Fenomene de Risc in Hidrometeorologie

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03
MEdCT–CNDIPT / UIP
MATERIALE DE ÎNVĂŢARE PENTRU CLASA a XI-a
MODULUL: FENOMENE DE RISC ÎN HIDRO-METEOROLOGIE
Domeniul: Protecţia mediului
Calificarea: TEHNICIAN HIDRO-METEOROLOG
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a
sistemului de învățământ profesional și tehnic
Noiembrie 2008
Autori:
Drd. Ing. Zaharie Maria, prof.gr. I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi

Protecţia Mediului Arad
Prof. Vrasgyak Iuliu, prof. def. Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia

Mediului Arad
Consultanţă:
Ivan Mykytyn - expert asistenţă tehnică
Dr. Ing. Scrioşteanu Catinca - expert CNDIPT
Călinescu Claudia - expert CNDIPT
2
CUPRINS
Introducere 4
Competenţe 5
Obiective 6
Informaţii pentru profesori 7
Fişe de rezumat 9
Cuvinte cheie/glosar 11
Informaţii pentru elevi 13
Activitaţi de învăţare 38
Soluţii de activitate 47
Bibliografie 49
3
INTRODUCERE
Acest material este destinat pregătirii elevilor din ciclul superior al liceului
tehnologic, din domeniul “Protecţia Mediului”, în calificarea “Tehnician hidro-meteorolog”
şi se referă la modulul „Fenomene de risc in hidro – meteorologie”. Materialul se
adresează atât elevilor, cât şi profesorilor, fiind structurat în trei părţi: o parte cuprinzând
materiale de referinţă pentru elevi, o parte cu activităţi pentru profesori şi o parte cu
soluţii şi sugestii metodologice.
Precizăm faptul că lucrarea elaborata nu acoperă toate cerinţele din
Standardul de Pregătire Profesională; pentru obţinerea certificatului de calificare
este necesară validarea integrală a competenţelor, conform probelor de evaluare
din Standardul de Pregătire Profesională.
Materialele elaborate au încercat să surprindă câteva criterii de performanţă din
standard şi se bazează în cea mai mare măsură pe partea de inundaţii, variaţiile de
temperatură şi efectele vântului tare. Pentru atingerea competenţelor specifice în
integralitatea lor, profesorul trebuie să dezvolte aria conţinuturilor prezente în materialul
de faţă, având libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale
competenţelor, cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale
criteriilor de performanţă respective.
Înainte de aplicarea materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie să
cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale
acestora. Pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv; el poate adapta
materialele în raport cu cerinţele clasei, utilizând activităţi variate de învăţare şi, în
special, cele cu caracter aplicativ.
Materialele de învăţare propuse sunt uşor de citit şi de înţeles, informaţiile şi
cerinţele fiind formulate într-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin
exemple sugestive şi prin imagini.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit
la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul
probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională, pentru fiecare
competenţă.
În lucrare, s-au propus probe de evaluare după parcurgerea conţinuturilor aferente
fiecărei competenţe vizate. În general, aceste probe au fost propuse ca probe scrise,
dar pot fi utilizate la fel de bine si probele orale. Deasemenea a fost prevăzută şi
evaluarea sumativă, care cuprinde probe aparţinând întregii programe parcurse.
4
COMPETENŢE
Competenţele cuprinse în prezentul material sunt prezentate alături de criteriile

de performanţă respective:
C1 Defineşte principalele fenomene de risc din hidro-meteorologie
-prezentarea datelor necesare definirii inundaţiilor
-prezentarea datelor necesare definirii fenomenelor de risc legate de

temperatură
-precizarea pragurilor de avertizare pentru vântul tare
C2 Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în hidro-

meteorologie
-identificarea condiţiilor necesare producerii inundaţiilor
-identificarea condiţiilor de producere a fenomenelor de risc legate de

temperatură
-identificarea condiţiilor de producere a fenomenelor de risc determinete

de vântul tare
C3 Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc
-descrierea modului de manifestare a inundaţiilor
-precizarea pragurilor de temperatură pentru producerea fenomenelor de

risc
-descrierea modului de manifestare a fenomenelor de risc determinate de

vântul tare
C4 Prezintă pagubele produse de fenomenele de risc
-specificarea pagubelor produse de inundaţii
5
-specificarea pagubelor produse de fenomenele legate de temperatură
C5 Stabileşte metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc
-prezentarea metodelor de aparare impotriva inundaţiilor
-prezentarea metodelor de combatere a fenomenelor de risc legate de

ingheţurile târzii şi timpurii
OBIECTIVE
În urma parcurgerii conţinuturilor materialului urmărind atingerea tuturor

