Page 1/15

Banca Mondiala 

Moldova: PROIECTUL DE ADAPTARE SI DIMINUARE A RISCURILOR DEZASTRELOR 

STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI SI PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI 

REZUMAT 

1. Obiectivul proiectului. Obiectivul Proiectului este de a reduce vulnerabilitatea ţării la

hazardele naturale şi impacturile schimbărilor climatice, care pot rezulta în pierderi
economice şi de vieţi omeneşti. Acest obiectiv va fi atins prin: (i) îmbunătăţirea capacităţii de
pregătire şi răspuns; (ii) consolidarea capacităţii Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS)
în prestarea serviciilor sale; şi (iii) susţinerea fermierilor din Republica Moldova în procesul
de adaptare la hazardurile climatice aşa ca seceta, îngheţurile, grindina etc.

2. Descrierea proiectului. Se propune ca proiectul să includă componentele şi activităţile

descrise pe scurt în continuare:
Componentul A: Pregătirea pentru dezastre şi răspuns la situaţii excepţionale. Obiectivul
acestui component este de a consolida capacitatea de gestionare a situaţiillor excepţionale
şi de coordonare a acţiunile de intervenţie cu sectoarele relevante ale guvernului şi cu cele
din teritoriu, precum şi de a ajusta, într-o măsură mai mare, cadrul naţional de
management a riscurilor dezastrelor la standardele Europene. Întătirea capacităţii
agenţiilor implicate în protecţia civilă se va face prin procurarea echipamentului necesar
în astfel de cazuri, instruirea echipelor de protecţie civilă, şi pregătirea populaţiei în
vederea acţiunilor care trebuie să fie întreprinse atunci cînd au loc dezastrele.
Componentul B: Consolidarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Obiectivul acestui
component este de a susţine activităţile de reducere a riscurilor prin asigurarea
prognozelor hidro-meteorologice exacte şi serviciilor ajustate la necesităţile persoanelor
responsabile de riscurile dezastrelor în cadrul guvernului şi în sectoarele afectate cel mai
mult de climă, aşa ca agricultura. În cadrul componentului B al Proiectului de adaptare şi
diminuare a riscurilor dezastrelor, se propune construcţia a 6 oficii pentru angajaţii
Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) în localităţile Leova, Ceadîr-Lunga, Bălţi,
Costeşti-Stînca, Soroca şi Malovata-Veche. Două staţii din cele şase vor servi inclusiv
pentru observaţiile hidrologice.

3. Categoria Projectului. În corespundere cu politicile şi procedurile de salvgardare ale

Băncii Mondiale, inclusiv OP/BP/GP 4.01 Evaluarea de mediu, această propunere de
dezvoltare a fost clasificată ca Categoria B de proiecte pentru scopurile evaluării de mediu. În
acest context, scopul principal al angajamentului respectiv este de a efectua Evaluarea de
mediu pentru terenurile proiectului şi pentru activităţile de construcţie propuse, şi de a pregăti
un simplu Plan de Management al Mediului (PMM) pentru toate construcţiile, inclusiv
măsurile de diminuare, activităţile de monitorizare şi aranjamentele de implementare.
Evaluarea de mediu şi PMM vor reflecta necesităţile impuse de legile şi regulamentele
existente ale Guvernului Republicii Moldova, politicile de salvgardare ale Băncii Mondiale şi
cerinţele de informare a publicului.

