019 a 42 de partide politice și rapoartele financiare a 20 de partide care au
prezentat rapoarte anuale la CEC până în momentul redactării raportului respectiv. Pe lângă
rapoar­tele prezentate la CEC, au fost analizate și anexele acestora, inclusiv registrele cotizațiilor
de membru de partid, registrele donațiilor de la persoanele fizice și juridice, registrele donațiilor sub
formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite sau condiții mai avantajoase decât valoarea comercială,
registrele cotizațiilor, registrul veniturilor obținute de către partide în urma activităților economice
desfășurate de acestea, registrele patrimoniilor partidelor politice.

Prin acest Raport, Asociația Promo‑LEX urmărește monitorizarea calității raportării financiare a
partidelor, a indicilor de transparență și conformitate cu norma legală, dar și a activității organului
mandatat de supraveghere și de control al acestora. Scopul final al Raportului este de a îmbunătăți
practicile existente în domeniu și de a preveni cazurile de încălcare a legislației, promovând bune‑
le practici în materie de raportare financiară de către partidele politice.

–4–
METODOLOGIA DE MONITORIZARE
Scopul monitorizării este reconstituirea tabloului general al cheltuielilor partidelor pentru anul
2019 și evaluarea conformității activității de raportare, evidență și supraveghere cu normele lega‑
le în vigoare. Monitorizarea s-a axat pe evenimentele pe care le-au desfășurat partidele politice,
inclusiv prin intermediul organizațiilor teritoriale. Conceptual, s-a ținut cont și de acele partide
care nu au avut sedii în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul II, precum și de cele care
au desfășurat cel puțin o activitate în teritoriul menționat. Adițional, au fost organizate și intervi‑
uri cu reprezentanții organizațiilor teritoriale. După caz, informațiile au fost obținute la distanță,
organizațiilor de partid fiindu-le expediate grilele de interviu prin intermediul poștei electronice.
Din cauza situației din perioada 17 martie – 15 mai 2020, și anume declararea stării de urgență
în Republica Moldova, instituită în legătură cu pandemia COVID-19 și faptul că a fost introdusă
obligația distanțării sociale, Promo‑LEX, în loc să organizeze interviuri cu organizațiile de partid de
la nivelul central, le-a expediat acestora grilele de interviu prin e-mail. Din păcate, nicio formațiune
politică la nivel central nu a dat curs solicitării Promo‑LEX de a răspunde la întrebările din grile.

În consecință, evaluarea finanțării activității partidelor politice din țară a fost efectuată prin me‑
toda utilizării datelor deschise prin scanarea platformelor online ale subiecților monitorizați
(rețelele de socializare – Facebook și Odnoklassniki – ale organizațiilor teritoriale și centrale de
partid, pagina web a partidului), în urma consultării surselor locale mass-media (arhiva, bibliote‑
cile), a discuțiilor informale cu actorii din comunitate (administrația publică locală (APL), agenți
economici, cetățeni). Deși Asociația Promo‑LEX nu este un organ de anchetă, constatările sale din
procesul de monitorizare din teren au fost însoțite de probe foto și video, care au fost plasate pe
platforma online www.financiar.monitor.md.

În procesul de monitorizare au fost implicați 35 de monitori teritoriali (raportați la UAT de nivelul


II), 5 coordonatori regionali și membrii echipei centrale a Promo‑LEX. Toți monitorii au fost instruiți
în ceea ce privește scopul, obiectivele, metodologia și instrumentele de lucru din cadrul proiec‑
tului. Fiecare monitor a semnat codul de conduită al observatorului Promo‑LEX. Echipa centrală
a elaborat formulare tipizate pentru colectarea datelor cantitative și calitative privind activitatea
partidelor politice prin metoda monitorizării. Datele colectate de către monitori în formularele
tipizate au fost plasate pe platforma internă și securizată de raportare a Promo‑LEX, fiind analiza‑
te, validate și sintetizate de către echipa centrală. Analista financiară a comparat informațiile din
rapoartele oficiale ale partidelor prezentate la CEC, a analizat informațiile prezentate de monitori,
a estimat cheltuielile reale ale partidelor în baza informațiilor raportate din teritoriu. În cele din
urmă, a raportat constatările obținute la cadrul legal actual și le-a evaluat conformitatea. Analiza
datelor din documentele recepționate a fost, de asemenea, inclusă în raport. Valuta utilizată în
acest raport este exprimată în lei moldovenești (lei) la cursul 1 EUR = 19,50 MDL.

–5–
REZUMAT
Asociaţia Promo‑LEX a desfășurat monitorizarea civică a finanțelor partidelor politice pentru anul
2019. Raportul de față reflectă constatările relevante ce au fost observate și obținute din interviu‑
rile cu organizațiile teritoriale ale partidelor de către reţeaua naţională de monitori ai Promo‑LEX.
Aceste date au fost conectate la datele din rapoartele financiare anuale și de campanie prezenta‑
te la Comisia Electorală Centrală de către partidele politice. De asemenea, este reflectată analiza
evoluției cadrului normativ din perioada vizată.

În anul 2019, cadrul legal privind finanţarea partidelor politice a suferit ample modificări în
vederea îmbunătățirii acestuia. Prin urmare, la 15 august 2019, Parlamentul Republicii Moldova
a aprobat Legea nr. 113 pentru modificarea unor acte legislative, printre care și Codul electoral,
Legea privind partidele politice și Codul contravențional. Prin modificările aplicate, a fost redus
atât plafonul anual de acumulare a veniturilor, de la 0,3% din veniturile bugetului de stat la 0,1%,
cât și plafoanele donațiilor din partea donatorilor, persoane fizice și juridice – de la 200 și 400 de
salarii medii pe economie pentru anul respectiv la 6 și 12 salarii medii lunare pe economie. A fost
permis, dar diferențiat de la regula generală, plafonul donațiilor efectuate de către conaționalii din
afara țării, aceștia având dreptul de a face donații în mărimea a 3 salarii medii pe economie anual.
Mai mult, plafonul donațiilor din partea cetățenilor cu statut de persoane cu funcții de demnitate
publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau pentru angajații din organizații
publice, a fost micșorat și stabilit la un maxim de 10% din venitul anual al acestora, totodată, acest
plafon nu poate depăși 6 salarii medii lunare pe economie pentru anul respectiv. Astfel, a fost
minimalizat riscul abuzului de resurse coercitive asupra donatorilor din partea persoanelor aflate
la guvernare pe criterii politice. În continuare, a fost introdus un nou criteriu de alocare a banilor
publici către partide și anume performanțele din cadrul scrutinului prezidențial.

În pofida acestor îmbunătățiri, rămânem îngrijorați în ceea ce privește lacunele legislative


nesoluționate încă, cum ar fi lipsa de transparență referitoare la nepublicarea informațiilor primare
ale donatorilor partidelor politice și vulnerabilitățile pe care le implică ascunderea acestor date, în
speță, ascunderea locului de muncă al donatorilor. În opinia Promo‑LEX, CEC trebuie să asigure
publicarea datelor respective în rapoartele referitoare atât la finanțarea partidelor politice, cât și a
campaniilor electorale, implicit a grupurilor de inițiativă. O altă vulnerabilitate rămâne a fi controlul
și supravegherea defectuoasă a finanțării partidelor politice de către CEC. Astfel, se impune
eficientizarea mecanismului de control al finanțării partidelor politice și instituirea unui mecanism
unic și uniform de verificare/estimare a tuturor cheltuielilor, inclusiv a celor nedeclarate. Mai mult,
în anul 2020, am asistat în premieră la un episod de „amnistiere” tacită a eventualelor încălcări
contravenționale cu privire la eventuala utilizare a fondurilor nedeclarate sau neconforme pentru
finanțarea partidelor politice pe parcursul semestrului I al anului 2019. Episodul apare în contextul
neexaminării de către CEC a conținutului rapoartelor privind gestiunea financiară prezentate de
către partide pentru prima jumătate a anului 20191.

Privitor la rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor prezentate la CEC, Promo‑LEX
a constatat în acest an, în premieră, o rată atât de scăzută, de doar 43%, de raportare în termen.
Doar 19 partide politice au raportat în termen, un partid a depășit termenul și 26 de formațiuni
politice nu au prezentat rapoarte până la data de 7 mai 20202. Asociația Promo‑LEX a ținut cont de
specificul situației din perioada 17 martie – 15 mai 2020, și anume declararea stării de urgență în


1
Apel public al Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte privind lipsa examinării rapoartelor privind gestiunea
financiară a partidelor politice pentru sem. I 2019, https://bit.ly/2xPny5F

2
În cazul celorlalte 26 de partide politice, ale căror rapoarte nu au fost publicate pe pagina oficială a CEC și, respec‑
tiv, nu au fost analizate în acest raport de monitorizare, datele vor fi sintetizate pe măsura apariției acestora și vor
fi prezentate în infografice.

–6–
Republica Moldova, instituită în legătură cu pandemia COVID-19. În același timp, a constatat lipsa
unei atitudini proactive și transparente a CEC în gestionarea subiectului atenționării partidelor,
prezentării, recepționării și publicării rapoartelor financiare în condiții de situație excepțională.
Menționăm că CEC a executat obligația de creare a unui modul electronic de recepționare a
rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice și a campaniilor electorale  – SSI
„Control financiar”. Totuși, CEC nu a realizat principala condiție din Strategia națională de integritate
și anticorupție (SNIA) pentru anii 2017–2020, și anume publicarea datelor din rapoarte în format
deschis – open data, care să ofere posibilitatea de reutilizare a acestora.

Conform rapoartelor anuale prezentate la CEC, din cele 20 de formațiuni politice vizate, 16
au indicat venituri în sumă de 70 028 301 lei și un total al soldului inițial la 1 ianuarie 2019 de
33 453 572 de lei. Cuantumul cheltuielilor raportate a constituit 94 119 778 de lei, cu un sold final la
31 decembrie 2019, care a fost transferat pe contul partidelor în semestrul I din 2020, de 9 362 096
de lei. Celelalte 4 partide care au depus rapoartele financiare nu au indicat venituri și cheltuieli.

Privitor la structura veniturilor declarate la CEC, constatăm că principala sursă de finanțare a


partidelor în 2019 au constituit-o subvențiile de la bugetul de stat (39%). Următoarele surse de
finanțare au fost cotizațiile de membru (32%) și donațiile persoanelor fizice (18%), donațiile din
partea persoanelor juridice (11%), veniturile din activitatea economică (0,40%) și alte venituri,
provenite din donații materiale/servicii prestate gratuit (0,35%).

Analiza dinamicii surselor de finanțare a unor partide politice începând cu anul 2016, în speță
a ponderii donațiilor și cotizațiilor colectate, trezește suspiciuni rezonabile în privința eludării
normei legale. Ne referim în special la colectarea (încasarea) și evidența încasărilor în numerar de
către formațiunile politice, presupunând că ultimele preferă să înregistreze sumele de bani primite
din partea membrilor de partid mai degrabă drept cotizații decât donații.

La fel, amintim că atât în anul 2017, cât și în 2018, Asociația Promo‑LEX a interpelat Serviciul Fiscal
de Stat (SFS) cu privire la evidența colectării donațiilor de către partide prin utilizarea mașinilor
de casă și control (MCC). Astfel, au fost solicitate informații de la SFS privind: existenţa/inexistența
MCC la sediile partidelor politice, lista partidelor politice care utilizează MCC, numărul acestor aparate
deţinute de fiecare formaţiune politică înregistrată la Agenția Servicii Publice, dar și despre evidenţa
colectării donaţiilor. Din păcate, răspunsurile s-au rezumat la faptul că informația nu poate fi
divulgată părților interesate. Mai mult, în anul 2020, Promo‑LEX a făcut apel și la CEC să interpeleze
SFS și partidele politice, dar și să publice informațiile referitoare la utilizarea de către acestea, pe
parcursul anului 2019, a MCC, la numărul acestora în posesia fiecărui partid și la modalitatea
de utilizare în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea
economică) partidelor politice. Cu părere de rău, nici CEC se pare că nu a solicitat, dar nici nu a
prezentat aceste informații de interes public.

Potrivit monitorizării civice realizate de Promo‑LEX, în anul 2019, 17 partide politice au desfășurat
cel puțin 2936 de activități promoționale și evenimente de tipul: întruniri politice, activități sta‑
tutare (ședințe organizatorice, conferințe), campanii sociale, evenimente culturale, proteste și
manifestații publice, întruniri cu cetățenii, concerte, deplasări în țară și peste hotare, activități din
ușă în ușă etc. Monitorizarea a mai relevat că în anul 2019, aceste partide au avut înregistrate cel
puțin 280 de organizații la nivel teritorial, 196 de sedii în gestiune, 292 de persoane implicate, 32
de mijloace de transport personal. Totodată, organizațiile teritoriale (OT) au implicat în activitățile
lor curente cel puțin 2272 de voluntari, despre care partidele nu au raportat la CEC. Activitățile
fundațiilor de caritate nu au lipsit nici în 2019, astfel, au fost observate trei fundații de caritate
și un SRL, prin intermediul cărora s-a făcut promovare politică indirectă pentru partidele asocia‑
te: Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”, Fundația de Binefacere „Din suflet”, asociată PSRM,

–7–
„Magazine Sociale” SRL / Asociația „Pentru Orhei”, asociate PPȘ, Fundația „Renato Usatîi”, asociată
PN. Cheltuielile estimate pentru aceste activități sunt de cel puțin 2 701 460 de lei. Niciun par‑
tid asociat celor patru entități menționate nu a raportat costuri aferente activității de promovare
obținute în urma activităților de caritate.

Monitorizarea în teren și intervievarea organizațiilor teritoriale ale partidelor au arătat lacune în


privința cunoașterii de către OT a procedurilor interne de evidență și gestiune financiară a veni‑
turilor. Totodată, OT solicită un anumit nivel de descentralizare în raport cu organizațiile centrale
de partid, astfel încât acestea să își poată gestiona resursele singure. Astfel, discuţia iniţiată de
Promo‑LEX încă în anul 2016 cu privire la necesitatea unui anumit grad de descentralizare a gesti‑
unii financiare a partidelor politice se evidențiază și mai mult la nivelul organizațiilor teritoriale în
anul 2020. Totuși, am constatat că acest lucru nu poate fi realizat fără instruire și fără ținerea unei
evidențe și efectuarea unui control riguros, care să protejeze organizațiile teritoriale de finanțare
ilicită, dar și să asigure o raportare corespunzătoare normelor legale.

Deși putem afirma că în anul 2019 sistemul de finanțare a partidelor politice este mai bine regle‑
mentat și asigurat, comparativ cu anii 2014–2018, constatăm totuși un nivel scăzut de cunoaștere
și aplicare a prevederilor legale actuale din partea OT. Mai constatăm un control insuficient din
partea CEC la capitolul respectării prevederilor legale și chiar lipsa de verificare a OT în teren, în
speță în privința ținerii registrelor de evidență a contribuțiilor financiare, a regularității transmi‑
terii registrelor către organizațiile de partid de la nivel central, a deținerii echipamentelor de casă
și control. Odată cu introducerea unor plafoane mai mici privind donaţiile primite și diminuarea
plafonului veniturilor pe care un partid le poate obţine din surse private, odată cu obligația de ra‑
portare a donațiilor materiale (a serviciilor oferite gratuit), a ținerii registrelor de cotizații și donații,
finanțarea partidelor urma să devină mai transparentă și mai responsabilă, or, acest obiectiv nu a
fost realizat pe deplin. Prin urmare, deşi cadrul legal actual devine din ce în ce mai bun, evidența
și controlul trebuie în continuare consolidate printr-o amplă instruire a organizațiilor de partid și
printr-o supraveghere atât internă, cât și externă.

În urma comparării cheltuielilor raportate la CEC cu cele estimate de Asociația Promo‑LEX, am


constatat neraportarea tuturor cheltuielilor din partea a 17 partide politice în cuantum total de
19 021 373 de lei. Categoria de cheltuieli pentru evenimente publice, tradițional, este cea mai
netransparentă. Astfel, a fost estimat un cuantum de cel puțin 9 044 424 de lei ca fiind neraportați
pentru întruniri și manifestări publice. Estimările cheltuielilor pentru sedii și personal, la fel, arată
discrepanțe care trebuie abordate sistemic, astfel încât organul de supraveghere și control să ia
măsuri în privința verificării în teren atât a sediilor, cât și a persoanelor încadrate. Prin urmare,
semnalăm necesitatea stringentă de verificare a datelor din rapoartele anuale/semestriale privind
gestiunea financiară a partidelor politice în privința corespunderii situației financiare la situația
reală.

Menționăm că monitorizarea civică a Promo‑LEX, începând cu anul 2016 și până în anul 2019,
a demonstrat discrepanțe mari între situațiile financiare raportate la CEC și situațiile financiare
estimate de Promo‑LEX în baza activităților monitorizate ale partidelor. Astfel, în anul 2016,
cheltuielile estimate ca fiind neraportate au fost de 4,49 mil. de lei, în anul 2017 – 42,75 mil. de lei,
în anul 2018 – 17,59 mil. de lei, iar în anul 2019 – 19,02 mil. de lei.

–8–
I. ASPECTE LEGALE PRIVIND FINANȚAREA
PARTIDELOR POLITICE

1.1. Evoluția cadrului legal privind finanțarea


partidelor politice în anul 2019

Activitatea legislativă a Parlamentului Republicii Moldova

În anul 2019 cadrul legal privind finanțarea partidelor politice din Republica Moldova a fost marcat
de modificări esențiale în privința sistemului electoral, a plafoanelor donațiilor din partea persoa‑
nelor fizice și juridice, a finanțării de la bugetul de stat și a modalității de supraveghere și control
din partea Comisiei Electorale Centrale. Aceste modificări au fost instituite odată cu amendarea
legislației de către legislativ.

În context, la 29 martie 2019, un grup de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova de legisla‑


tura a X-a a înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, cu nr. 363, ce
urma să aibă efect asupra a trei legi: Legea privind partidele politice, Codul electoral și Legea des‑
pre statutul deputatului în Parlament. La 11 iunie și 15 august 2019, legislativul a examinat și a
votat actul normativ în prima lectură și, respectiv, în lectură finală. Astfel, la 15 august 2019, Parla‑
mentul Republicii Moldova a aprobat Legea nr. 113 pentru modificarea unor acte legislative, printre
care și Codul electoral, Legea privind partidele politice și Codul contravențional, publicată în Mo‑
nitorul Oficial și intrată în vigoare la 17 august 2019.

Principalele amendamente la Legea privind


Reamintim că încă din anul 2018, o persoană
partidele politice țin de: fizică, în decursul unui an bugetar, poate face
donații în numerar unui sau mai multor partide
• Micșorarea cuantumului anual al veniturilor politice în sumă de până la 3 salarii medii pe
provenite din cotizații și donații, de la 0,3% economie stabilite pe anul respectiv. Donațiile
din veniturile prevăzute în bugetul de stat care depășesc această limită se vor face exclusiv
pentru anul respectiv la 0,1%4. prin operațiuni bancare.

• Excluderea interdicției de finanțare a Art. 26, al. (41) din LPP 294
activității partidelor politice, a grupurilor de
inițiativă de către cetățenii Republicii Moldova atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și din
afara țării5.

• Micșorarea nivelului donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice de la 200 și 400 de salarii
medii pe economie pentru anul respectiv la 6 și 12 salarii medii lunare pe economie pentru
anul respectiv.

• Au fost aplicate și condiționări privind volumul donațiilor din partea persoanelor fizice care
sunt și funcționari publici: în cazul cetățenilor Republicii Moldova cu statut de persoane cu

3
Proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative (Codul electoral – art. 1, 4, 8 ș.a.; Legea despre statutul
deputatului în Parlament – art. 2; Legea privind partidele politice – art. 26 ș.a.), https://bit.ly/2OAislu
4
Art. 26, al. (3) din LPP 294: „Veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizaţii de membru şi donaţii nu
pot depăşi echivalentul a 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv”, modificat prin
LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19.
5
Art. 26, al. (6), lit. b), abrogat prin LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19.

–9–
funcție de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau de
angajați în organizații publice în sensul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, suma donațiilor nu poate depăși 10% din venitul anual al acestora,
totodată, nu poate depăși 6 salarii medii lunare pe economie pentru anul respectiv. Dacă per‑
soana fizică este membru de partid, în suma-limită menţionată se include şi suma cotizaţiilor
de membru de partid plătite de aceasta într-un an, cotizaţia şi donaţia fiind reflectate separat
în contabilitatea partidului politic şi în rapoartele privind gestiunea financiară a acestuia.

A fost prelungită interdicția de recepționare a donațiilor din partea persoanelor juridice care au
încheiat contracte de achiziții publice, de lucrări, de bunuri sau de servicii prin extinderea perioa‑
dei de interdicție, în care acestea au beneficiat de contractele respective, de la un an la trei ani6.

• A fost modificată cota procentuală din veniturile bugetului de stat alocată pentru finanțarea
partidelor politice, de la 0,2% la 0,1%, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute
de legislaţie.

• A avut loc și schimbarea formulei de alocare a banilor de la bugetul de stat astfel încât să fie
alocate fonduri și în bază de scrutin prezidențial, nu doar parlamentar și local. Distribuirea ba‑
nilor publici arată în următorul mod7:

a) 30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare;

b) 30%  – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale


generale;

c) 15% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile prezidențiale;

d) 7,5%  – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor


parlamentare;

e) 7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale;

f ) 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

g) 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor locale.

• A fost condiționată utilizarea alocațiilor de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic, astfel
încât 20% din valoarea alocațiilor anuale de la bugetul de stat să fie utilizate în scopul promo‑
vării și încurajării participării femeilor în procesele politice și electorale, iar 10% din valoarea
alocațiilor primite să fie utilizate pentru promovarea și încurajarea tinerilor în procesele politi‑
ce și electorale. În cazul partidelor politice în care există organizații ale femeilor și ale tinerilor,
aceste fonduri vor fi gestionate de organizațiile în cauză8.

MO Promo‑LEX apreciază amendamentele la LPP 294/2007 privind partidele politice și cele din Codul
electoral ce țin de micșorarea limitelor donațiilor pentru finanțarea partidelor politice.

6
Art. 26, al. (6), lit. e1) din LPP 294. Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea ma‑
terială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către „persoanele juridice care, în ultimii
3 ani, au încheiat contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr. 131/2015 privind
achizițiile publice” [introdusă prin LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19].
7
Art. 27, al. (1) în redacția LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19.
8
Art. 28, al. (21), introdus prin LP 113 din 15.08.19, MO 260/17.08.19, art. 361; în vigoare din 17.08.19.

– 10 –
Asociația salută asigurarea drepturilor politice ale cetățenilor Republicii Moldova care muncesc peste
hotare, prin oferirea posibilității acestora de efectuare a donațiilor pentru partidele politice/concurenții
electorali preferați.

Menționăm că CEC a ajustat inclusiv formularul de raport privind gestiunea financiară a partidelor
politice la prevederile art. 28, al. (21) din LPP 294/2007, astfel încât, începând cu 18 august 2019, parti‑
dele politice au fost obligate să raporteze și cheltuielile legate de dezvoltarea organizațiilor de femei și
a organizațiilor de tineri.

În același timp, Promo‑LEX reiterează îngrijorarea privind lacunele legislative nesoluționate încă, cum
ar fi lipsa de transparență referitoare la informațiile primare ale donatorilor partidelor politice. În con‑
tinuare, Promo‑LEX își menține poziția privind vulnerabilitățile pe care le implică ascunderea datelor
donatorilor, în speță, ascunderea locului de muncă al donatorilor. În opinia Promo‑LEX, CEC trebuie
să asigure publicarea datelor respective în rapoartele referitoare atât la finanțarea partidelor politice,
cât și a campaniilor electorale, implicit a grupurilor de inițiativă. Constatăm că argumentul ascunderii
acestor date din partea CEC rezultă din interpretarea defectuoasă a Legii privind protecția datelor cu
caracter personal și a Legii privind partidele politice. Totuși, insistăm că, prin ascunderea acestor date,
confidențialitatea este protejată în mod nejustificat în raport cu interesul public.

Activitatea observatorilor naționali și internaționali, a OSC de profil cu scopul îmbunătățirii cadrului


legal privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale

În urma observării scrutinului parlamentar din 24 februarie 2019, Misiunea de Observare a


Alegerilor (MOA) din partea OSCE/ODIHR a formulat o serie de recomandări9 pentru autoritățile
Republicii Moldova în vederea îmbunătățirii aspectelor problematice ale finanțării atât a partidelor
politice, cât și a campaniei electorale. Printre cele mai stringente și necesare se numără:

• Includerea candidaților independenți în lista pretendenților pentru finanțare de la bugetul de


stat, astfel fiindu-le asigurat un tratament echitabil în alocarea resurselor atât în rândul parti‑
delor, cât și al candidaților independenți. Reglementarea activității părților terțe și interzicerea
donațiilor din venituri din afara țării.

• Unii concurenţi au exprimat îngrijorări legate de faptul că reglementările privind finanţarea


campaniei nu permit niciun fel de cheltuieli din partea partidelor la începutul perioadei elec‑
torale până la începerea oficială a campaniei, chiar dacă serviciile pentru atari cheltuieli ar fi
prestate pe parcursul perioadei date de timp, cauzând astfel partidelor probleme financiare
semnificative.

• În vederea creșterii transparenței finanțării campaniei și îmbunătățirii răspunderii, ar trebui


să fie revizuită legislația și practica pentru a prevedea sancțiuni graduale în timp util și
proporționale pentru încălcarea legii privind finanțarea campaniei.

• Așa cum s-a recomandat anterior, CEC trebuie să rămână organismul competent de suprave‑
ghere, acesta ar trebui să aibă suficientă autoritate, resurse umane și tehnice pentru a efectua
o supraveghere eficientă a finanțării campaniei.

9
Raport final al Misiunii de Observare OSCE/ODIHR a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, https://bit.
ly/2ZndJEB

– 11 –
Misiunea de observare Promo‑LEX, în urma observării scrutinului parlamentar din 2019, la fel, a
formulat recomandări în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale10:

• Modificarea art. 41, alin. (2) din Legea privind partidele politice și a noțiunii de campanie
electorală prevăzută la art. 1 din Codul electoral în vederea eliminării incertitudinilor privind
momentul începerii efectuării cheltuielilor în contul „Fond electoral” și a uniformizării
prevederilor din Codul electoral pentru toate tipurile de scrutin.

• Modificarea art. 43, alin. (6) din Codul electoral în sensul revizuirii termenului de depunere a
rapoartelor finale privind finanțarea campaniei electorale, cu maximum câteva zile după ziua
alegerilor.

• Completarea art. 52, alin. (7) în vederea definirii resurselor administrative în conformitate cu
standardele internaționale și stabilirea sancțiunilor corespunzătoare pentru utilizarea acestora.

• Clarificarea exactă în legislație a statutului partidului politic în contextul donațiilor obținute


din partea persoanelor juridice, întrucât partidul politic deține statut de persoană juridică și,
prin urmare, se încalcă legislația privind donațiile din partea persoanelor juridice atunci când
acestea virează sume bănești în contul „Fond electoral”.

• Reglementarea finanțării partidelor politice, concurenților electorali, grupurilor de inițiativă de


către cetățenii Republicii Moldova aflați temporar în străinătate prin transferuri bancare și prin
stabilirea unor plafoane verificabile. Persoanele fizice, cetățeni ai Republicii Moldova, trebuie
să aibă dreptul să doneze (să susțină) entitățile menționate mai sus. Cuantumul stabilit al sala‑
riului mediu pe economie pentru 2019 este de 6975 MDL11.

