Cuprins

ARGUMENT.........................................................................................................................................2

Capitolul 1. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor.......................................................................3

1.2. Contabilitatea veniturilor.............................................................................................................4

1.3. Documente justificative...............................................................................................................4
Capitolul 2. Prezentarea generalǎ a societǎții comerciale Tenmar SA............................................4

2.1. Prezentarea domeniului de activitate al firmei TENMAR SA.....................................................4

2.2. Scurt istoric al SC TENMAR SA................................................................................................4
Capitolul 3. Analiza și contabilizarea veniturilor societǎții Tenmar SA.........................................4

3.1. Monografie contabilǎ privind veniturile și cheltuielile firmei Tenmar SA.................................4

3.2. Analiza veniturilor și cheltuielilor entitǎții Tenmar SA..............................................................4
Bibliografie............................................................................................................................................4

1
 ARGUMENT

Performanțele obținute de cǎtre o întreprindere sunt informații prețioase, esențiale în

economiile bazate pe investiții private și necesare unei sfere largi de utilizatori precum investitorii,
furnizorii, clienții etc. Aceste informații despre rezultatele obținute de o întreprindere în urma
desfǎșurǎrii activitǎții sale pentru îndeplinirea obiectului sǎu de activitate, sunt cuprinse în situațiile
financiare ale societǎții.
Prin intermediul lucrǎrii de fațǎ mi-am propus analizarea în detaliu a evenimentelor ce au loc
la nivelul societǎții și a determina formarea veniturilor ce au un rol decisiv în stabilirea sensului
evoluției întreprinderii.
Am ales sǎ studiez și sǎ analizez situația veniturilor și cheltuielilor firmei Tenmar S.A.
deoarece la nivelul acestei societǎți criza economicǎ și financiarǎ se resimte puternic, acest lucru fiind
reflectat prin pierderile înregistrate în ultimii ani.
Lucrarea își propune sǎ studieze și sǎ analizeze cauzele care au influențat negativ desfǎșurarea
activitǎții firmei, iar acest lucru se realizeazǎ prin intermediul celor trei capitole cuprinse în structura
acesteia.
Primul capitol cuprinde noțiuni teoretice privind contabilitatea veniturilor și cheltuielilor
firmei precum și mecanismele înregistrǎrii acestor date în contabilitate. De asemenea sunt prezentate
documentele justificative specifice acestor înregistrǎri.
Ȋn cea de-a doua parte sunt prezentate date informative privind domeniul de activitate al
societǎții precum și evoluția acestuia atât la nivelul Uniunii Europene cât și la nivel național. Acest
capitol cuprinde și un scurt istoric al societǎții Tenmar SA precum și o scurtǎ analizǎ a principalilor
indicatori economico-financiari cum ar fi rentabilitatea, lichiditatea , solvabilitatea, etc.
Cel de-al treilea capitol reprezintǎ esența acestei lucrǎri deoarece cuprinde o monografie
contabilǎ a operațiunilor desfǎșurate de întreprindere ce genereazǎ veniturile și cheltuielile acesteia
precum și o analizǎ detaliatǎ a structurii contului de profit și pierdere.
Scopul acestei lucrǎri este de a descoperi cauzele care au dus la înrǎutǎțirea situației financiare
a firmei Tenmar SA, generând pierderile înregistrate în ultimii trei ani de activitate și modul în care
efectele crizei se reflectǎ la nivelul acestei întreprinderi.
În concluzie, prin aceastǎ lucrare doresc sǎ evidențiez importanța contabilitǎții veniturilor și
cheltuielilor, ca principali factori în determinarea profitului sau pierderii înregistrate de cǎtre societǎți
în urma desfǎșurǎrii activitǎții lor.

Capitolul 1. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor

2
 Deoarece pentru obținerea rezultatelor financiare, entitǎțile trebuie sǎ realizeze și sǎ
desfǎșoare activitǎți înscrise în obiectul lor de activitate, aceste activitǎți genereazǎ cheltuieli și apoi
venituri din care se obțin rezultate financiare.
În activitatea entitǎților se realizeazǎ, deci, o multitudine de operațiuni care angajeazǎ
cheltuieli și genereazǎ venituri. Pentru înregistrarea și calcularea cheltuielilor, respectiv a veniturilor,
sunt cuprinse în planul general de conturi mai multe conturi de cheltuieli și venituri. Pentru cheltuieli
este creatǎ clasa 6 “Conturi de cheltuieli”, iar pentru venituri clasa 7 “Conturi de venituri”.
O caracteristicǎ comunǎ a acestor conturi din clasele 6 și 7 este cǎ ele nu participǎ la stabilirea
sau evaluarea posturilor în bilanțul contabil în mod direct, ci prin intermediul rezultatelor financiare
stabilite cu ajutorul contului de rezultate ale exercițiului pentru care în clasa 1 “Conturi de capital”
este creat contul 121 “Profit sau pierdere”.1
Cheltuielile unei entitǎți patrimoniale reprezintǎ sumele sau valorile plǎtite sau de plǎtit pentru
consumurile de materii prime și materiale, pentru lucrǎrile executate și serviciile prestate, pentru plata
personalului și a altor obligații contractuale sau legale, pentru deprecierea activelor, valoarea
contabilǎ a activelor cedate, distruse sau dispǎrute.
Veniturile unei entitǎți patrimoniale reprezintǎ valorile sau sumele încasate sau de încasat din
livrǎri de bunuri, executǎri de lucrǎri, prestǎri de servicii, executǎri de obligații sau contractuale.2

1.2. Contabilitatea veniturilor

1
Moroșan Ioan, Contabilitate financiarǎ și de gestiune, Editura CECCAR, București, 2013, pag. 650
2
Moisescu Florentina, Contabilitate financiarǎ: note de curs, Universitatea “Dunǎrea de Jos”, Galați, 2008, pag. 116
3
 Scopul principal al activitǎții desfǎșurate de unitǎțile cu scop lucrativ îl constituie obținerea
și/sau vânzarea de bunuri materiale, executarea de lucrǎri și prestarea de servicii care sǎ aibǎ
desfacerea asiguratǎ. Astfel, prin vânzarea și încasarea rezultatelor obținute din activitatea de
exploatare entitǎțile realizeazǎ venituri, care servesc la acoperirea cheltuielilor efectuate. Practicarea
unei contabilitǎți de angajamente conduce la apariția veniturilor în momentul transferului de
proprietate, indiferent de data încasǎrii acestora.
Potrivit “Cadrului general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare” elaborat de
IASC/IASB, veniturile reprezintǎ creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formǎ de intrǎri sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se
concretizeazǎ în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale
acționarilor. Se încadreazǎ în noțiunea de venituri atât veniturile din activitǎți curente (din vânzǎri,
prestǎri de servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi, dividende), cât și câștigurile din
orice sursǎ. Câștigurile corespund definiției veniturilor întrucât reprezintǎ creșteri ale beneficiilor
economice, apǎrând sau nu pe parcursul derulǎrii operațiilor curente ale entitǎții, și ca atare, nu sunt
considerate o structurǎ distinctǎ.
Câștigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma cedǎrii activelor imobilizate.
Definiția veniturilor include totodatǎ și câștigurile nerealizate; de exemplu, cele rezultate din
creșterea valorii contabile a activelor imobilizate. Atunci când sunt recunoscute în contul de profit si
pierdere, câștigurile sunt prezentate, de obicei, distinct, deoarece cunoașterea existenței acestora este
importantǎ pentru procesul decizional. Câștigurile sunt prezentate, de regulǎ, la valoarea netǎ,
exclusiv cheltuielile aferente, la elementul “Alte cheltuieli de exploatare”.
Dacǎ o entitate colecteazǎ anumite sume în numele unor terțe pǎrți, inclusiv în cazul
contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintǎ venit din
activitatea curentǎ, chiar dacǎ din punct de vedere al taxei pe valoarea adǎugatǎ persoanele care
acționeazǎ în nume propriu sunt considerate cumpǎrǎtori-revânzǎtori. În aceastǎ situație, veniturile
din activitate din activitatea curentǎ sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.3
Constatǎm cǎ veniturile includ atât sumele ori valorile încasate sau de încasat din activitǎți
curente, cât și câștigurile obținute din orice alte surse.
În contabilitatea financiarǎ veniturile sunt structurate dupǎ natura activitǎții care le genereazǎ
și natura venitului, rezultând urmǎtoarele categorii: venituri din exploatare;
venituri financiare și venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare, generate de activitatea curentǎ, normalǎ a entitǎții, sunt impuse de
realizarea obiectului de activitate propriu fiecǎrei unitǎți, avȃnd un caracter de permanențǎ.
Principalele grupe de venituri din exploatare sunt:

3
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/29.10.2012 pentru aprobarea reglementǎrilor contabile conforme cu
directivele europene, cu modificǎrile și completǎrile ulterioare, paragraful 253, alin.(2)
4
 - Cifra de afaceri netǎ include: vânzǎrile de produse finite, semifabricate și produse reziduale,
veniturile din servicii prestate, studii și cercetǎri, redevențe, locații de gestiune și chirii, vânzǎrile de
mǎrfuri și veniturile din activitǎți diverse; Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este
determinatǎ, de obicei, printr-un acord între vânzǎtorul și cumpǎrǎtorul/utilizatorul activului, ținând
cont de suma oricǎror reduceri comerciale.

 Societatea înregistreazǎ în contabilitate conform documentelor justificative venituri din

vânzǎri de produse finite pe bazǎ de facturi în valoare de 1.500.000 lei

“Clienți” 4111 = % 3.917.269

701 “Venituri din 3.159.112
vânzarea
produselor finite”
4427 “TVA colectatǎ” 758.157

 Societatea înregistreazǎ contravaloarea unei lucrǎri de reparații efectuatǎ unui terț, încasatǎ în
numerar, în valoare de 3.000 lei.

“Casa în lei” 5311 = % 3.720

704 “Venituri din 3.000
servicii prestate”
4427 “TVA colectatǎ” 720

 Ulterior facturǎrii și livrǎrii, societatea acordǎ o reducere clientului în valoare de 20.000 lei.

“Reduceri comerciale 709 = 4111 “Clienți” 20.000

acordate”

- Veniturile aferente costului producției reprezentate de variația în plus (creștere) sau în minus
(reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și servicii în curs de
execuție de la sfǎrșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și serviciilor în curs de
execuție, neluând în calcul ajustǎrile pentru depreciere reflectate. Variația stocurilor de produse finite
și în curs de execuție pe parcursul perioadei reprezintǎ o corecție a cheltuielilor de producție pentru a
reflecta faptul cǎ fie producția a majorat nivelul stocurilor, fie vânzǎrile suplimentare au redus nivelul
stocurilor. Ventirule aferente costului producției în curs de execuție se înscriu, alǎturi de celelalte
venituri, în contul de profit și pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).

 Societatea are un stoc de producție în curs de execuție (evaluatǎ la costul efectiv) în valoare
de 450.000 lei:
5
 “Venituri aferente 711 = 331 “Produse în curs 450.000
costurilor stocurilor de de execuție”
produse”

- Veniturile din producția de imobilizǎri conțin informații referitoare la costul de producție al

lucrǎrilor efectuate de enitate pentru ea însǎși, care se înregistreazǎ ca imobilizǎri corporale și
necorporale.

 Se înregistreazǎ în contabilitate pe baza documentelor justificative valoare unui studiu de

dezvoltare, realizat cu efort propriu, pentru asimilarea de produse noi în valoare de 120.000:

“Cheltuieli de dezvoltare” 203 = 721 “Venituri din producția de 120.000

imobilizǎri necorporale”

- Veniturile din subvenții de exploatare sunt reprezentate de subvențiile și alte sume

nerambursabile de care beneficiazǎ entitatea pentru acoperirea diferențelor de preț la produse și
servicii subvenționate, acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții.
- Alte venituri din exploatarea curentǎ, reprezentate de: creanțe reactivate și recuperǎri de la
debitori diverși; despǎgubiri, amenzi și penalitǎți cuvenite; donații primite; venituri din cedarea
activelor și alte operații de capital; subvenții pentru investiții virate la venituri și alte venituri din
exploatare.

 Pe baza documntelor justificative se înregistreazǎ în contabilitatea firmei o valoare de încasat

privind penalitǎțile de încasat de la un client pentru achitarea cu întârziere a unei livrǎri în
valoare de 15.000 lei:

“Clienți” 4111 = 7581 “Venituri din despǎgubiri, 15.000

amenzi și penalitǎti”

 Se înregistreazǎ încasarea unei donații prin casierie în valoare de 25.000 lei, conform
documentelor justificative.

“Casa în lei” 5311 = 7582 “Venituri din 25.000

donații primite”

 Societatea vinde la licitație un mijloc de transport intern în valoare de 5.000 lei.

6
 “Debitori diverși” 461 = % 6.200
7583 “Venituri din 5.000
vânzarea
activelor și alte
operații de
capital”
4427 “TVA colectatǎ” 1.200

Veniturile financiare sunt ocazionate de desfǎșurarea activitǎții financiare a unitǎții și se

concretizeazǎ în veniturile din deținerea de imobilizǎri financiare și investiții financiare pe termen
scurt, dobânzile cuvenite pentru creanțele imobilizate deținute, prețul de vânzare al imobilizǎrilor
financiare cedate, diferența favorabilǎ dintre prețul de vânzare și valoarea contabilǎ a investițiilor pe
termen scurt cedate, diferențele favorabile de curs valutar, dobânzile cuvenite pentru împrumuturile
acordate pe termen scurt și disponibilitǎțile pǎstrate în conturile bancare, sconturile obținute de la
furnizori și alți creditori, alte venituri financiare.

 Pe baza documentelor justificative se înregistreazǎ în contabilitatea firmei dividende de

încasat pentru acțiuni deținute la entitǎțile afiliate de 70.000 lei.

“Decontǎri între 4511 = 7611 “Venituri din acțiuni deținute 70.000

entitǎțile afiliate” la entitǎțile afiliate”

 Societatea vinde un pachet de titluri imobilizate cu încasare prin cont în valoare de 47.000 lei,
conform documentelor justificative.

“Conturi la bǎnci în 5121 = 7641 “Venituri din 47.000

lei” imobilizǎri
financiare
cedate”

 În contabilitatea societǎții se înregistreazǎ diferențe favorabile de curs valutar constatate la

sfârșitul lunii iulie, afernte creanței fațǎ de un client, în valoare de 240 lei.
“Clienți” 4111 = 765 “Venituri din 240
diferențe de curs
valutar”

 Societatea încaseazǎ dobânzi aferente disponibilitǎților existente în cont, în valoare de 520 lei,
conform documentelor justificative.

“Dobânzi de încasat” 5187 = 766 “Venituri din 520

dobânzi”
7
  Societatea primește un scont în valoare de 800 lei pentru plata anticipatǎ a obligației de
80.000 lei fațǎ de un creditor.

“Debitori diverși” 461 = 767 “Venituri din 800

sconturi obținute”

Veniturile extraordinare sunt reprezentate de acele venituri care nu au legǎtura cu activitatea

curentǎ, normalǎ a unitǎții. Aceste venituri apar accidental, la intervale mari de timp, probabilitatea
de a se repeta fiind redusǎ. În aceastǎ grupǎ se includ subvențiile primite pentru acoperirea
cheltuielilor generate de producerea calamitǎților și a altor evenimente extraordinare.
Veniturile din provizioane și ajustǎri pentru depreciere sau pierderi sunt generate de anularea,
diminuarea sau consumarea provizioanelor și a ajustǎrilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare
a imobilizǎrilor și a activelor circulante. Aceste venituri sunt structurate pe cele doua segmente ale
activitǎții desfǎșurate de unitate: de exploatare și financiarǎ.