4. Scopul Evaluării de mediu. Scopul Evaluării de Mediu (EM) este de a identifica

impacturile semnificative de mediu (atît pozitive cît şi negative) cauzate de acest proiect, şi de
 Page 2/15
 

a specifica acţiunile de prevenire şi măsurile de diminuare (inclusiv monitorizarea adecvată)

cu scopul de a preveni, elimina sau minimiza toate impacturile adverse anticipate. Evaluarea
de mediu (EM) a fost efectuată de către un consultant local independent, iar în baza acesteia
s-a pregătit un Plan de Management al Mediului (PMM) simplu. Raportul cu privire la
Evaluarea de mediu a fost pregătit în baza următoarelor: (i) analiza documentelor juridice, a
regulamentelor şi liniilor directorii; (ii) politicile de salvgardare ale BM, precum şi
materialele de călăuză; (iii) cadrul legal naţional privind Evaluarea de Mediu şi sectorul
construcţiilor; (iv) Studii de Evaluare a Impactului de Mediu pentru proiecte similare; (v)
evaluarea de mediu a terenurilor propose în proiect; şi, (vi) rezultatele consultărilor cu
reprezentanţii tuturor părţilor interesate şi factorilor de decizie.

5. Cadrul de reglementare naţional pentru Studiul de mediu. Republica Moldova are

elaborat un sistem bine pus la punct în domeniul Expertizei Ecologice de Stat şi a Evaluărilor
de Impact asupra Mediului precum şi instrumente legale de mediu şi standarde tehnice care
vor fi aplicate la etapa de implementare a acestui proiect. Principalele acte normative
existente în acest domeniu sunt: Legea cu privire la protecţia mediului, Legea cu privire la
expertiza ecologică de stat şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, Legea cu
privire la calitatea în construcţii, Legea privind bazele urbanismului şi dezvoltarea teritoriului,
şi Legea cu privire la Accesul la Informaţii. Conform legislaţiei aplicabile în cazul în care
obiectele proiectului afectează grav mediul înconjurător, documentaţia de urbanism şi de
amenajare a teritoriului a acestora este subiectul Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM).
În general cadrul de replementare pertinent Studiului de impact este în acord cu regulile şi
procedurile Băncii Mondiale.

6. Cadrul instituţional şi capacităţile privind EM. Analiza capacităţii instituţionale de

Evaluarea a Mediului a demonstrat că instituţiile naţionale şi organele de implementare deţin
capacitatea relevantă pentru a-şi exercita responsabilităţile legate de revizuirea Evaluărilor de
Mediu şi executarea prevederilor Planurilor de Management al Mediului. Implementarea
politicilor de salvgardare a mediului ale proiectului se va face de către Echipa de Management
a Proiectului (EMP) din cadrul Ministerului Mediului (MM). Echipa de Management a
Proiectului are un angajat cu experienţă adecvată care deţine aceste responsabilităţi, deoarece,
suplimentar, EMP este şi unitatea de implementare a Proiectului de gestionare şi distrugere a
depozitelor de poluanţi organici persistenţi ( Proiectul POPs), care este un proiect mare al
GEF-lui de Categoria A. Rezultatele implementării politicilor de salvgardare a mediului în
cadrul Proiectului POPs sunt considerate ca fiind deocamdată pozitive.

7. Condiţiile de fond pentru statiunea din Soroca

Ultimul teren propus de SHS pentru construcţia oficiului local este amplasat în raionul
Soroca, 2,5 km de la oraşul Soroca şi 1 km de la comuna Cosăuţi.

Terenul dat se află pe teritoriul fostului aeroport, care de curînd aparţine statului. Conform
documentaţiei existente, SHS a primit dreptul de a folosi acest teren prin Decizia Guvernului.

Terenul este plan, fără semne de eroziune, fiind înconjurat din partea nordică şi estică de
terenuri arabile nefolosite. În partea de est se află rămăşiţele unei clădiri vechi şi o fîşie de
protecţie compusă din pomi fructiferi. La vest este cladirea veche a fostului aeroport, care,
deşi este avariată, găzdueşte personalul SHS.