Misiunea de observare Promo‑LEX, în urma observării scrutinului local general din 20 octom‑
brie (3 noiembrie) 2019, a formulat următoarele recomandări în domeniul finanțării partidelor
politice și a campaniilor electorale12:

Legislativului

• Amendarea art. 52, alin. (7) în vederea definirii resurselor administrative în conformitate cu
standardele internaționale și stabilirea sancțiunilor corespunzătoare (cu efect imediat, de
prevenire și de descurajare) pentru utilizarea acestora.

• Completarea Codului electoral cu prevederi care să descurajeze practicile de utilizare a


resurselor administrative în perioada electorală sau în ajunul campaniei electorale.

• Completarea art. 43, alin. (1) din Codul electoral cu prevederi exprese ce ar obliga CEC să publi‑
ce datele privind domiciliul/sediul și ocupația/locul de muncă sau genul de activitate pe care-l
practică donatorii.

• Reintroducerea la art. 41, alin. (2) din Codul electoral a sintagmei „precum și susținerea
materială prin alte forme”.

10
Raport final al Misiunii de Observare Promo‑LEX a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, https://bit.
ly/31dbx3a
11
https://bit.ly/2YuU9VL
12
Raport final al Misiunii de Observare Promo‑LEX a alegerilor locale generale din 20 octombrie (3 noiembrie) 2019,
https://bit.ly/2Kqu4mg

– 12 –
• Modificarea Legii privind partidele politice în sensul revenirii la coeficientul anterior de alocare
a subvențiilor de la stat, în speță mărirea ponderii de la 0,1% la 0,2% din veniturile bugetului
de stat pentru finanțarea partidelor politice conform performanțelor obținute în cadrul scruti‑
nelor naționale și locale.

Comisiei Electorale Centrale

• Modificarea Regulamentului privind finanțarea campaniei electorale prin introducerea


obligativității de completare a rapoartelor de finanțare a campaniilor electorale în formate
accesibile prelucrării (format „open data”) și publicarea acestora pe pagina oficială a CEC.

• Verificarea, în conformitate cu prevederile legale, a provenienței venitului concurenților elec‑


torali, neadmițându-se falsul în acte, fie prin utilizarea MCC, fie prin eliberarea bonurilor de
plată.

• Somarea concurenților electorali înregistrați la scrutinul local general pentru neprezentarea


rapoartelor financiare obligatorii.

• Introducerea valorii financiare a donațiilor materiale raportate în Anexa 4, aferentă Raportului


privind finanțarea campaniilor electorale, la balanța acestuia, în speță, la compartimentul II.
Rulajul mijloacelor bănești.

Luări de poziție/apeluri cu privire la activitatea CEC în calitate de organ mandatat cu supravegherea și


controlul finanțării partidelor politice în anul 2019

La 27 februarie 2020, Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte a lansat un Apel public13 privind
caracterul inacceptabil de „amnistiere” a eventualelor încălcări contravenționale referitoare la uti‑
lizarea fondurilor nedeclarate sau neconforme pentru finanțarea partidelor politice pe parcursul
primului semestru al anului 2019. Apelul a survenit în contextul lipsei examinării de către CEC a
conținutului rapoartelor privind gestiunea financiară depuse de către partidele politice la Comisie
pentru semestrul I al anului 2019. Această carență a Comisiei Electorale Centrale a permis „amnis‑
tierea” eventualelor încălcări ale legislației contravenționale și continuă „amnistierea” eventualelor
abateri admise de partidele politice cu privire la utilizarea fondurilor nedeclarate sau neconforme,
acumulate contrar prevederilor legale în primul semestru al anului 2019.

La 2 aprilie 2020, Asociația Promo‑LEX a lansat un Apel public14 privind tergiversarea în termen
legal de către CEC a publicării rapoartelor financiare ale partidelor politice pentru anul 2019.
Subliniem lipsa de transparență și în reflectarea procesului de recepționare a rapoartelor financiare
ale partidelor politice, nefiind publicată nicio informație cu privire la numărul rapoartelor și data
prezentării acestora.

13
Apel public al Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte privind lipsa examinării rapoartelor privind gestiunea
financiară a partidelor politice pentru sem. I 2019, https://bit.ly/2xPny5F
14
Apel public al Asociației Promo‑LEX privind nepublicarea în termen de către Comisia Electorală Centrală a rapoar‑
telor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019, https://bit.ly/34YcYpi

– 13 –
1.2. Implementarea recomandărilor formulate de
Promo‑LEX până în anul 2019 cu referire la finanțarea
partidelor politice și a campaniilor electorale
În urma monitorizării activității partidelor politice și a finanțelor acestora în perioadele electorale
și interelectorale, Asociația Promo‑LEX a elaborat de fiecare dată recomandări pentru autoritățile
statului în vederea îmbunătățirii continue a legislației în domeniu. În cele mai recente rapoarte de
monitorizare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și a alegerilor locale generale din 20
octombrie (3 noiembrie) 2019, dar și a scrutinelor anterioare, Asociația Promo‑LEX a atras atenția
asupra unui șir de măsuri care necesită a fi adoptate de către autorități în vederea implementării
recomandărilor respective. Pe parcursul anului 2019 o parte din aceste recomandări au fost luate
în considerare și aplicate la LPP 294/2007 și la Codul electoral. Din totalul recomandărilor privind
îmbunătățirea cadrului legal relevant pentru finanțarea partidelor și a campaniilor electorale,
semnalăm că o bună parte au fost total sau parțial implementate.

Acestea țin de micșorarea cuantumului plafonului donațiilor din partea persoanelor fizice și
juridice către partide politice prin diminuarea lor corespunzător nivelului mediu de trai; oferirea
permisiunii legale de a face donații de către cetățenii Republicii Moldova atât pe teritoriul Republicii
Moldova, cât și din afara țării; micșorarea plafonului maxim anual de acumulare a veniturilor,
permis partidelor politice la cel mult 0,1% din veniturile bugetului de stat; includerea procedurii și
a termenelor exacte de confirmare a persoanelor responsabile de finanțele concurenților electorali
(trezorierii); finanțarea femeilor, asigurarea înaintării unui număr echitabil de femei și bărbați
pentru funcțiile eligibile, instituirea unui plafon financiar unic pentru toți concurenții electorali la
nivel de circumscripție electorală; introducerea obligației de raportare și a donațiilor in natura –
materiale, sub formă de bunuri/servicii gratuite.

Prin urmare, în anul 2020 rămân încă neimplementate alte 9 recomandări esențiale ale
Asociației Promo‑LEX:

1) Eficientizarea mecanismului de control al finanțării partidelor politice și instituirea unui meca‑


nism unic și uniform de verificare/estimare a cheltuielilor nedeclarate.

2) Cercetarea minuțioasă a rapoartelor financiare semestriale/anuale depuse de partidele politi‑


ce și calcularea exactă a sumelor calificate ca fiind nedeclarate de către partide sau neincluse
în rapoartele financiare.

3) Modificarea art. 26, alin. (3) al Legii nr. 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul
„provenite din cotizații de membru şi donații” a sintagmei „şi subvenții de la stat”.

4) Modificarea art. 481 din Codul contravențional prin stabilirea unor sancțiuni mai moderate
pentru prezentarea tardivă a rapoartelor și a unor sancțiuni mai aspre pentru neprezentarea
rapoartelor până la aprobarea raportului privind gestiunea financiară a partidelor de către CEC.

5) Reglementarea activității blocurilor politice în perioada interelectorală din perspectiva


raportării financiare a cheltuielilor efectuate în comun.

6) Reglementarea deplasărilor în străinătate prin exceptarea acestora de la interdicția finanțării


sau prestării serviciilor cu titlu gratuit ori susținerii materiale sub orice formă, direct și/sau
indirect, a partidelor politice de către alte state și organizații internaționale, în condițiile în
care reprezentanții partidelor politice sunt invitați să participe la întruniri desfășurate peste
hotarele țării, cheltuielile legate de deplasare fiind suportate de organizatori.

– 14 –
7) Publicarea datelor privind locul de muncă al donatorilor atât în rapoartele semestriale, cât și
anuale.

8) Ajustarea Regulamentului privind finanțarea partidelor politice la Regulamentul privind utili‑


zarea echipamentelor de casă și control.

9) Modificarea formularului de raport financiar privind gestiunea finanțelor partidelor, cel puțin
prin:

• separarea categoriei de cheltuieli de deplasare în țară și peste hotare în două linii de buget
distincte;

• separarea categoriei de cheltuieli „Întreținerea și/sau locațiunea sediilor” în două linii de


buget distincte.

1.3. Organul de supraveghere și control. Reglementări și sancțiuni

Activitatea de reglementare a Comisiei Electorale Centrale. Regulamentul privind finanțarea activității


partidelor politice15

În anul 2019, consecutiv schimbării legislației


Asociația Promo-LEX salută ajustarea
cu privire la partidele politice, a suferit mo‑ Regulamentului CEC la noile modificări ale LPP
dificări și Regulamentul privind finanțarea 294/2007, în același timp atrage atenția la două
activității partidelor politice (în continuare, lacune esențiale, în speță, lipsa unor termene exacte
Regulament) cu anexele la acesta. Adițional, în care CEC să fie obligată să examineze rapoartele
CEC a creat un modul  – subsistem al SIAS privind gestiunea financiară a partidelor politice
„Alegeri”, drept consecință a obligației de în‑ și inexistența unor instrucțiuni scrise cu privire la
deplinire a Strategiei naționale de integritate utilizarea modulului SSI „Control financiar”. Prin
și anticorupție a Republicii Moldova (SNIA) urmare, Promo-LEX recomandă:
pentru anii 2017–2020 și a planului strategic al
• Completarea pct. 70 din Regulamentul CEC
Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2016–
privind finanțarea partidelor politice cu prevederi
2019 în ceea ce ține de supravegherea finan‑ ce ar impune limite temporale pentru verificarea
ţării partidelor politice şi a campaniilor electo‑ și analiza de către Comisie a rapoartelor depuse
rale începând cu 1 ianuarie 2020. Acest modul de partide, de exemplu, „până la trei luni”.
reprezintă o platformă, intitulată SSI „Control
financiar”, destinată recepționării, stocării, • Completarea acestui Regulament sau
vizualizării și utilizării publice a rapoartelor elaborarea unui nou Regulament care să
privind gestiunea financiară a partidelor po‑ prevadă instrucțiuni punctuale și clare cu privire
litice și a campaniilor electorale. Astfel, la 31 la raportarea prin intermediul modulului SSI
martie 2020, raportarea financiară pentru anul „Control financiar”, precum au fost făcute în
Regulamentul de mai sus, modificat la 18 iunie
2019 a partidelor politice s-a efectuat în pre‑
2019 și 15 noiembrie 2019.
mieră prin intermediul modulului SSI „Control
Financiar”16.

Regulamentul CEC, https://bit.ly/3cBgrwi


15

SSI „Control financiar”, https://bit.ly/34UgJvP


16

– 15 –
Cu toate acestea, în opinia Promo‑LEX, CEC nu a îndeplinit integral obiectivul din SNIA, deoarece
nu a realizat una din principalele condiții, și anume publicarea în format deschis – open data – a
datelor din rapoarte, care să ofere posibilitatea de reutilizare a acestora.

Cu referire la Regulamentul CEC privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotărâ‑
rea Comisiei Electorale Centrale nr. 2905 din 15 noiembrie 201917, au fost aplicate completări și modi‑
ficări tehnice, de ajustare la noile amendamente ale LPP 294/2007, precum și introducerea unor noi
termeni și aspecte necesare raportării financiare a formațiunilor. (A se vedea Regulamentul privind
finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 4401 din 23 decembrie 2015,
modificat prin hotărârile CEC nr. 2521 din 18 iunie 2019 și nr. 2905 din 15 noiembrie 201918, ce conține
șirul de modificări aplicate.)

Gestionarea alocațiilor de la bugetul de stat de către CEC

Conform Codului electoral şi prevederilor Legii 294/2007 privind partidele politice, CEC este au‑
toritatea abilitată cu atribuții ce asigură supravegherea și controlul finanțării partidelor politice
din Republica Moldova, ceea ce include atât controlul finanțării activității obișnuite a partidelor
politice, cât și a campaniilor electorale. Pe lângă CEC, şi Curtea de Conturi (CC), în conformitate
cu prevederile ce reglementează activitatea acesteia, exercită controlul asupra utilizării alocațiilor
primite de partidele politice de la bugetul de stat.

Ținând cont de faptul că în anul 2019 au fost desfășurate două scrutine electorale, în baza cărora
sunt stabilite cuantumurile alocațiilor de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic în funcție
de voturile acumulate, CEC, pe parcursul anului 2019, a emis trei hotărâri în acest sens. Este im‑
portant de specificat faptul că pe lângă cele două tipuri de alegeri (parlamentare 2019 și locale
2019), la data de 17 august 2019, legislativul a adoptat Legea nr. 113 pentru modificarea unor acte
legislative, inclusiv a LPP 294/2007. Conform noilor modificări, cota procentuală din veniturile bu‑
getului de stat s-a micșorat de la 0,2% la doar 0,1%, astfel diminuând și cuantumurile alocațiilor
către partide.

La 30 ianuarie 2019, prin Hotărârea nr. 219719, CEC a stabilit cuantumul lunar al subvențiilor
de la bugetul de stat pentru primele luni ale anului 2019 destinate partidelor politice, conform
performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și la alegerile locale
generale din 14 iunie 2015. La 21 iunie 2019, prin Hotărârea nr. 252920, CEC a stabilit cuan‑
tumul lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru anul 2019 destinate partidelor politice,
conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și alegerilor locale generale
din 14 iunie 201521. La 15 noiembrie 2019, prin Hotărârea nr. 290622, CEC a stabilit cuantumul

17
Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 4401 din 23 decem‑
brie 2015, modificat prin hotărârile CEC nr. 2521 din 18 iunie 2019 și nr. 2905 din 15 noiembrie 2019, https://bit.
ly/3azs1XH
18
Ibidem.
19
Hotărârea CEC nr. 2197 din 30 ianuarie 2019 privind stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de
stat pentru anul 2019 destinate partidelor politice, https://bit.ly/3cCdICU
20
Hotărârea CEC nr. 2529 din 21 iunie 2019 privind stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de stat
pentru anul 2019 destinate partidelor politice, https://bit.ly/31w7Ghz
21
E de menționat că la efectuarea calculelor în baza alegerilor parlamentare 2014, CEC a calculat suma subvențiilor
pentru perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2019, cea din urmă fiind data noilor alegeri parlamentare în baza cărora
a fost calculat cuantumul alocațiilor pentru perioada imediat următoare (25 februarie – 31 decembrie 2019). Pri‑
vitor la alegerile locale 2015, Comisia a calculat suma subvențiilor pentru perioada 1 ianuarie – 14 iunie 2019.
22
Hotărârea CEC nr. 2906 cu privire la stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru pe‑
rioada august-decembrie 2019, conform performanțelor obținute la alegerile locale generale din 20 octombrie
2019, https://bit.ly/2VIwce0

– 16 –
lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru perioada august-decembrie 2019, conform
performanțelor obținute la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, dar și la alegerile par‑
lamentare din 24 februarie 2019, la alegerile locale generale din 14 iunie 2015 (pentru perioada 17
august – 20 octombrie 2019), la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. (A se vedea Anexa 1.
Cuantumul subvențiilor lunare alocate de la bugetul de stat pentru perioadele de referință ale anului
2019.)

Remarcăm faptul că prin Hotărârea nr. 2529 din 21 iunie 2019, alocațiile de la bugetul de stat au
fost repartizate inclusiv conform numărului de femei și tineri aleși în cadrul alegerilor parlamenta‑
re din 24 februarie 2019, începând cu data de 25 februarie 201923, iar prin Hotărârea nr. 2906 din
15 noiembrie 2019 conform numărului de femei și tineri aleși în cadrul alegerilor locale generale
din 20 octombrie (3 noiembrie) 2019, începând cu 21 octombrie 2019.

Ținând cont de modificarea Legii 294/2007 privind partidele politice la data de 17 august 2019,
cuantumurile subvențiilor alocate aprobate prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2529
din 21 iunie 2019 conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 24 februarie
2019 și la alegerile locale generale din 14 iunie 2015 au fost aplicate doar până la 31 august 2019.

Prin urmare, drept consecință a modificării legislației, s-a micșorat atât cota procentuală, constitu‑
ind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cât și modalitatea de distribuire a alocațiilor24. Astfel, au
fost recalculate cuantumurile subvențiilor lunare, în conformitate cu Hotărârea nr. 290625.

Citațiile emise de către CEC și procesele-verbale întocmite în acest sens pentru anul 2019

La data de 9 august 2019, CEC a adoptat Hotărârea nr. 2559 „Cu privire la prezentarea rapoarte‑
lor privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2019”, prin care s-a constatat
că nu au prezentat rapoartele pentru primul semestru al anului 2019 patru formațiuni politice:
Mișcarea Social-Politică „Forța Nouă”; Partidul Politic „NOUA OPTIUNE ISTORICĂ”; Partidul Politic
„RENAȘTERE”26; Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”.

Potrivit pct. 3 din Hotărârea nr. 2559 din 9 august 2019, în privința persoanelor cu funcție de răspun‑
dere din cadrul formațiunilor politice sus-menționate a fost inițiată procedura contravențională in
temeiul art. 481, alin. (3) din Codul contravențional. După constatarea neprezentării rapoartelor
privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2019, în conformitate cu pct. 95 și
96 din Regulament, președintele Comisiei Electorale Centrale a citat, pentru data de 4 octombrie
2019, persoanele cu funcție de răspundere din cadrul a trei partide politice să se prezinte la sediul
Comisiei în vederea întocmirii proceselor-verbale cu privire la contravenție.

23
A se vedea pag. 10–19 din Raportul Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova, sem. I 2019, https://bit.
ly/3eL817q
24
La solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Ministerul Finanțelor, prin scrisoarea înregistrată sub nr. CEC-7/5416
din 7 noiembrie 2019, a informat Comisia despre faptul că, conform volumului precizat al veniturilor bugetului
de stat și veniturilor cu destinație specială prevăzute de legislație pentru anul 2019, alocațiile anuale destinate
subvenționării partidelor politice au fost recalculate, respectiv acestea constituie 35 020 700,00 lei.
25
A se vedea Hotărârea CEC nr. 2906 cu privire la stabilirea cuantumului lunar al subvențiilor de la bugetul de stat
pentru perioada august-decembrie 2019, conform performanțelor obținute la alegerile locale generale din 20
octombrie 2019, https://bit.ly/2VIwce0
26
Notă: în temeiul pct. 3 din Hotărârea nr. 2559 din 9 august 2019, procedura contravențională a fost inițată inclu‑
siv în privința persoanei responsabile din cadrul Partidului Politic „Renaștere”. Totodată, aceasta nu a fost citată,
întrucât președintele, Vadim Mișin, este decedat, iar conform informației Agenției Servicii Publice, nu a avut loc
alegerea unui nou președinte sau asigurarea interimatului de către o altă persoană.

– 17 –
Ulterior, președintele Comisiei Electorale Centrale a citat conducătorii celor trei formațiuni politice
pentru data de 25 octombrie 2019. Ca și prima dată, citațiile au fost expediate atât pe adresa parti‑
dului politic, cât și pe adresa de domiciliu a conducătorilor partidelor politice (a se vedea Anexa 2.
Scrisoare de răspuns CEC nr. 8/1910 din 13 februarie 2020 referitoare la solicitarea Promo‑LEX cu privire
la nr. de citații emise și nr. de procese-verbale întocmite în anul 2019).

În concluzie, în temeiul art. 481, alin. (3) din Codul contravențional, președintele CEC a citat persoa‑
nele cu funcție de răspundere din cadrul partidelor care nu au prezentat rapoartele financiare la
CEC și a întocmit patru procese-verbale de contravenție (a se vedea graficul nr. 1).

Graficul 1.  Numărul de proceduri contravenționale inițiate de CEC

21
21

16
13 13

11

6 5 5
4

1
2016 2017 2018 2019

Procese-verbale întocmite Atenționări

Date obținute în baza rapoartelor anuale, publicate de către CEC

– 18 –
II.  RAPORTAREA FINANCIARĂ A PARTIDELOR POLITICE

2.1. Raportarea partidelor politice. Indici de


conformitate și transparență
În concordanță cu art. 29, alin. (1) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politi‑
ce și cu p. 65 din Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotă‑
rârea CEC nr. 4401 din 23 decembrie 2015, partidele politice au obligația de a prezenta semestrial
(15 iulie/15 ianuarie) și anual (31 martie) la CEC rapoarte privind gestiunea financiară.

Asociația Promo‑LEX constată că pentru anul 2019, doar 20 de partide politice din cele 46 înregis‑
trate la Agenția Servicii Publice (ASP) la 31 decembrie 2019, au prezentat rapoarte anuale la CEC,
astfel înregistrându-se o pondere de 41,30% de conformare față de norma de raportare. Asociația
constată cu îngrijorare practica vicioasă de neprezentare a rapoartelor și revenirea la indicii de ne‑
conformitate și lipsă de transparență similară anului 2014, atunci când încă nu exista o autoritate
mandatată cu controlul și supravegherea finanțării partidelor politice, adică CEC.

Menționăm că am ținut cont de specificul situației din perioada 17 martie – 15 mai 2020, și anume
declararea stării de urgență în Republica Moldova, instituită în legătură cu pandemia COVID-19
și cu faptul că angajații din instituțiile publice fie lucrează în regim redus, fie au fost obligați să
stea acasă. Totuși, am constatat lipsa unei atitudini proactive și transparente a CEC în gestionarea
subiectului atenționării partidelor, prezentării, recepționării și publicării rapoartelor financiare în
condiții de situație excepțională (a se vedea graficul nr. 2).

Graficul 2.  Ponderea depunerii rapoartelor la CEC, %

96
100 93
90
80
Ponderea conformității, %

70 65
62
60
50 41 43
40 31
27
30
20
10
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Perioada de raportare, ani

Date obținute în baza rapoartelor anuale publicate de către MJ și CEC

În continuare, Promo‑LEX constată autosesizarea Comisiei Electorale Centrale în privința suprave‑


gherii și controlului recepționării rapoartelor financiare doar pentru perioada semestrului I al anu‑
lui 2019, și aceasta cu rezerve. În momentul redactării raportului, autoritatea electorală nu a
examinat nici cantitativ, nici calitativ rapoartele anuale ale partidelor politice pentru 2019.

– 19 –
2.1.1. Rapoartele semestriale (I) privind gestiunea financiară
a partidelor pentru prima jumătate a anului 2019
Constatările Promo‑LEX arată că până la data de 15 iulie 2019, 32 din 42 de formațiuni politice au
prezentat rapoarte semestriale autorității mandatate. Odată cu depășirea termenului stabilit, în
intervalul de după 15 iulie 2019, alte 10 formațiuni politice au prezentat rapoartele obligatorii.
Celelalte 4 formațiuni politice nu au prezentat rapoarte semestriale (a se vedea tabelul nr. 1. Pre‑
zentarea rapoartelor financiare la CEC).

Tabelul 1.  Prezentarea rapoartelor financiare pentru sem. I 2019 la CEC

AU PREZENTAT CU
PARTIDE CE AU PREZENTAT (32) NU AU PREZENTAT (4)
ÎNTÂRZIERE (10)
PPEM, PPDM, PRSM, PReg, PAM, PLDM, PC, PPCD, MPA, PSM, MSPFN, PNOI, PR, PSP
PVP, PL, PPȘ, PSRM, PLR, PPSM, PFSM, PPPUM, PAD, PPUCM, PRM
PDM, PE, MSPRRM, PAS, PNL, PVE,
PPRM, PCRM, PPDA, PPM, PSD,
PPP, PN, PMUEM, PPPDA, PUN,
PSE, PLD, PNT, MPSN, MAE (USB)

Examinarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru sem. I al anului 2019
de către CEC

La 9 și 30 august 2019, CEC a inițiat examinarea rapoartelor partidelor politice pentru semestrul
I 2019, în cadrul ședințelor publice ale autorității. În același timp, Promo‑LEX constată pe pagina
web oficială a CEC prezența doar a Hotărârii din 9 august 2019 și lipsa celei datate din 30 august
2019 – ultima examinare publică a rapoartelor respective. Această situație a avut loc în pofida
obligativității legale de a publica toate hotărârile pe pagina web oficială a autorității publice,
potrivit art. 15 din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional.

Ca urmare a unei examinări minuțioase a ultimului proces-verbal (PV), cu nr. 20227, al ședinței din
30 august 2019, publicat pe pagina oficială a CEC, am constatat amânarea examinării chestiunii
vizând rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul întâi al anului
2019 și revenirea la acest subiect după alegerile locale generale din 20 octombrie 2019. Atragem
atenția că pct. 70 din Regulamentul privind finanțarea partidelor politice, aprobat prin
Hotărârea CEC nr. 4401 din 23 decembrie 2015 (Regulament), stipulează că „rapoartele privind
gestiunea financiară sunt verificate și analizate de către Comisie, care adoptă o Hotărâre în acest
sens”. Cu părere de rău, până în momentul redactării raportului Promo‑LEX Finanțarea partidelor
politice în anul 2019, rapoartele pentru semestrul I 2019 au rămas neexaminate.

Asociația Promo‑LEX consideră că prin această atitudine deliberată, autoritatea electorală a amnistiat
deja eventualele încălcări ale legislației contravenționale și continuă amnistierea eventualelor abateri
admise de partidele politice cu privire la utilizarea fondurilor nedeclarate sau neconforme acumulate
contrar prevederilor legale în primul semestru al anului 2019.

Proiectul procesului-verbal al ședinței din 30 august 2019, https://bit.ly/3cIw0Cm


27

– 20 –
Analiza datelor generale

Conform analizei rapoartelor semestriale, Promo‑LEX a constatat că 4 partide politice au indicat


personal încadrat (PRM, PPM, PPAM, PPP) fără a raporta cheltuieli legate de remunerarea acestuia;
5 partide politice au raportat sedii în locațiune (PPDA, PPPM, PPAM, PPP, PRM) fără a raporta
cheltuieli legate de întreținerea acestora; un partid (PAS) a raportat cheltuieli de personal, însă nu
a raportat personal încadrat.

Din cele 42 de partide care au depus rapoarte semestriale la CEC, 24 de partide28 nu au pagini
oficiale, respectiv, acestea nu au publicat date privind gestiunea lor financiară semestrială. Mai
mult, din cele 28 de partide beneficiare de subvenții de la stat în anul 2019, 16 partide nu au pa‑
gini web29. Dintre celelalte 18 formațiuni politice care au pagini web, doar 6 au publicat rapoartele
semestriale (I) 2019, acestea fiind PLDM, PDM, PPȘ, PSE, PVE, PPEM.

La o analiză comparativă a resurselor raportate în semestrul I 2019 și 2018, în perioada de referință,


formațiunile politice au înregistrat cu 18 955 de membri mai mult decât în aceeași perioadă a anu‑
lui 2018, în contextul în care în perioada de raportare 42 de formațiuni politice au depus rapoarte
financiare semestriale la CEC, iar în perioada precedentă de raportare – 38. În același timp, au fost
acceptate cu 3,39 mil. lei mai multe cotizații30; cu 3,01 mil. lei mai puține alocații de la bugetul de
stat; cu 1,45 mil. lei mai puține donații acumulate; s-au înregistrat cu 7 filiale de partid și 2 sedii în
locațiune mai puțin; în același timp, cu 45 de persoane încadrate mai mult.