 Pe baza documentelor justificative și a rezultatelor inventarierii se înregistreazǎ în

contabilitatea firmei reducerea ajustǎrii pentru acțiunile deținute la entitǎțile afiliate în valoare
de 20.000 lei:

“Ajustǎri pentru 2961 = 7863 “Venituri financiare din ajustǎri 20.000

pierderea de valoare pentru pierderea de valoare a
la entitǎțile afiliate” imobilizǎrilor financiare”

Evideța veniturilor obținute de o unitate se asigurǎ cu ajutorul conturilor din clasa 7 “Conturi
de venituri” a cǎror funcție este de pasiv, cu excepția conturilor 709 “Reduceri comerciale acordate”,
care are funtie de activ, și a celor din grupa 71 “Venituri aferente costului producției în curs de
execuție”, care sunt bifuncționale. Aceste conturi colecteazǎ în cursul perioadei, în credit veniturile
obținute, dupǎ natura lor. Conturile din clasa 7 “Conturi de venituri” pot fi debitate, în cursul
perioadei, cu veniturile realizate din operații de participație transferate coparticipanților. La sfârșitul
perioadei, soldul acestor conturi se transferǎ asupra contului de profit și pierdere.

 La sfârșitul perioadei se preia în contul de profit și pierdere soldul creditor al conturilor de

venituri:
% = 121 “Profit și pierdere” 3.464.672
“Venituri din vânzarea 701 3.159.112

8
 produselor finite”
“Venituri din servicii prestate” 704 3.000
“Reduceri comerciale acordate” 709 20.000
“Venituri aferente costurilor 711
450.000
stocurilor de produse”
“Venituri din producția de 721 120.000
imobilizǎri necorporale”
“Venituri din despǎgubiri, 7581 15.000
amenzi și penalitǎți”
“Venituri din donații primite” 7582 25.000
“Venituri din vânzarea activelor 7583 5.000
și alte operații de capital”
“Venituri din acțiunile deținute 7611 70.000
la entitǎți afiliate”
“Venituri din imobilizǎri 7641 47.000
financiare cedate”
“Venituri din diferențe de curs 765 240
valutar”
“Venituri din dobânzi” 766 520
“Venituri din sconturi obținute” 767 800
“Venituri financiare din ajustǎri 7863 20.000
pentru pierderea de valoare a
imobilizǎrilor financiare”

1.3. Documente justificative

Înregistrarea operațiunilor economico-financiare în conturi nu este posibilǎ fǎrǎ consemnarea

acestora prealabilǎ în documente ce atestǎ înfǎptuirea lor. O cerințǎ de bazǎ a evidenței contabile o
reprezintǎ fundamentarea și justificarea tuturor informațiilor contabile pe baza de document de
evidențǎ. Fǎrǎ procedeul documentǎrii celelalte procedee de evaluare, calculație și înregistrare în
conturi nu s-ar putea înfǎptui.4
Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale
de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice, instituţiile publice,
asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care
desfăşoară activităţi producătoare de venituri, subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în
străinătate sau în România, prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, consemnează
operaţiunile economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative, pe baza
cărora se fac înregistrări în contabilitate (jurnale, fişe şi alte documente contabile, după caz).
Documentele contabile: jurnale, fişe etc., care servesc la prelucrarea, centralizarea şi
înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele justificative, întocmite
manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă

4
Isai Violeta, Contabilitate financiarǎ, Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ, București, 2003, pag. 48
9
elemente cu privire la: felul, numărul şi data documentului justificativ; sumele corespunzătoare
operaţiunilor efectuate; conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare; semnăturile pentru
întocmire şi verificare, după caz.
Cele mai semnificative documente justificative folosite de agenții economici pentru
reflectarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor financiare sunt: bonurile de consum, situații de
lucrǎri, state de platǎ a salariilor, dispoziții de platǎ, deconturi de cheltuieli, contracte de donație, de
sponsorizare, contracte de împrumut bancar, prospecte de emisiune, facturi, avize de însoțire,
borderou de predare-primire, ordine de platǎ, chitanțe, declarații de încasare, note de transfer-predare
primire.
Pot fi considerate documente de evidețǎ operativǎ a veniturilor și cheltuielilor: rapoartele
zilnice de fabricație, centralizatorul produselor realizate, borderou de încasǎri, jurnalul de vânzǎri,
jurnalul de cumpǎrǎri.5
Bonul de consum este un formular tipizat fǎrǎ regim special (Cod 14-3-4A). Document care
justificǎ eliberarea din magazie a unui material ce va intra in procesul de producție. Format 1/2 A4,
tipǎrite pe ambele fețe, în blocuri a 100 de file. Servește ca document de eliberare din magazie pentru
consumul materialelor, document justificativ de scǎdere din gestiune și document justificativ de
înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.
Se întocmește în douǎ exemplare, pe mǎsura lansǎrii, respectiv eliberǎrii materialelor din
magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de
producție și a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitații, care solicitǎ materiale
pentru a fi consumate. Bon de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii
tehnicii de calcul.
Statul de salarii este un formular tipizat fǎrǎ regim special(Cod 14-5-1 si Cod 14-5-1/a).
Tablou unde sunt înscrise drepturile bǎnești ale salariaților unei unitǎți, tipǎrit pe o singurǎ fațǎ, în
blocuri a 100 de file. Servește ca document pentru calculul drepturilor banești cuvenite salariaților,
precum si al contribuțiilor și al altor sume datorate și document justificativ de înregistrare în
contabilitate.
Se întocmește în douǎ exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor
de evidențǎ a muncii si a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor
individuale pentru muncitorii salarizați în acord etc., a evidenței și a documentelor privind reținerile
legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnǎ, certificatelor medicale și se semneazǎ,
pentru confirmarea exactitǎții calculelor, de cǎtre persoana care determinǎ salariul cuvenit și
întocmește statul de salarii.
Pentru centralizarea la nivelul unitǎții a salariilor si a elementelor componente ale acestora,
inclusiv a reținerilor, se utilizeazǎ aceleași formulare de state de salarii.
5
Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar – contabile
10
 Plațile fǎcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidǎrile, îndemnizațiile de
concediu etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumǎ a salariilor
calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivǎ.
Dispoziție de încasare / plata cǎtre casierie este un formular tipizat fǎrǎ regim special(Cod
14-4-4). Format A6 și A5, tipǎrite pe ambele fețe, în blocuri a 100 de file. Servește ca dispoziție
pentru casierie, în vederea achitǎrii în numerar a unor sume, potrivit dispozițiilor legale, inclusiv a
avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum și a diferenței de încasat de cǎtre titularul
de avans în cazul justificǎrii unor sume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale
etc., dispoziție pentru casierie, în vederea încasǎrii în numerar a unor sume care nu reprezinta venituri
din activitatea de exploatare, potrivit dispozițiilor legale, document justificativ de înregistrare în
registrul de casǎ și în contabilitate, în cazul plaților în numerar efectuate fǎrǎ alt document
justificativ.
Factura este un document cu regim special care atestǎ transferul proprietǎții unui bun cǎtre o
persoana juridicǎ. Odata cu intrarea României în Uniunea Europeanǎ, din 1 ianuarie 2007 regimul
facturilor fiscale s-a schimbat, fiind valabile reglementarea stabilitǎ de art.155 Cod Fiscal referitoare
la facturi.
Se emite obligatoriu de cǎtre firmele înregistrate în România în scopuri de TVA atât pentru
evidențierea TVA colectatǎ cât și pentru înregistrarea veniturilor aferente livrǎrilor de bunuri și
prestǎrilor de servicii.
Factura se emite și pentru situațiile în care nu existǎ obligația colectǎrii TVA, cum ar fi de
exemplu, operațiunile de livrǎri de bunuri si prestǎri de servicii scutite cu drept de deducere a TVA,
scutite fǎrǎ drept de deducere a TVA sau neimpozabile în România.
Decontul de cheltuieli este un formular tipizat fǎrǎ regim special (pentru deplasǎri externe -
Cod 14-5-5). Format A4, tipǎrit pe ambele fețe, în blocuri a 100 de file. Servește ca document pentru
decontarea de cǎtre titularul de avans a cheltuielilor efectuate (în valutǎ și în lei), cu ocazia deplasǎrii
în strǎinǎtate, document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans,
document justificativ de înregistrare în registrul de casǎ (în valuta) și în contabilitate.
Se intocmește într-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile efectuate pe întreaga
duratǎ a deplasǎrii.
Chitanta este un act scris prin care se dovedește primirea unei sume de bani. Chitanța
reprezintǎ documentul cel mai des utilizat de cǎtre agenții economici. Chitanța mai poate fi definitǎ și
ca un document având valoare contabilǎ, emis cu ocazia vânzǎrilor produselor sau prestǎrii serviciilor
cu plata în numerar. Chitanța trebuie sǎ includǎ în preț și TVA -ul aferent.