competenţelor specifice, elevii vor fi capabili să:
O1 – prezinte datele necesare definirii fenomenelor de risc din hidro-meteorologie
O2 – precizeze pragurile de avertizare pentru vântul tare
O3 - precizeze pragurile de temperatură pentru producerea fenomenelor de risc
O4 - identifice condiţiile necesare producerii fenomenelor de risc
O5 - descrie modul de manifestare a fenomenelor de risc
O6 – prezinte metode de apărare împotriva fenomenelor de risc
6
INFORMAŢII PENTRU PROFESORI
Domeniul resurse naturale şi protecţia mediului oferă calificări solicitate pe piaţa

muncii pentru nivelul de calificare 3. Deţinătorii de calificări la nivelul 3 vor fi capabili să
efectueze sarcini de complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la un nivel
înalt cu ceilalţi, prin responsabilitate şi autonomie personală completă.
Modulul 4, „Fenomene de risc în hidro-meteorologie” este construit pe baza

Standardului de Pregătire Profesională care se va parcurge pe perioada a 60 ore din
care 36 ore laborator tehnologic şi cuprinde cunoştinţe despre fenomenele periculoase,
de risc: inundaţii, eroziunea solului, temperaturile extreme, vântul puternic şi pagubele
produse de acestea şi face parte din unităţile de competenţă generale.
În prezentul material au fost cuprinse numai fenomene ca: inundaţiile, temperaturile

extreme şi vântul puternic. Parcurgerea modulelor se va face conform planificării. Modul
de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu
competenţele specifice din Standardele de Pregătire Profesională. Prin parcurgerea
programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardele de
Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional al calificărilor
profesionale.
Materialul de învăţare face o abordare succintă a activităţilor care se pot desfăşura

la clasă în cadrul orelor prevăzute pentru unitatea de competenţă, activităţi care se pot
diversifica în funcţie de posibilitaţile şi experienţa profesorului, efectuându-se o evaluare
sumativă şi formativă.
Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de

înregistrare a progresului. Elevii trebuie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de
învăţare, comentând probleme care le-au plăcut şi probleme care nu le-au plăcut, ceea
ce furnizează cadrului didactic informaţii asupra dificultăţilor pe care le întâmpină
aceştia.
7
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul de
probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea are două componente, una formativă, pentru notare, pe parcurs, şi una
sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor, la sfârşitul modulului.
8
FIŞA DE REZUMAT
FENOMENE DE RISC ÎN HIDRO-METEOROLOGIE
NUMELE
ELEVULUI
Data începerii Data finalizării
Competenţe Activitate de Data îndeplinirii Verificat

învăţare
C1 Defineşte Activitatea 1
principalele
Activitatea 2
fenomene de risc
din Activitatea 3
hidrometeorologie
Activitatea 4
C2 Specifică Activitatea 5
condiţiile de
Activitatea 6
producere a
factorilor de risc în Activitatea 7
hidrometeorologie
Activitatea 8
Activitatea 9
C3 Identifică modul Activitatea 10

de manifestare a
9
fenomenelor de risc Activitatea 11
C4 Prezintă Activitatea 12
pagubele produse
Activitatea 13
de fenomenele de
risc
C5 Stabileşte Activitatea 14
metode de
Activitatea 15
combatere a
efectelor Activitatea 16
fenomenelor de risc
Activitatea 17
GLOSAR
10
AMPRÍZĂ = lăţime totală a fâşiei de teren pe care se construieşte un terasament, un
dig, un baraj.
BERMĂ = Banchetă lată de circa 1 m, amenajată pe taluzurile mai înalte pentru a le

mări stabilitatea
CĂSOAIE = Element de construcţie în formă de cutie (fără funduri sau cu un singur

fund), confecţionat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat, care se umple cu piatră,
cu pământ etc. şi care se aşază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui
baraj, a unui dig etc
CORONAMENT = Partea superioară a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin,
executată, de obicei, din piatră făţuită.
DIRECŢIA VÂNTULUI = sectorul orizontului de unde suflă vântul
FASCÍNĂ = Mănunchi de nuiele sau de ramuri subţiri, legat din loc în loc cu sârmă,
uneori umplut cu piatră, moloz sau pământ, folosit la întărirea terasamentelor, la
construirea digurilor sau a drumurilor
FURTUNĂ DE PRAF SAU NISIP = praful sau nisipul este antrenat în cantităţi mari sub
acţiunea vântului puternic sau turbulent, determinând o opacitate crescută care reduce
mult vizibilitatea, uneori obturând cerul.
GRINDINA = precipitaţie solidă care cade numai din nori Cumulonimbus, sub forma
unor bucăţi de gheaţă numite „greloane”, de diferite forme, cu diametrul mai mare de 5
mm.
HIDROGRAF = Grafic care indică variaţia nivelului sau debitului unui curs de apă în
timp.
ORAJ = descărcări electrice în atmosferă, adică fulgere însoţite de tunete. Intervalul de