Imaginea satelitară a terenului proiectului este dată în continuare:

 Page 3/15
 

Clădirea veche  

Terenul Soroca 

Oficiul Soroca va fi o casa cu un etaj în care îşi vor desfăşura activitatea 5 persoane Pereţii
fundamentului vor fi din piatră de temelie, pereţii cladirii din cotileţ şi acoperişul acoperit cu
ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi azbest. Geamurile şi uşile vor fi din termopan.
Oficiul nu va avea subsol.  Există drum de acces, însă va fi necesară conectarea la energie
electrică şi construcţia unei fîntîni şi a veceului.

Geologia şi Caracteristicile climatice. Terenul din Soroca este amplasat pe Scutul Ucrainean
Cristalin la o altitudine de aproximativ 300m. Scutul este o fîşie îngustă care s-a format în
Arhaic şi Proterozoic fiind reprezentată de şisturi cristaline. Cea din urmă este reprezentată de
sedimente aşa ca gresie, granit etc.

Zona Soroca este amplasată în prima regiune agro-climatică unde perioada de vegetaţie este
cea mai scurtă, iar umiditatea solului este optimă. În comparaţie cu alte zone ale proiectului
numărul de zile însorite în acest areal este cel mai mic constituind 290, fiind cea mai rece
parte a Moldovei. Temperatura medie anuală variază între 7-8,5 °C , după cum este
reprezentat mai jos. Observaţiile au fost efectuate în perioada 1945-2000.

Tabelul 1. Temperatura medie lunară şi anuală în oraşul Soroca

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

-4,2 -2,9 1,7 9,5 15,3 18,5 19,9 19,5 14,8 8,8 2,8 -1,5 8,5

Temperatura minimă absolută înregistrată aici este de -35 °C, iar cea maiximă de 39 °C.
Coeficientul hidrotermic constituie 0.7-0.9. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 533
mm, secetele fiind înregistrate aici o dată la 10 ani.

Tabelul 2. Cantitatea medie lunară şi anuală de precipitaţii în oraşul Soroca

 Page 4/15
 

Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
29 28 27 39 57 75 72 52 45 36 39 34 533

Vîntul este din direcţia nord-vest şi sud-est aducînd cu sine vreme rece şi mai multe
precipitaţii sub formă de ploi abundente.

8. Impacturile potenţiale de mediu. Se asteapta că activităţile proiectului nu vor genera

impacturi de mediu adverse semnificative deoarece acestea sunt lucrări de construcţie de
mică amploare, iar terenul din Soroca este amplasat în afara zonei rezidenţiale. Impacturile
potenţiale de mediu pot fi înregistrate la orice etapă de construcţie, din care motiv acestea vor
fi abordate anterior lansării lucrărilor.
În continuare sunt speficicate cele mai importante impacturi potenţaile implicate de toate
lucrările de construcţie:
a. Praf, gălăgie şi vibraţie: Aceste impacturi vor avea loc pe durata activităţilor de
construcţie şi demolare. Pentru a evita aceste impacturi va fi necesar să se respecte cele
mai bune practici în construcţie care sunt cunoscute şi aplicate în ţară şi specificate în
PMM.
b. Azbest: în cadrul activităţilor pranificate nu se va folosi azbest.
c. Contaminarea terenului: lucrările de construcţie pot cauza contaminarea solului cu
hidrocarburi. Aceasta se mai poate întîmpla şi pe durata îndepărtării solului. Atît în primul
caz cît şi în al doilea se pot polua apele de suprafaţă şi cele subterane. Contractantul va
avea grijă să evite aceasta.
d. Gestionarea deşeurilor şi a substanţelor poluante: Activităţile de construcţie de rutină
vor genera deşeuri solide şi lichide inclusiv gipscarton, uleiuri pentru maşină, vopsea şi
solvenţi. Gestionarea neadecvată a deşeurilor şi substanţelor poluante poate rezulta în
efecte adverse asupra mediului înconjurător local inclusiv asupra apelor subterane şi celor
de suprafaţă, ecosistemelor terestre şi locuitorilor.
e. Diversările de ape reziduale: Veceurile permanente de la şantierele de construcţii şi care
vor fi folosite la etapa de funcţionare a oficiilor ar putea duce la contaminarea apelor de
suprafaţă şi a celor subterane. Pentru a evita aceasta, ele vor fi construite în aşa fel încît să
se excludă orice poluare.