11
 Emiterea unei chitanțe justificǎ automat primirea unei sume de bani in numerar de cǎtre
emitent. Chitanța reprezintǎ la fel ca și factura un document primar pe baza cǎruia se înregistreazǎ o
operațiune contabilǎ.
Ordinul de plata este un titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator),
adresat bǎncii care gestioneazǎ depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicitǎ bǎncii
sǎ plǎteascǎ o anumitǎ sumǎ de bani unei alte persoane, denumitǎ beneficiar. Ordinul de plata este
revocabil, plata putând fi sistata de cǎtre ordinator, în orice moment. Ordinul de plata poate fi letric,
când plata se efectueaza pe baza unei scrisori adresate bǎncii, și telegrafic, când banca realizeazǎ
ordinul de platǎ pe baza unui telefon sau fax. De asemenea, ordinul de platǎ poate fi și electronic,
realizat pe internet, online, prin intermediul site-urilor bǎncilor. În funcție de documentele date de
beneficiar, ordinul de platǎ poate fi simplu, când suma este încasatǎ de la banca pe baza unei chitanțe
eliberate de beneficiar, și documentar, când beneficiarul trebuie sa prezinte bǎncii și documentele
care atestǎ livrarea mǎrfurilor sau prestarea de servicii.O platǎ dintr-un cont la bancǎ se face în baza
unui ordin de plata.
Avizul de însoțire a mǎrfii este documentul ce însoțește mǎrfurile pe timpul transportului,
dacǎ factura de livrare este întocmitǎ ulterior.
Avizul de însoțire a mǎrfii stǎ la baza întocmirii facturii și însoțește marfa pe tot parcursul
transportului mǎrfii. Avizul de însoțire a mǎrfii se folosește și în cazul transferului valorilor materiale
de la o gestiune la alta ale aceleiași firme aflate în zone diferite. Totodata reprezintǎ un document de
primire în gestiunea clientului.
Avizul de însoțire a mǎrfii poate fi definit și ca un document de încǎrcare respectiv descǎrcare
a gestiunii . Avizul poate fi întocmit și în momentul în care se transportǎ marfa în cadrul aceleiași
unitǎți , dar între subunitǎți diferite , cât și în momentul în care se trasnportǎ marfa de la furnizor la
client.
Avizul de însoțire se va arhiva în funcție de caz, adicǎ poate fi arhivat la furnizor, la unul din
compartimentele "desfacere" sau "financiar-contabil" sau la cumpǎrǎtor la departamentul "financiar-
contabil".
Contractul de donație este un contract solemn, unilateral și cu titlu gratuit prin care una din
pǎrți, numitǎ donator, cu intenție liberalǎ își micșoreazǎ în mod actual și irevocabil patrimoniul sǎu cu
un drept (real sau de creanțǎ), mǎrind patrimoniul celeilalte pǎrți, numitǎ donatar, cu același drept,
fǎrǎ a urmǎri sǎ primeascǎ ceva în schimb. Dupǎ cum rezultǎ din aceasta definiție, ceea ce
caracterizeazǎ donația este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul fǎrǎ echivalent, cu intenția
de a face o donație. Aceastǎ intenție, concretizatǎ în încheierea contractului în forma și în condițiile
prevǎzute de lege, justificǎ marirea unui patrimoniu în detrimentul altuia, constituind cauza ei.
Precizǎm, de asemenea, cǎ donația - ca varietate a contractelor cu titlu gratuit - reprezintǎ o

12
liberalitate, deoarece are ca efect micșorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat, spre deosebire
de contractele dezinteresate, prin care nu se micșoreazǎ patrimoniul celui care procurǎ altuia un folos,
motiv pentru care acestea din urmǎ nu sunt supuse regulilor de fond și de formǎ prevǎzute pentru
donații.
La organizarea contabilitǎții financiare a veniturilor și cheltuielilor se ține seama de unele
dintre principiile de organizare a contabilitǎții: principiul independenței exercițiului, principiul
necompensǎrii, principiul prudenței, principiul rezultatului sau principiul conectǎrii cheltuielilor la
venituri.
Principiul independenței exercițiului presupune cǎ întreprinderea ține cont de toate veniturile
și cheltuielile aferente exercițiului pentru care se face raportarea, indiferent de data încasǎrii
veniturilor sau a plǎții cheltuielilor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare și consum, iar a
veniturilor în momentul obținerii și realizǎrii lor, face din contabilitatea financiarǎ o contabilitate de
angajamente. Aceasta mǎsoarǎ profitul ca diferențǎ între venituri și cheltuieli.
Principiul necompensǎrii presupune evaluarea și înregistrarea elementelor de activ, de datorie,
a veniturilor și cheltuielilor în contabilitate separat și interzice întreprinderilor sǎ efectueze
compensǎri între acestea, asigurându-se în acest fel transparența informației. Întreprinderile care
aplicǎ IFRS-urile pot compensa veniturile și cheltuielile dacǎ, prin excepție, aceasta este cerutǎ sau
permisǎ de un standard.
Principiul prudenței impune ca valoarea oricǎrui element sǎ fie determinatǎ ținând cont, în
special, de urmǎtoarele aspecte: luarea în considerare, în cadrul situațiilor financiare, numai a
profiturilor recunoscute pânǎ la închiderea exercițiului financiar; luarea în considerare a tuturor
obligațiilor previzibile și a pierderilor potențiale care apar în cursul exercițiului încheiat sau pe
parcursul unui exercițiu anterior, chiar dacǎ asemenea obligații sau pierderi apar între data încheierii
exercițiului financiar și data întocmirii bilanțului; luarea în considerare a tuturor ajustǎrilor de valoare
datorate deprecierilor, indiferent dacǎ exrcițiul financiar se încheie cu profit sau pierdere.
Principiul conectǎrii cheltuielilor la venituri presupune asocierea cheltuielilor angajate cu
veniturile obținute. Este aplicabil doar în contabilitǎțile de tip dinamic, care au ca obiectiv principal
mǎsurarea performanțelor întreprinderii. În acest scop, este necesar sǎ se determine costul activelor
utilizate în activitatea întreprinderii și sǎ fie repartizat pe toatǎ durata de utilizare a activelor
respective. De asemenea, costurile trebuie înscrise în cheltuieli odatǎ cu recunoașterea veniturilor.
Prezența principiilor în contabilitate, în general, și în ceea ce previște rezultatul, în particular,
oferǎ avantaje majore precum: contribuie la ameliorarea practicii contabile deoarece permite
soluționarea cazurilor complexe care necesitǎ înterpretǎri și opțiuni; oferǎ posibilitatea soluționǎrii de

13
cazuri noi; evitǎ o reglementare foarte abundentǎ a tuturor cazurilor posibile și asigurǎ transparența
informației contabile.6

Capitolul 2. Prezentarea generalǎ a societǎții comerciale Tenmar SA

2.1. Prezentarea domeniului de activitate al firmei TENMAR SA

Conform statutului societǎții, SC TENMAR SA desfǎșoarǎ urmǎtoarele activitǎți principale:
 Producerea și comercializarea berii, malțului, derivatelor și produselor secundare;
 Producerea și comercializarea bǎuturilor rǎcoritoare;
 Alte activitǎți stabilite și detaliate prin statutul societǎții.
Activitǎțile prestate de societatea comercialǎ TENMAR SA fac parte din sectorul industriei
alimentare, ramurǎ a industriei prelucrǎtoare.