timp dintre fulger şi tunet este sub 10 sec.
PRAGURI DE TEMPERATURĂ = în funcţie de valorile extreme zilnice:
 Iarna -zi cu îngheţ: temperatura minimă ≤ 00C
-zi de iarnă: temperatura maximă ≤ 00C
-noapte geroasă: temperatura minimă ≤ -10 0C
 Vara -zi de vară: temperatura maximă  250C
-zi tropicală: temperatura maximă  300C
11
-noapte tropicală: temperatura minimă  200C
RAFALA DE VÂNT = o variaţie pozitivă sau negativă, bruscă a vitezei vântului, care nu
durează mai mult de două minute
ŞICANE = Obstacol (de forme diferite) montat pe circuitul unui fluid pentru a-i micşora
viteza, pentru a-i imprima un drum ocolit sau pentru a-i uniformiza debitul, dându-i astfel
posibilitatea să depună suspensiile pe care le poartă.
TALUZ = Suprafaţă înclinată care mărgineşte lateral un rambleu sau un debleu
TRANSPORT DE ZĂPADĂ = zăpada este spulberată de vânt la înălţime fără să ningă,

reducând vizibilitatea orizontală
VIITURĂ = Creştere bruscă a nivelului apei dintr-un râu
VIJELIE = intensificarea bruscă, de scurtă durată a vitezei vântului odată cu

schimbarea direcţiei acestuia şi variaţia bruscă în salturi a elementelor meteorologice
(presiunea atmosferică şi umezeala relativă cresc şi temperatura aerului scade brusc).
VISCOL = spulberarea puternică a zăpezii de către vânt fără ca observatorul să poată

vedea cerul sau norii şi să aprecieze dacă ninge sau zăpada este ridicată de la sol de
vânt. Vizibilitatea orizontală este foarte redusă.
12
INFORMAŢII PENTRU ELEVI
Prezentul material de învăţare se adresează elevilor clasei a XI-a de la profilul

„Resurse naturale şi protecţia mediului” pentru calificarea „Tehnician hidro-meteorolog”.
Activităţile de învăţare cuprinse se referă la curriculum „Fenomene de risc în hidro-
meteorologie” şi cuprind o mare parte din competenţele care trebuie dobândite pentru
această calificare şi care sunt prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională
corespunzător acestei calificări.
Fără a avea pretenţia că acoperă toate posibilităţile de pregătire necesare,

materialul poate fi utilizat cu uşurinţă pentru pregătirea examenului de bacalaureat şi
pentru pregătirea formativă şi sumativă necesară pe parcursul anului şcolar, cuprinzând
o varietate de itemi, cu referire la o mare parte din cunoştinţele necesare obţinerii
acestei calificări.
La sfârşit s-au cuprins rezolvările itemilor respectivi pentru o mai bună verificare
a cunoştinţelor.
Vă dorim mult succes!
13
FIŞĂ DE REZUMAT ACTIVITATE
Competenţă Activitate de Obiectivele Realizat

învăţare învăţării
C1 Defineşte Activitatea 1 Această activitate Data la care

principalele va da posibilitatea obiectivul învăţării a
fenomene de risc elevului să fost îndeplinit
din hidro- definească toate
meteorologie tipurile de inundaţii.
Această activitate
Activitatea 2 va da posibilitatea
elevilor să identifice
pragurile de
temperatura
caracteristice.
Această activitate
condițiile de
producere a vântului
tare
Aceasta activitate
condițiile de
producere a
îngheţului târziu şi
timpuriu.
14
Comentariile elevului
Comentariile profesorului
15
ACTIVITATEA 1
Item cu alegere duală

Modulul: Fenomene de risc în hidro-meteorologie
Timp de lucru: 5 min
3. Transcrieţi cifra corespunzatoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera

A dacă apreciaţi că enunţul este adevarat şi litera F dacă apreciaţi că enunţul
este fals. Pentru enunţurile false găsiţi varianta corectă:
a. Inundaţiile accidentale sunt provocate prin

dirijarea voită şi conştientă a unor debite
spre anumite zone.
b. Inundaţiile dirijate se produc în urma unor
acţiuni omeneşti greşite.
c. Una din cauzele inundaţiilor naturale este şi
bararea albiei prin alunecări de teren
Răspuns:
a.-F; b.-F; c.-A
Inundaţiile dirijate sunt provocate prin dirijarea voită şi conştientă a unor debite spre
anumite zone.
Inundaţiile accidentale se produc în urma unor acţiuni omeneşti greşite.
16
ACTIVITATEA 2
Item de asociere
Asociaţi denumirea pragurilor de temperaturi extreme zilnice din

coloana A cu literele din coloana B, unde sunt trecute valorile termice
pentru fiecare prag:

