SPORTUL PENTRU TIMP

LIBER SI SANATATE

Nagy Cosmin Flavian

MAFNRSS ANUL 2
 Sportul face copii mai inteligenti

Atunci cand fac exercitii fizice ,pe langa forta musculara

,copii isi sporesc si capacitatea de functionare a creierului.
(Steve Ayan)
ÎN CIUDA NUMEROASELOR DATE CARE ARATĂ CĂ EXERCIŢIILE
REGULATE SUNT BENEFICE PENTRU CREIERUL UNUI ADULT,
ATUNCI CÂND ESTE VORBA DE COPIII CARE MERG LA ŞCOALĂ,
PERSISTĂ IDEEA CĂ SPORTIVII SUNT MAI ÎNCEŢI LA MINTE.

Începând cu perioada preşcolară şi continuând în fazele ulterioare, profesorii îi încurajează pe copii

să fie mai degrabă liniştiţi, decât zglobii. În multe şcoli au fost reduse orele de educaţie fizică
pentru a face loc celor trei R
(Reading, wRiting, and aRithmetic, în traducere- citit, scris, aritmetică).

Timpul petrecut cu jocurile în aer liber sau practicând un sport în echipă îi poate ajuta pe copii să
se concentreze mai bine şi să îşi îmbunătăţească performanţele şcolare. Studii recente au evidenţiat
o legătură între performanţa cognitivă a elevilor şi parametrii sănătăţii fizice, cum ar fi capacitatea
aerobică – capacitatea inimii, a plămânilor şi a vaselor de sânge de a susţine efortul fizic intens - şi
indicele masei corporale (IMC), care reflectă raportul dintre greutate şi înălţime. Mai mult decât
atât, includerea copiilor în programe de exerciţii fizice pare să îi ajute să exceleze în sarcinile
academice. Cercetătorii ne dezvăluie, de asemenea, cum exerciţiile dezvoltă capacităţile psihice,
favorizând realizarea unor conexiuni noi între neuronii cerebrali.
 O CONDITIE FIZICĂ BUNĂ LA VÂRSTA DE 18 ANI A FOST
CORELATĂ CU UN NIVEL RIDICAT AL
PERFORMANŢELOR ACADEMICE ULTERIOARE.

MIŞCAREA OBIŞNUITĂ SUSŢINE DEZVOLTAREA PSIHICĂ LA COPII.

CONSTRUCŢIILE DIN CUBURI, DE EXEMPLU, ASIGURĂ INTERACŢIUNEA CU
LEGILE DE BAZĂ ALE FIZICII.

De la agilitate la abilitate:
La persoanele adulte, exerciţiile aerobice regulate sunt
asociate cu îmbunătăţirea capacităţilor intelectuale şi,
în timp, cu o rată mai scăzută a declinului cognitiv şi
un risc mai redus de demenţă. Specialiştii în psihologia
dezvoltării sugerează de multă vreme că la copii există
o corelaţie între dezvoltarea fizică şi cea mentală

Deşi beneficiile cognitive ale manipulării jucăriilor şi diferitelor

unelte sunt bine-cunoscute, doar în ultimul deceniu cercetătorii
au descoperit o conexiune între activitatea fizică mai intensă şi
intelectul copiilor.
 În 2008, psihologul Charles H. Hillman, de la Universitatea
Illinois, Statele Unite, şi colegii săi au analizat rezultatele
cercetărilor asupra exerciţiilor fizice şi cogniţiei, începând
cu anii '90. Analiza lor a inclus aproximativ douăsprezece
studii realizate cu copii şi adolescenţi, cele mai multe dintre
acestea arătând că un nivel ridicat al capacităţii aerobice - nu
forţă musculară sau flexibilitate - este asociat cu
performanţe superioare la testele şcolare standardizate. Cu
alte cuvinte, cu cât un tânăr are o condiţie fizică mai bună,
cu atât are şanse rnai mari să ia note bune - o legătură care
este valabilă începând cu şcoala primară şi până la colegiu.

De exemplu ,cercetătorul în domeniul educaţiei Darla M.Castelli,

de la Universitatea Illinois, a evaluat condiţia fizică a 259 de elevi
de clasa a treia şi a cincea, măsurând indicele masei corporale şi
supunându-i la o probă de alergare pentru a le testa forţa
musculară. Cercetătorii au aflat că performanţa medie a unui copil
la testele de matematică şi citire erau direct corelate cu capacitatea
aerobică - adică, distanţa pe care puteau alerga.
În sprijinul ipotezei unei legături între condiţia fizică şi
pregătirea teoretică, specialistul în neuroşti­inţe Hans-Georg
Kuhn, de la Universitatea Gothenburg, din Suedia, împreună
cu colegii săi, a descoperit recent o legătură între capacitatea
aerobică şi IQ-ul adulţilor tineri. Într-un studiu publicat în
noiembrie 2009, cercetătorii au analizat rezultatele obţinute
de mai mult de un milion de bărbaţi la testele fizice şi de
inteligenţă la care au fost supuşi la înrolarea în armată, la
vârsta de 18 ani. Şi de această dată, rezultatele au arătat că o
capacitate crescută de efort cardiovascular, nu forţa
musculară, a fost asociată cu inteligenţa generală. Iar după
cercetarea altor informaţii din baza de date naţională,
cercetătorii au descoperit că o condiţie fizică bună la vârsta de
18 ani era corelată cu un nivel mai ridicat al performanţelor
academice ulterioare.
 În mai 2001, împreună cu colegii săi, psihologul
Christian Roberts de la Universitatea California,
Los Angeles, Statele Unite, a adus argumente
suplimentareîn sprijinul ideii că o condiţie fizică
bună şi succesul academic sunt legate.
Cercetătorii au testat performanţele atletice ale
1.989 de elevi din clasele a V-a, aVII-a şi a IX-a,
care urmau cursurile şcolilor din California,
cronometrând cât de repede puteau alerga (sau
merge) pe o distanţă de o milă şi măsurându-le
indicele masei corporale; apoi, cercetătorii au
corelat aceşti parametri ai condiţiei fizice cu
notele de la testele standard. Rezultatele au arătat
că elevii care au parcurs distanţa mergând într-un
timp mai mare decât standardele din California-
sau a căror BMI(Body Mass Index) se situau
deasupra valorilor standard la nivel naţional - au
avut note mai mici la testele de matematică,
citire şi gramatică comparativ cu elevii cu o
condiţie fizică superioară, chiar şi faţă de copiii
*BMI-indicele de masa ai căror părinţi aveau un nivel
educaţio­nal similar.
corporala
 PE SCURT:

**** Datorită capacităţii aerobice superioare şi cantităţii scăzute de grăsime, elevii

care au o condiţie fizică bună au şanse mai mari de a avea rezultate bune la

testele şcolare standardizate.

**** Pe lângă exerciţiile fizice regulate, perioadele scurte de mişcare, ca săritul sau

mişcări de stretching pot contribui la concentrarea atenţiei, la copii.

**** Exerciţiile ar putea energiza creierul prin creşterea nivelulului factorilor neuronali