2.1.2. Rapoartele semestriale (II) privind gestiunea financiară


a partidelor pentru a doua jumătate a anului 2019
Potrivit constatărilor Promo‑LEX, nicio formaţiune politică înregistrată la ASP nu a prezentat Co‑
misiei Electorale Centrale rapoarte semestriale pentru semestrul II al anului 2019, nici până la data
de 15 ianuarie 2020 și nici după.

Asociația Promo‑LEX constată că, similar experienței de monitorizare pentru anii 2016–2018, nici
pentru anul 2019, CEC nu a solicitat partidelor să raporteze veniturile și cheltuielile lor pentru al
doilea semestru, după cum prevede art. 29, alin. (1) din Legea privind partidele politice: „semes‑
trial, până la data de 15 a ultimei luni a perioadei de raportare”. În continuare sunt solicitate doar
două rapoarte – pentru semestrul I și unul anual, fapt ce „scurtează de facto termenul în care poate
fi sancționat partidul” în cazul admiterii eventualelor abateri de la legislația contravențională, în
speță art. 48 și 481 din Codul contravențional.

Reiterăm apelul lansat la 7 ianuarie 201731, prin care Promo‑LEX a semnalat necesitatea prezentării și
examinării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul II al anului.

Subliniem că Codul contravențional, prin art. 48, prevede aplicarea sancțiunilor pentru uti‑
lizarea de către partidele politice a unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străi‑
nătate. Potrivit art. 30 din Codul contravențional, termenul general de prescripție a răspunderii

28
PPPN, PPDA, PPDM, PPCD, PMUEM, PLD, PE, PC, PSM, PAD, MSPRRM, MPSN, PSD, PRenaștere, PPSM, PPPSE, PPNT,
PPPM, PPAM, PPP, PVP, PPUCM, PPFSM, PPPUM.
29
PPDA, PPCD, PLD, PSM, PAD, MPSN, PSD, PRenaștere, PPSM, PPPSE, PPNT, PPPM, PPP, PVP, PPUCM, PPR (fostul PLR).
30
Acest fapt se datorează PDM, care a înregistrat în sem. I 2019 15 443 220 de lei doar din cotizații, atingând o pon‑
dere de 56,59% din totalul veniturilor.
31
Apel public cu privire la necesitatea prezentării și examinării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor
politice pentru semestrul II al anului 2016 către 15 ianuarie 2017, https://bit.ly/2xPDoNy

– 21 –
contravenționale este de un an. Aceasta înseamnă că, ipotetic vorbind, despre utilizarea unui fond
nedeclarat la 20 iulie 2019, organul abilitat – CEC – poate afla doar la începutul lunii aprilie a anului
următor, iar în starea de urgență a anului 2020, la începutul lunii iunie 2020.

În context, prin excluderea obligației partidelor politice de a prezenta rapoarte pentru al doilea
semestru al anului, este scurtat de facto termenul în care pot fi depistate eventuale abateri de
la norma legală și, după caz, sancționat partidul pentru abateri contravenționale. Prin urmare,
organele de poliție sesizate de CEC nu au la dispoziție, în mod obiectiv, o lună pentru cercetarea
cazului și aplicarea sancțiunii. În cazul depășirii acestui termen, sancțiunile nu vor putea fi aplicate
din cauza expirării termenului de prescripție.

2.1.3. Rapoartele anuale privind gestiunea financiară


a partidelor pentru anul 2019
Constatările Promo‑LEX arată că până la data de 31 martie 2020, doar 19 din 46 de formațiuni
politice înregistrate la ASP au prezentat rapoarte anuale autorității mandatate, un partid a prezen‑
tat cu întârziere, celelalte 26 de formațiuni politice nu au prezentat rapoartele obligatorii. Aceste
rapoarte au fost introduse pe platforma SSI „Control financiar” fără a fi aplicată ștampila CEC cu
data recepționării lor. Până la momentul redactării acestui raport, 7 mai 2020, niciun alt raport al
vreunei formațiuni politice care a prezentat rapoartele cu întârziere, adică după data de 31 martie
2020, nu a fost plasat pe platforma SSI „Control financiar”. Dacă ar fi fost plasat, nu ar fi fost cu‑
noscută data recepționării raportului de către CEC pentru că nu există un instrument al CEC de
înregistrare a recepționării acestora (a se vedea tabelul nr. 2. Prezentarea rapoartelor financiare la
CEC până la data de 7 mai 2020).

Tabelul 2.  Prezentarea rapoartelor financiare pentru anul 201932 la CEC

AU PREZENTAT CU
PARTIDE CE AU PREZENTAT (19) NU AU PREZENTAT (26)
ÎNTÂRZIERE (1)
PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PN, PL, PPȘ PPȘ, PLDM, PCRM, PNL, PPAM, PSM, PLD,
PPCD, PVE, USB, PUN, PPRM, PPP, MPSN, PPUM, PSD, PNOI, PFSM, PPUCM,
MSPRRM, PRM, PPSM, MSPFN, PE, PPDM, PMUEM, PNT, PPM, PCNM, PDA,
PRSM, MPA, PPEM PReg, PAD, PR, PLR, PSP, PVP, PC

Examinarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019 de către CEC

În privința rapoartelor anuale pentru anul


Ca urmare a pandemiei globale COVID-19, multe instituții
2019, ținând cont de termenul redus pe au fost solicitate să ia în considerare munca de acasă.
care l-a avut CEC pentru examinarea ca‑ Aceasta nu ar trebui să fie o excepție pentru organele de
litativă a rapoartelor anuale privind ges‑ supraveghere și control al finanțării partidelor politice
tiunea financiară, în același timp, termen și a campaniilor electorale din toate statele în care
suficient pentru examinarea cantitativă a acestea există. Agențiile de supraveghere trebuie să
acestora, Asociația Promo‑LEX a constatat aibă o abordare flexibilă, desfășurând în același timp o
lipsa transparenței în reflectarea pro‑ supraveghere minuțioasă și un control critic continuu,
cesului de recepționare a rapoartelor chiar dacă de la distanță, pentru a asigura transparența
anuale pentru anul 2019 ale partidelor și responsabilitatea fluxului de bani în politică.
politice. Astfel, nu a fost publicată nicio
International IDEA

Au fost analizate datele din SSI „Control financiar” până la 7 mai 2020.
32

– 22 –
informație oficială din partea CEC cu privire la numărul rapoartelor recepționate și la data
prezentării acestora.

Asociația Promo‑LEX a ținut cont de specificul situației din perioada 17 martie  – 15 mai 2020,
și anume declararea stării de urgență în Republica Moldova, instituită în legătură cu pandemia
COVID-1933, și de faptul că angajații din instituțiile publice fie lucrează în regim redus, fie au fost
obligați să stea acasă. Totodată, a constatat lipsa unei atitudini proactive și transparente a CEC în
gestionarea subiectului atenționării partidelor, prezentării, recepționării și publicării rapoartelor
financiare în condiții de situație excepțională. În context, Promo‑LEX a lansat, la 2 aprilie 2020,
un Apel public34 către CEC vizând lipsa de transparență referitoare la recepționarea rapoartelor
privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019 și nepublicarea lor pe pagina
oficială web a Comisiei. Promo‑LEX a mai îndemnat CEC la o comunicare asertivă cu partidele
politice, în care să le reamintească despre obligația legală de raportare în termen ori, în caz de
necesitate, să aloce un termen extins de raportare, pentru a simplifica munca trezorierilor partidelor
politice. Astfel de practici au fost recomandate și de Institutul Internațional pentru Democrație și
Asistență Electorală (International IDEA) într-o publicație lansată în legătură cu pandemia globală
COVID-1935.

Analiza datelor generale din rapoarte

Conform analizei rapoartelor anuale, Promo‑LEX a constatat că 8 formațiuni politice (PSRM, PDM,
PPPDA, PPȘ, PN, PL, PP, PRM) au raportat personal încadrat, însă doar 6 au raportat și cheltuieli
pentru acesta (PSRM, PDM, PPPDA, PPȘ PN, PL). Din cele 14 formațiuni politice (PSRM, PPȘ, PDM,
PAS, PPPDA, PN, PL, PPCD, PVE, PPEM, PPPPRM, USB, PUN, PRM) care au raportat sedii în locațiune,
PRM este singurul partid politic care nu a raportat cheltuieli pentru locațiunea sediului. Deși 5
formațiuni (PDM, PAS, PL, PPCD, PVE) au raportat că sunt membre ale organizațiilor internaționale,
doar 2 din ele au raportat cheltuieli pentru cotizația de membru în acestea – PDM și PL.

Din cele 20 de partide politice care au prezentat rapoarte anuale la CEC, doar un partid (PAS)
a publicat raportul pe pagina web oficială a acestuia. Ținem să menționăm că din cele 20 de
formațiuni politice care au prezentat rapoartele către CEC, 8 formațiuni36 nu au pagini oficiale.

La o analiză comparativă a resurselor raportate în 2019 și 2018, în perioada de referință, formațiunile


politice au înregistrat de două ori mai puțini membri de partid decât în aceeași perioadă a anului
2018, în contextul în care în perioada curentă de raportare 19 formațiuni politice au prezentat
rapoarte financiare anuale la CEC, iar în perioada precedentă de raportare – 44. În același timp,
au fost înregistrate cu 5,16 mil. lei mai puține cotizații37; cu 13,55 mil. lei mai puține alocații de la
bugetul de stat; cu 28,77 mil. lei mai puține donații; s-au înregistrat cu 349 de filiale de partid și 77
de sedii în locațiune mai puțin; cu 185 de persoane încadrate mai puțin și cu 14 sedii în proprietate
mai puțin (graficul nr. 3).

33
Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020 privind declararea stării de urgență. Monitorul Oficial nr. 86 din
17.03.2020.
34
Apel public al Asociației Promo‑LEX privind nepublicarea în termen de către Comisia Electorală Centrală a rapoar‑
telor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019, https://bit.ly/34YcYpi
35
https://bit.ly/2XYXUWX
36
PPCD, PPP, MSPRRM, PRM, PPSM, MSPFN, PRSM, MPA.
37
Acest fapt se datorează cotizațiilor din partea a două formațiuni care au colectat un cuantum impunător de
cotizații: PSRM – 6 300 870 de lei din partea a 9 644 de membri unici, PDM – 15 683 220 din partea a 244 de mem‑
bri unici.

– 23 –
Graficul 3.  Date generale prezentate în rapoartele anuale pentru anii 2018 și 2019

2.2. Sursele de finanțare ale partidelor politice


De menționat că, potrivit legii, un partid politic poate acumula anual din cotizații de membru şi
donații echivalentul a cel mult 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul
respectiv. Astfel, pentru anul 2019, acest plafon s-a ridicat la 42 125 500 de lei38, echivalentul a
circa 2,24 mil. de euro.

Potrivit rapoartelor anuale pentru 2019, niciuna din cele 20 de formațiuni care au depus rapoarte‑
le la CEC nu a depășit acest plafon. Cu toate acestea, două formațiuni politice au atins valori mai
apropiate de plafon. Astfel, PDM a colectat venituri din cotizații și donații de 57,07% (15,68 mil. lei)
și PSRM – 15,97% (6,30 mil. lei).

Promo‑LEX a recomandat și înainte de modificarea legislației completarea art. 26, alin. (3) al LPP
294/2007 prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru şi donații” a sintagmei
„şi subvenții de la stat”. Dacă am lua în calcul inclusiv subvențiile de la bugetul de stat, atunci
ponderile veniturilor vor arăta diferit. Astfel încât PDM ar fi acumulat 74,13% (31, 23 mil. lei), iar
PSRM – 36,52% (15,39 mil. lei).

Rapoartele anuale ale partidelor politice pentru anul 2019 denotă că principala sursă de finanțare a
acestora au constituit-o subvențiile de la bugetul de stat (39%), următoarele surse de finanțare fiind
cotizațiile de membru (32%), donațiile persoanelor fizice (18%), donațiile din partea persoanelor
juridice (11%), veniturile din activitatea economică (0,40%) și alte venituri provenite din donații
materiale/servicii prestate gratuit (0,35%) (a se vedea graficul nr. 4).

Astfel, pentru anul 2019, raportul dintre finanțarea publică și cea privată este de 39% la 61%, ceea
ce reprezintă un proces echilibrat de repartizare a resurselor. Totodată, este esențial să observăm
destinația utilizării fondurilor de la stat, astfel încât acestea să aibă menirea de consolidare a parti‑
delor politice, dar și să creeze condiții echitabile de concurență între partide.

Rezultatul a fost obţinut în contextul în care veniturile din bugetul de stat pentru anul 2019 au constituit 42 125
38

500,0 mii de lei, https://bit.ly/2KvngEA

– 24 –
Sursele de finanțare ale partidelor sunt constituite din:

• subvenții de la bugetul de stat pen‑


Potrivit Legii nr. 294 privind partidele politice, art.
tru 13 formațiuni politice în cuantum de 25, alin. (1) şi Regulamentului CEC privind
27 249 215 lei (PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PN, finanțarea partidelor politice, pct. 4, sursele de
PL, PPCD, PVE, MPA, PPRM, USB, PPP, PPȘ); finanțare ale partidelor politice sunt: a) cotizațiile;
b) donațiile; c) subvențiile de la bugetul de stat;
• cotizații din partea membrilor de partid d) alte venituri legale obținute şi prevăzute în
pentru 8 formațiuni (PSRM, PDM, PAS, PPP‑ mod expres în statutul partidului politic şi care nu
DA, PN, PVE, PUN, PPȘ) în sumă totală de sunt interzise prin lege. Totodată, legea prevede
22 154 343 de lei; expres că partidele politice nu pot folosi alte
surse de finanțare decât cele prevăzute la alin.
• donații financiare de la 2143 de persoane fi‑ (1). În conformitate cu alin. (5) al aceluiași articol,
zice în sumă de 12 797 146 de lei pentru 11 veniturile obținute din sursele legale de finanțare
formațiuni (PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PN, PL, se scutesc de impozit sau se impozitează în
PVE, PPEM, USB, PPP, PPȘ); conformitate cu prevederile Codului fiscal.

• donații financiare din partea a două persoane juridice pentru două formațiuni politice în sumă
de 8 002 883 de lei (PPȘ – 7 992 883 de lei, PAS – 10 000 de lei);

• donații materiale în sumă totală de 203 500 de lei pentru 2 formațiuni (PAS, PPP) (a se vedea
graficul nr. 4).

Graficul 4.  Sursele de finanțare ale partidelor politice în anul 2019, %

32
39

11 18

Cotizaţii de membru Donaţii p. fizice Donaţii p. juridice Subvenţii

Date obținute în baza rapoartelor anuale publicate de către CEC

Analizând datele în dinamică, constatăm că subvențiile de la bugetul de stat au avut o evoluție


relativ uniformă, în 2016 – 39%, 2017 – 31%, 2018 – 37%, totuși acestea ating ponderea cea mai
înaltă, de 39%, în 2019 și devin sursa principală de venit. În continuare, am constatat o dinamică
ascendentă în privința ponderii cotizațiilor de membru. Acestea au crescut constant, astfel încât,
dacă în anul 2016 cotizațiile de membru atingeau o pondere de 11% din totalul veniturilor obținute
de partidele politice, în 2017 s-au majorat până la 14%, în 2018 – la 25%, iar în 2019 – la 32%. E
de menționat că ponderea de 32% se datorează celor două formațiuni politice care au colectat

– 25 –
cuantumuri semnificative din cotizații: PSRM –
Potrivit pct. 26 din Regulamentul CEC, donațiile
6 300 870 de lei din partea a 9644 de membri făcute de o persoană fizică unui sau mai multor
unici, PDM – 15 683 220 de lei, din partea a 244 partide politice într-un an bugetar nu pot depăși
de membri unici. PDM a raportat la CEC lista suma de șase salarii medii lunare pe economie
persoanelor care au cotizat doar pentru sem. II pentru anul respectiv. În cazul cetățenilor
2019. În context, CEC urmează să verifice dacă Republicii Moldova cu venituri obținute în afara
donațiile și/sau cotizațiile încasate de partidele țării, suma donațiilor nu poate depăși trei salarii
politice pe parcursul anului 2019 se încadrează medii pe economie pentru anul respectiv, iar în
în limitele cumulative permise de legislația cazul cetățenilor Republicii Moldova cu statut
modificată în august 2019. de persoane cu funcție de demnitate publică, de
funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau
În același timp, ponderea donațiilor din partea de angajați în organizații publice în sensul Legii nr.
133/2016 privind declararea averii și a intereselor
persoanelor fizice a scăzut constant pe fondul
personale, suma donațiilor nu poate depăși 10%
majorării ponderii cotizațiilor. Astfel, dacă în
din venitul anual al acestora, totodată, nu poate
anul 2016 donațiile din partea persoanelor depăși șase salarii medii lunare pe economie
fizice constituiau 49%, în anul 2017 acestea pentru anul respectiv. Dacă persoana fizică este
au scăzut la o pondere de 32%, în 2018 s-au membru de partid, în sumele-limită menționate
diminuat până la 25%, iar în 2019 au atins doar la pct. 26 se include și suma cotizațiilor de
18%. Donațiile din partea persoanelor juridice membru de partid plătită de aceasta în anul de
au înregistrat în anul 2018 10%, iar în ceilalți ani gestiune.
au fost nesemnificative: 2016 – 1%, 2017 – 2% Potrivit pct. 261 din Regulamentul CEC, în
ca să atingă cel mai înalt nivel în anul 2019  – decursul unui an bugetar, o persoană fizică
de 11%. Veniturile din activitatea economică poate face donații în numerar, unui sau mai
a partidelor prevăzută în statutele partidelor multor partide politice, în sumă de până la trei
politice a atins o pondere însemnată în anul salarii medii pe economie stabilite pentru anul
respectiv. Donațiile ce depășesc această limită
2017, atingând 20% datorită veniturilor PCRM,
se vor face exclusiv prin operațiuni bancare. În
obținute în baza activității de comercializare a conformitate cu pct. 15, mărimea cotizațiilor
sediilor aflate în proprietate39, în 2018 – de 2%, de membru, periodicitatea, precum și modul
în timp ce în 2019, veniturile din activitatea de achitare a acestora, se stabilește de partidul
economică au fost de doar 277 711 lei (0,40%). politic în statutul său și, împreună cu suma
În privința ponderii donațiilor materiale, totală a cotizațiilor acumulate anual de partid,
constatăm cu regret valori nesemnificative ale se publică pe pagina web a acestuia și a Comisiei
acestei surse de venit în anul 2019  – 203 500 Electorale Centrale.
de lei (0,29%), în 2018 – 1%, în 2017 – 2% (a se
vedea graficul nr. 5).

Constatările Promo‑LEX mai arată că marea majoritate a donațiilor din partea persoanelor fizice
erau, de fapt, din partea membrilor de partid – circa 79%, iar 21% din partea altor persoane fizice. În
context, specificăm că nicio formațiune politică
din cele 20 care au prezentat la CEC rapoarte Atât practica anterioară, cât și cea actuală de
pentru anul 2019 nu a încălcat prevederile monitorizare a finanțării partidelor politice de
Regulamentului CEC și nu a depășit limita celor către Promo-LEX, scoate la iveală mai multe
6 salarii medii pe economie40, echivalentul vulnerabilități ce țin de colectarea donațiilor în
a 41 850 de lei, pentru plata donațiilor și numerar fără utilizarea de către partidele politice
cotizațiilor în 2019. a mașinilor de casă și control (MCC).

39
Promo‑LEX atrage atenția că ponderea de 20% de venituri obținute din administrarea proprietății este rezultatul
unui caz izolat al PCRM, care a comercializat unele imobile pe care formațiunea le-a avut în proprietate.
40
Hotărârea de Guvern nr. 21 din 18.01.2019 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie
pentru anul 2019 în cuantum de 6 975 de lei, https://bit.ly/2YuU9VL

– 26 –
Graficul 5.  Sursele de finanțare ale partidelor politice 2016-2019, %

2019 32 18 11 39 0
Perioada de analiză, ani

Cotizaţii de membru
2018 25 25 10 37 12 Donaţii ale persoanelor fizice
Donaţii ale persoanelor juridice
Subvenţii de la stat
2017 14 32 2 31 2 20
Donații materiale
Venituri din activitatea economică

2016 11 49 1 39 0

0 20 40 60 80 100
Ponderile surselor de finanțare, %

Date obținute în baza rapoartelor anuale publicate de către CEC

În același timp, doar 2% din valoarea donațiilor din partea persoanelor fizice au fost făcute
prin virament bancar (PAS – 199 496 de lei din totalul de 662 496 de lei, PPPDA – 5000 de lei
din totalul de 113 750 de lei, PVE – 1500 de lei din totalul de 28 500 de lei), celelalte 98% din
donațiile primite de 12 formațiuni politice au fost sub formă de numerar.

În context, constatăm că o formațiune politică (PDM) din cele 20 care au prezentat la CEC rapoarte
pentru anul 2019 a încălcat prevederile Regulamentului CEC, în speță pct. 261, ce ține de depășirea
plafonului donațiilor în numerar – de până la trei salarii medii pe economie stabilite pentru anul
respectiv (20 925 de lei). Astfel, PDM a colectat cel puțin de la o persoană pe parcursul anului 2019
25 de mii de lei41.

Promo‑LEX remarcă și inexistența unei practici fiscale de încasare a donațiilor în numerar, adică
prin utilizarea mașinilor de casă și control (MCC).

Astfel, constatăm că nici pentru anul 2019 nu este prezentată opiniei publice informația contabilă
a partidelor politice în privința colectării donațiilor în numerar. Mai mult, Regulamentul CEC este
lacunar la acest capitol, neavând specificate prevederi punctuale despre modalitatea de încasare
a acestor donații. Sunt ele încasate și luate în evidență prin intermediul mașinilor de casă și control
(MCC) sau nu sunt?

Momentan, Regulamentul CEC prevede că „donațiile oferite în numerar de către persoanele fizice se
însoțesc obligatoriu de Declarația privind donația în numerar […] și de Declarația privind acceptarea
mijloacelor financiare […] care se atașează la documentele contabile ale partidului politic.
Donațiile în numerar vor fi incluse imediat în Registrul donațiilor de la persoane fizice […]. Donațiile
astfel primite vor fi virate în contul bancar al partidului în termen de 5 zile lucrătoare de la data
încasării lor”.

Pe de altă parte, CEC a reglementat modalitatea de încasare a cotizațiilor la pct. 20 din Regulament:
„În cazul încasării sumelor cotizațiilor de membru în numerar, persoana responsabilă de încasarea

I. Chirtoca – 25 de mii de lei.


41

– 27 –
cotizațiilor de membru va elibera bonul de încasare și va înregistra imediat operațiunea de încasare în
Registrul cotizațiilor de membru”.

În context, menționăm că practica Promo‑LEX de monitorizare a finanțării partidelor politice în


anii 2016, 2017 și 2018 a scos în evidență aceeași deficiență – colectarea (încasarea) necorespun‑
zătoare a donațiilor în numerar, adică fără utilizarea de către partidele politice a MCC, deși Serviciul
Fiscal de Stat (SFS) a precizat42, în anul 2017, la solicitarea Promo‑LEX, prin prisma Codului fiscal
1163/1997 și a Regulamentului cu privire la MCC, că orice donaţie, în cazul în care nu se depune
la bancă, trebuie încasată prin eliberarea bonului fiscal. Cotizaţiile, pe de alte parte, se înre‑
gistrează prin eliberarea bonului de plată.

Amintim că atât în anul 2017, cât și în 2018, Asociația a interpelat SFS cu privire la evidența colec‑
tării donațiilor prin utilizarea MCC de către partidele politice din Republica Moldova, solicitând
informații clarificatoare de la SFS despre: 1) existenţa/inexistența MCC; 2) lista partidelor politice
care utilizează MCC; 3) numărul acestor aparate deţinute de fiecare formaţiune politică înregistra‑
tă la Agenția Servicii Publice (ASP), dar și despre 4) evidenţa colectării donaţiilor.

Răspunsurile s-au rezumat la faptul că informația nu poate fi divulgată părților interesate. Mai
mult, în anul 2020, am făcut apel și la CEC să interpeleze Serviciul Fiscal de Stat și partidele politice
privitor la utilizarea de către acestea a MCC, numărul acestora în posesia fiecărui partid și modali‑
tatea de utilizare în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea
economică) partidelor politice. Se impune publicarea informației recepționate de la SFS pe pagina
web oficială a CEC, aceasta fiind de interes public.

Referindu-ne la graficul nr. 5  – dinamica surselor de finanțare a partidelor politice, în speță


diminuarea ponderii donațiilor din partea persoanelor fizice și majorarea ponderii cotizațiilor,
raportate la modalitățile legale, stipulate de SFS, de încasare a donațiilor și cotizațiilor, conchidem
că aceste evoluții/involuții ale celor două surse de finanțare pe parcursul a patru ani au o legătură
direct proporțională între ele. Datele prezentate mai sus pot servi drept bănuieli rezonabile
în privința eludării normei legale, în speță a celei fiscale, referitoare la colectarea (încasarea) și
evidența donațiilor în numerar din partea formațiunilor politice, presupunând că acestea preferă
să înregistreze sumele de bani primite din partea membrilor de partid mai degrabă drept cotizații
decât donații.

Amintim că, potrivit pct. 15 din Regulament, „mărimea cotizațiilor de membru, periodicitatea,
precum și modul de achitare a acestora, se
stabilesc de partidul politic în statutul său Promo-LEX consideră că este extrem de
și, împreună cu suma totală a cotizațiilor importantă obținerea informațiilor privind
acumulate anual de partid, se publică pe pagina colectarea (încasarea) și gestiunea (ținerea
web a acestuia și a Comisiei Electorale Centrale”. evidenței) resurselor financiare (donații, cotizații,
venituri din activitatea economică) de către
Astfel, Asociația Promo‑LEX recomandă CEC veri‑ formațiunile politice, inclusiv pentru controlul și
ficarea respectării prevederilor pct. 15 în privința supravegherea eficientă a activității de finanțare a
colectării cotizațiilor. Mai mult, Promo‑LEX soli‑ partidelor de către CEC. Astfel, Promo-LEX solicită
cită în mod repetat CEC interpelarea Serviciului repetat Comisiei Electorale Centrale interpelarea
Fiscal de Stat (SFS) privitor la utilizarea de către SFS în vederea obținerii informațiilor solicitate
anterior de către Asociație.
partidele politice a MCC  – numărul acestora în
posesia fiecărui partid și modalitatea de utilizare

Raport: Finanțarea partidelor politice – retrospectiva anului 2016, pag. 67 – Anexa 9. Scrisoare de răspuns SFS din
42

23 martie 2017 nr. 26‑11/213-357/3974 referitor la solicitarea Promo‑LEX cu privire la clarificarea modalităţii de
încasare a donaţiilor, https://bit.ly/354W9ZM

– 28 –
a MCC în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea economică).
De asemenea, Promo‑LEX sesizează CEC în privința noilor modificări referitoare la utilizarea acestor
echipamente și recomandă CEC să ajusteze Regulamentul privind finanțarea partidelor politice la Re‑
gulamentul privind utilizarea MCC, în vigoare din 15.04.2019, sau, din contra, SFS urmează să revizu‑
iască prevederile respective.