A. DENUMIREA PRAGULUI B. VALORI TERMICE
1. zile de îngheţ a. temperatura maximă ≤ 00C
2. zile de iarnă b. temperatura minimă ≤ 00C
3. nopţi geroase c. temperatura minimă ≤ -100C
4. zile de vară d. temperatura minimă  200C
5. zile tropicale e. temperatura minimă  250C
6. nopţi tropicale f. temperatura maximă  250C
g. temperatura maximă  300C
Răspuns:
1-b, 2-a, 3-c, 4-f, 5-g, 6-d
17
ACTIVITATEA 3
Item de asociere
Selectaţi elementul vântului care

se poate manifesta ca fenomen de
risc:
a. direcţia
b. viteza
c. structura
Răspuns: b.
18
ACTIVITATEA 4
Item de asociere
Îngheţurile radiative se produc în condiţii de :

a. cer senin şi vânt tare
b. cer senin şi vânt slab sau calm
c. cer acoperit şi vânt tare
d. cer acoperit şi vânt slab sau calm
Răspuns: b
19

C2 Specifică Activitatea 5 Aceste activităţi vor Data

condiţiile de da posibilitatea
producere a Activitatea 6 elevului să
factorilor de risc în Activitatea 7 cunoască condiţiile
hidrometeorologie de producere a
inundaţiilor.
Activitatea 8 Această activitate

va da posibilitatea
elevului să
cunoască condiţiile
de producere a
vântului tare.
va da posibilitatea
elevului să
cunoască condiţiile
de producere a
inghețurilor târzii și
timpurii
20
21
ACTIVITATEA 5
Item cu alegere multiplă

1. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi litera

corespunzătoare răspunsului corect:
 A. Una din cauzele inundaţiior

accidentale este:
 a. avarierea unor construcţii hidrotehnice  D. Oamenii pot provoca:
din amonte  a. inundaţii naturale
 b. topirea zăpezilor într-un timp scurt  b. inundaţii accidentale
 c. ploi scurte  c. inundaţii dirijate
 B. Una din cauzele inundaţiilor naturale
este:
 a. bararea albiei prin alunecări de teren
 b. obturarea albiei prin diferite construcţii  E. Inundaţiile reprezintă:
 c. ploile torenţiale  a. creşterea însemnată a cantităţilor de
precipitaţii
 b. fenomenul de ridicare a nivelului apei
 C. Inundaţiile dirijate au drept scop: în cursurile de apă
 a. evitarea unor pagube în aval  c. creşterea temperaturilor şi a
 b. realizarea de zone în care să nu fie precipitaţiilor
apă în exces
 c. dirijarea apei în alte direcţii
Răspuns:
A.-a; B.-c; C.-a; D.-c; E.-b.
22
ACTIVITATEA 6
Item de asociere
2. Asociaţi fiecărei cifre din prima coloană care prezintă

tipul de inundaţie, litera corespunzătoare din coloana a
doua, prezentând cauzele acesteia:
Tipuri de inundaţ
inundaţie Cauzele inundaţ
inundaţiilor
1.Inundaţ
.Inundaţii naturale A.ploile torenţ
torenţiale de la suprafaţ
suprafaţa
bazinului
2.Inundaţ
.Inundaţii accidentale B.obturarea
B.obturarea albiei prin diferite
construcţ
construcţii
C.depă
.depăşşirea sau avarierea unor
diguri de apărare împotriva
inundaţ
inundaţiilor
D.suprapunerea unor ploi calde peste
stratul de zăpadă
E.exploatarea necorespunzătoare a unor
lucrări de gospodărirea apelor
Răspuns:1.-A, C, D; 2.-B, E.
23
ACTIVITATEA 7
Item de completare
5. Completaţ
Completaţi spaţ
spaţiile libere alegând cuvintele potrivite de mai jos:
(dirijarea, ridicare, asigura)
a. Inundaţiile dirijate sunt provocate prin ...........

voită şi conştientă a unor debite spre anumite
zone.
b. Scopul realizării inundaţiilor dirijate este de a
………. un anumit strat de apă pe o anumită
zonă în scopuri utile pentru culturi agricole
c. Inundaţiile reprezintă fenomenul de .............. a
nivelului apei în cursurile de apă, astfel, încât
acesta să depăşească limita albiei minore.
Răspuns:
a.-dirijarea; b.-asigura; c.-ridicare.
24
ACTIVITATEA 8
Item de completare
Completaţi cu cuvinte potrivite porţiunile marcate cu ...........

din
textul de mai jos:
Dacă vântul suflă ................. pe o suprafaţă ........... şi
exprimăm
presiunea vântului în ................ atunci aceasta se poate
calcula prin relaţia p=0,0625xv2, unde v reprezintă viteza
vântului exprimată în ........... .
(kgf/m2; gf/m2; m/s; perpendicular; oblic, plană).
Răspuns:
Perpendicular, plană, kgf/m2, m/s.
25
ACTIVITATEA 9
Item cu răspuns scurt.