8. Planul de management al mediului. Planul de management al mediului va fi sub forma

de o listă de verificare uşor de folosit care este compatibilă cu cerinţele de salvgardare ale
Băncii (vezi Tabelul 3).

Acest format încearcă să cuprindă abordări de diminuare tipice pentru contracte de lucrări
civile obişnuite cu impacturi localizate şi oferă informaţie la nivelului unui Plan de
Management al Mediului. Scopul final al formatului dat constă în aceea ca lista de verificare
să fie folosită direct şi aplicată în documentaţia de licitaţie şi ca parte integră a documentaţiei
de contract pentru lucrările civile în cadrul proiectelor finanţate de Bancă.

9. Minimizarea impacturilor de mediu

Etapa de proiectare
La etapa de proiectare se vor aborda, investiga şi selecta cele mai bune practici care ulterior
vor fi incluse în documentaţia de proiect detaliată. După cum s-a mai menţionat, proiectanţii
vor alege cele mai bune practici cu privire la activităţile de proiect propuse şi vor proiecta
 Page 5/15
 

obiectele în cauză în aşa fel încît acestea să fie accesibile, eficiente din punct de vedere
energetic şi să se înscrie în peisajul existent şi arhitectura zonei.
Etapa de construcţie
În timpul etapei de construcţie, se pune accentul pe impactul potenţial asupra mediului care
poate apărea drept rezultat al lucrărilor de demolare şi construcţie. Problemele ce pot fi
abordate sunt: gestionarea corectă a drumurilor de acces, managementul deşeurilor de
construcţie, minimizarea prafului şi gălăgiei, restabilirea terenului, planul de gestionare a
traficului, orele de lucru, invadarea teritoriului vecin.
Reducerea volumului gălăgiei. Înainte de a începe orice lucrări, se recomandă să se informeze
vecinii fie direct, fie prin panouri sau ziare locale referitor la activităţile de reconstrucţie.
Gălăgia trebuie să fie limitată prin utilizarea practicilor bune de management şi limitarea
lucrărilor la schimbul de zi. Echipamentul şi utilajul utilizat trebuie să fie calibrat conform
Normelor în Construcţie din Moldova din 4 februarie 2007 „Protecţia de gălăgie “.
Minimizarea cantităţii prafului. În timpul construcţiei se vor aplica măsuri şi soluţii
temporare de minimizare a cantităţii prafului. Pentru transportarea pământului sau altor
materiale care produc praf spre sau de pe şantierul de construcţie, se va aplica stropirea cu apă
sau se va acoperi încărcătura. Reducerea prafului pe şantierul de construcţie/reconstrucţie în
timpul sezonului uscat al anului se poate realiza prin stropirea cu apă a pământului. În acelaşi
timp, nu trebuie să se risipească apa. O altă măsură posibilă poate fi reducerea vitezei
vehiculelor. Lucrătorii care se ocupă de demolări vor fi familiarizaţi cu echipamentul de
siguranţă, în timp ce formarea prafului la obiect se va preveni prin acoperirea şantierului de
construcţie sau utilizarea ecranelor.
Deşeurile şi deversările de construcţie. Se recomandă ca contractorul, înainte de a începe
lucrările să roage să se evacueze tot echipamentul şi materialele care nu vor mai fi utilizate
sau să le recicleze în mod adecvat. De fiecare dată când va fi posibil, deşeurile vor fi
minimizate, separate şi evacuate în conformitate cu Legea cu privire la deşeurile de producţie
şi menajere nr. 1347 din 9 octombrie 1997.
Organizarea şi restabilirea şantierului. Şantierul de construcţie trebuie să fie înconjurat cu un
gard pentru a preîntâmpina accesul public şi se vor impune măsuri generale de siguranţă. Se
presupune că nu vor apărea inconvenienţe temporare majore legate de trafic sau altele din
cauza lucrărilor de reconstrucţie, şi cele ce vor apărea vor fi minimizate prin planificare şi
coordonare cu contractorii, vecinii şi autorităţile. Traficul în localităţile proiectului va fi
îngreunat într-o anumită măsură de către camioanele care vor aduce materialele de construcţie
şi vor evacua deşeurile, dar nu în măsura în care traficul va trebui oprit sau reorientat. Prin
urmare, în timpul reconstruirii, traficul nu va fi întrerupt, şi este responsabilitatea
Contractorului de a asigura acest lucru pe durata etapei de construcţie. După finalizarea
lucrărilor, şantierul trebuie să fie restabilit după cum este prevăzut de proiect. Toate deşeurile
şi utilajul trebui să fie evacuate de pe şantier. Luând în consideraţie caracteristicile geologice
ale şantierului, lucrările vor fi executate la nivelul morfologic al terasei; prin urmare, lucrările
planificate nu vor cauza eroziunea.
Depozitarea temporară a materialelor (inclusiv a materialelor periculoase). Păstrarea
materialelor de construcţie trebuie să fie evitată dacă e posibil. Dacă nu e posibil, materialele
de construcţie vor fi depozitate pe şantierul de construcţie şi protejată de intemperii.
Materialele periculoase, aşa ca vopselele, uleiurile, emailurile şi altele trebuie să fie depozitate
pe suprafeţe impermeabile şi să existe adsorbanţii, aşa ca nisipul sau rumeguşul, pentru
eliminarea scurgerilor mic. Materialele trebuie să fie manipulate în conformitate cu
instrucţiile cu privire la fişele de date pentru siguranţa materialelor.
 Page 6/15
 