Conform analizei Promo‑LEX, din totalul donațiilor oferite partidelor politice în numerar, o
formațiune politică (PDM) a înregistrat donații în numerar peste plafonul de 20 925 de lei, din
partea unui donator43. La limita plafonului de 3 salarii medii pe economie au fost constatate
donații în numerar din partea a cel puțin 67 de donatori unici pentru trei formațiuni politice (PDM,
PSRM și PPȘ). Astfel, PDM a înregistrat donații în numerar a câte 20 000 de lei din partea a 59
de donatori unici în sumă de 1 176 000 de lei, PSRM a înregistrat 4 donații în numerar apropiate
de plafon, în sumă de 78 000 de lei, PPȘ – 4 donații în numerar apropiate de plafon, în sumă de
80 000 de lei. Specificăm că marea majoritate a donatorilor care sunt și membri de partid au plătit
și cotizații de membru (în numerar) în perioada monitorizată, care, însumate cu donațiile, nu au
depășit cuantumul celor 6 salarii medii pe economie permise de legislație. La capitolul cotizații,
analiza Promo‑LEX constată faptul că, deși 15 din 20 de partide politice au raportat membri, doar
8 formațiuni au indicat colectarea cotizațiilor de membru în anul 2019 (PSRM, PDM, PPȘ, PAS,
PPPDA, PN, PVE, PUN).

În continuare, potrivit rapoartelor financiare anuale prezentate la CEC de către 15 formațiuni


politice care au raportat membri, rezultă că numărul total al membrilor de partid pentru anul
2019 a fost de 152 640, iar conform informației prezentate la CEC de către partidele politice pentru
2018, acesta a fost de 314 106 persoane în condițiile în care în anul 2018 la CEC raportaseră 44
de formațiuni politice. Pentru a analiza cu acuratețe fluctuațiile de membri care au avut loc în
perioada 2018–2019, în graficul nr. 6 am indicat date doar în privința formațiunilor politice ce au
prezentat rapoartele pentru anul 2019 (până la 7 mai 2020)44.

Prin urmare, observăm că în anul 2019, comparativ cu anul precedent, trei partide politice au
avut supliniri de membri de partid: MSPFN – cu 2800 de persoane mai mult, PSRM – cu 2480 de
persoane mai mult, PAS – cu 188 de persoane mai mult. Un număr egal de membri a fost înregistrat
la 6 partide politice atât pentru anul 2018, cât și pentru anul 2019: PPPDA, PVE, PN, PPP, PPSM,
PPCD. Mai puțini membri s-au înregistrat la 7 partide politice în 2019 comparativ cu 2018, printre
care cei mai mulți membri a pierdut PDM. Astfel, PDM a înregistrat cu 49 343 de persoane mai
puțin, PPEM – cu 7825 de persoane mai puțin, PL – cu 2124 de persoane mai puțin, PRM – cu 300
de persoane mai puțin, PPRM – cu 118 persoane mai puțin, USB – cu 111 persoane mai puțin. Alte
4 formațiuni politice (MPA, PRSM, MSPRRM, PUN45) nu au inclus nicio valoare la rubrica „membri”,
astfel, în graficul nr. 6, spațiile destinate numărului de membri au fost marcate cu semnul întrebării
„?” (a se vedea graficul nr. 6).

43
I. Chirtoca – 25 de mii de lei.
44
Pentru vizualizarea informațiilor complete pentru anii 2018, 2017 și 2016 referitoare la numărul membrilor de
partid, vedeți pag. 27, graficul nr. 6 din Raportul Promo‑LEX Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova –
retrospectiva anului 2018. https://bit.ly/2xbcXBG
45
MSPRRM, atât în 2018, cât și în 2019.

– 29 –
Graficul 6.  Fluctuațiile membrilor de partid, 2018–2019

52464
49792
60000
54728

50000

40000

30000

18989
16865
15892
14000
14000

13412

20000
8301
8113

7825
7367
7367

5385
5180

5123
5123
5062
4700

4488
4488

4443
4443

4350
4350

4211
4137

4100
2800

2300
2000
10000
? 0 0 ? ? ? 0 ?
0

Anul 2018 Anul 2019

Date obținute în baza rapoartelor anuale 2018 și 2019, publicate de către CEC

2.3. Veniturile și cheltuielile partidelor politice reflectate în rapoarte


Conform rapoartelor anuale prezentate la CEC, din 20 de formațiuni politice vizate, 16 au indicat
venituri în sumă de 70 028 301 lei și un total al soldului inițial la 1 ianuarie 2019 de 33 453 572 de
lei. Cuantumul cheltuielilor raportate este de 94 119 778 de lei, cu un sold final la 31 decembrie
2019 de 9 362 096 de lei, care a fost transferat pe contul partidelor în semestrul I din 2020. Celelalte
4 partide nu au indicat venituri și cheltuieli.

Dintre partidele cu o singură sursă de venit fac parte 6 formațiuni politice: PUN, USB, PPRM, PPEM,
MPA, PPCD, 5 dintre ele – USB, PPRM, PPEM, MPA, PPCD – mizând în anul 2019 în exclusivitate pe
finanțarea de la bugetul de stat, iar PUN pe cotizații de membru. Surse moderat diversificate au fost
constatate la alte 3 formațiuni: PL, PN, PPPDA, acestea indicând drept sursă de bază subvențiile de
la bugetul de stat și donațiile din partea persoanelor fizice/juridice sau cotizațiile. Alte 7 formațiuni
au indicat surse mult mai diversificate, atât din subvenții, cât și din donații (din partea persoanelor
fizice/juridice, materiale), precum și cotizații ori alte venituri: PPȘ, PDM, PAS, PSRM, PPP, PVE, PRM
(a se vedea graficul nr. 7).

Similar anilor precedenți, se observă practica potrivit căreia formațiunile politice extraparlamentare
funcționează doar în baza subvențiilor de la bugetul de stat. Promo‑LEX atrage atenția asupra faptului
că practica colectării veniturilor ar trebui să fie una echilibrată și diversă, astfel încât să nu existe mari
decalaje între contribuțiile publice (subvențiile de la bugetul de stat) și cele private (donații, cotizații).
E de menționat că donațiile materiale nu sunt incluse la balanța raportului financiar, la comparti‑
mentul rulajele mijloacelor financiare. Mai mult, Promo‑LEX a atras atenția de nenumărate ori asupra
inexistenței unui mecanism de introducere a valorii donațiilor materiale la balanța raportului financi‑
ar, la compartimentul rulajele mijloacelor financiare, la rubrica „Venituri totale”.

– 30 –
Graficul 7.  Sursele de finanțare segregate per partid, %

PRM 100%
PPP 61% 0% 39% 14%
PUN 100%
USB 100%
PPRM 100%
PPEM 100%
MPA 100%
PVE 56% 2% 42%
PPCD 100%
PL 99% 0%
1%
PN 95% 5%
PPȘ 14% 0% 23% 63%
PPPDA 95% 5%
PAS 81% 2% 17% 5%
PDM 23% 50% 27%
PSRM 56% 41% 3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Subvenţii de la bugetul de stat, %
Cotizaţii de membru de partid, %
Donaţii, în bani din partea persoanelor fizice, %
Donaţii, în bani din partea persoanelor juridice, %
Venituri obţinute de cǎtre partid în urma activitǎţilor economice desfǎşurate, %
Donaţii sub alte forme, %

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2019, publicate de către CEC

În privința cheltuielilor anuale ale partidelor politice, cele mai multe resurse financiare în 2019 au
fost alocate celor două campanii electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 și
pentru alegerile locale generale din 20 octombrie (3 noiembrie) 2019. Prin urmare, cea mai mare
pondere, de 47%, a fost înregistrată pentru cheltuieli în campania electorală, cheltuielile pentru
presă și materiale promoționale au înregistrat o pondere de 27%, cheltuielile pentru locațiunea și
întreținerea sediilor – 16%, cheltuielile de personal – 7%, cheltuielile pentru telecomunicații – 2%,
deplasări în țară și peste hotare – 1%, urmate de cheltuielile pentru evenimente și manifestări publi‑
ce – 1%, investiţii în bunuri mobile şi imo‑
bile – 1%, alte cheltuieli, printre care pla‑
Acolo unde nu există plafoane pentru cheltuieli ori
ta cotizaţiilor de membru în organizaţiile
plafoanele sunt exagerat de mari, există risc de corupție
internaţionale, impozite și taxe, diferenţe politică și de alte practici nedemocratice conexe. În același
de curs valutar în semestrele I și II/2019, timp, trebuie garantată egalitatea între părți, dar deseori
servicii juridice – 2% (a se vedea graficul acest deziderat pare să fie pus în pericol în favoarea
nr. 8). partidelor de masă care, datorită oamenilor influenți cu
venituri mari, colectează sume impresionante de bani și
Promo‑LEX a constatat carențe în ra‑ obțin scoruri mari în alegeri, în consecință, beneficiind
poartele anuale a trei formațiuni po‑ de subvenții publice considerabile. Așadar, scopul major
litice care au participat în calitate de al plafonării cheltuielilor anuale ale partidelor politice
concurenți electorali la alegerile par‑ și a campaniilor electorale este de a satisface cerințele
lamentare 2019 (AP 2019) și la alege‑ inerente costului inevitabil al democrației. Pentru ca
rile locale generale 2019 (ALG 2019). procesul democratic să funcționeze bine, este necesară
plafonarea cheltuielilor și chiar diminuarea plafoanelor
Carențele se referă la nereflectarea chel‑
acestora.
tuielilor pentru campaniile electorale la
rubrica destinată acestora în raportul (Comisia de la Veneția, CDL (2008) 148)

– 31 –
privind gestiunea financiară a partidelor. Astfel, MSPFN, concurent electoral la ALG 2019, având
cheltuieli incluse în rapoartele privind veniturile și cheltuielile în campania electorală în cuantum de
103 470 de lei, a omis să le reflecte și în raportul anual; MPA a fost concurent electoral în cadrul AP
2019, având cheltuieli raportate la CEC de 18 589 de lei și în cadrul ALG 2019, având cheltuieli de
1765 de lei, pe care nu le-a inclus și în raportul anual; PPRM a fost concurent electoral în cadrul ALG
2019, având cheltuieli de campanie raportate la CEC în cuantum de 30 494 de lei, pe care, la fel,
a omis să le includă și în raportul anual. Or, din cauza acestor carențe de raportare scade gradul de
transparență a mijloacelor financiare colectate și utilizate pe parcursul anului 2019, dar se și mimează
procedura de raportare la CEC46.

Menționăm că, deși CEC a inclus o nouă linie de buget în rapoartele privind gestiunea semestrială/anu‑
ală a partidelor politice, și anume „Cheltuieli pentru programe pentru tineri și femei”47, niciun partid
politic nu a raportat cheltuieli la acest capitol. Recomandăm CEC să avertizeze partidele politice despre
această obligație legală.

Graficul 8.  Ponderea cheltuielilor pe categorii de cheltuieli, lei/%

Cheltuieli pentru presǎ şi Cheltuieli în campania


materiale promo; electoralǎ; 38343513;
25621900; 27% 41%

Cheltuieli de personal;
6516181; 7%

Cheltuieli pentru
întreţinerea şi/sau
locaţiunea sediilor;
15019356; 16%

Alte cheltuieli; 2079311; Cheltuieli pentru


2% telecomunicații;
3077099; 3%
Cheltuieli pentru Investiţii în bunuri
Cheltuieli de deplasări; evenimente; 1626203; mobile şi imobile ;
1050543; 1% 2% 639435; 1%

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2019, publicate de către CEC

Amintim că, potrivit bunelor practici în domeniul finanțării partidelor și a campaniilor electorale,
„plafonarea cheltuielilor partidelor politice sau ale concurenților electorali este necesară pentru
asigurarea libertății și egalității votului cetățenilor sau a unui proces democratic nedistorsionat de
cheltuieli foarte mari din partea anumitor partide sau candidați”48. De asemenea, este esențial ca
„guvernele statelor membre ale Consiliului Europei să adopte, în legislația națională, reguli clare
împotriva corupției în sistemul de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale” cu
menționarea specifică a cerințelor privind limitele de cheltuieli49.

46
A se vedea rapoartele finale pentru alegerile parlamentare 2019 și alegerile locale 2019, publicate pe pagina ofi‑
cială a CEC, https://bit.ly/307ujZj, https://bit.ly/2xVEiZc
47
În conformitate cu prevederile art. 28, al. (21) din LPP 294/2007, în vigoare din 19 august 2019.
48
Paragraful 19 din Comentariul general nr. 25 al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, 1996, la articolul 25
din Pactul internațional privind drepturile civile și politice (ICCPR), https://bit.ly/2NTGerI
49
Recomandarea Rec (2003) 4 a Consiliului Comitetului de Miniștri al Europei privind normele comune împotriva
corupției UE în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, https://bit.ly/2NTGerI

– 32 –
Tabelul 3.  Cuantumul cheltuielilor partidelor politice în anul 2019, lei50

Cheltuieli Cheltuieli Plata co­ Inves‑ Cheltu‑ Cheltu‑


pentru pentru Cheltuieli ti­za­ţi­i­lor tiţii în ieli de ieli de Chel­tu­ieli Cheltuieli
Cheltu‑ Cheltu‑
Partide în­tre­ţi­ne­ presă şi pentru în or­ga­ bunuri biroti‑ audit pentru Alte în cam‑
ieli de ieli de
politice rea şi/sau materiale te­le­co­ ni­za­ţi­i­le mo‑ că, co‑ extern/ eve­ni­ cheltuieli pania
personal deplasări
lo­ca­ţi­u­nea pro­mo­ mu­ni­ca­ții in­ter­na­ bile şi mision obliga‑ men­te electorală
sediilor ți­o­na­le ţi­o­na­le imobile bancar toriu
1 PSRM 2 990 389 1 234 191 3 106 833 0 925 945 0 0 15 319 48 858 420 665 13 169 11 498 004
2 PDM 3 734 819 2 057 839 18 962 245 438 130 635 431 239 384 564 375 84 487 144 000 508 335 313 878 22 047 462
3 PAS 357 585 283 143 149 849 165 306 4330 0 57 339 17 072 55 000 102 263 157 363 1 436 542
4 PPPDA 602 018,83 50 000 180 588,46 101 904 26 764,44 0 0 22 160 0 17 430 0 789 805
5 PPȘ 5 491 398 1 022 427 2 522 255 0 1 318 040 0 0 17 253 135 000 484 866 805 772 75 100
6 PN 892 917,23 117 611 329 954 0 105 385 0 15 370 36 945 7000 5055 87 545 851 221
7 PL 797 493 1 750 970 330 915 335 412 30 716 151 256 0 24 247 27 000 75 523 0 1 443 376
8 PPCD 20 000 0 0 0 0 0 0 1009 0 0 0 0
9 PVE 12 609 0 1200 3790 2122 0 0 4139 0 8206 54 504 42 470

– 33 –
10 MPA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11 PPEM 54 957 0 0 0 9146 0 0 926 0 3000 0 0
12 PPPPRM 12 808 0 28 535 6000 16 718 0 2351 2147 0 0 0 0
13 USB 45 502 0 0 0 0 0 0 928 0 0 0 157 533
14 PUN 6860 0 9527 0 2500 0 0 539 0 860 0 0
15 PPP 0 0 0 0 0 0 0 2351 0 0 700 0
16 PRM 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2000
TOTAL 15 019 356 6 516 181 25 621 900 1 050 543 3 077 099 390 640 639 435 229 522 416 858 1 626 203 1 432 931 38 343 513

50
Tabelul cuprinde 16 formațiuni politice care au raportat venituri și cheltuieli în anul 2019, celelalte 4 formațiuni care au prezentat rapoartele la CEC nu au avut cheltuieli:
MSPRRM, PPSM, MSPFN, PRSM.
Într-un exercițiu de simulare privitor la cheltuielile raportate pentru locațiunea sediilor și
întreținerea acestora, potrivit datelor privind numărul de sedii publicate de CEC, Promo‑LEX a
divizat cuantumurile raportate la numărul de sedii în locațiune pe care le-au raportat partidele
și la cele 12 luni calendaristice. Ca rezultat, a ieșit în evidență PUN cu un cuantum anual total de
6860 de lei pentru un sediu luat în locațiune, în timp ce lunar ar fi 572 de lei. Alte două formațiuni
politice (PVE, PPRM), cu câte un sediu în locațiune, au raportat în 2019 cheltuieli lunare de 1051
de lei și, respectiv, 1067 de lei. Deși o formațiune (PRM) a raportat un sediu în locațiune, aceasta
a indicat „0” lei cheltuieli pentru locațiunea și/sau întreținerea acestuia (a se vedea tabelul nr. 3).

Promo‑LEX atrage atenția CEC în privința rezultatului exercițiului de mai sus, care indică unele situații
dubioase în privința cheltuielilor raportate pentru sediile luate în locațiune și care pot servi drept temei
de investigații ulterioare de către organul mandatat cu supravegherea și controlul finanțării partidelor
politice – CEC.

Tabelul 4.  Segregarea cheltuielilor pentru sedii per an și lună calendaristică

CHELTUIELI CHELTUIELI MEDII


PARTIDE NR. SEDII IN
Nr. ANUALE PENTRU LUNARE PENTRU
POLITICE LOCAȚIUNE
TOTAL SEDII, LEI 1 SEDIU, LEI
1. PSRM 45 2 990 389 5538
2. PDM 34 3 734 819 9154
3. PAS 26 357 585 1146
4. PPPDA 26 602 019 1930
5. PN 6 892 917 12 402
6 PPȘ 46 5 491 398 9948
7. PL 22 797 493 3021
8. PPCD 1 20 000 1667
9. PVE 1 12 609 1051
10. PPEM 1 54 957 4580
11. PPRM 1 12 808 1067
12. USB 1 45 502 3792
13. PUN 1 6860 572
14. PRM 1 0 0
TOTAL 212 15 019 356 55 866

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2019, publicate de către CEC

Un exercițiu similar a fost efectuat și în cazul cheltuielilor raportate pentru personalul încadrat.
Astfel, Promo‑LEX constată că o formațiune politică (PAS) mai mulți ani la rând raportează la CEC
cheltuieli pentru personalul încadrat, deși nu a raportat nicio persoană încadrată. Solicităm clarifi‑
cările corespunzătoare din partea organului de supraveghere și control, CEC, în scopul clarificării
acestei discrepanțe.

În continuare, potrivit extrapolării datelor din rapoarte în privința numărului de persoane înca‑
drate și a cheltuielilor pentru acestea, observăm că cel mai bine (în medie) își achită personalul
încadrat: PL – 7680 de lei/lunar, PN – 4900 de lei/lunar, PSRM – 4285 de lei, PPPDA – 4167 de lei.
La coada clasamentului se situează PDM, cu 2811 lei; iar două formațiuni politice (PPP, PRM) nu au
raportat cheltuieli la CEC, având câte o persoană încadrată.

– 34 –
Pentru comparație, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi,
organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de
organizare juridică) se stabilește în mărime de 16,42 lei pe oră, sau 2775 de lei pe lună, calculat
pentru un program complet de muncă în medie de 169 de ore pe lună51. Constatăm că toate
formațiunile analizate au plătit personalul încadrat peste plafonul minim al salariului în sectorul
real. Așadar, apreciem faptul că partidele politice au luat în considerare obiecțiile Promo‑LEX din
rapoartele precedente unde am evidențiat remunerarea personalului partidelor sub cuantumul
minim garantat în sectorul real (s se vedea tabelul nr. 4).

Tabelul 5.  . Segregarea cheltuielilor pentru personal, lunar și anual

CHELTUIELI CHELTUIELI LUNARE


PARTIDE PERSONAL
Nr. ANUALE PENTRU PENTRU O PERSOANĂ
POLITICE ÎNCADRAT
PERSONAL, LEI ÎNCADRATĂ, LEI
1. PSRM 24 1 234 191 4285
2. PDM 61 2 057 839 2811
3. PAS 0 283 143 −
4. PPPDA 1 50 000 4167
5. PPȘ 32 31 951 2663
6. PN 2 117 611 4900
7. PL 19 1 750 970 7680
8. PPP 1 0 0
9. PRM 1 0 0
TOTAL 141 6 516 181 26 506

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2019, publicate de către CEC

Promo‑LEX constată că există o practică defectuoasă referitoare la completarea eronată a rapoartelor


privind gestiunea financiară a partidelor politice, care se repetă an de an. Unele rapoarte conțin date
contradictorii de tipul raportării unor sedii în locațiune pentru care au cheltuit „0” lei, adică nu au indi‑
cat cheltuieli; cheltuieli raportate pentru plata persoanelor încadrate, în timp ce nu au fost raportate
persoane încadrate; raportarea calității de membru în una sau mai multe organizații internaționale,
fără indicarea cheltuielilor pentru cotizația de membru în acestea. Prin urmare, Promo‑LEX atrage
atenția Comisiei Electorale Centrale în privința acestor carențe și le califică drept temeiuri rezonabile
de verificare minuțioasă.

Promo‑LEX constată că, în mare parte, nivelul raportării cheltuielilor la CEC atât pentru locațiunea și
întreținerea sediilor, cât și pentru remunerarea personalului se încadrează preponderent în segmentul
prețurilor de pe piață, raportat și la perioada vizată. În continuare, apreciem faptul că partidele
politice au luat în considerare obiecțiile Promo‑LEX din rapoartele precedente, unde am evidențiat
remunerarea personalului partidelor sub cuantumul minim garantat în sectorul real. Totuși, datele
prezintă doar aspectul declarat al activității partidelor politice, discrepanțele dintre informațiile
raportate la CEC și informațiile obținute în baza monitorizării Promo‑LEX vor fi prezentate în capitolul
III al acestui raport.

Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în 2019, http://lex.justice.md/md/333943/


51

– 35 –
III. MONITORIZAREA CIVICĂ A FINANŢĂRII PARTIDELOR
POLITICE ŞI ESTIMAREA CHELTUIELILOR NERAPORTATE

Prin monitorizarea civică desfășurată pe întregul teritoriu al țării, Asociația Promo‑LEX a recon‑
stituit tabloul activităților operaționale, dar și al celor promoționale a 17 partide politice din
Republica Moldova, desfășurate în anul 2019. Tabloul activităților operaționale a fost reconstituit
prin metoda monitorizării în teren și a interviurilor. Organizațiile teritoriale a 15 partide politice
au fost abordate pentru a oferi interviuri monitorilor Promo‑LEX, însă nu toate au oferit și răs‑
punsuri. Tabloul activităților promoționale poate fi vizualizat în imagini foto şi video pe www.
financiar.monitor.md. Toate activitățile, atât operaționale, cât și promoționale, au fost analizate
împreună cu datele financiare indicate în rapoartele anuale și cele de campanie prezentate Co‑
misiei Electorale Centrale pentru alegerile parlamentare 2019 și alegerile locale generale 2019.

Repere metodologice

Sediu al PDM, imagini obținute de monitorii Promo‑LEX în 2019

– 36 –
Monitorizarea s-a axat pe evenimentele pe care le-au desfășurat partidele politice, inclusiv prin
intermediul organizațiilor teritoriale. Conceptual, s-a ținut cont și de acele partide care nu au avut
sedii în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul II, precum și de cele care au desfășurat cel
puțin o activitate în teritoriul menționat. Adițional, au fost organizate și interviuri cu reprezentanții
organizațiilor teritoriale până la apariția pandemiei COVID-19 în Republica Moldova. După caz,
informațiile au fost obținute la distanță, organizațiilor de partid fiindu-le expediate grilele de inter‑
viu prin intermediul poștei electronice. Din cauza situației excepționale din perioada 17 martie –
15 mai 2020, și anume declararea stării de urgență în Republica Moldova în legătură cu pandemia
COVID-19 și introducerea obligației distanțării sociale, Promo‑LEX a ajustat metodologia. În locul
interviurilor cu organizațiile de partid de la nivel central, s-au expediat acestora grilele de interviu
prin e-mail. Din păcate, nicio formațiune politică la nivel central nu a dat curs solicitării Promo‑LEX
de a răspunde la întrebările din grile. În consecință, monitorizarea finanțării activității partidelor
politice din țară a fost efectuată prin metoda observării, prin metoda interviului cu organizațiile
teritoriale de partid și prin metoda utilizării informațiilor de pe platformele online ale subiecților
monitorizați (rețelele de socializare Facebook și Odnoklassniki ale organizațiilor teritoriale și cen‑
trale de partid, paginile web ale partidelor). La fel, au fost utilizate informații din sursele locale
mass-media (arhiva, bibliotecile), din discuțiile informale cu actorii din comunitate (administrația
publică locală (APL), agenți economici, cetățeni). Deși Asociația Promo‑LEX nu este un organ de
anchetă, anumite constatări din procesul de monitorizare, atât din teren, cât și online, au fost
însoțite de probe foto și video, care au fost plasate pe platforma www.financiar.monitor.md.

3.1. Monitorizarea activității operaționale52 a partidelor politice

3.1.1.  Aspecte generale ce țin de gestiunea financiară a partidelor politice


Potrivit monitorizării efectuate de Promo‑LEX la nivelul oficiilor centrale și teritoriale ale partide‑
lor politice, în anul 2019, 23 de partide politice au avut înregistrate cel puțin 280 de organizații la
nivel teritorial, 196 de sedii în gestiune, 292 de persoane implicate, 32 de mijloace de transport
personal.

Totodată, organizațiile teritoriale au implicat în activitățile lor curente cel puțin 2272 de volun‑
tari, despre care partidele nu au raportat la CEC. Datele prezentate de Promo‑LEX, în baza moni‑
torizării, indică discrepanțe dintre acestea și cele prezentate autorității mandatate cu verificarea
rapoartelor (a se vedea tabelul nr. 4). În privința activităților de voluntariat, Promo‑LEX reiterează
necesitatea reflectării cheltuielilor pentru activitățile realizate pro bono de voluntari pentru toate
cele 23 de partide politice monitorizate la nivel teritorial/raional.

Promo‑LEX reamintește că, potrivit art. 26, alin. (1), lit. b) din LPP 294/2007, toate bunurile și servi‑
ciile prestate gratuit de persoane fizice și juridice, precum și toate acțiunile de voluntariat, trebuie
să fie reflectate în contabilitatea partidului politic la valoarea lor de piaţă şi să se înscrie în limitele
donaţiilor prevăzute de legislație.

Monitorizarea activității operaționale a partidelor ține de observarea practicilor și mecanismelor interne de


52

funcționare a acestora, a proceselor specifice activității, dar și a resurselor pe care organizațiile respective le po‑
sedă, le gestionează și le combină cu cele publice, la care au acces din contul oportunității aflării la guvernare.
Termenul „operaţional” provine de la „operaţie”, „procedură”, care se referă la operaţii şi care permite efectuarea în
condiții optime a unor proceduri specifice activităţii. Aşadar, activitatea operaţională a partidelor ţine de funcţio‑
narea lor zilnică, de rutină, în condiţii optime, prin utilizarea şi controlul resurselor umane pe care le gestionează,
al celor materiale, financiare, informaţionale, într-un cuvânt – prin valorificarea activelor şi pasivelor lor.