2.2. Scurt istoric al SC TENMAR SA

Societatea comercialǎ Tenmar SA este o societate cu capital integral privat provenitǎ din fosta
fabricǎ de bere din Galați, denumitǎ dupǎ anul 1990 SC Malț bere SA. La data de 8 mai 1998,
societatea Brouwerij Tenmar, cu sediul în Bocholt, Belgia a cumpǎrat pachetul de acțiuni deținut de
Fondul Proprietǎții de Stat (FPS) la SC Malț bere SA. În 29 august 1998, Adunarea Generalǎ a
Acționarilor societǎții a hotǎrât mǎrirea capitalului social și schimbarea numelui societǎții în
“Tenmar” SA și s-a înființat pe data de 4 septembrie 1998.
SC Tenmar SA cu sediul în Galați, strada Grigore Ventura nr.11, este un important producǎtor
și importator belgian de bere de dimensiuni medii pe piațǎ. Distibuie la nivel național prin
distribuitori autorizați și magazine tip Super/Hypermarket (miniMax Discount, Billa România, Plus,
Cora, Kufland) cât și la nivel internațional. Dacǎ în trecut exportau bere în SUA, Coreea de Sud,
Japonia și Australia, în prezent, singura marcǎ exportatǎ din portofoliul filialei locale Tenmar este
berea fǎrǎ alcool Driver, principala destinație de export a acesteia fiind Egiptul.

Volumul total de bere din producția proprie livrat de cǎtre SC Tenmar SA pe piața internǎ în
cursul anului 2011 a fost de 196.979,13 Hl, la care se adaugǎ cca. 2.470,19 Hl de Driver fǎrǎ alcool.
În anul 2011 nu s-au livrat cantitǎți de bere la export. Conform cifrelor prezentate mai sus se constatǎ
o menținere a volumului vânzǎrilor societǎții în 2011 fațǎ de 2010 în capacitatea declaratǎ, nefiind

6
Popa Adriana – Florina, Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului ȋntreprinderii, Editura CECCAR, București, 2014, pag.
177
14
realizate investiții. Având în vedere volumele totale vândute în 2011, SC Tenmar SA a înregistrat o
cotǎ de piațǎ de cca. 1,52%. Aceasta evoluție s-a realizat pe fondul menținerii pieței berii la nivelul
anului 2010 la cca. 17 milioane Hl.

Capitolul 3. Analiza și contabilizarea veniturilor societǎții Tenmar SA

3.1. Monografie contabilǎ privind veniturile și cheltuielile firmei Tenmar SA

15
 În luna decembrie 2014 societatea înregistreazǎ în contabilitate urmǎtoarele operațiuni
economice:
1. La data de 01.12.2014, conform Planului de amortizare se înregistreazǎ cheltuiala cu amortizarea
instalațiilor tehnice aferentǎ lunii în valoarea de 109.735 lei.

“Cheltuieli de 6811 = 2813 “Amortizarea 109.735

exploatare privind instalațiilor
amortizarea tehnice”
imobiliǎrilor”

2. Conform facturii fiscale nr. 213 din data de 02.12.2014 emisǎ de Bardeau Holding România SRL
se înregistreazǎ achiziția de materii prime (orz, hamei, drojdie) în valoare de 210.400 lei, TVA 24%.

% = 401 “Furnizori” 663.844

“Materii prime” 301 535.358
“TVA deductibilǎ” 4426 128.486

3. Conform Facturii fiscale nr. 219 din data de 02.12.2014 emisǎ de Data Sab Impex SRL Galați, se
înregistreazǎ achiziția de motorinǎ în valoare de 165.040 lei, TVA 24%.

% = 401 “Furnizori” 83.091

“Combustibili” 3022 67.009
“TVA deductibilǎ” 4426 16.082

4. Conform Bonului de consum nr. 16 din data de 03.12.2014, se dau în consum materiile prime (orz,
hamei, drojdie), în valoare de 210.400 lei.

“Cheltuieli cu 601 = 301 “Materii prime” 1.235.358

materiile prime”

5. Conform Bonului de consum nr. 17 din data de 03.12.2014 se dǎ în consum motorina achiziționatǎ
la preț de 165.040 lei.

“Cheltuieli privind 6022 = 3022 “Combustibili” 67.009

combustibilii”

6. Conform Ordinului de platǎ nr. 510 din data de 04.12.2014 se înregistreazǎ plata furnizorului de
materii prime Bardeau Holding România SRL în sumǎ de 260.896 lei.

16
 “Furnizori” 401 = 5121 “Conturi la bǎnci 1.531.844
în lei”

7. Conform Ordinului de platǎ nr. 511 din data de 04.12.2014 se achitǎ factura de combustibili
primitǎ de la Data Sab Impex SRL în valoare de 204.649 lei.

“Furnizori” 401 = 5121 “Conturi la bǎnci 83.091

în lei”

8. Conform Notei contabile nr. 577 din data de 06.12.2014 societatea decide casarea unui mijloc de
transport, din care recupereazǎ piese de schimb cu o valoare de 1.000 lei.

“Alte venituri din

“Piese de schimb” 3024 = 7588 1.000
exploatare”

9. Se dau în consum piesele de schimb obținute din casarea mijlocului de transport în valoare de
1.000 lei conform Bonului de consum nr. 580 din data de 06.12.2014.

“Cheltuieli privind “Piese de

6024 = 3024 1.000
piesele de schimb” schimb”

10. La data de 03.12.2014 societatea achiziționeazǎ materii prime care sunt trasnsportate de o firmǎ
specializatǎ. Conform Facturii fiscale nr. 321 din data de 07.12.2014 se înregistreazǎ costul aferent
transportului facturat la 600 lei, TVA 24%.

% = 401 “Furnizori” 744

“Cheltuieli cu
624 600
transportul de bunuri”
“TVA deductibilǎ” 4426 144

11. Conform Facturii fiscale nr. 5412 , din data de 08.12.2014 se înregistreazǎ cheltuiala
privind cursurile pentru formarea profesionalǎ a cinci angajați a cǎror contravaloare este de 2.250 lei,
TVA 24%.

% = 401 “Furnizori” 2.790

“Alte cheltuieli cu
serviciile executate 628 2.250
de terți”

17
“TVA deductibilǎ” 4426 540

12. Conform Chitanței nr. 162, din data de 08.12.2014 se înregistreazǎ plata facturii aferente
cursurilor pentru formarea profesionalǎ a angajaților în valoare de 2.790 lei.

“Furnizori” 401 = 5311 “Casa în lei” 2.790

13. La data de 10.12.2014 se înregistreazǎ conform Chitanței nr. 161 cheltuieli cu o reclamǎ TV în
valoare de 5.000 lei, TVA 24%, achitatǎ prin casierie.

% = 5311 “Casa în lei” 8.680

“Cheltuieli de
protocol, reclamǎ și 623 7.000
publicitate”
“TVA deductibilǎ” 4426 1.680

14. Conform documentelor justificative se înregistreazǎ în contabilitate valoarea unui studiu de

dezvoltare, realizat cu efort propriu, pentru asimilarea de produse noi în valoare de 97.000 lei.
“Venituri din
“Cheltuieli de producția de
203 = 721 97.000
dezvoltare” imobilizǎri
necorporale”

15. Pe baza Ordinului de deplasare din data de 12.12.2014 se acordǎ avans unui salariat pentru
deplasare în interes de serviciu, justificat la nivelul sumei de 700 lei.

“Cheltuieli cu
“Avansuri de
deplasǎri, detașǎri și 625 = 542 700
trezorerie”
transferǎri”

16. Conform Facturii fiscale nr. 5412 din data de 13.12.2014 se înregistreazǎ reparația unui utilaj
tehnologic, la cost facturare 2.500 lei, TVA 24%.

% = 401 “Furnizori” 3.100

“Cheltuieli cu 611 2.500
întreținerea și
reparațiile”
“TVA deductibilǎ” 4426 600

18
17. La data de 13.12.2014, conform Chitanței nr. 160, se achitǎ cu numerar factura pentru reparația
utilajului în valoare de 3.100 lei.

