Pe măsură ce organismul îmbătrânește, apar o serie de modificări fiziologice la nivelul
întregului sistem de organe. Deși procesul de îmbătrânire nu poate fi oprit, conștientizarea acestor schimbări și adoptarea unui stil de viață sănătos pot reduce impactul asupra stării de sănătate și pot duce la îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice. Cele trei mari categorii de vârstă sunt: Vârsta cronologică. Vârsta cronologică se bazează exclusiv pe trecerea timpului și reprezintă vârsta unei persoane măsurată în ani – exprimă ciclul de viață la care a ajuns. Vârsta cronologică are o semnificație limitată în ceea ce privește starea de sănătate. Cu toate acestea, probabilitatea de a dezvolta o afecțiune crește odată cu îmbătrânirea. Vârsta biologică. Vârsta biologică este un termen care se referă la schimbările frecvente ce se produc în organism, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Diferențele dintre vârsta biologică si vârsta cronologică sunt cauzate de stilul de viață și de evoluția stării de sănătate și a afecțiunilor medicale. Vârsta psihologică. Vârsta psihologică se bazează pe modul în care oamenii acționează, simt și gândesc. În prezent, ca urmare a afluxului mare de informații, diferența dintre vârsta psihologică și cea cronologică a crescut foarte mult. Odată cu îmbătrânirea celulară, se produc modificări funcționale și structurale la nivelul tuturor celulelor. Astfel, îmbătrânirea celulară determină lezarea ADN-ului și totodată scade și capacitatea sa de reparare. Din cauza acumulării de produse de peroxidare lipidică, scade capacitatea oxidativă. Sistemul musculo-scheletic: Oasele tind să piardă din densitatea minerală osoasă odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, rezistența oaselor scade, iar riscul de producere a fracturilor crește. Din cauza uzurii și a mișcării, cartilajul care învelește articulațiile osoase își pierde din elasticitate și poate conduce la apariția osteoartritei. Modificările produse la nivelul aparatului respirator odată cu înaintarea în vârstă apar în contextul deteriorării progresive a țesutului pulmonar, creșterea rigidității cutiei toracice și reducerea rezervei de mușchi respiratori. Modificările pulmonare produse de vârstă sunt prezente atât la nivel parenchimatos, cât și la nivelul țesutului interstițial. Sistemul cardiovascular: Îmbătrânirea fiziologică a sistemului cardiovascular constă în apariția modificărilor atât la nivel structural, cât și funcțional. La nivelul sistemului arterial, apar modificări precum rigiditate, disfuncție endotelială, care conduc la apariția modificărilor funcționale: creșterea presiunii arteriale, scăderea distensibilității arteriale, afectarea microcirculației renale. La nivelul sistemului digestiv au loc modificări morfo-funcționale care progresează odată cu vârsta. Majoritatea segmentelor tubului digestiv suferă un proces de hipotrofie involutivă, scăderea contracției musculare esofagiene, scăderea secreției de acid gastric și a evacuării conținutului gastric. În îmbătrânirea renală, rinichiul își menține capacitatea de a regla homeostazia mediului intern. Progresiv, are loc o diminuare a răspunsului la stres. Se produc modificări structurale și modificări funcționale la nivelul celulei tubulare renale și a răspunsului la factorii hemodinamici și endocrini.