Numiţi trei cauze

(procese) care
determină
îngheţurile
târzii de
primăvară şi
timpurii de
toamnă.
Răspuns: (radiaţia nocturnă, advecţia/pătrunderea aerului rece, procese

advectivo-radiative.)
26

C3 Identifică modul Activitatea 10 Această activitate Data

de manifestare a va da posibilitatea
fenomenelor de risc elevului să identifice
modul de
manifestare a
inundaţiilor

va da posibilitatea
elevului să identifice
modul de
manifestare a
ingheturilor tarzii si
timpurii
27
ACTIVITATEA 10
Item de tip eseu
Privind imaginile următoare, descrieţi modul de manifestare al inundaţiilor:
28
ACTIVITATEA 11
Completaţi spaţiile punctate din textul de mai jos,

folosind termenii din paranteză:
(acoperirea, sere, solarii, afumarea sau fumigarea,
cultivarea plantelor rezistente la îngheţ)
Combaterea îngheţurilor târzii de primăvară şi
timpurii de toamnă se realizează prin metode
directe, care constau în ............................ culturilor
sub formă de .................. sau .................
O altă metodă directă este ..................... .
Ca metodă indirectă se recomandă .......................... .
29

C4 Prezintă Activitatea 12 Această activitate Data

pagubele produse va da posibilitatea
de fenomenele de elevului să identifice
risc pagubele produse
de inundaţii.
Această activitate
elevului să identifice
pagubele produse
de temperaturi
30
ACTIVITATEA 12
Item de tip eseu
Enumeraţi tipurile de pagube produse de

Eumeraţi tipurile de pagube produse de inundaţii.
inundaţii.
Răspuns:
 pagube directe care constituie urmarea imediată a distrugerilor de bunuri
materiale ;
 pagube indirecte constituie valoarea implicaţiilor în alte sectoare de activitate,
care nu au fost direct afectate de inundaţii ;
 pagube care afectează bunuri mobile uşor transportabile, aceste pagube pot fi
eventual evitate, în zonele în care există un sistem de alarmare împotriva
viiturilor ;
 pagube care afectează bunuri imobile sau bunuri greu transportabile, aceste
pagube sunt inevitabile fără lucrări de combatere a lor.
31
ACTIVITATEA 13

Domeniul de activitate
cel mai afectat de
îngheţurile târzii şi
timpurii este:
a. industria
b. transporturile
c. agricultura
d. turismul
Răspuns: c
32
C5 Stabileşte Activitatea 14 Aceste activităţi vor Data

metode de da posibilitatea
combatere a Activitatea 15 elevului să
efectelor Activitatea 16 cunoască metode
fenomenelor de risc de apărare
Activitatea 17 împotriva
inundaţiilor
ACTIVITATEA 14
33
Item de tip întrebări cu răspuns scurt
Citiţ
Citiţi cu atenţ
atenţie textul de mai jos:
„Uneori apar surpări şi alunecări ale taluzului interior al digului,
digului,
ca urmare a unei înmuieri a corpului digului. În asemenea cazuri,
piciorul taluzului interior al digului poate fi consolidat prin
realizarea unei banchete de pământ sau prin încărcarea cu
anrocamente sau cu saci de nisip.”
nisip.”
 a. Privind desenul, precizaţ

precizaţi semnificaţ
semnificaţia numerelor.
numerelor.
 b. Aceste soluţ
soluţii se încadrează în lucrări de combatere a alunecărilor
de taluz prin consolidarea piciorului digului. Enumeraţ
Enumeraţi cele trei tipuri
de consolidări care se pot executa.
executa.
c. Soluţ
Soluţia poate fi aplicată înainte sau după producerea alunecării?
alunecării?
Răspuns:
a.1-corpul digului, 2-profilul iniţial al digului; 3-zonă alunecată; 4-saci de nisip; 5-piatră brută.
b. realizarea unei banchete de pământ ; încărcarea cu anrocamente; încărcarea cu saci de

nisip.
c.- după producerea alunecării
34
ACTIVITATEA 15
Identificaţi desenul de mai jos şi răspundeţi la următoarele

întrebări:
 Ce reprezintă desenul?
 Ce reprezintă numerele 1,2,3?
 Care este utilitatea unor astfel de construc ţii?
 Când sunt eficiente astfel de soluţii?
 Enunţaţi alte două soluţii asemănătoare.
Răspuns:
a. Construcţia unui tip de dig iepuresc.
b.1-corpul digului; 2-dig iepuresc de pământ; 3-groapă de împrumut.
c. supraînălţări provizorii
d. Asemenea soluţii sunt eficiente dacă nivelul apei depăşeşte coronamentul digului cu cel
mult 1 m.
e.„diguri iepureşti” din pământ cu pari frontali, sau de tip iesle,
ACTIVITATEA 16
35
Priviţi cu atenţie desenul de mai

jos:
 Identificaţi lucrările la care se referă acest desen.