“Furnizori” 401 = 5311 “Casa în lei” 3.100

18. Conform Facturii fiscale nr. 35154 din data de 15.12.2014, primitǎ de la SC Romtelcom SA se
înregistreazǎ cheltuiala cu telefonia fixǎ în valoare de 650 lei, TVA 24%.

% = 401 “Furnizori” 806

“Cheltuieli poștale și
taxe de 626 650
telecomunicații”
“TVA deductibilǎ” 4426 156

19. La data de 15.12.2014, se înregistreazǎ plata facturii de telefonie fixǎ conform Chitanței nr. 621
din data de 15.12.2014, în valoare de 806 lei.

“Furnizori” 401 = 5311 “Casa în lei” 806

20. Conform Facturii fiscale nr. 84694 din data de 16.11.2014 primitǎ de la furnizorul Electrica SA se
înregistreazǎ consumul de energie electricǎ în valoare de 180.600 lei, TVA 24%.

% = 401 “Furnizori” 223.944

“Cheltuieli privind 605 180.600
energia și apa”
“TVA deductibilǎ” 4426 43.344

21. La data de 16.11.2014, conform Ordinului de platǎ nr. 513 se înregistreazǎ achitarea facturii
energiei electrice în valoare de 223.944 lei.

“Furnizori” 401 = 5121 “Conturi la bǎnci 222.944

în lei”

22. Conform Raportului de producție, în data de 17.12.2014 se obțin produse finite la nivelul prețului
standard de 1.200.000 lei. Se înregistreazǎ încǎrcrea gestiunii cu produse finite conform
documentului de predare la magazie.

19
 “Venituri
aferente
“Produse finite” 345 = 711 costurilor 1.200.000
stocurilor de
produse”

23. Conform extrasului de cont nr. 545 din data de 17.12.2014 se înregistreazǎ comisioanele reținute
de Raiffeisen Bank pentru serviciile din cursul lunii precedente în valoare de 120 lei.

“Cheltuieli cu
“Conturi la bǎnci
serviciile bancare și 627 = 5121 120
în lei”
asimilate”

24. Conform Facturii fiscale nr. 211 din data de 18.12.2014 se achiziționeazǎ ambalaje în valoare de
350.000 lei, TVA 24% de la furnizorul Remplast SRL Galați.

% = 401 “Furnizori” 434.000

“Ambalaje” 381 350.000
“TVA deductibilǎ” 4426 84.000

25. Se înregitreazǎ plata facturii primite de la Remplast SRL, pe baza Ordinului de platǎ nr. 512 din
data de 19.12.2014 în valoare de 434.000 lei.

“Furnizori” 401 = 5121 “Conturi la bǎnci 434.000

în lei”

26. Conform Bonului de consum nr. 18 din data de 19.12.2014 se înregistreazǎ darea în folosințǎ a
ambalajelor achiziționate anterior în valoare de 350.000 lei.

“Cheltuieli privind ambalajele” 608 = 381 “Ambalaje” 350.000

27. La data de 20.12.2014, conform Facturii fiscale nr. 215 din data de 20.11.2014 clientul Cipolino
SRL este trecut în categoria clienților incerți datoritǎ neîncasǎrii creanței în valoare de 12.070 lei la
scadențǎ.

“Clienți incerți” 4118 = 4111 “Clienți” 12.070

“Cheltuieli privind 6814 = 491 “Ajustǎri pentru 12.070

ajustǎrile pentru deprecierea
deprecierea activelor creanțelor clienți”

20
 circulante”

28. Conform Notei contabile nr. 598 din data de 21.12.2014 se înregistreazǎ o valoare de încasat
privind penalitǎțile de încasat de la un client pentru achitarea cu întârziere a unei livrǎri în valoare de
7.000 lei.

“Venituri din
despǎgubiri,
“Clienți” 4111 = 7581 7.000
amenzi și
penalitǎți”

29. Se înregistreazǎ pe baza Chitanței nr. 356 din data de 23.12.2014 încasarea unei donații prin
casierie în valoare de 3.000 lei.

“Venituri din
“Casa în lei” 5311 = 7582 3.000
donații primite”

30. Conform Chitanței nr. 163, din data de 23.12.2014 se înregistreazǎ plata unor amenzi și penalitǎți
în valoare de 2.550 lei, prin casieria unitǎții Tenmar SA.

“Despǎgubiri,
6581 = 5311 “Casa în lei” 2.550
amenzi, penalitǎți”

31. Conform Extrasului de cont nr. 4521, din data de 24.12.2014, se înregistreazǎ plata dobânzii
aferente datoriilor la creditele acordate de BRD GSG Galați în sumǎ de 38.683 lei.

“Cheltuieli privind “Conturi curente

666 = 5121 38.683
dobânzile” la bǎnci în lei”

32. Conform Facturii fiscale nr. 2555, din data de 25.12.2014 se înregistreazǎ vânzarea cǎtre Selgros
Cash&Carry SRL a produselor finite (bere și bǎuturi rǎcoritoare), în valoare de 264.272 lei, TVA
24%.

“Clienți” 4111 = % 327.697

“Venituri din
701 vânzarea 264.272
produselor finite”
4427 “TVA colectatǎ” 63.425

21
 33. Conform Bonului de consum nr. 1244 din data de 25.12.2014 se descarcǎ gestiunea de produse
finite vândute la cost de 264.272 lei.

“Venite aferente costurilor

711 = 345 “Produse finite” 6.554
stocurilor de produse”

34. Conform Facturii fiscale nr. 2555 din data de 25.12.2014 se înregistreazǎ o reducere de 6.554 lei
acordatǎ clientului Selgros Cash&Carry SRL pentru produsele finite achiziționate în valaore de
327.697 lei.

“Reduceri comerciale
709 = 4111 “Clienți” 6.554
acordate”

35. La data de 28.12.2014, conform Statului de salarii se înregistreazǎ salariile datorate angajaților în
sumǎ de 250.000 lei.

“Cheltuieli cu 641 = 421 “Personal-salarii 250.000

salariile datorate”
personalului”

36. Conform contractului încheiat, pentru plata facturii înainte de termen cu 10 zile, se înregistreazǎ
acordarea scontului de 5%, în valoare de 6.000 lei, clientului Minimax Discount SRL.

“Cheltuieli privind
667 = 4111 “Clienți” 6.000
sconturile”

37. La data de 29.12.2014 se înregistreazǎ plata salariilor prin casieria unitǎții, conform chitanței nr.
159, în valoare de 250.000 lei.

“Personal – salarii 421 = 5311 “Casa ȋn lei” 250.000

datorate”

38. La data de 30.12.2014, conform adeverinței se înregistreazǎ contribuțiile angajatorului privind

asigurǎrile și protecția socialǎ.

“Cheltuieli privind 6451 = 4311 “Contribuția 52.000

22
 contribuția unitǎții la unitǎții la
asigurǎrile sociale” asigurǎrile
sociale
“Alte cheltuieli privind 6458 = 4381 “Alte datorii 2.125
asigurǎrile și protecția sociale”
socialǎ”
“Contribuția unitǎții la 6452 = 4371 “Contribuția 1.250
ajutorul de șomaj” unitǎții la fondul
de șomaj”
“Contribuția 6453 = 4313 “Contribuția 13.000
angajatorului pentru angajatorului
asigurǎrile sociale de pentru asigurǎrile
sǎnǎtate” sociale de
sǎnǎtate”
“Contribuția la fondul 6451 = 4311 “Contribuția 375
de accidente și boli unitǎții la
profesionale” asigurǎrile
sociale”
“Alte cheltuieli privind 6458 = 447 “Fonduri speciale 625
asigurǎrile și protecția – taxe și
socialǎ” vǎrsǎminte”
“Cheltuieli cu alte 635 = 447 “Fonduri 1.875
impozite, taxe și speciale, taxe și
vǎrsǎminte asimilate” vǎrsǎminte”

39. Conform Ordinului de platǎ nr.1154 din data de 30.12.2014 se înregistreazǎ impozitul pe clǎdiri și
se plǎtește contravaloarea impozitului de 5.000 lei prin virament bancar.
“Alte impozite,
“Cheltuieli cu alte
taxe și
impozite, taxe și 635 = 446 5.000
vǎrsǎminte
vǎrsǎminte asimilate”
asimilate”

“Alte impozite, taxe

“Conturi la
și vǎrsǎminte 446 = 5121 5.000
bǎnci”
asimilate”

40. Conform Facțurii fiscale nr. 6477 din data de 30.12.2014 se înregistreazǎ primirea unui
scont în valoare de 2.500 lei pentru plata anticipatǎ a obligației fațǎ de furnizorul Bardeau Holding
România SRL.
“Furnizori” 401 = 767 “Venituri din 2.500
23
 sconturi
obținute”

41. Conform Notei contabile nr. 241 din data de 31.12.2014 se înregistreazǎ închiderea conturilor de
cheltuieli pentru luna decembrie 2014.