– 37 –
În urma monitorizării din teritoriu și a interviurilor
În privința gestiunii financiare a organizațiilor
desfășurate cu organizațiile teritoriale a 15 teritoriale ale partidelor politice, partidele politice
formațiuni politice53, am constatat media sunt obligate să desemneze prin documente
conformării față de obligația de a desemna interne (ordin, decizie) persoana responsabilă
persoana responsabilă de gestiunea cotizațiilor de încasarea donațiilor și cotizațiilor și ținerea
și donațiilor de doar 39%. Ponderea pentru Registrului donațiilor și a Registrului cotizațiilor,
fiecare partid a fost calculată în baza OT care au pentru fiecare organizație teritorială, conform
acceptat să participle la interviuri. punctelor 18 și 35 din Regulamentul CEC privind
finanțarea activității partidelor politice.
Astfel, PN și-a desemnat persoane responsabile
de aceste registre în cadrul OT în proporție de Regulamentul CEC privind finanțarea activității
partidelor politice
73% din organizațiile raionale respondente
(adică în 11 din 15 OT), PCRM – 56% (9 din 16
OT), PLDM – 46% (5 din 11 OT), PPPDA – 38% (9 din 24 OT), PL – 33% (3 din 9 OT), PDM – 28% (9
din 32 OT), PAS – 25% (4 din 16 OT), PSRM – 9% (3 din 33 OT), cele mai puține persoane desemnate
având PPȘ, cu o pondere de doar 8% (2 din 25 OT). Partidul politic PUN nu are nicio persoană
desemnată în cele 4 OT intervievate – 0%, celelalte 5 formațiuni nu au dat niciun răspuns la acest
capitol.

Îngrijorător este faptul că ținerea registrelor


Mai mult de jumătate din OT-urile partidelor
cotizațiilor și donațiilor la nivelul organizațiilor intervievate au afirmat că atât cotizațiile, cât
teritoriale, în medie, e respectată de doar 15% și donațiile sunt colectate exclusiv la nivelul
din OT-urile formațiunilor, chiar dacă 50% din organizației centrale și că acestea sunt gestionate
OT-urile intervievate au afirmat că cunosc despre de trezorierul partidului.
procedura obligatorie de raportare semestrială/
anuală (în privința registrelor cotizațiilor și În baza interviurilor
donațiilor) către organizația centrală de partid
(OC).

Totuși, din cele 15 formațiuni politice intervievate, doar 10 ne-au răspuns despre practica gestio‑
nării resurselor financiare la nivel raional. Astfel, în cazul a 754 din 10 formațiuni a fost confirmată
ținerea ambelor registre, în cazul a 2 formațiuni55, doar a registrului cotizațiilor. O formațiune56 nu
ține niciun fel de registru. Celelalte 5 partide57 nu au oferit răspuns.

În cazul organizațiilor teritoriale ale partidelor politice care respectă norma legală privitoare la
ținerea registrelor cotizațiilor și donațiilor, am observat că, de facto, această obligație se respectă
doar în cazuri izolate. Pentru vizualizarea conformității față de aspectele menționate mai sus de
către fiecare formațiune în parte vedeți graficul nr. 9.

În context, menționăm că în Studiul Asociației Promo‑LEX din anul 2016 „Strategii, practici și in‑
strumente de finanțare a partidelor politice în Republica Moldova”58, în ceea ce priveşte ţinerea
registrelor cotizaţiilor de membru şi donaţiilor, 7 din 14 partide intervievate de Promo‑LEX ţineau
ambele registre, trei partide ţineau doar registrul donaţiilor, iar alte trei – registrul cotizaţiilor de
membru. Două partide politice (MSPFN, PL) nu erau la curent că o astfel de evidenţă este necesară.

53
PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PPȘ, PN, PL, PPEM, PPRM, USB, PUN, PCRM, PLDM, PVP, PVE.
54
PSRM, PDM, PAS, PPPDA, PPȘ, PCRM, PLDM.
55
PN, PL.
56
PUN.
57
PPEM, PPRM, PVP, PVE, USB.
58
Studiul Asociației Promo‑LEX Strategii, practici și instrumente de finanțare a partidelor politice în Republica Mol‑
dova, https://bit.ly/2yrzHOp

– 38 –
Nicio organizație teritorială a celor 15 partide politice nu posedă echipamente de casă și
control (MCC), astfel ne-au comunicat că încasările din donații și cotizații se fac prin elibera‑
rea bonului de plată.

Graficul 9.  Gestiunea cotizațiilor și donațiilor de către OT, %

Desemnarea unei persoane responsabile de registrele 9 28 25 38 8 73 33 0 56 46


privind cotizațiile și donațiile în OT

Cunoașterea despre procedura de raportare


semestrială/anuală (în privința registrelor cotizațiilor și 2128 39 54 19 80 80 75 56 46
donațiilor) către organizația centrală de partid

Ținerea registrului donațiilor sau orice alt document de 5 13 6 13 3 6 9


evidență a donațiilor primite în anul 2019

28 11 21 9 6
Ținerea registrului cotizaţiilor sau orice alt document de 5 6 56 36
evidență a cotizațiilor primite în anul 2019

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PUN PCRM PLDM

Date obținute în baza interviurilor cu OT

În continuare, am vrut să vedem cât de instruiți sunt reprezentanții OT în privința gestiunii finan‑
ciare a organizațiilor raionale/sectoriale și am aflat că media de instruire per toate organizațiile
intervievate e de doar 46%. Astfel, cele mai multe OT instruite sunt ale PN, cu o pondere de 53%,
PPPDA – 38%, PLDM – 36%, PUN – 25%, PDM și PCRM – 19%, PAS – 17%. Organizațiile raionale
ale PSRM și PPȘ sunt cel mai puțin instruite, cu ponderi de 5% și 3%, respectiv. Pentru vizualizarea
ponderii organizațiilor instruite și a numărului de instruiri în parte pentru fiecare organizație de
partid, vedeți graficul nr. 10.

Graficul 10.  Instruirea persoanei responsabile de ținerea registrelor în cadrul OT

Ponderea OT instruite pe parcursul anului 2019 in


privinta gestiunii registrelor privind cotizațiile și 5 19 17 38 3 53 32 25 19 36
donațiile, %

Nr. instruiri din partea CEC/CIDE 1 3 1 2 2 3

Nr. instruiri din partea organizației centrale de partid 1 7 1 2 1 8 2 10 3

Nr. instruiri din partea IRI 1 5 1

0% 20% 40% 60% 80% 100%

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PUN PCRM PLDM

Date obținute în baza interviurilor cu OT


– 39 –
Din grafic rezultă că OT PDM și PUN au beneficiat de cele mai multe instruiri – câte 10 la număr,
PPPDA – 9, PN – 8, PLDM – 4, PCRM și PAS – câte 3 fiecare, PSRM – 2, PPȘ – 1.

Constatările monitorilor denotă lacune în privința cunoașterii de către OT a procedurilor interne


de evidență și gestiune financiară a veniturilor și astfel se conturează o mai mare necesitate de
instruire a partidelor politice în domeniul managementului financiar. Potrivit cercetărilor interna‑
ţionale59, se consideră că modul în care partidele își gestionează finanţele dă tonul măsurii în care
cetăţenii participă la viaţa politică.

Constatăm și o carență la capitolul expedierii acestor registre către organizația centrală de partid,
activitate aferentă raportării veniturilor. Doar 23% dintre OT-urile intervievate expediază registrele
către organizația centrală, 37% nu au expediat astfel de registre în 2019, iar cel puțin 40% dintre
OT-uri nu ne-au oferit un răspuns. În privința modalității de expediere, reprezentanții a 13% din‑
tre toate OT-urile intervievate raportează printr-un sistem digital, inclusiv prin intermediul poștei
electronice, iar 45% dintre OT-uri le expediază în format de hârtie. Pentru vizualizarea modului de
transmitere a registrelor către OC, vedeți graficul nr. 11.

Graficul 11.  Raportarea veniturilor către OC din partea OT, %

Registrele au fost expediate către OC printr-un 8 16 28 8 13 12 9


sistem digital (online)

Registrele au fost expediate către OC pe format 8 19 11 29 9 53 60 50 36


de hârtie

OT nu a raportat către OC 181611 46 34 7 100 100 19 18

Niciun răspuns 66 49 50 17 57 27 40 100 100 19 36

0% 20% 40% 60% 80% 100%

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PPEM PPRM USB PUN PCRM PLDM

Date obținute în baza interviurilor cu OT

În privința gradului de satisfacție al OT în ceea ce privește distribuirea banilor publici de la stat că‑
tre partide, părerile s-au împărțit printre cei 193 de respondenți a 11 formațiuni. Cei mai mulțumiți
de actuala formulă de calcul sunt noile partide parlamentare, care au început a primi bani în urma
ultimelor două scrutine electorale, din 2019: PAS – 67% din OT, PPPDA – 58%. Cei mai nemulțumiți
sunt PN – 60% din OT-uri, PPȘ – 47% și PCRM – 44%. S-au abținut de la răspunsuri cele mai multe
OT ale USB, PSRM și PAS.

Funding of Political Parties and Election Campaigns. A Handbook on Political Finance (Finanțarea partidelor poli‑
59

tice și campaniilor electorale. Ghid privind finanțarea politică). Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asis‑
tenţă Electorală (IDEA), Stockholm, 2014, pag. 5.

– 40 –
Astfel, respondenții nemulțumiți au comunicat că ar dori o altfel de formulă de calcul – 15 OT PPȘ60;
dorința ca toate partidele politice să primească bani de la stat: OT USB61; dorința unor donații sub
formă de sedii în loc de bani: OT PUN62. Mai mult, din răspunsurile negative ale reprezentanților
unor organizații teritoriale ale PCRM, am conchis un nivel de nemulțumire față de organizația cen‑
trală de partid în privința repartizării banilor publici de la nivelul central către cel teritorial63. Pentru
vizualizarea gradului de satisfacție față de actuala formulă de alocare a banilor, vedeți graficul
nr. 12.

Graficul 12.  Gradul de satisfacție al OT vizavi de actuala formulă


de alocare a banilor de la bugetul de stat, %

9
22 20 18
28 27 27

50 11 33 50

18
40 44
95 100
47
16 60
67
58 55
50
40 38
34
25
13
5
PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PUN PCRM PLDM USB

DA NU Niciun răspuns

Date obținute în baza interviurilor cu OT

În plus, am aflat cum o parte din organizațiile centrale alocă aceste resurse financiare către
organizațiile lor teritoriale și astfel am constatat că, în medie, 91% din OT intervievate au afirmat
că subvențiile sunt gestionate exclusiv la nivelul central al partidelor și doar în cazul a 9% de
organizații teritoriale din cadrul a 4 partide (PLDM, PUN, PAS, PPPDA), acestea au răspuns că
primesc alocații în mod lunar de la OC (a se vedea graficul nr. 13).

60
OT PPȘ: „Alocarea subvențiilor de la stat ar trebui să fie în funcție de numărul membrilor de partid” și „Statul nu
trebuie să susțină partidele politice cu banii publici”.
61
OT USB: „Toate partidele politice ar trebui să primească subvenții de la bugetul de stat”.
62
OT PUN: „Respondentul a declarat că ar fi mai echitabil dacă fiecare organizație teritorială ar avea un sediu achitat
de la bugetul de stat în schimbul subvențiilor în formă bănească”.
63
OT PCRM: 1. „Nu am simțit banii publici în 2019, chiar am simțit mai mult lipsa de susținere financiară din partea
OC”. 2. „Nu este transparență din partea OC în privința cheltuirii banilor, banii nu sunt repartizați în teritoriu, stau
doar la nivel central”.

– 41 –
Graficul 13.  Modalitatea de alocare a subvențiilor de la bugetul de stat din partea organizației centrale

USB 100%
PLDM 27% 73%
PCRM 100%
PUN 25% 75%
PL 100%
PN 100%
PPȘ 100%
PPPDA 33% 76%
PAS 11% 91%
PDM 100%
PSRM

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Lunar Toate subvențiile sunt gestionate de OC

Date obținute în baza interviurilor cu OT

Acest lucru ne-a determinat să întrebăm OT-urile dacă consideră procesul de alocare a resurselor
financiare/materiale/instituționale de la nivelul central către nivelul teritorial drept unul echitabil.
Răspunsurile au fost împărțite și de această dată. Cei mai mulți nemulțumiți au fost printre OT
ale PL – 60%, PDM – 59% și PCRM – 38%. În toate cazurile s-a menționat faptul că OT nu primesc
bani, ci doar materiale promoționale. Unele OC nu au alocat bani nici pentru întreținerea sediilor
teritoriale, altele au alocat doar pentru sedii, în rest nu alocă resurse financiare în teritoriu. Pentru
vizualizarea ponderii răspunsurilor OT, vedeți graficul nr. 14.

– 42 –
Graficul 14.  Procesul de alocare a resurselor financiare/materiale/instituționale,
organizațiilor teritoriale în anul 2019, a fost unul echitabil?

100%
8 13
90% 19
28 27
34
80% 13
29
70% 59 60
67 18
60% 38
16
50% 100 100
40%
72 73
30% 63
50 55
20% 41 40 43
33
10%
0%
PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PUN PCRM PLDM USB
DA NU Fără răspuns

Date obținute în baza interviurilor cu OT

Discuţia iniţiată de Promo‑LEX încă în anul 2016 cu privire la necesitatea unui anumit grad de
descentralizare a gestiunii financiare a partidelor politice se evidențiază și mai mult la nivelul
organizațiilor teritoriale. Un sistem de gestiune financiară mai puţin centralizat ar spori profe‑
sionalismul organizaţiilor teritoriale ale partidelor şi ar stimula o mai mare activitate a politici‑
enilor locali, făcându-i să ia legătura mai frecvent cu electoratul. Acest lucru nu poate fi realizat
fără ținerea unei evidențe și a unui control riguros, care să protejeze organizațiile teritoriale de
finanțare ilegală. Sistemul de evidenţă şi control curent este în cele din urmă reglementat, asigurat
prin introducerea unor plafoane mai mici comparativ cu anii 2014–2018 privind donaţiile primi‑
te sau totalul veniturilor pe care un partid le poate obţine din surse private. Problema constă în
faptul că organul de supraveghere și control nu își exercită funcția în plenitudinea mandatului și
nu verifică OT în teren, nu le impune să dețină echipamente de casă și control. Prin urmare, deşi
cadrul legal actual devine din ce în ce mai bun, evidența și controlul trebuie consolidate printr-o
amplă instruire și supraveghere atât internă, cât și externă.

– 43 –
Tabelul 6.  Pasivele a 23 de partide politice în anul 2019

Filiale Sedii în locațiune Personal încadrat Voluntari Transport


Partid
Nr. Date din Date în baza Date din Date în baza Date din Date în baza Date din Date în baza Date în baza
politic
raport monitorizării raport monitorizării raport monitorizării raport monitorizării monitorizării
1 PSRM 44 39 45 39 24 43 − 526 8
2 PDM 34 34 34 34 61 49 − 828 −
3 PAS 26 20 26 19 0 26 − 115 1
4 PPPDA 37 25 26 21 1 37 − − 6
5 PPȘ 46 35 46 35 32 46 237 5
6 PN 28 14 6 11 2 28 − 385 8
7 PL 39 39 22 7 19 39 − 54 1
8 PCRM − 16 − 10 − 1 − 85 −
9 PPCD 23 − 1 − − 1 − − −
10 PLDM − 12 − 11 − 15 − 42 3
11 PVE 19 − 1 − − 1 − − −

– 44 –
12 PPEM 21 21 1 3 − 1 − − −
13 PPRM − − 1 − − 1 − − −
14 USB 21 − 1 − − 1 − − −
15 PUN 24 24 1 5 − 1 − − −
16 PVP − 1 − 1 − 1 − − −
17 PRM 0 − 1 − 1 1 − − −
18 PPSM 19 − − − − − − − −
19 PPP − − − − 1 − − −
20 MPA − − − − − − − −
21 MSPFN − − − − − − −
22 MSPRRM − − − − − − − − −
23 PRSM − − − − − − − − −
TOTAL 381 280 212 196 141 292 − 2272 32

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX și în baza rapoartelor partidelor politice prezentate la CEC
3.2. Monitorizarea activității promoționale a partidelor politice
Potrivit constatărilor Promo‑LEX, în anul 2019, pe lângă cele două campanii electorale pentru
alegerile parlamentare și locale generale, 19 formațiuni au desfășurat 2936 de activități
promoționale și evenimente de tipul: întruniri politice, agitație politică, campanii sociale, proteste
și manifestări publice, activități statutare (ședințe organizatorice, conferințe), întruniri cu cetățenii,
concerte, deplasări interne și externe, activități din la ușă în ușă etc. (a se vedea graficul nr. 15).

Toate activitățile enumerate au fost constatate de monitorii Promo‑LEX și confirmate prin dovezi
foto şi video, care au fost plasate pe platforma online www.financiar.monitor.md, publică pentru
fiecare cetățean interesat64.

Graficul 15.  Numărul și tipurile de activități desfășurate în anul 2019

Alte activități 172


Dezbateri 7
Marșuri automobilistice 12
Competiții sportive 27
Traininguri/Instruiri 25
Mese festive 30
Inaugurări de monumente/sedii de partid 49
Conferințe de presă 65
Activități din ușă în ușă 76
Agitație politică 79
Participări la proteste și marșuri pro/contra 80
Salubrizări 96
Transfer de imagine 105
Campanii sociale 101
Depuneri/oferire de flori 109
Concerte/Evenimente 121
Celebrări/ Comemorări cu ocazia sărbătorilor 152
Activități statutare 179
Publicitate 213
Donații materiale/financiare 320
Întruniri politice 443
Deplasări interne și externe 475

0 100 200 300 400 500

Date obținute în baza monitorizării de către Promo‑LEX în anul 2019

Activitățile s-au desfășurat, în mare parte, în contextul evenimentelor postelectorale, al sărbători‑


lor naționale, dar și internaționale, al sărbătorilor bisericești și al celor sportive. Dacă în anul 2018
evenimentele de promovare politică au avut preponderent specific politic preelectoral, axat pe
desfășurarea unor ample proiecte sociale, campanii sociale, activități de caritate, în anul 2019,
evenimentele desfășurate au avut legătură directă cu perioada electorală și acest lucru a fost con‑
firmat inclusiv în cadrul interviurilor desfășurate cu organizațiile teritoriale ale partidelor politice
(a se vedea graficul nr. 16). Prin urmare, a fost observată o temperare a activităților de promovare

Platforma Promo‑LEX, http://monitor.md/electorala/reports


64

– 45 –
politică și o consolidare a organizațiilor teritoriale prin inaugurări de noi sedii, adunări genera‑
le ale organizațiilor locale, întruniri ale consiliilor politice teritoriale și ale birourilor permanente,
conferințe, dar și proteste împotriva forțelor politice adversare.

Sărbătorile de 1 și 8 martie, sărbătorile de Paști, Ziua Drapelului de Stat, Ziua Independenței și


festivalurile tradiționale au servit drept prilej de a organiza întâlniri cu cetățenii, concerte, concer‑
te cu ocazia sărbătorilor de iarnă și de a oferi daruri. La „Festivalul Căruțașilor” de la Bravicea și la
festivalul „Hangul de la Sofia” au participat în calitate de oaspeți de onoare membrii PDM, iar la fes‑
tivalul „La poalele țiglei” au participat în calitate de oaspeți de onoare membrii Blocului ACUM etc.

Nu putem să trecem cu vederea lunile estivale, care au fost marcate de întruniri în masă cu cetățenii,
proteste și adunări de susținere a anumitor formațiuni politice. PDM a organizat cel puțin două pro‑
teste în masă, pe 7 și 9 iunie, când a coordonat aducerea în capitală a cel puțin 20 000 de cetățeni
cu diverse mijloace de transport. Luna mai 2019 a fost marcată de evenimente și manifestări publice
cu ocazia sărbătorilor de 1 mai – Ziua Muncii, 9 mai – Ziua Victoriei și a Europei, 15 mai – Ziua Familiei.
În iulie 2019, PPȘ a organizat un miting de protest, împotriva deciziilor Curții Supreme de Justiție,
în susținerea președintelui PPȘ, Ilan Șor. În noiembrie 2019 PAS a organizat un protest împotriva
moțiunii de cenzură inițiate împotriva sa și a cabinetului său de miniștri. Totuși, atât PSRM, cât și
PDM au fost lideri la organizarea evenimentelor respective în mun. Chișinău și Bălți.

Graficul 16.  Ponderea evenimentelor organizate de fiecare partid

PLDM 36% 9% 9% 19% 27%


PCRM 30% 20% 50%
PPVP 25% 25% 25% 25%
PUN 25% 25% 25%
USB 50% 50%
PPRM 100%
PL 20% 40% 10% 30%
PN 73% 27%
PPȘ 44% 3% 53%
PPPDA 54% 17% 8% 21%
PAS 67% 28% 17% 6%
PDM 18% 26% 6% 6% 44%
PSRM 21% 10% 69%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Alegerile parlamentare și alegerile locale generale din 2019


Întâlniri cu reprezentanții organizației centrale de partid
Adunarea Generală a OT/Adunarea Biroului Permanent
Congresul local al femeilor, întrunirea organizației de tineret
Sărbători (8 martie, 1 mai, 9 mai, 1 iunie, 24 și 27 august, hramuri)
Salubrizări

Date obținute în baza interviurilor cu OT

– 46 –
În anul 2019, printre activitățile cel mai des organizate în cadrul evenimentelor menționate mai
sus s-au regăsit vizitele în teritoriu la nivel național/deplasările și vizitele internaționale – 475, întruni‑
rile politice – 443, donațiile financiare și materiale – 320 (pentru vizualizarea activităților desfășurate
de fiecare partid politic, a se vedea tabelul nr. 6).

Ședința Consiliului politic național al PLDM, sursa pagina de Facebook a PLDM

Asociația Promo‑LEX a constatat, în perioada postelectorală din semestrul I 2019, activități de


promovare politică (evenimente, publicitate în presa scrisă, întruniri cu cetățenii) efectuate de
către ambele partide politice (PPPDA și PAS) sub egida Blocului ACUM. Activitățile respective au
suportat costuri care trebuiau efectuate de pe contul bancar al Blocului ACUM, care a fost închis cu
două zile înainte de ziua alegerilor din 24 februarie 2019. Astfel, am asistat la o lacună legislativă ce
riscă să compromită nivelul de transparență a cheltuielilor efectuate în perioada de după alegeri,
de o a treia entitate, care legal s-a dizolvat odată cu finele campaniei electorale. Promo‑LEX
recomandă legislativului reglementarea acestei situații incerte.

Ședința Consiliului politic național al PDM, sursa pagina de Facebook a PDM


– 47 –
Tabelul 7.  Tipuri de activități desfășurate de partidele politice în cadrul evenimentelor, nr. cazuri

PARTIDE POLITICE

PL

PN
PPȘ

PAS
PVE

PPR
PPR

PNL
USB
PUN

PDM
Total

PPDA

PPEM

PSRM
PCRM
MPSN

P LDM

PPPDA
ACTIVITĂȚI
MSPRRM

Activități statutare 24 25 25 6 5 61 − 5 − 17 − − − 3 1 5 − − − 179


Întruniri politice 81 91 37 11 142 19 − 6 3 27 1 1 12 1 2 5 1 − 1 443
Agitație politică 58 − − 5 7 3 − − 1 1 − − − − − 2 − − − 79
Concerte / evenimente publice 31 18 7 4 59 − − − − − − − − − − − − − − 121
Din ușă în ușă 27 15 22 2 3 1 − 3 − − − − 1 − − − − − − 76
Participări la proteste și marșuri pro/contra 20 15 5 4 14 8 − 2 − − − − 1 4 1 − − 2 − 80
Dezbateri 1 3 − − − 3 − − − − − − − − − − − − − 7
Celebrări/Comemorări cu ocazia sărbătorilor 72 20 2 17 20 10 5 − 1 1 1 1 − − 152
Traininguri/Instruiri 8 4 4 1 − 5 − 1 − − − − − − 25
Competiții sportive 12 8 3 − 2 − − − − − − − − − − − − − − 27
Salubrizări 28 38 − 6 15 1 − − − 6 − − − − − − − − − 96

– 48 –
Mese festive 10 9 1 1 7 − − − − − − − − − − − − − 30
Marșuri automobilistice 3 2 − 1 4 − − − − − − − − − − − − − − 12
Conferințe de presă 22 13 3 2 − 6 1 8 − − − − 1 1 2 3 − 1 − 65
Donații materiale/financiare 145 52 1 12 102 3 − − 1 2 − − − − − − − − − 320
Campanii sociale 61 2 − 11 20 3 − − − − − − − − − 1 − 1 − 101
Inaugurări de monumente/sedii de partid 16 17 1 1 8 1 − 1 − − − − − − − 2 − − − 49
Depuneri/oferire de flori 26 26 1 11 27 4 − 4 − − − − − − − − − − − 109
Transfer de imagine 34 45 3 1 11 4 − − − 1 − − − 2 − − − 105
Publicitate 103 61 1 10 29 1 − − 1 5 − − − − − − 213
Deplasări interne și externe 113 165 23 22 58 72 − 8 − 8 − − 1 1 2 − − − 475
Altele 78 40 19 7 8 1 − 11 4 − − − − 1 − 1 − − − 172
Total 1027 669 158 135 541 206 1 53 10 67 1 1 17 11 8 24 2 4 1 X

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX și în baza rapoartelor partidelor politice prezentate la CEC
Acțiune de protest în susținerea PDM, imagine preluată de pe www.privesc.eu

Numărul întrunirilor politice din cadrul activităților statutare ale partidelor, în mod tradițional, este
cel mai mare. Activitățile statutare ale partidelor politice au vizat ședințe organizatorice cum ar fi
consiliile politice republicane ale partidelor, deplasările în teritoriu, instruirile interne, întâlnirile cu
cetățenii, dar și cu angajații întreprinderilor din Moldova, susținerea conferințelor/briefingurilor
de presă, organizarea protestelor pro sau contra anumitor pachete legislative promovate de către
organul legislativ etc.

Pe lângă evenimentele menționate mai sus, au fost desfășurate activități prin care partidele poli‑
tice au transmis cetățenilor mesajul lor în cadrul campaniilor sociale lansate cu ocazia sărbătorilor
de iarnă, a celor pascale, în care le ofereau cetățenilor cadouri sau donații sub formă de bunuri
materiale ori de bani. Toate aceste activități au suportat costuri care, potrivit legislației, trebuiau
reflectate în rapoartele financiare pentru anul 2019. Modelul de raport conține mai multe linii
de buget referitoare la destinația plăților, însă cele ce se referă la cuantificarea evenimentelor şi
activităților descrise supra sunt următoarele:

• cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestații publice;

• seminare şi alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfăşurate pe teritoriul ţării;

• cheltuieli pentru presă și materiale promoționale;

• cheltuieli pentru deplasări în țară şi peste hotare;

– 49 –
• cheltuieli pentru programe destinate tinerilor și femeilor;

• cheltuieli pentru telecomunicații;

• cheltuieli pentru rechizite de birou.

Pe parcursul celor patru ani de activitate de monitorizare a finanțării partidelor politice și a


campaniilor electorale, Asociația Promo‑LEX a constatat că unele fundații care conțineau în
denumirile lor nume ale liderilor de partid sau/și erau asociate cu anumiți lideri de partid, cu
persoane de demnitate publică, cu rude de gradul I, II sau soțul/soția acestora, le-au utilizat ca
instrumente pentru transferul de imagine spre politicienii vizați/concurenții electorali respectivi.
Mai mult, un astfel de transfer de imagine, realizat prin activitățile fundațiilor, care le-a oferit
promovare politică gratuită, a devenit un paravan de finanțare indirectă, deci netransparentă a
partidelor politice/campaniilor electorale, pe care partidele politice/concurenții electorali nu au
raportat-o, dar prin care au influențat alegătorii.