 Precizaţi semnificaţia numerelor 1 şi 2.
 Menţionaţi alte lucrări de acelaşi tip care se pot executa.
 Ce se întâmplă când acţiunilor dinamice li se asociază şi curenţi
longitudinali?
 Cum se interceptează şocurile dinamice de pe taluzul digurilor.
Răspuns:
a. Tipul de lucrări-protecţia taluzului exterior împotriva acţiunilor dinamice
b. 1-saltea plutitoare; 2-ţăruşi de ancorare
c. saltele din fascine lestate; suluri din fascine fixate în cleşti.
d. sunt necesare măsuri de protecţie mai puternică cu anrocamente sau cu saci cu pământ.
e. garduri de nuiele, fascine fixate cu piloţi.
ACTIVITATEA 17
36
Priviţi cu atenţie desenul de mai jos:
a. Precizaţi la ce tip de lucrare se referă desenul.

b.Identificaţi semnificaţia numerelor:
c.Prezentaţi etapele parcurse la închiderea rupturilor în dig.
Răspuns:
a. Închiderea rupturilor în dig;
b. 1-marginea gropii de ruptură; 2-corpul digului; 3-şir de piloţi; 4-saci cu pământ.
c. Pentru închiderea rupturii se începe cu consolidarea capetelor rupturii prin baterea unuia
sau mai multor rânduri de piloţi în spatele cărora se pun fascine. În continuare se încearcă
consolidarea fundului fie prin executarea unei saltele care se lestează cu piatră brută sau cu
saci de pământ. După limitarea breşei urmează operaţiile de închidere, care se realizează pe
un semicerc mai mare, bătându-se un şir de pari în faţa cărora se construieşte un dig cu saci
de pământ pe care se realizează accesul în vederea continuării lucrărilor de închidere.
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
37
1. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi litera corespunzătoare răspunsului
corect:
A.Cauzele inundaţiilor accidentale sunt:
a. obturarea albiei prin diferite construcţii.
b. topirea zăpezilor într-un timp scurt
c. ploi scurte
B.Cauzele inundaţiilor naturale sunt:
a. bararea albiei prin alunecări de teren
b. obturarea albiei prin diferite construcţii
c. topirea zăpezilor în intervale de timp scurte
C.Inundaţiile dirijate au drept scop:
a. asigurarea unui anumit strat de apă pe o anumită zonă
b. realizarea de zone în care să nu fie apă în exces
c. dirijarea apei în alte direcţii
D.Inundaţiile provocate conştient sunt:
a. inundaţii naturale
b. inundaţii accidentale
c. inundaţii dirijate
E.Inundaţiile reprezintă:
a. creşterea însemnată a cantităţilor de precipitaţii
b. depăşirea limitei albiei minore
c. creşterea temperaturilor şi a precipitaţiilor
38
2.
Asociaţi fiecărei cifre din prima coloană litera

corespunzătoare din coloana a doua:
Tipuri de diguri Amplasarea digului

1. diguri longitudinale A. în lungul afluenţilor cursului
principal îndiguit
2. diguri închise B. aproximativ perpendicular pe

direcţia cursului de apă
3.diguri transversale C. în interiorul incintelor îndiguite.
4. diguri de compartimentare D. aproximativ paralel cu cursul de

apă
5. diguri de remuu E. izolează complet incinta de cursul
de apă
F. în bazinul hidrografic
39
3.
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi litera

corespunzătoare răspunsului corect:
 Înierbarea este o metodă de:

a. protejare a taluzurilor digului
b. combatere a infiltraţiilor prin fundaţia digurilor
c. drenare a taluzului interior
 Combaterea infiltraţiilor prin corpul digurilor se face:
a. cu diguri din saci de pământ
b. cu dig tip iesle
c. prin şanţ de intersecţie
 Protejarea provizorie a taluzurilor digurilor se face:
a. cu saltele plutitoare din fascine
b. prin înierbare
c. prin consolidări cu piatră
 În situaţiile în care apar viituri de proporţii mari, apărarea se face:
a. cu saci de pământ
b. prin crearea unei contrapresiuni
c. prin suluri din fascine fixate în cleşti.
 Pentru închiderea rupturii în dig se începe cu:
a. realizarea unei contrapresiuni
b. consolidarea capetelor rupturii
c. consolidarea fundului
40
4.
„Inundaţiile reprezintă fenomenul de ridicare a nivelului

apei în cursurile de apă, astfel, încât acesta să
depăşească limita albiei minore, apele revărsându-se
peste teritoriile învecinate.”
Pornind de la acest text, răspundeţi

următoarelor cerinţe:
a. Precizaţi tipurile de inundaţii care se
pot produce.
b. Enumeraţi cauzele producerii
inundaţiilor naturale.
c. Prezentaţi scopurile realizării
inundaţiilor dirijate
41
5.
Inundaţiile reprezintă unul dintre fenomenele de risc care poate