12
“Profit sau pierdere” = % 1.771.561
1
601 “Cheltuieli cu materiile prime” 663.844
“Cheltuieli privind
6022 67.009
combustibilii”
608 “Cheltuieli privind ambalajele” 350.000
“Cheltuieli privind energia și
605 180.600
apa”
“Cheltuieli cu salariile
641 250.000
personalului”
“Contribuția unitǎții la
6451 52.375
asigurǎrile sociale”
“Alte cheltuieli privind
6458 2.750
asigurǎrile și protecția socialǎ”
“Contribuția unitǎții pentru
6452 1.250
ajutorul de șomaj”
“Contribuția angajatorului
6453 pentru asigurǎrile sociale de 13.000
sǎnǎtate”
“Cheltuieli cu alte impozite,
635 6.875
taxe și vǎrsǎminte asimilate”
“Cheltuieli privind amortizarea
6811 109.735
imobilizǎrilor”
“Cheltuieli de exploatare privind
6814 ajustǎrile pentru deprecierea 12.070
activelor circulante”
“Cheltuieli cu întreținerea și
611 2.500
reparațiile”
“Cheltuieli de protocol, reclamǎ
623 7.000
și publicitate”
“Cheltuieli cu transportul de
624 600
bunuri și personal”
“Cheltuieli cu deplasǎri, detașǎri
625 700
și transferuri”
“Cheltuieli poștale și taxe de
626 650
telecomunicații”
“Cheltuieli cu serviciile bancare
627 120
și asimilate”
“Alte cheltuieli cu serviciile
628 2.250
executate de terți”
“Despǎgubiri, amenzi și
6581 2.550
penalitǎți”
666 “Cheltuieli privind dobânzile” 38.683
667 “Cheltuieli privind sconturile 6.000
24
 acordate”
“Cheltuieli privind piesele de
6024 1.000
schimb”

42. Conform Notei contabile nr. 242 din data de 31.12.2014 se înregistreazǎ închiderea conturilor de
venituri pentru luna decembrie 2014.

“Profit sau
% = 121 1.297.391
pierdere”
“Reduceri comerciale
709 6.554
acordate”
“Venituri aferente
costurilor stocurilor de 711 1.193.446
produse”
“Alte venituri de
7588 1.000
exploatare”
“Venituri din producția
de imobilizǎri 721 97.000
necorporale”
“Venituri din
despǎgubiri, amenzi și 7581 7.000
penalitǎți”
“Venituri din donații
7582 3.000
primite”
“Venituri din sconturi
767 2.500
obținute”

3.2. Analiza veniturilor și cheltuielilor entitǎții Tenmar SA

Contul de profit și pierdere, destinat evaluǎrii performanței entitǎții, permite stabilirea

rezultatului final al activitǎții întreprinderii – profitul sau pierderea – prin comensurarea veniturilor cu
cheltuielile grupate dupǎ naturǎ pe tipuri de activitǎți: de exploatare, financiare, extraordinare.

Tabelul 3.1. Evoluția veniturilor și cheltuielilor societǎții în perioada 2012 – 2014

Indicatori 2012 2013 2014
Cheltuieli totale 29.014.302 27.343.086 33.102.008
Venituri totale 21.661.499 24.094.526 32.113.711
Ponderea
cheltuielilor totale 133,94% 113,48% 103%
ȋn venituri totale
Prelucrare de cǎtre autor dupǎ situațiile financiare ale societǎții Tenmar SA
Veniturile întreprinderii reprezintǎ sumele încasate sau de încasat în nume propriu din
activitǎți curente, câștigurile din orice alte surse, și sunt evidențiate cu ajutorul conturilor din clasa 7.
Veniturile din exploatare cuprind veniturile realizate din vȃnzarea de produse și mǎrfuri,
executǎri de lucrǎri și prestǎri de servicii, veniturile din variația stocurilor de produse și producție în

25
costuri în plus (creștere) sau în minus (reducere) de la sfârșitul perioadei fațǎ de începutul perioadei,
veniturile din producția de imobilizǎri, care reprezintǎ costul lucrǎrilor și cheltuielilor efectuate de
entitate pentru ea însǎși (care se înregistreazǎ ca active imobilizate), veniturile din subvenții de
exploatare și alte venituri din exploatarea curentǎ (din creanțe recuperate și alte venituri din
exploatare).
Veniturile financiare includ veniturile din imobilizǎri financiare, din investiții financiare pe
termen scurt, din creanțe imobilizate, din investiții financiare cedate, din dobânzi, din diferențe de
curs valutar, din sconturi primite în urma unor reduceri financiare și alte venituri financiare.
Veniturile extraordinare provin din alte activitǎți nelegate de activitatea curentǎ: despǎgubiri,
daune pretinse în urma unor calamitǎți.

Tabelul 3.3. Structura veniturlor societǎții Tenmar SA

Venituri 2012 2013 2014
Venituri din exploatare, din
21.620.557 22.535.227 30.547.043
care:
Venituri din producția vândutǎ 17.674.882 22.768.094 29.120.182
Venituri din vânzarea mǎrfurilor - - -
Rabaturi, reduceri comerciale - -62.747 -31.575
Venituri din subvenții - - -
Venituri din variația stocurilor 2.054.225 -232.810 1.363.877
Alte venituri din exploatare 1.891.450 62.690 94.559
Venituri financiare 40.942 1.559.299 1.566.668
Venituri din dobânzi 722 5 687
Venituri din diferențe de curs 40.220 1.559.294 1.565.981
Venituri extraordinare - - -
Total venituri 21.661.499 24.094.526 32.113.711
Prelucrare de cǎtre autor dupǎ situațiile financiare ale societǎții Tenmar SA

În perioada analizatǎ, 2012 – 2014, observǎm o creștere continuǎ a veniturilor din activitatea
de exploatare în valoare de 8.926.486 lei, atingând în anul 2014 valoare de 30.547.043 lei. Creșterea
veniturilor din exploatare este înfluențatǎ de veniturile din producția vândutǎ, acestea acoperind cea
mai mare parte a veniturilor din exploatare.
Veniturile financiare au înregistrat o creștere de1.525.726 lei în perioada 2012 – 2014,
ajungând la valoare de 1.566.668 lei, volumul acestora fiind înfluențat în principal de veniturile din
diferențele de curs valutar. În perioada analizatǎ nu au fost înregistrate venituri extraordinare.
Dacǎ se urmǎrește corelația între venituri și cheltuieli, se constatǎ cǎ nu toate cheltuielile
genereazǎ venituri: numai cheltuielile de exploatare se coreleazǎ direct cu veniturile din exploatare;
cheltuielile financiare nu au ca rezultat obținerea de venituri financiare. Unele cheltuieli financiare,
cum sunt cele cu dobânzile plǎtite pentru creditele primite, trebuie corelate cu veniturile din

26
exploatare, în vederea evaluǎrii riscului financiar. Cheltuielile extraordinare se pot corela parțial sau
nu se pot corela deloc cu veniturile extraordinare.7
Analiza structurii veniturilor și cheltuielilor pe tipuri de activitǎți se realizeazǎ pe baza
analizei pe verticalǎ a contului de profit și pierdere.