Fenomenul a fost înregistrat și în 2019, mai ales în prima jumătate a anului, iar în a doua jumătate s-a
constatat lipsa unor activități ale fundației asociate PDM, Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”.
Astfel, s-a stabilit un număr net mai mic al activităților de caritate în anul 2019 comparativ cu
perioadele anterioare.

Așadar, în perioada de monitorizare au fost identificate trei fundații și un SRL, prin intermediul
cărora PDM, PSRM, PPȘ și PN și-au făcut sau își fac în continuare publicitate politică: Fundația lui
Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”, asociată PDM, Fundația de Binefacere „Din suflet”, asociată PSRM,
Magazine Sociale SRL/Asociația „Pentru Orhei”, asociate PPȘ65 și Fundația „Renato Usatîi”, asociată
PN. Cheltuielile estimate pentru activitatea acestora, în perioada de referință, sunt de cel puțin
2 701 460 de lei. Niciun partid afiliat celor patru entități menționate mai sus nu a raportat costuri
aferente activității de promovare obținute din activitățile de caritate. Prin urmare, prin utilizarea
instrumentului transferului de imagine, prin activitățile lor, fundațiile, precum și entitățile comerci‑
ale respective, se implică indirect în activități de promovare politică pentru care suportă cheltuieli,
ceea ce înseamnă că se realizează activități de finanțare indirectă, deci netransparentă a partidelor
politice.

Totodată, reiterăm că, potrivit legislației, fundația este o organizație necomercială, apolitică,
care nu trebuie să acorde asistență politică/electorală niciunui concurent sau actor politic66.

Mai mult, la 20 februarie 2020, Promo‑LEX a expediat Parlamentului Opinia asupra proiectului de
Lege nr. 266 din 15.11.2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 581/1999 cu privire la fundații67,
unde și-a expus constatările, concluziile și recomandările cu referire la subiectul în cauză.

Proiectul de modificare a apărut în contextul utilizării fundațiilor de caritate pe parcursul mau


multor ani „cu scopul lustruirii imaginilor politicienilor și partidelor cu care se asociază fundația
și acumularea de capital electoral și politic”. Acesta are menirea „eliminării lacunelor legislative
existente și oferirea de soluții în care să fie reduse riscurile de utilizare a acestor fundații în scopuri
politice și mai ales electorale”.

Printre cele recomandate de Asociație s-au regăsit următoarele:

65
Amintim că SRL-ul menționat supra a fost înregistrat la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), fondator fiind Asociația
„Pentru Orhei”, iar până la 18 august 2017, acesta era condus de femeia de afaceri Ilona Șor.
66
Legea nr. 581 din 30.07.1999 cu privire la fundații, https://bit.ly/2KMuTXk
67
Opinia Asociației Promo‑LEX asupra proiectului de Lege nr. 266 din 15.11.2019 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 581/1999 cu privire la fundații, https://bit.ly/2Wul7Od

– 50 –
-- necesitatea reglementării suplimentare a procedurilor de înregistrare și activitate a fundațiilor în
aspecte ce vizează utilizarea numelui politicienilor și al persoanelor cu funcții de demnitate
publică, implicarea fundațiilor în activități electorale și de promovare politică, componența
organelor de conducere și soluționarea eventualelor conflicte de incompatibilitate;

-- revizuirea noțiunii persoane exponente ale unui interes politic de către legiuitor, pornind de la
definițiile din Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 16.04.2010, deoarece acceptarea aceste‑
ia extinde în mod arbitrar câmpul subiecților supuși interdicției, or, în situația imposibilității de a
identifica cercul de persoane care pot fi catalogate ca fiind exponente ale unui interes politic, se cre‑
ează premise pentru interpretări subiective din partea părților interesate. În context, poate fi luată
în considerare și opțiunea elaborării unei liste exhaustive ce ar include explicit funcțiile persoanelor
oficiale exponente ale unui interes politic deosebit. În caz contrar, trebuie analizată și opțiunea
excluderii acestei noțiuni;

-- prin amendarea LPP 294/2007, privitor la includerea noțiunii de „fundații” printre entitățile dona‑
toare cărora li se interzice să facă donații partidelor politice, este necesar să se opereze modificări
de ordin similar și în Codul electoral;

-- reglementarea sancțiunilor pentru nerespectarea normelor prohibitive sau onerative, prevăzute


la art. 22, 25 ale Legii nr. 581 din 30 iulie 1999 privind fundațiile și ale Legii nr. 294 din 21.12.2007
privind partidele politice.

Tabelul 8.  Activități de caritate în anul 2019

Suma/
Data
Localitatea cantitatea Beneficiarii donaţiei
donaţiei
donată
Magazine s. Duruitoarea Nouă, r. 15.04.2019 Estimat Lansarea magazinului social mobil.
Sociale SRL / Râșcani 490 905 lei
Asociația „Pen‑
tru Orhei”
Magazine s. Ochiul Alb, r. Drochia 05.05.2019 Estimat Lansarea magazinului social mobil.
Sociale SRL / 490 905 lei
Asociația „Pen‑
tru Orhei”
Magazine s. Hlinaia, r. Edineț 22.04.2019 n/a În data de 22.04.2019, membrii OT
Sociale SRL / PPȘ Edineț, împreună cu deputata de
Asociația „Pen‑ la PPȘ R. Apostolova, au discutat cu
tru Orhei” locuitorii s. Hlinaia și cu APL pentru a
deschide magazinele sociale.
Fundația „Din or. Călărași 30.04.2019 Estimat Cu ocazia sărbătorilor pascale,
Suflet” 2000 lei Fundația „Din Suflet”, împreună cu
PSRM Călărași, a distribuit pungi cu
produse alimentare.
Fundația „Din or. Căuşeni 02.05.2019 Estimat În perioada 02.05.2019–15.05.2019,
Suflet” 15.05.2019 2000 lei președintele PSRM Căușeni a mers
la veteranii celui de al Doilea Război
Mondial cu pungi cu produse alimen‑
tare din partea Fundației „Din Suflet”.

– 51 –
Suma/
Data
Localitatea cantitatea Beneficiarii donaţiei
donaţiei
donată
Fundația „Din Satele Sărata Noua, 26.03.2019 Estimat Distribuirea a câte două lăzi cu
Suflet” Troian, Troița, Voz‑ 1000 lei struguri la grădinițele de copii din
niseni, Colibabovca, localitățile raionului.
Tomaiul Nou, Sărățica
Veche, or. Leova din r.
Leova
Fundația „Din s. Tomaiul Nou și s. 04.05.2019 Estimat Distribuirea a 50 de pachete cu pro‑
Suflet” Sărățica Veche 1000 lei duse alimentare din partea Fundației
„Din Suflet”.
Fundația „Din or. Ocnița 25.04.2019 Estimat Distribuirea pachetelor cu produse
Suflet” 1000 lei alimentare persoanelor în etate din
partea Fundației „Din Suflet”.
Fundația „Din s. Coșnița, r. Dubăsari 30.04.2019 Estimat Membrii PSRM împart pachete soci‑
Suflet” 5000 lei ale persoanelor în etate din partea
Fundației „Din Suflet”.
Fundația „Din s. Victoria, s. Troian, 25– Estimat Distribuirea coletelor de la Fundația
Suflet” com. Sărăteni, com. 26.04.2019 24 000 lei „Din Suflet”, direct la locul de trai
Cneazevca, s. Cizlar al persoanelor nevoiașe, selecta‑
din r. Leova te din timp de organizațiile prima‑
re ale PSRM în diferite localități ale
raionului.
Fundația „Din or. Bălți și localitățile 26– Estimat Distribuirea pachetelor cu produse
Suflet” din municipiu 30.04.2019 50 000 lei alimentare persoanelor în etate din
partea Fundației „Din Suflet”.
Fundația „Din or. Bălți 19.05.2019 Estimat PSRM, împreună cu Fundația de Ca‑
Suflet” 200 000 lei ritate „Din Suflet”, a organizat „Festi‑
valul Familiei”, unde locuitorii mun.
Bălți au avut parte de animatori, vată
dulce, înghețată, tir, face-paint și
dansuri.
Fundația s. Selemet, r. Cimișlia 19.04.2019 Aprox. Campania de Paște. Donații materi‑
lui Vlad 15 000 lei ale: aspirator, 100 de cărți, un coș cu
Plahotniuc produse pascale.
„EDELWEISS”
Fundația s. Izbiște, r. Criuleni 24.04.2019 Aprox. Campania de Paște. Donații materi‑
lui Vlad 30 000 lei ale: televizor, frigider, bicicletă, îm‑
Plahotniuc brăcăminte, dulciuri şi jucării pentru
„EDELWEISS” șapte copii.
Fundația s. Climănești, r. 26.04.2019 100 000 lei Un voucher de 100 000 de lei în ca‑
lui Vlad Nisporeni drul campaniei de Paște.
Plahotniuc
„EDELWEISS”
Magazine s. Mihuleni, r. 29.12.2019 N/A Magazinul social „Merișor” se depla‑
Sociale SRL / Soldanesti sează în fiecare duminică și vinde
Asociația „Pen‑ produse alimentare la prețuri reduse
tru Orhei” persoanelor care dispun de carduri
sociale.

– 52 –
Suma/
Data
Localitatea cantitatea Beneficiarii donaţiei
donaţiei
donată
Magazine s. Glinjeni, r. Șoldănesti 28.12.2019 N/A Magazinul social „Merișor” se depla‑
Sociale SRL / sează în fiecare duminică și vinde
Asociația „Pen‑ produse alimentare la prețuri reduse
tru Orhei” persoanelor care dispun de carduri
sociale.
Magazine s. Poiana, r. Șoldănesti 26.12.2019 N/A Magazinul social „Merișor” se depla‑
Sociale SRL / sează în fiecare joi și vinde produse
Asociația „Pen‑ alimentare la prețuri reduse persoa‑
tru Orhei” nelor care dispun de carduri sociale.
Magazine com. Alcedar r. 23.12.2019 N/A Magazinul social „Merișor” se de‑
Sociale SRL / Șoldănești plasează în fiecare miercuri și vinde
Asociația „Pen‑ produse alimentare la prețuri reduse
tru Orhei” persoanelor care dispun de carduri
sociale.
Fundația „Din s. Copceac, UTAG 26.11.2019 Estimat Casă donată unei familii numeroase
Suflet” 196 400 lei din partea Fundației „Din Suflet”.
Fundația „Din s. Pârjota, r. Râșcani 29.12.2019 Estimat Deputatul PSRM Vladimir Miz­dren­co,
Suflet” 10 000 lei fiind în vizită la grădinițele de copii
din satele Pârjota, Zăicani și Durui‑
toarea Nouă din r. Râșcani, a oferit ca‑
douri copiilor din partea conducerii
raionului și a Fundației de Binefacere
„Din Suflet”.
Fundația „Din mun. Chișinău 24.12.2019 Estimat Cadouri oferite copiilor de la gră­
Suflet” 4250 lei dinița nr. 185 din partea lui Dinari
Cojocaru, membru al PSRM, și din
partea Fundației de Binefacere „Din
Suflet”.
Fundația „Din or. Orhei 23.12.2019 Estimat OT PSRM a oferit cadouri elevilor din
Suflet” 1000 lei Gimnaziul „M. Eminescu” din or. Orhei
din partea Fundației „Din Suflet”.
Fundația „Din or. Râșcani 28.08.2019 Estimat Președintele Republicii Moldova a
Suflet” 5000 lei vizitat o familie defavorizată, căreia
i-a acordat ajutor material: produse
alimentare, produse igienice, rechi‑
zite școlare, jucării și cărți din partea
Fundației de Binefacere „Din Suflet”.
Fundația „Din s. Alexeevca, raionul 28.08.2019 Estimat La 28 august 2019, președintele Igor
Suflet” Florești 5000 lei Dodon a efectuat o vizită la o familie
numeroasă și la alte trei familii dez‑
avantajate, acordând un ajutor ma‑
terial, produse alimentare, rechizite
școlare din partea Fundației de Bine‑
facere „Din suflet”.

– 53 –
Suma/
Data
Localitatea cantitatea Beneficiarii donaţiei
donaţiei
donată
Fundația „Din s. Alexeevca, raionul 28.08.2019 Estimat La 28 august 2019, președintele
Suflet” Florești 58 000 lei Igor Dodon a efectuat o vizită la o
grădiniță de copii, unde a acordat un
ajutor financiar din partea Fundației
de Binefacere „Din suflet”, cu scopul
deschiderii unei noi grupe de copii.
Fundația „Din or. Anenii Noi 29.12.2019 Estimat Donații materiale din partea
Suflet” 500 lei Fundației „Din Suflet”, înmânate de
președintele OT PSRM, Alexandru
Mațarin, cadouri de Crăciun unei
mame singure cu cinci copii.
Fundația „Din Satele Beriozchi și 29.12.2019 Estimat Alexandru Mațarin, alături de
Suflet” Albinița din r. Anenii 8500 lei susținătorii săi din teritoriu, a împărțit
Noi cadouri de Crăciun copiilor din sate‑
le Beriozchi și Albinița (Anenii Noi),
precum și vârstnicilor din regiune, cu
suportul financiar al Fundației „Din
Suflet”.
Fundația „Re‑ s. Dezghingea, UTAG 09.11.2019 Declarat Fundația „Renato Usatîi” a donat un
nato Usatîi” s. Merenii Noi, r. Anenii milion de lei mai multor orașe și sate
Noi 1 000 000 din Republica Moldova.
s. Ilenuța, r. Fălești lei
com. Călugăr, r. Fălești
or. Fălești
or. Iargara, satele
Lopățica și Burlăceni
din raionul Cahul
or. Cantemir

Donații ale PSRM. Imagine preluată de pe pagina de Facebook a Alionei Briceag, membră a PSRM.

– 54 –
3.3. Cheltuielile partidelor politice constatate de monitorii
Promo‑LEX şi nereflectate în raportul anual

3.3.1.  Estimarea cheltuielilor operaționale ale partidelor politice

a) Cheltuieli pentru întreținerea și/sau locațiunea sediilor

Potrivit rapoartelor prezentate la CEC, 13 partide politice au declarat la CEC cheltuieli pentru
întreținerea și/sau locațiunea sediilor. Monitorii Promo‑LEX au observat că 16 formațiuni au
efectuat cheltuieli pentru 196 de sedii. Pentru cele 196 de sedii Promo‑LEX a estimat un cuantum
minim în valoare de 16 203 548 de lei, incluzându-l pe cel estimat pentru serviciile aferente
în valoare de 1 757 700 de lei și telecomunicații  – 373 968 de lei. În același timp, la CEC a fost
raportat un cuantum de 18 076 953 de lei din partea a 13 partide politice. Baza de calcul utilizată
de Promo‑LEX în vederea estimării cheltuielilor de locaţiune constă în înmulțirea suprafeței sediului
partidului, estimată de monitorii Promo‑LEX, la prețul pentru 1 m2 de spațiu în locațiune la nivel raional.
Baza de calcul privind cheltuielile aferente locațiunii sediilor rezidă în înmulțirea tarifului minim lunar
de energie electrică per sediu – 200 de lei, apă – 150 de lei, gaz – 100 de lei, la perioada de activitate,
excluzând perioada campaniilor electorale, așadar nouă luni68.

În urma corelării datelor estimate cu cele raportate, per partid, am constatat că cel puțin 11
formațiuni politice au raportat mai puțin decât a estimat Promo‑LEX, atingând cumulativ un cuan‑
tum total nedeclarat de cel puțin 2 488 991 de lei.

Astfel, diferențele dintre datele raportate la CEC și cele estimate de Promo‑LEX sunt următoarele:
PL – cel puțin 377 647 de lei estimați ca fiind neraportați, în situația în care acesta a raportat 22, iar
monitorii au observat 7 sedii; PAS – cel puţin 239 147 de lei, în situația în care acesta a raportat 26
de sedii, iar monitorii au observat 19 sedii; PPPDA – 109 740 de lei, în situația în care acesta a rapor‑
tat 26 de sedii, iar monitorii au observat 21 de sedii; PN – 60 671 de lei, în situația în care acesta a
raportat 6 sedii, iar monitorii au observat 11 sedii; PPRM – 86 455 de lei, în situația în care acesta a
raportat un sediu, iar monitorii au observat două sedii; PPEM – 158 911 lei, în situația în care acesta
a raportat un sediu, iar monitorii au observat două sedii; USB – 9245 de lei, în situația în care acesta
a raportat același număr de sedii; PUN – 22 356 de lei, în situația în care acesta a raportat un sediu,
iar monitorii au observat două sedii; PVP – 26 658 de lei, în situația în care acesta a raportat 0 sedii,
iar monitorii au observat un sediu.

PCRM și PLDM nu au prezentat raportul anual, astfel nu pot fi efectuate comparațiile de rigoare,
însă estimările Promo‑LEX arată că aceștia ar fi cheltuit cel puțin 862 380 de lei și, respectiv, 913 428
de lei, în situația în care monitorii au constatat 10 sedii (PCRM) și 11 sedii (PLDM) (a se vedea
graficul nr. 17).

Monitorii Promo‑LEX au luat în calcul situațiile în care unele sedii au fost nou-deschise sau, din contra, închise,
68

precum și schimbările din a doua jumătate a anului 2019 cu referire la PPPDA, PAS, USB.

– 55 –
Graficul 17.  Cheltuieli pentru locațiunea și/sau întreținerea sediilor, lei

6809438

4370251

3397275
3916334

3236310
2622942

1205856
1058973

913428
998302

862380
601062

738523

828209
628783

158130
22122

180666

18808
361915

20000

21755

71675

26658
31716
9360
28053

0
39 35 19 21 35 11 7 00 00 2 2 1 2 1 10 11

Cheltuieli anuale raportate la CEC Nr. sedii observate Cheltuieli anuale estimate de Promo-LEX

Date obținute în baza monitorizării de Promo‑LEX în anul 2019

b) Cheltuieli pentru telecomunicaţii

Potrivit monitorilor Promo‑LEX, în perioada vizată, partidele au utilizat servicii de comunicații afe‑
rente sediilor (telefonie fixă și internet). Conform informațiilor primite din partea interlocutorilor69,
în mare parte, cheltuielile de telecomunicații ale partidelor monitorizate sunt introduse în con‑
tractele de locațiune ale sediilor. Promo‑LEX a inclus astfel de cheltuieli la acest capitol, mai ales că
estimarea cheltuielilor de telefonie mobilă nu poate fi efectuată. Calculele au fost făcute conform
metodologiei Promo‑LEX de estimare a cheltuielilor partidelor, cheltuielile pentru telecomunicații
constând din servicii de telefonie fixă și internet. Pentru calcularea acestor cheltuieli a fost luat nu‑
mărul de sedii al fiecărui partid politic, raportat de observatorii Promo‑LEX, înmulțit la tarifele mini‑
me ale acestor servicii (telefonia fixă – tarif minim de 12 lei, internet per sediu – tarif de 200 de lei),
toate înmulțite la perioada de activitate – de 9 luni. Promo‑LEX a estimat un cuantum de 372 750
de lei pentru telecomunicații din partea a 15 partide. Potrivit raportării la CEC, 11 formațiuni au
indicat astfel de cheltuieli în rapoartele lor prezentate la CEC (a se vedea graficul nr. 17.1).

Reiterăm că aceste cheltuieli au fost incluse în pct. a) cheltuielile pentru locațiunea și/sau întreținerea
sediilor (graficul nr. 17).

În cadrul mesei rotunde de prezentare a raportului de monitorizare a finanțării partidelor politice pentru anul
69

2018, reprezentanții partidelor politice au menționat aspectul încadrării cheltuielilor de telecomunicații la capito‑
lul locațiune și întreținere.

– 56 –
Graficul 17.1.  Cheltuieli anuale pentru telecomunicații, lei

925945 1318040

635431

105385
74412

66780

66780
40068
36252

30716
26764

20988

20988
19080
16718
13356

9146
4330

3816

3816

3816
2122

2500

1908
690
0

0
0

0
Cheltuieli raportate la CEC, lei Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării de Promo‑LEX în anul 2019

c) Cheltuieli pentru retribuirea muncii

Asociația Promo‑LEX a luat drept bază de calcul cuantumul minim garantat al salariului în sectorul
real pentru anul 2019 – 2775 de lei pe lună70 – înmulțit la numărul de angajați raportat de monito‑
rii Promo‑LEX și la durata perioadei monitorizate – de 9 luni.

Conform constatărilor monitorilor Promo‑LEX, cel puțin 17 partide au avut încadrate minimum
292 de persoane în reprezentanțele centrale și teritoriale ale partidelor. Pentru retribuirea mun‑
cii lor, Promo‑LEX a estimat un cuantum minim de cheltuieli totale de cel puțin 7 317 675 de lei
pentru 292 de persoane, în timp ce cuantumul cumulat, raportat la CEC de către 8 partide pentru
141 de persoane, este de 6 516 181 de lei (inclusiv PRM și PPP, care au raportat câte o persoană
încadrată, însă care nu au raportat cheltuieli pentru acestea). În final, cuantumul total estimat ca
fiind neraportat se ridică la 2 547 794 de lei. Diferențele dintre numărul de persoane încadrate se
datorează numărului de personal observat și raportat de către monitorii Promo‑LEX.

Diferențe se constată la 14 din 17 partide politice: PPPDA – de cel puțin 874 075 de lei în situația în
care acesta a raportat o persoană încadrată, iar monitorii au observat 37 de persoane încadrate, la
PN – de cel puțin 581 689 de lei, care a raportat 2 persoane încadrate, în timp ce monitorii au ob‑
servat 28 de persoane, la PAS – de cel puțin 366 207 lei, care nu a raportat nicio persoană încadra‑
tă, în timp ce monitorii au observat 26, la PPȘ – de 126 423 de lei, care a raportat 32 de persoane,
observatorii raportând 46, la PLDM – de 374 625 de lei, în situația în care acesta nu a prezentat ra‑
portul la CEC, în timp ce monitorii au observat 15 persoane; la PCRM, PVE, PPEM, PPRM, USB, PUN,
PVP, PRM – câte 24 975 de lei, care nu au raportat nicio persoană angajată, monitorii observând cel
puțin câte una (a se vedea graficul nr. 18).

Începând cu 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații,
70

instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continu‑
are – unități) se stabilește în mărime de 16,42 lei pe oră sau de 2 775 de lei pe lună, calculat pentru un program
complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. https://bit.ly/2L0Bzk3

– 57 –
Graficul 18.  Cheltuieli de personal, lei

2057839

1750970
1234191

1223775

1148850
1073925

1022427

974025
924075

699300
649350

374625
283143

117611
50000

24975

24975

24975

24975

24975

24975

24975
24975
43 49 26 37 46 39 28 1 15 1 1 1 1 1 1
0

0
PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PL PN PCRM PLDM PVE PPEM PPRM USB PUN PVP PRM

Cheltuieli raportate la CEC Personal încadrat, observat Promo-LEX Cheltuieli estimate de Promo-LEX

Date obținute în baza monitorizării de Promo‑LEX în anul 2019

d) Cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hotare

1) Deplasări peste hotare

Pentru estimarea cheltuielilor de deplasare în afara țării a fost luat costul biletelor de avion și cos‑
tul minim protocolar pentru cazare per delegat. Deplasările au variat de la caz la caz: PSRM a avut
cele mai multe deplasări în Federația Rusă; PDM – în SUA și în România; PPȘ – în Italia, Spania,
Franța; PAS și PPPDA – în Belgia, Germania, România; PLDM – în Estonia; PL – în Belgia (a se vedea
tabelul nr. 9 și graficul nr. 19).

– 58 –
Graficul 19.  Cheltuieli pentru deplasări peste hotare, lei

313733

57607
38886 38937
9818 17188 11798 6180
5169

PSRM PPȘ PDM PLDM PAS PPPDA PL PVE PUN


Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

Și de această dată, ca și anterior, Promo‑LEX califică deplasările în străinătate achitate de către orga‑
nizatori, inclusiv schimbul de delegații la nivel internațional, drept donații și, în lipsa unei mențiuni
exprese la art. 25, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice,
cheltuielile pentru acestea sunt, de facto, cheltuieli de deplasare acoperite de către altă persoană decât
de către partid. Astfel, la efectuarea unei deplasări, achitată din contul altei persoane decât par-
tidul, cel din urmă ar trebui să indice cheltuielile legate de deplasare în Registrul donațiilor sub
formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea
comercială, achitarea unor bunuri sau servicii utilizate de partid71 la compartimentul „Bunuri
sau servicii utilizate de partid”.

Tabelul 9.  Deplasările reprezentanților partidelor politice din


Republica Moldova peste hotarele țării în anul 2019

Cost Cost bi‑ Pe­ri­


Partid Nr. de­
Destinația deplasării ca­za­ lete / tur- oa­da Nr. bilete
politic le­gați
re, lei retur, lei șe­de­rii
16.04.2019 PSRM Chișinău–Moscova 35 pers. 73 500 190 365 2 zile 35
18.04.2019 Chișinău–Moscova 3 pers. 6300 16 317 2 zile 3
28.05.2019 Chișinău–Erevan 1 pers. 2100 13 097 2 zile 1

Anexa 6 la Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 4401 din
71

23.12.2015.

– 59 –
Cost Cost bi‑ Pe­ri­
Partid Nr. de­
Destinația deplasării ca­za­ lete / tur- oa­da Nr. bilete
politic le­gați
re, lei retur, lei șe­de­rii
28.03.2019 PPȘ Chișinău–Barcelona 2 pers. 4200 7854 2 zile 2
01.04.2019 Chișinău–Paris 2 pers. 4200 5148 2 zile 2
01.04.2019 Paris–Bruxelles 2 pers. 4200 7068 2 zile 2
17.04.2019 Chișinău–Torino 2 pers. 4200 13 196 2 zile 2
04.06.2019 Chișinău–Bologna 2 pers. 4200 15 395 2 zile 2
12.06.2019 PDM Chișinău–Washington DC 1 pers 3150 26 843 3 zile 1
27.08.2019 Chișinău–București 1 pers 1050 2900 1 zi 1
01.12.2019 Chișinău–Iași 2 pers 4200 800 2 zile automobil
14.12.2019 Chișinău–Berlin 1 pers 1050 2043 1 zi 1
23.06.2019 PLDM Chișinău–Tallinn 1 pers 2100 9818 2 zile 1
21.03.2019 PAS Chișinău–Bruxelles 2 pers 2100 3360 1 zi 2
Bruxelles–München 1 pers 1050 7569 1 zi 1
20.11.2019 Chișinău–Zagreb 2 pers 2100 7758 2 zile 2
3.12.2019 Chișinău–București 3 pers 6300 8700 2 zile 3
21.03.2019 PPPDA Chișinău–Bruxelles 1 pers 1050 3360 1 zi 1
Chișinău–München 1 pers 1050 3927 1 zi 1
01.12.2019 Chișinău–Județul Alba 1 pers 1050 3658 1 zi 1
15.12.2019 Chișinău–Berlin 1 pers 1050 2043 1 zi 1
07.05.2019 PL Chișinău–Bruxelles 1 pers 1050 3360 2 zile 1
20.11.2019 Chișinău–Luxemburg 1 pers 1050 4119 1 zi 1
13.11.2019 PVE Chișinău–Tempere 2 pers 2100 9698 2 zile 2
11.12.2019 PUN Chișinău–Varșovia 1 pers 3150 3030 3 zile 1

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

2) Deplasări în ţară

Formula de calcul utilizată pentru estimarea cheltuielilor pentru deplasări în țară reflectă un con‑
sum mediu de 10 l/100 km (automobil), 11 l/100 km (microbuz), 35 l/100 km (autocar) înmulţit la
distanța parcursă și la prețul de combustibil de 18,87 lei. Asociația Promo‑LEX a estimat cheltuieli‑
le pentru deplasări în țară în baza distanțelor parcurse raportate de către monitori.