provoca pagube materiale importante.
a.definiţi inundaţiile
b.clasificaţi inundaţiile
c.precizaţi cauzele inundaţiilor naturale
d.prezentaţi cauzele inundaţiilor accidentale
e.arătaţi scopul în care se realizează inundaţiile dirijate
6.
42
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaia de
examen litera corespunzătoare răspunsului corect:
Linia de inte rse c ţie a ta luzului c u te re nul na tura l se
nume şte :
a .pic io rul ta luzului
b.a mpriza dig ului.
c .ba nc he tă
Ta luzul dinspre a pă se nume şte :
a . ta luz inte rio r
b. c o rona me nt
c . ta luz e xte rio r
Co nso lida re a c u pia tră se a plic ă pe ta luzurile :
la c a re înie rb are a nu po a te a sigura o pro te c ţie sufic ie ntă
a .c u pa ntă fo a rte ma re
b.c u pa ntă mic ă
Pe ntru lung ire a drumului pa rc urs de a pa infiltra tă :
a . se fo lo se sc sa lte le filtra nte
b. se fo lo se sc puţuri filtra nte
c . se re a lize a ză sa lte le sa u şic a ne impe rme a bile
Pro te c ţia împo triva a lune c ă rilo r de ta luz se fa c e :
a . c u sa lte le din fa sc ine le sta te
b. prin c o nso lida re a pic io rului dig ului
c . e xe c utâ ndu-se un şa nţ îng ust sub fo rmă de pa nă
la pa rte a supe rio a ră a digului
Identificaţi lucrările la care se referă acest desen.

Menţionaţi alte lucrări de acelaşi tip care se pot executa
În ce condiţii se utilizează metoda prezentată în
figură?
Denumiţi soluţiile de etanşare care se pot aplica.
7.
43
8.
44
În România staţiile meteorologice
elaborează mesaje speciale pentru
În România staţiile meteorologice elaborează
următoarele praguri
mesaje de viteză ale vântului
speciale
la rafală:
pentru următoarele praguri de viteză ale vântului la rafală:
avertizare: a. 8m/s; b. 10m/s; c. 12m/s.
-avertizare: a. 8m/s; b. 10m/s; c. 12m/s.
agravare: a. 12m/s; b. 16m/s; c. 20m/s.
agravare: a. 12m/s; b. 16m/s; c. 20m/s.
Selectaţi valorile corecte şi
calculaţi
Selectaţi pentru
valorile aceste
corecte valori
şi calculaţi
pentru aceste valori
presiunea presiunea vântului.
vântului.
SOLUŢII DE ACTIVITATE
1. A-a; B-c; C-a; D-c; E-b.
45
2. 1-D; 2-E; 3-B; 4-C; 5-A.
3. a, c, a, c, b.
4.
a.Inundaţiile pot fi:
Inundaţii naturale
Inundaţii accidentale
Inundaţii dirijate
b.
ploile torenţiale de la suprafaţa bazinului;
topirea zăpezilor în intervale de timp scurte;
suprapunerea unor ploi calde peste stratul de zăpadă ;
formarea unor zăpezi în urma acumulării unor blocuri de gheaţă ;
bararea albiei prin alunecări de teren.
c.
pentru asigurarea unui anumit strat de apă pe o anumită zonă în scopuri utile pentru
culturi agricole;
pentru evitarea unor pagube importante în alte zone din aval.
5. a. Inundaţiile reprezintă fenomenul de ridicare a nivelului apei în cursurile de apă,

astfel, încât acesta să depăşească limita albiei minore, apele revărsându-se peste teritoriile
învecinate.
b. Inundaţiile pot fi:
Inundaţii naturale
Inundaţii accidentale
Inundaţii dirijate
c. Cauzele sunt:
 ploile torenţiale de la suprafaţa bazinului;

 topirea zăpezilor în intervale de timp scurte;
 suprapunerea unor ploi calde peste stratul de zăpadă ;
 formarea unor zăpezi în urma acumulării unor blocuri de gheaţă ;
 bararea albiei prin alunecări de teren.
d. Cauzele pot fi:
 provocarea unor unde de viitură în urma deteriorării unor construcţii hidrotehnice

din amonte;
46
 depăşirea sau avarierea unor diguri de apărare împotriva inundaţiilor;
 exploatarea necorespunzătoare a unor lucrări de gospodărirea apelor;
 obturarea albiei prin diferite construcţii.
e. Scopul realizării acestora poate fi:
 pentru asigurarea unui anumit strat de apă pe o anumită zonă în scopuri utile
pentru culturi agricole;
 pentru evitarea unor pagube importante în alte zone din aval.
6. a,c,a,c,b
7. a. Reducerea infiltraţiilor pe subdig prin lungirea parcursului apei infiltrate

cu şicane.
b. Cu saltea amonte
c. digul se fundează pe materiale permeabile
d. Soluţiile de etanşare cel mai des aplicate pot fi:
 ecrane de argilă sau din beton
 pereţi mulaţi
 ecrane foarte subţiri, realizate prin injectarea unui mortar.
8. 12 si 16
p-0,0625x12x12=9kg/mp, p=0,0625x16x16=16kg/mp
47
BIBLIOGRAFIE
1. Roşu, C. ş.a.-Inundaţii accidentale, Timişoara, 1999
2. Manea, I. Ş.a.-Utilajul şi tehnologia construcţiilor hidrotehnice, EDP, 1980
3. Prişcu, R-Construcţii hidrotehnice, EDP Bucureşti, 1974;
4.Teodorescu, I.-Gospodărirea apelor, EDP Bucureşti, 1976
48