Tabel 3.4 Contul de profit și pierdere pentru perioada 2012 – 2014

Denumire indicatori 2012 2013 2014
Venituri din exploatare total 21.620.557 22.535.227 30.547.043
Cheltuieli de exploatare 25.883.209 24.300.657 30.316.002
Rezultat din Profit - - 231.041
exploatare Pierdere 4.262.652 1.765.429 -
Venituri financiare total 40.942 1.559.299 1.566.668
Cheltuieli financiare total 3.131.093 3.042.429 2.786.006
Rezultatul Profit - - -
financiar Pierdere 3.090.151 1.483.131 1.219.338
Rezultatul Profit - - -
curent Pierdere 7.352.803 3.248.560 988.297
Venituri extraordinare - - -
Cheltuieli extraordinare - - -
Rezultat Profit - - -
extraordinar Pierdere - - -
Venituri totale 21.661.499 24.094.526 32.113.711
Cheltuieli totale 29.014.302 27.343.086 33.102.008
Profit - - -
Rezultat brut
Pierdere 7.352.803 3.248.560 988.297
Impozit pe profit 14.667 16.500 -
Rezultatul net Profit - - -
Pierdere 7.367.470 3.265.060 988.297
Prelucrare de cǎtre autor dupǎ situațiile financiare ale societǎții Tenmar SA

Conform datelor de mai sus, s-a înregistrat o creștere a veniturilor totale din exploatare cu cca.
35,55%, concomitent cu o creștere a cheltuielilor de exploatare cu cca. 25%. Creșterea veniturilor
coroborat cu creșterea cheltuielilor de exploatare a condus în final la un rezultat pozitiv din exploatare
231.041 lei fațǎ de pierderea de cca. 1,76 milioane lei în anul 2013.
Acest rezultat pozitiv s-a înregistrat în principal datoritǎ creșterii marjei vânzǎrilor pe tot
parcursul anului 2014 și a ploticii întreprinse de firmǎ de reducere a costurilor.
Cifra de afaceri a societǎtii a crescut în 2014 fațǎ de 2013 cu 27,9% ca urmare a creșterii
marjei din vânzǎri acesta fiind de 29,1 milioane lei fațǎ de 22,7 milioane lei în 2013. Creșterea marjei
din vânzǎri s-a datorat în principal renegocierii prețurilor aferente berilor de tip lager distribuite în
rețelele tip hypermarket.

7
Ciobǎnașu Marilena, Analizǎ economico-financiarǎ, Editura Universitarǎ, București, 2014, pag. 47
27
 Se constatǎ de asemenea creșterea veniturilor din producția stocatǎ cu 1,59 milioane lei.
Aceasta se datoreazǎ în principal producției de malț realizatǎ în cadrul fabricii de malț în perioada
septembrie-octombrie 2014.
Referitor la cheltuielile de exploatare se constatǎ o creștere cu 25% a cheltuielilor totale de
exploatare. Aproape toate categoriile de cheltuieli de exploatare au înregistrat creșteri în 2014 fațǎ de
2013 în procente diferite, cu excepția cheltuielilor cu amortizarea care au scǎzut cu aproximativ
18,52% datoritǎ amortizǎrii integrale a unora dintre imobilizǎri și a pierderilor din creanțe care au
scǎzut cu aproximativ 4,10%.
Cheltuielile cu personalul au crescut cu 13,16%, aceasta mai ales ca urmare a mǎririi salariilor
realizatǎ în luna iulie 2014 și a folosirii forței de muncǎ sezoniere în perioada de varǎ. Numǎrul
mediu de salariați a cunoscut o creștere cu 6% fațǎ de 2013 de la 129 la 137.
Rezultatul din exploatare ca urmare a evoluțiilor menționate s-a concretizat într-un profit de
231.041 lei fațǎ de pierderea de 1,76 milioane lei în 2013. Dacǎ ne referim la rezultatul înainte de
dobânzi, taxe și amortizǎri,s-a înregistrat în anul 2014 un rezultat pozitiv de cca. 2,59 milioane lei,
dublu fațǎ de anul 2013 când s-a înregistrat un rezultat pozitiv de cca. 1,05 milioane lei.
Referitor la veniturile și cheltuielile financiare se constatǎ cǎ și în anii precedenți au avut o
influențǎ negativǎ majorǎ asupra rezultatului final al activitǎții societǎții. Astfel cheltuielile cu
dobânzile au înregistrat o scǎdere în 2014 fațǎ de 2013 cu 10,27%, aceasta fiind de 1,07 milioane lei
în 2014 fațǎ de 1,19 milioane lei în 2013. Aceastǎ evoluție s-a datorat scǎderii pe parcursul anului
2014 a nivelului dobânzilor și a rambursǎrilor efectuate în cursul anului. Soldul datoriilor în contul
împrumuturilor bancare a scǎzut în 2014 fațǎ de 2013 cu 6,59%.
O influențǎ negativǎ provine și din evoluția cursului de schimb valutar pe perioada
exercițiului financiar 2014. Deprecierea monedei naționale fațǎ de euro pe parcursul anului 2014,
cumulatǎ cu existența datoriilor în valutǎ atât în relația cu instituțiile de credit cât și fațǎ de terți a
condus la înregistrarea unor venituri din diferențe de curs valutar de 1,56 milioane lei și a unor
cheltuieli din diferențe de curs de 1,7 milioane lei. Un element care a influențat rezultatul financiar au
fost cheltuielile cu dobânzile de 1,07 milioane lei. În consecințǎ, rezultatul financiar al anului 2014
este negativ, adicǎ o pierdere de 1,22 milioane lei dar mai diminuat fațǎ de pierderea de 1,48 milioane
lei înregistratǎ ȋn 2013.

Tabelul 3.5. Situația cheltuielilor nedeductibile fiscal la data de 31.12.2014

Cumulat conform
Explicații Cumulat nedeductibile
balanței
Profit contabil (988.296,95) -
Amenzi+penalitǎti 30.665 30.665
Diurna peste limita legalǎ - -
Provizioane peste limita legalǎ - -
28
Sume mai mari decât limita
cheltuielilor deductibile conform - -
legii bugetare
Cheltuieli cu stocuri lipsǎ
- -
neimputabile
Cheltuieli cu TVA pentru tain ce nu
- -
s-a impozitat
Cheltuieli combustibil nedeductibil 75.465,17 75.465,17
Cheltuieli fǎrǎ documente
- -
justificative
Cheltuieli aferente veniturilor
- -
neimpozabile
Cheltuieli cu tichetele de masǎ
- -
acordate peste limitǎ
Cheltuieli privind fondurile speciale
- -
sau personale peste limitǎ
Cheltuieli cu alte asigurǎri și
- -
asigurǎri de viațǎ pentru personal
Cheltuieli protocol 124.273,12 124.273,00
Alte cheltuieli salariale dacǎ nu sunt
- -
impozitate la personal
Cheltuieli cu servicii de
- -
management, consultanțǎ, etc.
Cheltuieli cu sponsorizǎri 78.226,73 78.226,73
Cheltuieli cu amortizarea provenitǎ
din amortizarea imobilizǎrilor - -
reevaluate
Cheltuieli sociale 22.133,50 -
Cheltuieli cu impozit pe profit - -
Total cheltuieli nedeductibile 330.763,52 308.629,90

29
 Bibliografie

 Cărţi:
1. Bărbuţă – Mişu Nicoleta (2014), Management financiar, Editura Europlus, Galaţi.
2.Busuioc Mihaela, Grigore Violeta (2005), Contabilitate generală, Editura Universitas, Bucureşti.
3. Caraiani Chiriţa (2005), Bazele contabilităţii, Editura Infomega, Bucureşti.
4. Ciobănaşu Marilena (2014), Analiză economico – financiară, Editura Universitară, Bucureşti.
5. Colasse Bernard (2012), Analiza financiară a întreprinderii, Editura Tipo Moldova, Iaşi.
6. Dinu Eduard (2001), Analiza economică şi financiară a firmei, Editura ASE, Bucureşti.
7. Isai Violeta (2003), Contabilitate financiară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
8. Moisescu Florentina (2008), Contabilitate financiară: note de curs, Universitatea „Dunărea de
Jos”, Galaţi.
9. Moroşan Ioan (2013), Contabilitate financiară şi de gestiune, Editura CECCAR, Bucureşti.

30