Potrivit observatorilor Promo‑LEX, cel puțin opt partide politice au efectuat cheltuieli de deplasare
în țară în vederea organizării diferitor activități promoționale ori statutare, inclusiv a celor raporta‑
te supra (a se vedea graficul nr. 20).

– 60 –
Graficul 20.  Cheltuieli pentru deplasări în țară, lei

371947
400000

350000 210204
300000

250000

200000
88524

150000

25559
21905

32319
24784

17266
100000

50000

0
PSRM PPȘ PDM PLDM PAS PPPDA PN PL
Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

Imagine preluată de pe pagina oficială a Ziarului de gardă, www.zdg.md

În concluzie, potrivit estimărilor Promo‑LEX, patru partide politice nu au raportat un cuantum


de cel puțin 531 461 de lei pentru deplasări în țară și peste hotare (PSRM neraportând cel puțin
523 937 de lei, PPȘ – 146 131 de lei, PLDM – 164 166 de lei, PN – 25 559 de lei) (a se vedea graficul
nr. 21, care comasează graficele 19 și 20 cu estimările Promo‑LEX și include cheltuielile raportate
la CEC pentru deplasări).

– 61 –
Graficul 21.  Cheltuieli pentru deplasări interne și externe cumulat, lei

523937
600000

438130
410833
500000

335412
400000

198768
300000

165306
146131

101904
200000

60842

49507
34602

25559

22435
100000
0
0

0
0
PSRM PPȘ PDM PLDM PAS PPPDA PN PL
Cheltuieli raportate la CEC, lei Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

Promo‑LEX își reiterează recomandarea privind separarea categoriei de cheltuieli pentru deplasări
în țară şi peste hotare în două linii de buget (destinații de cheltuieli) distincte cu scopul de a aduce
claritate asupra acestor tipuri diferite de cheltuieli, diferite atât prin cost, cât și prin implicațiile aferente
(cazare, diurnă etc.).

3.3.2. Estimarea cheltuielilor promoționale ale partidelor politice constatate


de monitorii Promo‑LEX şi nereflectate în rapoartele anuale

b) Cheltuieli pentru evenimente publice72

Pentru această linie de buget cheltuielile sunt: de ordin organizatoric, onorarii ale persoanelor im‑
plicate în organizarea și desfășurarea evenimentelor (spre exemplu, artiști, animatori, moderatori,
traineri – onorariul fiecărui artist fiind calculat astfel: tariful de piață înmulțit la timpul de facto con‑
sumat per eveniment), costurile de închiriere a spațiului, scena, sonorizarea, mediatizarea eveni‑
mentelor pe www.privesc.eu și în mass-media locală și regională, publicitate stradală și campanii
promoționale, cheltuieli aferente etc.

Pe lângă cele 121 de concerte desfășurate, partidele au inițiat diverse campanii sociale, acțiuni de
caritate sau au profitat de sărbătorile sezoniere, în cadrul cărora au oferit, în 320 de cazuri, ajutoare

Au fost făcute estimări inclusiv pentru concertele desfășurate în perioada 1–23 ianuarie 2019 – perioada de ac‑
72

tivitate a grupurilor de inițiativă, de vreme ce în rapoartele acestora nu au fost reflectate cheltuieli, partidele
afirmând că vor raporta cheltuielile în rapoartele semestriale/anuale pe care le vor depune la CEC, https://bit.
ly/2TQoFZz

– 62 –
materiale, financiare, cadouri. Potrivit monitorilor Promo‑LEX, cel puțin 17 partide au efectuat
cheltuieli pentru 443 de întruniri politice, 179 de activități statutare (ședințe ordinare, adunări ale
organelor de conducere), 152 de evenimente cu ocazia sărbătorilor, 121 de concerte, 101 campanii
sociale, 80 de proteste/marșuri, 65 de conferințe de presă, și alte activități de promovare politică.
Toate aceste cheltuieli urmau să fie reflectate în raportul financiar depus la CEC.

Potrivit estimărilor, cele 19 partide politice (PSRM, PDM, PAS, PN, PPȘ, PPPDA, PPEM, PL, PCRM,
PLDM, PLR, PNL, PPDA, USB, PVE, PUN, PPR, MPSN, MSPRRM) au omis raportarea cheltuielilor în
cuantum cumulat de cel puțin 9 044 424 de lei (a se vedea graficul nr. 22).

Concert „Vârsta de aur”, organizat de PPȘ la 14.07.2019, sursa: monitorii Promo‑LEX

PPȘ a organizat/a participat la cel puțin 59 de concerte, 142 de întruniri politice, a făcut cel puțin
102 donații materiale/financiare, a realizat 14 acțiuni de protest/marș, 20 de campanii sociale, in‑
clusiv magazine sociale, 20 de celebrări/comemorări, 7 mese festive etc. Pentru PPȘ au cântat Ian
Raiburg (4), Stas Mihailov, trupa „Gorod Maskva”, ansamblul ASORTI din s. Albota de Sus, r. Taraclia,
ansamblurile „Славянка” și „Надежда” din Anenii Noi, dansatori și muzicanți, Adi, trupa „Enigma
Romilor” (2), „Brio Sonores” (2), Igor Cuciuc (3), Dorina Popescu, Aura, Mariana Șura, Ionel Istrate,

– 63 –
Vitalie Dani, Doinița Gherman, „Doredos” (3), Ana Odobescu și „SunStroke Project”, Iftodie Bujor,
ansamblul „Лейся, Песня”, Igor Himici, formația „Amicii”, Carolina Prepeliță, Elena Ter (2), Adi și Pa‑
tricia Ceremuș, trupa „Mahagon”, DJ Bond, Raina (Bulgaria), MC Guță, „Ansamblul Romilor”, 52 de
artiști locali. Pe lângă artiștii de estradă, au fost implicați și 104 animatori, 59 de moderatori. Chel‑
tuielile estimate pentru concerte constituie cel puțin 1 015 191 de lei, dintre care pentru onorariile
artiștilor au fost cheltuiți cel puțin 1 007 678 de lei și pentru scenă, cel puțin 272 345 de lei. Pentru
activitatea politică, de caritate, competiții sportive, întruniri politice, marșuri și proteste ale PPȘ au
fost estimate cheltuieli de cel puțin 3 530 129 de lei. Astfel, cuantumul total estimat pentru orga‑
nizarea de întruniri, manifestări publice de către PPȘ, în anul 2019, este de 4 325 286 de lei.

Întrunire de susținere a PDM din 9 iunie 2019. Imagine preluată de pe pagina www.publika.md

PDM a organizat/a participat la cel puțin 91 de întruniri politice, s-a implicat în 52 de cazuri de
donații materiale/financiare, 38 de salubrizări, 34 de concerte și celebrări/comemorări ale sărbăto‑
rilor naționale, 25 de activități statutare, 17 inaugurări, 15 acțiuni de protest/marșuri, 13 conferințe
de presă, 8 competiții sportive etc. Pentru PDM au evoluat BRIO SONORES (2), Orchestra de Muzică
Populară „Porumbița”, artiștii Olga Sava, Andrei Coțofană, Alina Ureche, Valeriu Zagorneanu, Miha‑
ela Andrei, Valentin Butucel, Geta Burlacu, Doina Sulac, Vitalie Maciunschi, șase colective folclorice,
Adrian Ursu, Gabriel Nebunu, Victoria Lungu (2), Ionel Istrati, Gheorghe Țopa (2), Anatol Mîrzenco,
Natalia Gordienco, Mihai Ciobanu (2), artista locală Victoria Elovan și ansamblul popular de la Casa
de Cultură din Anenii Noi, ansamblul folcloric „Busuioc” (2) din or. Drochia, formația „Simbol”, Ioana
Căpraru. Au prestat servicii 14 moderatori. Cheltuielile estimate pentru concerte sunt de cel puțin
564 412 lei, dintre care onorarii pentru artiști – 353 452 de lei, locațiune scenă, spații – 210 960 de
lei. Pentru activitatea de caritate, competiții sportive, întruniri politice, marșuri și proteste ale PDM
au fost estimate cheltuieli de cel puțin 1 923 749 de lei. Astfel, cuantumul total estimat pentru
organizarea de întruniri și manifestări publice de către PDM, în anul 2019, este de 1 979 826 de lei.

PSRM a organizat/a participat la cel puțin 31 de concerte și 72 de celebrări/comemorări ale săr‑


bătorilor naționale, a făcut cel puțin 145 de donații materiale/financiare, a organizat 81 de întru‑
niri politice, 61 de campanii sociale, 28 de salubrizări, 22 de conferințe de presă, 20 de acțiuni
de protest/marșuri, 16 inaugurări etc. Pentru PSRM au evoluat Vitalie Dani, trupa DOREDOS (8),

– 64 –
trupa „Belii Oreol” (2), fanfara raionului Briceni, Diana Rotaru, Maxim Zavidia, Alla Zasmenco, Doi‑
na Ghean, Mihai Budurin, „SunStroke Project”, Valeria, Nelly Ciobanu, Olga Tira, formația „LUME”
(2), Ionel Istrati, orchestra militară, Ion Țurcanu (2), Renata Lungu (2), Ion Suruceanu (2), Lenuța
Gheorghiță (2), Mihai Budurin (2), Olesea Olteanu (2), Liliana Prado (2), Alexandru Lozanciuc (3),
„Brio Sonores”, „Zdob și Zdub”, Igor Stribițchi, Ion Țurcanu și Renata Lungu, orchestra lui Mihail
Petic din satul Țaul, Geta Burlacu, Silvia Grigore, Doina Sulac, Constantin Moscovici, Elena Vaenga,
Adi, Olga Ciolacu (2), Ian Raiburg, orchestre (3), inclusiv orchestra MAI, Capela „Doina”. La eveni‑
mente au mai participat 23 de moderatori și 24 de animatori; colective locale de dansatori, inclusiv
colectivul „Duz Ava”; un colectiv de dans din s. Dondușeni, un ansamblu de fluieriști. Cheltuielile
estimate pentru concertele organizate de PSRM sunt de cel puțin 1 060 113, dintre care onorarii
pentru artiști – 898 567 de lei, locațiune scenă, spații – 161 546 de lei. Pentru activitatea politică, de
caritate, competiții sportive, întruniri politice, marșuri și proteste ale PSRM au fost estimate cheltu‑
ieli de cel puțin 2 024 368 de lei. Astfel, cuantumul total estimat pentru organizarea de întruniri și
manifestări publice de către PSRM, în anul 2019, este de 2 616 523 de lei.

Marșul de Ziua Victoriei, din 9 mai 2019, al PSRM în or. Chișinău.


Imagine preluată de pe pagina www.socialistii.md

PAS a organizat/a participat la cel puțin 37 de întruniri politice, 25 de activități statutare, 22 de


activități din ușă în ușă, 7 concerte și 2 celebrări/comemorări cu ocazia sărbătorilor, 6 activități de
salubrizare, 4 acțiuni de protest, flashmoburi, 3 competiții sportive, 3 conferințe de presă, câte o
acțiune de caritate, o inaugurare și o masă festivă. Pentru activitățile enumerate au fost estimate
cheltuieli de cel puțin 53 999 de lei.

– 65 –
Ședința organizatorică a PAS din 7.07.2019. Imagine preluată de pe pagina www.unpaspentru.md

PPPDA a organizat/a participat la cel puțin 61 de activități statutare, 19 întruniri politice, 10


celebrări/comemorări cu ocazia sărbătorilor naționale, 8 acțiuni de protest, 6 conferințe de presă,
4 campanii sociale, 3 acțiuni de caritate, o inaugurare etc. Pentru activitățile enumerate au fost
estimate cheltuieli de cel puțin 40 400 de lei.

PN a organizat/a participat la cel puțin 17 celebrări/comemorări cu ocazia sărbătorilor, 12 acțiuni de


caritate, 11 întruniri politice și 11 campanii sociale, 6 activități statutare, 6 salubrizări, 4 concerte, 4
acțiuni de protest/marșuri, 2 conferințe de presă etc. Pentru activitățile enumerate au fost estimate
cheltuieli de cel puțin 53 017 lei.

Ședința organizației de femei a PPPDA. Imagine preluată de pe pagina de Facebook a organizației


– 66 –
PLDM a organizat/a participat la cel puțin 27 de întruniri politice, 17 activități statutare, 6 acțiuni
de salubrizare, 2 acțiuni de caritate. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel
puțin 25 507 lei.

PL a organizat/a participat la cel puțin 6 întruniri politice, 5 activități statutare, 5 celebrări/come‑


morări cu ocazia sărbătorilor, 3 activități din ușă în ușă, 8 conferințe de presă, 2 acțiuni de protest
etc. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 68 394 de lei.

PPDA a organizat/a participat la cel puțin 12 întruniri politice, o acțiune de protest, o activitate din
ușă în ușă, o conferință de presă etc. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de
cel puțin 3394 de lei.

PPEM a organizat/a participat la cel puțin o conferință de presă. Au fost estimate cheltuieli de cel
puțin 2671 de lei.

PUN a organizat/a participat la cel puțin 5 întruniri politice, 5 activități statutare, o acțiune de
protest, o celebrare/comemorare a sărbătorilor naționale. Pentru activitățile enumerate au fost
estimate cheltuieli de cel puțin 500 de lei.

PVE a organizat/a participat la cel puțin 2 întruniri politice, 2 conferințe de presă, o activitate
statutară. Pentru activitățile enumerate au fost estimate cheltuieli de cel puțin 7678 de lei.

Graficul 22.  Cheltuieli pentru manifestaţii publice, lei

4810152
3037188

2488161
508335

484866
420665

102263

75523
68394
53999

53017

48463
40400
17430

8206
7678

3394
2671
5055

3000

860
500
0

PSRM PDM PAS PPPDA PPȘ PN PL PLDM PVE PPEM PUN PPDA

Cheltuieli anuale raportate la CEC Cheltuieli estimate de Promo-LEX

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

c) Cheltuieli pentru presă şi materiale promoționale

Această categorie de cheltuieli constă din: 1. cheltuielile legate de conceptualizarea publicităţii, ce


cuprind lucrări preparatorii, de machetare, design, filmare, sonorizare, traducere, dublare, subtitrare
ş.a., precum şi lucrări de producere a publicităţii; 2. publicitate TV  – cheltuielile legate de plasarea
publicităţii la radiodifuzorii publici şi privaţi, deţinători de licenţe de emisie TV; 3. publicitate radio –
cheltuielile legate de plasarea publicităţii la radiodifuzorii publici şi privaţi, deţinători de licenţe de

– 67 –
emisie radio; 4. publicitate pe internet – cheltuielile legate de plasarea publicităţii pe paginile web ale
agenţilor economici, instituţiilor, organizaţiilor etc.; 5. publicitate în presa scrisă – cheltuielile legate
de plasarea publicităţii pe paginile ziarelor, revistelor; 6. publicitate stradală şi mobilă; 7. publicitate
poligrafică – sumele cheltuite pentru confecţionarea publicităţii poligrafice sub formă de afişe, postere,
fluturaşi, calendare ş.a; publicitate promoţională.

În vederea estimării cheltuielilor pentru presă şi materiale promoționale, drept bază de calcul a
fost luat fiecare tip de material promoțional raportat de monitorii Promo‑LEX înmulțit la prețurile
minime identificate pe piață. Conform verificărilor, prețul minim lunar estimativ al unui poster A3,
hârtie lucioasă, constituie 3,0 lei pentru un tiraj de 50 000 de exemplare; un calendar A3, hârtie
lucioasă color – 3,5 lei; un poster A4, hârtie mată – 1 leu pentru un tiraj de 50 000 de exemplare;
costul unui ziar A3 – 3,5 lei pentru un tiraj de 50 000 de exemplare, 1,5 lei pentru un tiraj de 200 000
de exemplare; costul unui pliant 21 × 20 cm2 – 3 lei; un pliant 15 × 20 cm2 la un tiraj de 300 000
de exemplare – 1,5 lei; un pliant 10 × 12 cm2 la un tiraj de 50 000 de exemplare – 3 lei; o felicitare
cartonată cu dimensiunile 21 × 10 cm2, tiraj 700 000 de exemplare – 3 lei; un magnet cu mesaj și
logo – 7 lei.

Potrivit monitorilor Promo‑LEX, cel puțin 10 partide politice au efectuat cheltuieli pentru presă și
materiale promoționale. În majoritatea cazurilor, estimările au fost mai mici decât cuantumurile
raportate, totuși am constatat că două formațiuni politice nu au raportat un cuantum de cel puțin
3 726 690 de lei: PSRM – 3 343 084 și PL – 383 605 lei.

Cu referire la situația de rezonanță din 2019 în privința distribuirii în masă a unor materiale
promoționale din partea PSRM și a Președintelui Republicii Moldova, menționăm că aceasta a fost
constatată și de Promo‑LEX. Astfel, pentru perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, monitorii
Promo‑LEX au raportat situații de repartizare în diferite raioane și localități din țară a unor scrisori
din partea PSRM cu conținut informativ-publicitar, având aplicată pe plicuri ștampila Î.S. „Poșta
Moldovei”. Plicurile conțineau o adresare nominală către fiecare cetățean în parte, imprimată pe
o filă A4, având comanda PSRM, tipar Arva Color SRL, comanda 2338, tiraj 700 000 de exemplare
și o felicitare cartonată cu dimensiunile 21 × 10 cm2, având comanda PSRM, tipar Arva Color SRL,
comanda 2337, tiraj 700 000 de exemplare – ambele semnate de Igor Dodon, Președintele Repu‑
blicii Moldova.

În perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019, am constatat acțiuni similare de promovare și din
partea unui alt partid (PDM), care a distribuit scrisori din partea PDM cu conținut informativ-publi‑
citar, având aplicată pe plicuri ștampila Î.S. „Poșta Moldovei”.

Prin urmare, am solicitat acces la informaţii atât de la PSRM și PDM, cât și de la Î.S. „Poșta Moldovei”,
cu referire la statutul comenzilor PSRM și PDM, ce au vizat distribuirea directă a materialelor
informativ-publicitare, livrate în perioada decembrie 2018 – ianuarie 2020.

În acest sens, am solicitat PSRM și PDM să ne prezinte următoarele informații de interes public:

• Informația cu privire la costul serviciilor solicitate de către PSRM la ARVA COLOR SRL pentru
tipărirea materialului publicitar. În acest sens, am solicitat eliberarea copiei contractului de
prestare a serviciilor privind comanda respectivă.

• Informația cu privire la costul serviciilor solicitate de către PSRM la Î.S. „Poșta Moldovei” pentru
distribuirea scrisorilor cu conținut informativ-publicitar, având aplicată pe plicuri ștampila
Î.S. „Poșta Moldovei”. În acest sens, am solicitat eliberarea copiei contractului de prestare a
serviciilor privind comanda respectivă.

– 68 –
• În baza căror surse de informații/baze de date PSRM a identificat datele cu caracter personal
(de exemplu, nume/prenume, adresa) ale destinatarilor scrisorilor cu conținut informativ-
publicitar, care au fost distribuite în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020?

• Informația cu privire la numărul exact de scrisori distribuite direct de Î.S. „Poșta Moldovei”, la
comanda PDM, către cetățenii Republicii Moldova și datele sau perioadele exacte când acestea
au fost distribuite.

• Informația cu privire la costul serviciilor prestate de către Î.S. „Poșta Moldovei” pentru PDM în
vederea distribuirii scrisorilor respective către cetățenii Republicii Moldova.

• Eliberarea copiei contractului de prestare a serviciilor privind această comandă dintre Î.S.
„Poșta Moldovei” și PDM.

PDM nu ne-a răspuns la solicitare. Iar răspunsul PSRM a fost unul lipsit de conținut, în care unica
informație se referea la faptul că cheltuielile suportate de PSRM în privința materialului informativ
distribuit vor fi prezentate în raportul anual pentru 2019 (a se vedea Anexa 3).

De la Î.S. „Poșta Moldovei” am solicitat prezentarea următoarelor informații de interes public:

• Informația cu privire la numărul exact de scrisori distribuite direct de Î.S. „Poșta Moldovei”, la
comanda PSRM și PDM, către cetățenii Republicii Moldova și datele sau perioadele exacte când
acestea au fost distribuite.

• Informația cu privire la costul serviciilor prestate de către Î.S. „Poșta Moldovei” pentru PSRM și
PDM, în sensul distribuirii scrisorilor respective către cetățenii Republicii Moldova.

• Informația privind existența unor comenzi similare din partea altor formațiuni politice pe
parcursul anului 2019.

Răspunsul Î.S. „Poșta Moldovei” a fost unul mult mai amplu, fiind dezvăluite mai multe detalii cu
referire la contractul dintre PSRM și Î.S.„Poșta Moldovei” pentru distribuirea materialului informativ-
publicitar, inclusiv costul serviciilor de livrare a 696 510 bucăți de material-informativ, în cuantum
de 859 713 lei. În același demers au fost oferite informații cu privire la materialul informativ-
publicitar al PDM din perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019. Poșta Moldovei ne-a comunicat că
„în perioada decembrie 2018, în baza contractului nr. 1518/6 din 07.04.2017, Î.S. „Poșta Moldovei”
a distribuit 525 760 bucăți de material informativ-publicitar, costul serviciilor fiind în mărime de
736 064 lei”. În continuare, ne-a comunicat că nu au mai existat comenzi din partea altor partide
politice (a se vedea Anexa 4).

În continuare, am solicitat informații de la ARVA COLOR SRL cu privire la costul de imprimare a


scrisorilor A4, având sigla PSRM, tipar Arva Color SRL, comanda 2338, tiraj 700 000 de exemplare
și a felicitărilor cartonate cu dimensiunile 21 × 10 cm2, având sigla PSRM, tipar Arva Color SRL,
comanda 2337, tiraj 700 000 de exemplare:

• Informația cu privire la costul serviciilor prestate de către ARVA COLOR SRL pentru PSRM.

• Eliberarea copiei contractului de prestare a serviciilor privind această comandă.

Din păcate, ARVA COLOR nici până în momentul redactării raportului de față nu ne-a livrat un
răspuns, astfel am fost nevoiți să estimăm de sine stătător cheltuielile pentru imprimarea
materialului informativ-publicitar comandat de PSRM.

– 69 –
În cazul PDM, nu au fost estimate cheltuielile pentru serviciile Î.S.„Poșta Moldovei”, contractul dintre
PDM și Î.S. „Poșta Moldovei” fiind datat din anul 2017, iar serviciile au fost prestate în decembrie
2018.

Astfel, estimările Promo‑LEX în acest caz particular se vor referi exclusiv la PSRM. Pentru cele
700 000 de file A4 ale PSRM, a fost estimat un cuantum de 105 000 de lei, la 0,15 lei per filă, iar
pentru cele 700 000 de felicitări cartonate, un cuantum de 2 100 000 de lei, la 3 lei per felicitare. În
total am estimat un cuantum de 2 941 064 de lei pentru felicitările respective, incluzând cheltuie‑
lile pentru plicuri în costul serviciilor de livrare ale Î.S. „Poșta Moldovei”. Adițional la aceste cheltu‑
ieli singulare estimative, Promo‑LEX a mai estimat un cuantum de cel puțin 780 000 de lei pentru
alte cheltuieli de publicitate (publicitate poligrafică, publicitate stradală și mobilă) în semestrul II
și 2 728 853 de lei în semestrul I 2019 (a se vedea graficul nr. 23).

Promo‑LEX solicită CEC cercetarea minuțioasă a rapoartelor financiare semestriale/anuale ale partide‑
lor vizate și calcularea exactă a sumelor calificate ca fiind nedeclarate de către partide sau neincluse în
rapoartele financiare. Totodată, salută includerea unei noi anexe, „Compartimentul plăți”, la rapor‑
tul privind gestiunea financiară a partidelor politice. Prin noua anexă a fost introdusă obligația deta‑
lierii tuturor categoriilor de cheltuieli, inclusiv a segregării datelor conform subcategoriilor publicității
(presa scrisă, mijloace de informare online, publicitate TV, publicitate radio, publicitate stradală).
Asociația atenționează mai mulți ani la rând, în mod repetat, asupra necesității stringente de modi‑
ficare a Raportului privind gestiunea financiară a partidelor politice (anexa 8 a Regulamentului CEC)
prin dezvoltarea compartimentului III al raportului vizat.

Graficul 23.  Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale, lei

18962245
6449917

6143058
3106833

2522255
1657341

714520
329954
319976

330915
180588
164842
149849
82215

28535

9527
5825
1200
1000

Cheltuieli raportate la CEC, lei Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

În final, constatăm un grad înalt de neraportare a cheltuielilor din partea a 17 partide politice
în cuantum total de 19 021 373 de lei (a se vedea graficul nr. 24). Categoria de cheltuieli pen‑
tru evenimente publice a fost cea mai netransparentă. Potrivit estimărilor, cuantumul este de cel
puțin 9 044 424 de lei neraportați. Estimările costurilor pentru sedii și personal, de asemenea, ara‑
tă discrepanțe care trebuie abordate sistemic, astfel încât organul de supraveghere și control să
ia măsuri în privința verificării în teren atât a sediilor, cât și a persoanelor încadrate. Prin urmare,
semnalăm necesitatea stringentă de verificare a datelor din rapoartele anuale/semestriale privind

– 70 –
gestiunea financiară a partidelor politice cu referire la racordarea situației financiare la situația
reală.

Totodată, dacă e să ne referim la calitatea formularului de raport și la totalul cheltuielilor estimate


și neraportate, Promo‑LEX constată că nu a fost introdusă categoria „Cheltuieli pentru consultanță
politică”, fapt ce diminuează din transparența cheltuielilor efectuate, știindu-se că partidele utili‑
zează pe larg acest serviciu. Adițional, categoria de cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hota‑
re, în actuala sa formă, favorizează ascunderea cheltuielilor reale. Dacă Deplasările ar fi separate în
două categorii distincte, s-ar elucida mai multe informații privitor la cheltuielile efectuate pentru
acestea și astfel nu ar exista suspiciuni în privința provenienței banilor pentru achitarea lor.

Din aceste considerente, Promo‑LEX constată lipsa de transparență în raportarea cheltuielilor


partidelor, preponderent la categoriile consultanță politică și deplasări în țară și peste hotare.
Punctăm totuși că au fost aduse îmbunătățiri semnificative prin segregarea categoriei de cheltuieli
Presă și Materiale promoționale (a se vedea graficul nr. 24).

Graficul 24.  Total cheltuieli neraportate segregate de partide, constatate de către Promo‑LEX, lei

3394

24975

24975

47331

51633

34220

111430

183886

605354

716881

761252

887355

1006785

1500682

1979836

4597840

6483544

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2019

Menționăm că monitorizarea civică a Promo‑LEX, începând cu anul 2016 și până în anul 2019, a
demonstrat discrepanțe mari între situațiile financiare raportate la CEC și situațiile financiare esti‑
mate de Promo‑LEX în baza activității partidelor. Astfel, în anul 2016, cheltuielile estimate ca fiind
neraportate au fost de 4,49 mil. lei, în anul 2017 – 42,75 mil. lei, în anul 2018 – 17,59 mil. lei, iar în
anul 2019 – 19,02 mil. lei (a se vedea graficul nr. 25).
– 71 –
Graficul 25.  Dinamica cheltuielilor estimate de Promo‑LEX vs cheltuielile
raportate la CEC pentru anii 2016–2019, mln. lei

140

120
42.75
17.59 19.02
100 4.49

80

60
96.91 92 94.12
89.86
40

20

0
2016 2017 2018 2019

Cheltuieli raportate la CEC, lei Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei

Date obținute în baza rapoartelor prezentate la CEC și în baza


monitorizării Promo‑LEX pentru anii 2016–2019

– 72 –
RECOMANDĂRI
Parlamentului Republicii Moldova:

• Modificarea art. 26, alin. (3) al Legii nr. 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul
„provenite din cotizații de membru şi donații” a sintagmei „şi subvenții de la stat”.