Fenomene de Risc in Hidrometeorologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fenomene de Risc in Hidrometeorologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

MATERIALE DE ÎNVĂŢARE PENTRU CLASA a XI-a

MODULUL: FENOMENE DE RISC ÎN HIDRO-METEOROLOGIE

Domeniul: Protecţia mediului

Calificarea: TEHNICIAN HIDRO-METEOROLOG

Drd. Ing. Zaharie Maria, prof.gr. I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi

Prof. Vrasgyak Iuliu, prof. def. Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia

Ivan Mykytyn - expert asistenţă tehnică

Dr. Ing. Scrioşteanu Catinca - expert CNDIPT

Călinescu Claudia - expert CNDIPT

Informaţii pentru profesori 7

Informaţii pentru elevi 13

Competenţele cuprinse în prezentul material sunt prezentate alături de criteriile

C1 Defineşte principalele fenomene de risc din hidro-meteorologie

-prezentarea datelor necesare definirii inundaţiilor

-prezentarea datelor necesare definirii fenomenelor de risc legate de

-precizarea pragurilor de avertizare pentru vântul tare

C2 Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în hidro-

-identificarea condiţiilor necesare producerii inundaţiilor

-identificarea condiţiilor de producere a fenomenelor de risc legate de

-identificarea condiţiilor de producere a fenomenelor de risc determinete

C3 Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc

-descrierea modului de manifestare a inundaţiilor

-precizarea pragurilor de temperatură pentru producerea fenomenelor de

-descrierea modului de manifestare a fenomenelor de risc determinate de

C4 Prezintă pagubele produse de fenomenele de risc

-specificarea pagubelor produse de inundaţii

C5 Stabileşte metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc

-prezentarea metodelor de aparare impotriva inundaţiilor

-prezentarea metodelor de combatere a fenomenelor de risc legate de

În urma parcurgerii conţinuturilor materialului urmărind atingerea tuturor

O1 – prezinte datele necesare definirii fenomenelor de risc din hidro-meteorologie

O2 – precizeze pragurile de avertizare pentru vântul tare

O3 - precizeze pragurile de temperatură pentru producerea fenomenelor de risc

O4 - identifice condiţiile necesare producerii fenomenelor de risc

O5 - descrie modul de manifestare a fenomenelor de risc

O6 – prezinte metode de apărare împotriva fenomenelor de risc

Domeniul resurse naturale şi protecţia mediului oferă calificări solicitate pe piaţa

Modulul 4, „Fenomene de risc în hidro-meteorologie” este construit pe baza

În prezentul material au fost cuprinse numai fenomene ca: inundaţiile, temperaturile

Materialul de învăţare face o abordare succintă a activităţilor care se pot desfăşura

Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de

FENOMENE DE RISC ÎN HIDRO-METEOROLOGIE

Data începerii Data finalizării

Competenţe Activitate de Data îndeplinirii Verificat

C3 Identifică modul Activitatea 10

BERMĂ = Banchetă lată de circa 1 m, amenajată pe taluzurile mai înalte pentru a le

CĂSOAIE = Element de construcţie în formă de cutie (fără funduri sau cu un singur

DIRECŢIA VÂNTULUI = sectorul orizontului de unde suflă vântul

ORAJ = descărcări electrice în atmosferă, adică fulgere însoţite de tunete. Intervalul de

PRAGURI DE TEMPERATURĂ = în funcţie de valorile extreme zilnice:

 Iarna -zi cu îngheţ: temperatura minimă ≤ 00C

-zi de iarnă: temperatura maximă ≤ 00C

-noapte geroasă: temperatura minimă ≤ -10 0C

 Vara -zi de vară: temperatura maximă  250C

-zi tropicală: temperatura maximă  300C

TALUZ = Suprafaţă înclinată care mărgineşte lateral un rambleu sau un debleu

TRANSPORT DE ZĂPADĂ = zăpada este spulberată de vânt la înălţime fără să ningă,

VIITURĂ = Creştere bruscă a nivelului apei dintr-un râu

VIJELIE = intensificarea bruscă, de scurtă durată a vitezei vântului odată cu

VISCOL = spulberarea puternică a zăpezii de către vânt fără ca observatorul să poată

Prezentul material de învăţare se adresează elevilor clasei a XI-a de la profilul