• Cu referire la Legea nr. 581/1999, revizuirea noțiunii „persoane exponente ale unui interes
politic”, pornind de la definițiile din Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 16.04.2010. În
context, propunem elaborarea unei liste exhaustive ce ar include explicit funcțiile persoanelor
oficiale exponente ale unui interes politic deosebit. În caz contrar, trebuie analizată și opțiunea
excluderii acestei noțiuni.

• Modificarea Codului electoral prin includerea noțiunii de „fundații” la entitățile donatoare


cărora li se interzice a face donații partidelor politice.

• Reglementarea sancțiunilor pentru nerespectarea normelor prohibitive sau onerative prevă‑


zute la art. 22, 25 ale Legii nr. 581 din 30 iulie 1999 privind fundațiile și în Legea nr. 294 din
21.12.2007 privind partidele politice.

• Modificarea art. 481 din Codul contravențional prin stabilirea unor sancțiuni mai moderate
pentru prezentarea tardivă a rapoartelor, totodată stabilirea unor termene rezonabile, spre
exemplu, șapte zile, de prezentare cu întârziere a rapoartelor.

• Reglementarea activității blocurilor politice în perioada postelectorală din perspectiva


raportării financiare a cheltuielilor efectuate în comun.

• Reglementarea deplasărilor în străinătate prin exceptarea acestora de la interdicția finanțării


sau prestării serviciilor cu titlu gratuit ori a susținerii materiale sub orice formă, direct și/sau
indirect, a partidelor politice de către alte state și organizații internaționale, în condițiile în care
reprezentanții partidelor politice sunt invitați să participe la întruniri desfășurate peste hotare‑
le țării, cheltuielile legate de deplasare fiind suportate de organizatori73.

Comisiei Electorale Centrale:

• Completarea pct. 70 din Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice cu prevederi
ce ar impune limite temporale pentru verificarea și analiza de către Comisie a rapoartelor
depuse de partide, de exemplu, „până la trei luni”.

• Completarea Regulamentului CEC privind finanțarea partidelor politice sau elaborarea unui
nou regulament care să prevadă instrucțiuni punctuale și clare cu privire la raportarea prin
intermediul modulului SSI „Control financiar”, așa cum au fost făcute în regulamentul de mai
sus, modificat la 18 iunie 2019 și la 15 noiembrie 2019.

• Organizarea instruirilor tematice cu persoanele din conducerea organizațiilor teritoriale cu


privire la managementul financiar teritorial, cu privire la legislația privind partidele politice și
evidența financiară.

• Atenționarea partidelor politice în privința obligației de a raporta date la rubrica „Cheltuielile


pentru programe pentru tineri și femei” din banii bugetului de stat.

73
Prin acceptarea donațiilor, reprezentanții partidelor politice își asumă pe propria răspundere că organizațiile
finanțatoare sunt de bună-credință, iar sursele de finanțare ale acestora sunt legale și transparente.

– 73 –
• Publicarea datelor privind locul de muncă al donatorilor atât în rapoartele semestriale, cât și
în cele anuale.

• Ajustarea Regulamentului privind finanțarea partidelor politice la Regulamentul privind


utilizarea mașinilor de casă și control.

• Verificarea partidelor politice în privința respectării prevederilor pct. 15 din Regulamentul


privind finanțarea partidelor politice referitor la colectarea cotizațiilor.

• Reglementarea mecanismului de control al finanțării partidelor politice în vederea eficientizării


acestuia prin instituirea unei proceduri unice și uniforme de verificare/estimare a cheltuielilor
nedeclarate.

• Cercetarea minuțioasă, dar și promptă (operativă) a rapoartelor financiare semestriale/anuale


depuse de partidele politice și calcularea exactă a sumelor calificate ca fiind nedeclarate de
către partide sau neincluse în rapoartele financiare.

• Verificarea publicării rapoartelor semestriale/anuale pe paginile oficiale ale partidelor politice


și somarea celor care nu s-au conformat.

• Modificarea formularului de raport financiar privind gestiunea financiară a partidelor politice


prin:

¾¾ separarea categoriei de cheltuieli de deplasare în țară și deplasare peste hotare în două linii
de buget distincte;

¾¾ separarea categoriei de cheltuieli „Întreținerea și/sau locațiunea sediilor” în două linii de


buget distincte;

¾¾ includerea unei noi categorii de cheltuieli: „Cheltuieli pentru consultanță politică”.

Partidelor politice:

• Respectarea Regulamentului CEC privind finanțarea partidelor politice prin instituționalizarea


structurilor de management financiar și prin desemnarea unor persoane responsabile de
registrele donațiilor și cotizațiilor în fiecare organizație teritorială.

• Completarea de facto a liniilor bugetare ale raportului prezentat la CEC, indicarea tuturor
cheltuielilor, mai cu seamă a cheltuielilor de campanie electorală.

• Publicarea rapoartelor financiare semestriale/anuale pe paginile oficiale ale partidelor politice.

• Asigurarea transparenței în acumularea veniturilor şi utilizarea mijloacelor financiare cheltuite


în perioada interelectorală prin reflectarea de facto a cheltuielilor.

• Respectarea obligației de creare a paginilor oficiale (web) din partea partidelor politice
care beneficiază de alocații de la bugetul de stat și publicarea rapoartelor financiare
privind costurile lunare din banii de la stat, plasarea rapoartelor de audit intern, furnizarea
informațiilor despre acestea Comisiei Electorale Centrale.

Serviciului Fiscal de Stat:

• Verificarea partidelor politice, în calitate de colectori de fonduri, privitor la utilizarea mașinilor


de casă și control, numărul acestora în posesia fiecărui partid și modalitatea de utilizare a MCC
în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea economică).

– 74 –
LISTA DE ABREVIERI
ALG – alegeri locale generale
AP – alegeri parlamentare
APL – administrația publică locală
ASP – Agenția Servicii Publice
art. – articolul
alin. – alineatul
CC – Curtea de Conturi
CEC – CEC
CICDE – Centrul de Instruire Continuă și Cercetare în domeniul Electoral
ENEMO – Rețeaua Europeană de Organizații de Monitorizare a Alegerilor
GRECO – Grupul de State împotriva Corupției
LPP – Legea nr. 294 privind partidele politice
MCC – mașini de casă și control
MJ – Ministerul Justiției al Republicii Moldova
MPA – Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie
MPSN – Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa-Надежда”
MSPFN – Mișcarea Social-Politică „Forța Nouă”
MSPRRM – Mișcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova
OC – organizații centrale
OSCE/ODIHR – Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului
OT – organizații teritoriale
PAD – Partidul Acţiunea Democratică
PAM – Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova
PAS – Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
PC – Partidul Conservator
PCNM – Partidul Politic „Casa Noastră – Moldova”
PCRM – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
PPDA – Partidul Politic „Democraţia Acasă”
PDM – Partidul Democrat din Moldova
PE – Partidul European
PFSM – Partidul Politic „Frontul Salvării Moldovei”
PL – Partidul Liberal
PLD – Partidul Legii și Dreptății
PLDM – Partidul Liberal Democrat din Moldova
PLR – Partidul Politic „Partidul Liberal Reformator”
– 75 –
PMAE – Partidul Mișcarea „Acţiunea Europeană” (USB – Uniunea Salvați Basarabia74)
PMUEM – Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”
PN – Partidul Politic Partidul Nostru
PNAIAA – Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de asociere RM-UE
PNL – Partidul Naţional Liberal
PNOI – Partidul Politic Noua Opțiune Istorică
PPCD – Partidul Popular Creștin Democrat
PPPDA – Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”
PPDM – Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”
PPEM – Partidul Politic „Partidul Popular European din Moldova”
PPM – Partidul „Patrioţii Moldovei”
PPNT – Partidul Politic „Pentru Neam și Ţară”
PPP – Partidul Politic „PATRIA”
PPRM – Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova
PPSM – Partidul Popular Socialist din Moldova
PPȘ – Partidul Politic Șor
PR – Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”
PReg – Partidul Regiunilor din Moldova
PRM – Partidul Republican din Moldova
PRSM – Partidul Politic „Partidul Ruso-Slavean din Moldova”
PSD – Partidul Social Democrat
PSM – Partidul Socialist din Moldova
PSE – Partidul Politic Partidul Stânga Europeană
PSP – Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”
PSRM – Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”
PUCM – Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova
PUM – Partidul Politic pentru Unirea Moldovei
PUN – Partidul Unității Naționale
PVE – Partidul Politic Partidul Verde Ecologist
PVP – Partidul Politic Partidul Voința Poporului
SFS – Serviciul Fiscal de Stat
SNIA – Strategia națională de integritate și anticorupție a Republicii Moldova

Noul nume al partidului este „Mișcarea Acțiunea Europeană” din 21 iulie 2019, președinte Valeriu Munteanu.
74

– 76 –
Anexa 1
Tabelul 1.  Cuantumul subvențiilor lunare alocate de la bugetul de stat pentru 1 ianuarie – 24 februarie 2019 partidelor
politice și blocului electoral, conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014

Subvenții alocate din bugetul de stat, lei


Numărul de voturi valabil exprimate
Candidați independenți
Partidul Politic „Partidul Comunist Reformator”
Numărul de voturi pentru calcul
Voturi valabil Cuan­tu­mul sub­ven­ți­i­ Suma subvențiilor 1 ianua‑
Nr. crt. Partidul Politic
exprimate lor lunare per vot (lei) rie – 24 februarie 2019 (lei)
1 Partidul Democrat din Moldova 252 489 0,8882073 416 487,65
2 Partidul Popular Creștin Democrat 11 782 0,8882073 19 434,74
3 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” 11 665 0,8882073 19 241,74
4 Partidul Liberal Democrat din Moldova 322 201 0,8882073 531 479,54

– 77 –
5 Partidul Liberal Reformator 24 956 0,8882073 41 165,62
6 Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie 27 846 0,8882073 45 932,75
7 Partidul Național Liberal 6858 0,8882073 11 312,46
8 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” 327 912 0,8882073 540 900,00
9 Blocul electoral „Alegerea Mol‑ Partidul Social Democrat 45 435,42
dovei – Uniunea Vamală” 55 089 0,8882073 90 870,84
Partidul Regiunilor din Moldova 45 435,42
10 Partidul Politic „Democrația Acasă” 2449 0,8882073 4039,69
11 Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova 12 110 0,8882073 19 975,78
12 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 279 366 0,8882073 460 822,01
13 Partidul Liberal 154 518 0,8882073 254 881,75
14 Partidul Politic „RENAȘTERE” 4158 0,8882073 6858,74
15 Partidul Acțiunea Democratică 2564 0,8882073 4229,39
16 Partidul Politic Partidul Verde Ecologist 1360 0,8882073 2243,36
17 Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” 633 0,8882073 1044,15`
Voturi valabil Cuan­tu­mul sub­ven­ți­i­ Suma subvențiilor 1 ianua‑
Nr. crt. Partidul Politic
exprimate lor lunare per vot (lei) rie – 24 februarie 2019 (lei)
18 Partidul Politic „Pentru Neam și Țară” 1697 0,8882073 2799,25
19 Partidul Politic „Patrioții Moldovei” 1498 0,8882073 2470,99
TOTAL 1 501 151 − 2 476 190,48

Tabelul 2.  Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru 1 ianuarie –
14 iunie 2019, 15 iunie – 20 octombrie 2019 conform performanțelor obținute în alegerile locale generale din 14 iunie 2015

Subvenții alocate din bugetul de stat, lei 16 000 000 16 000 000


Numărul de voturi valabil exprimate pentru consilieri raionali și municipali, 3 776 831 3 776 831
orășenești, comunali și sătești, primari în turul I de scrutin
Candidați independenți 231 022 231 022
Numărul de voturi pentru calcul 3 545 809
Nr. Voturi valabil Cuantumul sub­ven­ți­i­ Suma sub­ven­ți­i­lor 1 ianu‑ Suma sub­ven­ți­i­lor 15 ianua‑
Partidul Politic
crt. exprimate lor lunare per vot (lei) arie – 14 iunie 2019 (lei) rie – 20 octombrie 2019 (lei)

– 78 –
1 Partidul Liberal Democrat din Moldova 757 210 0,3760308 1 556 547,34 1 189 760,61
2 Partidul Democrat din Moldova 734 567 0,3760308 1 510 001,59 1 154 182,97
3 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din 558 028 0,3760308 1 147 101,86 876 797,37
Republica Moldova”
4 Partidul Liberal 437 630 0,3760308 899 607,52 687 622,90
5 Partidul Comuniștilor din Republica 364 345 0,3760308 748 960,31 572 474,39
Moldova
6 Partidul Politic „Partidul Nostru” 349 717 0,3760308 718 890,49 549 490,25
7 Blocul electoral Partidul Acțiunea 253 598,54 193 840,27
„Platforma Popu‑ Democratică
lară Europeană din PP Partidul Liberal 246 735 0,3760308 507 197,09 253 598,54 387 680,54 193 840,27
Moldova – Iurie Reformator
Leancă”
8 Partidul Politic Partidul Popular din Repu‑ 21 084 0,3760308 43 341,01 33 128,08
blica Moldova
9 Partidul Național Liberal 19 741 0,3760308 40 580,29 31 017,90
Nr. Voturi valabil Cuantumul sub­ven­ți­i­ Suma sub­ven­ți­i­lor 1 ianu‑ Suma sub­ven­ți­i­lor 15 ianua‑
Partidul Politic
crt. exprimate lor lunare per vot (lei) arie – 14 iunie 2019 (lei) rie – 20 octombrie 2019 (lei)
10 Partidul Politic „Șor” 14 918 0,3760308 30 665,96 23 439,80
11 Partidul Politic Mișcarea Populară 9353 0,3760308 19 226,35 14 695,83
Antimafie
12 Partidul Politic „Democrația Acasă” 9033 0,3760308 18 568,55 14 193,03
13 Blocul elec‑ Partidul Social Democrat 6667,45 5096,33
toral „LISTA Partidul Politic Uniunea 6487 0,3760308 13 334,90 6667,45 10 192,65 5096,33
POPORULUI” Centristă din Moldova
14 Partidul Politic „Casa Noastră – Moldova” 4705 0,3760308 9671,76 7392,70
15 Partidul Politic Partidul Verde Ecologist 3664 0,3760308 7531,85 5757,03
16 Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE” 2815 0,3760308 5786,61 4423,05
17 Partidul Socialist din Moldova 1477 0,3760308 3036,17 2320,73
18 Partidul Regiunilor din Moldova 1475 0,3760308 3032,06 2317,58
19 Partidul Legii și Dreptății 1294 0,3760308 2659,99 2033,19
20 Partidul Popular Creștin Democrat 701 0,3760308 1441,00 1101,44

– 79 –
21 Partidul „Patrioții Moldovei” 699 0,3760308 1436,89 1098,30
22 Partidul Popular Socialist din Moldova 131 0,3760308 269,29 205,83
TOTAL 3 545 809 − 7 288 888,89 5 571 326,16
Tabelul 3.  Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru 25
februarie – 31 decembrie 2019 conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare din 24 februarie 2019

Subvenții alocate din bugetul de stat, lei 16 000 000


Numărul de voturi valabil exprimate în CN 1 416 359
Numărul de voturi valabil exprimate în CU 1 379 930
Candidați independenți 70 010
Numărul de voturi pentru calcul 2 726 279
Voturi Voturi Total vo‑ Cuantumul Suma sub­ven­ți­i­lor
Nr. Suma sub­ven­ți­i­
Partidul Politic valabil ex‑ valabil ex‑ turi valabil sub­ven­ți­i­lor 25 februarie – 31 de‑
crt. lor lunare (lei)
primate CN primate CU exprimate lunare (lei) cembrie 2019 (lei)
1 Partidul Democrat din Moldova 334 539 344 387 678 926 0,4890671 332 040,36 3 367 837,96
2 Blocul elec‑ PP „Platforma Demnita‑ 179 673,96 1 822 407,27
toral „ACUM te și Adevăr”
Platforma 380 181 354 581 734 762 0,4890671 359 347,91 3 644 814,54
PP „Partidul Acțiune și 179 673,96 1 822 407,27
DA și PAS” Solidaritate”
3 Partidul Comuniștilor din Republica 53 175 28 853 82 028 0,4890671 40 117,20 406 902,98

– 80 –
Moldova
4 Partidul Politic Partidul Socialiștilor din 441 191 405 469 846 660 0,4890671 414 073,54 4 199 888,78
Republica Moldova
5 Partidul Politic „Șor” 117 779 119 598 237 377 0,4890671 116 093,28 1 177 517,54
6 Partidul Politic „Partidul Nostru” 41 769 38 838 80 607 0,4890671 39 422, 23 399 854,06
7 Partidul Politic Mișcarea Populară 8633 0 8633 0,4890671 4222,12 42 824,32
Antimafie
8 Partidul Național Liberal 3430 811 4241 0,4890671 2074,13 21 037,64
9 Partidul Politic „VOINȚA POPORULUI” 2705 0 2705 0,4890671 1322,93 13 814,25
10 Partidul Regiunilor din Moldova 3645 0 3645 0,4890671 1782,65 18 081,16
11 Partidul Politic „Democrația Acasă” 4463 850 5313 0,4890671 2598,41 26 355,34
12 Miș­ca­rea Pro­fe­si­o­ni­ști­lor „Spe­ran­ța 2826 0 2826 0,4890671 1382,10 14 018,42
Na­de­jda”
13 Partidul Politic „PATRIA” 1033 0 1033 0,4890671 505, 21 5124,24
Voturi Voturi Total vo‑ Cuantumul Suma sub­ven­ți­i­lor
Nr. Suma sub­ven­ți­i­
Partidul Politic valabil ex‑ valabil ex‑ turi valabil sub­ven­ți­i­lor 25 februarie – 31 de‑
crt. lor lunare (lei)
primate CN primate CU exprimate lunare (lei) cembrie 2019 (lei)
14 Partidul Politic Partidul Verde Ecologist 3249 655 3904 0,4890671 1909,32 19 365,94
15 Partidul Liberal 17 741 15 878 33 619 0,4890671 16 441,95 166 768,31
Total 1 416 359 1 309 920 2 726 279 X 1 333 333,33 13 523 809,52

– 81 –
Tabelul 4.  Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru 25 februarie – 31 decembrie
2019 proporţional cu numărul de femei alese efectiv pe circumscripţii uninominale, în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

ALEGERI PARLAMENTARE

Subvenții alocate din bugetul de stat (lei) 2 000 000,00


Numărul de femei alese efectiv în CU 11
Cuantu‑
Total femei alese
mul sub­ Suma sub­ven­
efectiv în func­ția de Suma sub­ven­ți­i­lor Suma sub­ven­ți­i­lor
ven­ți­i­lor Suma sub­ven­ți­i­ ți­i­lor pentru
Nr. Partidul Politic deputat în Parla‑ pentru martie–de‑ pentru 25 februarie–
lunare per lor lunare (lei) 25–28 februa‑
ment pe cir­cum­ cembrie 2019 (lei) decembrie 2019 (lei)
femeie rie 2019 (lei)
scrip­ții uninominale
(lei)
1 Partidul Democrat din 4 15 151,51 60 606,06 8658,01 606 060,61 614 718,61
Moldova
2 Blocul Partidul Poli‑ 3 22 727,27 3246,75 227 272,73 230 519,48
elec‑ tic „Platforma
toral Demnitate și

– 82 –
„ACUM Adevăr”
Plat‑ 15 151,51 45 454,55 6493,51 454 545,45 461 038,96
Partidul Po‑ 22 727,27 3246,75 227 272,73 230 519,48
forma litic „Partidul
DA și Acțiune și
PAS” Solidaritate”
3 Partidul Politic „Par‑ 3 15 151,51 45 454,55 6493,51 454 545,45 461 038,96
tidul Socialiştilor din
Republica Moldova”
4 Partidul Politic „Șor” 1 15 151,51 15 151,52 2164,50 151 515,15 153 679,65
Total 11 X 166 666,67 23 809,52 1 666 666,67 1 690 476,19
Tabelul 5.  Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru 25 februarie – 31 decembrie
2019 proporţional cu numărul de tineri aleși efectiv pe circumscripţii uninominale, în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

ALEGERI PARLAMENTARE

Subvenții alocate din bugetul de stat (lei) 1 000 000


Numărul de tineri aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare 13

Total Cuan‑
tineri aleși tumul
Suma subven‑
efectiv subven‑ Suma subvențiilor Suma subvențiilor
Suma subvenții‑ țiilor pentru
Nr. Partidul Politic în cadrul țiilor pentru martie–de‑ pentru 25 februarie –
lor lunare (lei) 25–28 februa‑
alegerilor lunare cembrie 2019 (lei) decembrie 2019 (lei)
rie 2019 (lei)
parla‑ per tâ­
mentare năr (lei)
1 Partidul Democrat din Moldova 1 6410,26 6410,26 915,75 64 102,56 65 018,32
2 Blocul Partidul Politic „Plat‑ 6 19 230,77 2747,25 192 307,69 195 054,95
electoral forma Demnitate și

– 83 –
„ACUM Adevăr”
6410,26 38 461,54 5494,51 384 615,38 390 109,89
Platfor‑ Partidul Politic „Partidul 19 230,77 2747,25 192 307,69 195 054,95
ma DA și Acțiune și Solidaritate”
PAS”
3 Partidul Politic „Partidul Socialiştilor 3 6410,26 19 230,77 2747,25 192 307,69 195 054,95
din Republica Moldova”
4 Partidul Politic „Șor” 3 6410,26 19 230,77 2747,25 192 307,69 195 054,95
Total 13 X 83 333,33 11 904,76 833 333,33 845 238,10
Tabelul 6.  Cuantumul subvențiilor lunare alocate de la bugetul de stat pentru 17 august – 31 decembrie 2019 partidelor politice
și blocului electoral, conform performanțelor obținute în alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, pentru 1 septembrie –
31 decembrie 2019 partidelor politice și blocului electoral, conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare din 24
februarie 2019, pentru 1 septembrie – 20 octombrie conform performanțelor obținute în alegerile locale generale 2015, pentru
21 octombrie – 31 decembrie conform performanțelor obținute în alegerile locale generale din 20 octombrie 201975

Subvenții lunare totale pentru perioada august–decembrie 2019, lei

August Septem‑ Octombrie Noiembrie Decembrie Total august–


Nr. Partidul Politic
2019 brie 2019 2019 2019 2019 decembrie 2019
1 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” 185 328,27 238 584,10 335 412,88 335 412,88 1 094 738,12
2 Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” 83 854,31 358 627,18 411 883,01 508 711,79 508 711,79 1 871 788,08
3 Mişcarea Profesioniştilor „Speranţa-Надежда” 907,54 989,47 1138,43 1138,43 4173,87
4 Mişcarea Social-Politică „Forţa Nouă” 0,00 1791,59 5049,02 5049,02 11 889,62
5 Partidul „Patrioţii Moldovei” 172,59 348,93 669,55 669,55 1860,64
6 Partidul Acţiunea Democratică 30 461,43 20 030,00 1063,75 1063,75 52 618,93
7 Partidul Comuniştilor din Republica Moldova 116 305,14 96 512,48 60 525,82 60 525,82 333 869,26

– 84 –
8 Partidul Democrat din Moldova 477 978,90 507 676,68 561 672,64 561 672,64 2 109 000,84
9 Partidul Politic „Partidul Legii și Dreptății” 319,51 267,50 172,94 172,94 932,88
10 Partidul Liberal 3892,27 126 898,34 95 986,46 39 783,04 39 783,04 306 343,14
11 Partidul Liberal Democrat din Moldova 186 967,38 144 535,17 67 385,71 67 385,71 466 273,97
12 Partidul Naţional Liberal 6236,33 5326,79 3673,08 3673,08 18 909,27
13 Partidul Politic „Partidul Popular European din Moldova” 6728,63 13 905,83 16 105,92 20 106,07 20 106,07 76 952,52
14 Partidul Politic „Democraţia Acasă” 3936,61 4089,30 4366,91 4366,91 16 759,74
15 Partidul Politic „Șor” 138 843,83 166 849,43 217 768,71 217 768,71 741 230,67
16 Partidul politic „Partidul Nostru” 13 050,47 139 207,89 126 663,56 103 855,69 103 855,69 486 633,31
17 Partidul Politic „Partidul Popular Românesc” (Partidul 30 461,43 21 196,95 4352,44 4352,44 60 363,26
Politic Partidul Liberal Reformator)

75
Anexa nr. 9 la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2906 din 15 noiembrie 2019, https://bit.ly/2VIwce0
August Septem‑ Octombrie Noiembrie Decembrie Total august–
Nr. Partidul Politic
2019 brie 2019 2019 2019 2019 decembrie 2019
18 Partidul Politic „PARTIDUL RUSO-SLAVEAN DIN 0,00 126,49 356,46 356,46 839,40
MOLDOVA”
19 Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din Republica 103 918,50 717 050,31 796 063,54 939 723,94 939 723,94 3 496 480,24
Moldova”
20 Partidul Politic „Partidul Stânga Europeană” (Partidul Poli‑ 1161,74 867,53 332,60 332,60 2694,46
tic „Casa Noastră – Moldova”)
21 Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” 374,57 774,11 6974,81 18 248,81 18 248,81 44 621,10
22 Partidul Politic „UNIUNEA SALVAȚI BASARABIA” 0,00 3295,45 9287,17 9287,17 21 869,79
23 Partidul Politic „VOINȚA POPORULUI” 868,68 2503,83 5476,82 5476,82 14 326,15
24 Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie 5081,81 4327,67 2956,51 2956,51 15 322,49
25 Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii 0,00 68,00 191,65 191,65 451,30
26 Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova 5205,98 3475,76 329,90 329,90 9341,54
27 Partidul Politic Partidul Verde Ecologist 2158,43 2856,66 4126,15 4126,15 13 267,40
28 Partidul Socialist din Moldova 364,70 288,83 150,91 150,91 955,34

– 85 –
29 Partidul Regiunilor din Moldova 1534,76 1405,52 1170,56 1170,56 5281,39
30 Partidul Politic „PATRIA” 331,74 331,74 331,74 331,74 1326,95
31 Partidul Social Democrat 800,87 516,69 0,00 0,00 1317,56
32 Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova 800,87 516,69 0,00 0,00 1317,56
33 Partidul Politic Partidul „RE­NA­ȘTE­RE” 695,07 448,43 0,00 0,00 1143,50
34 Partidul Popular Creştin Democrat 173,09 111,67 0,00 0,00 284,76
35 Partidul Popular Socialist din Moldova 32,35 20,87 0,00 0,00 53,21
Total 211 818,75 2 553 592,71 2 683 037,50 2 918 391,67 2 918 391,67 11 285 232,29
Anexa 2. Scrisoare de răspuns CEC nr. 8/1910 din 13 februarie
2020 referitoare la solicitarea Promo‑LEX cu privire la nr. de
citații emise și nr. de procese-verbale întocmite în anul 2019

– 86 –
– 87 –
– 88 –
– 89 –
Anexa 3

– 90 –
Anexa 4

– 91 –

S-ar putea să vă placă și