Invadarea teritoriului vecin. Nu este necesară şi nu se permite invadarea teritoriul vecin.

Orele de lucru. Pentru a evita gălăgia şi deranjarea vecinilor, lucrările vor avea loc în
schimbul de zi, adică de la 07.00 până la 18.00. Pentru alte ore de lucru sunt necesare permise
speciale.
Se propune ca Unitatea de implementare a proiectului şi BM să monitorizeze existenţa acestor
prevederi în documentele de tender şi contractele ulterioare.
Pe lângă aceasta, consultanţii care se vor angaja la etapa de proiectare vor primi recomandări
din partea echipei Băncii cu privire la managementul riscurilor de mediu, inclusiv cele ce sunt
provocate de lucrările de construcţie şi legate de evacuarea corectă a deşeurilor de construcţie
şi reducere a gălăgiei şi prafului.
Contractele şi devizele de cheltuieli vor include clauze pentru evacuarea corectă a
materialelor de construcţie inacceptabile şi a deşeurilor de construcţie. Documentele de
achiziţii vor stipula că nu se vor utiliza materiale inacceptabile pentru protecţia mediului.
 Pagina 7/15
 

TABELUL 3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTURILOR

ACTIVITATE  PARAMETRU  MĂSURILE DE DIMINUARE  

0.  Condițiile  Avizare  şi  (a)  Inspectoratele locale de construcție şi ecologice şi comunitățile au fost înştiințate 

generale   securitatea   despre activitățile ce urmează.  
muncii   (b) Populația a fost înştiințată despre lucrări prin avize adecvate în mass media şi/sau 
pe website‐urile accesibile (inclusiv site‐ul lucrărilor). 
(c) Au fost obținute toate autorizațiile de construcție stipulate de legislație. 
(d) Contractorul este oficial de acord că toate lucrările vor fi efectuate în mod sigur şi 
disciplinat cu scopul de a minimiza impactul asupra mediului. 
(e) EPP al lucrătorilor se conformează bunelor practici internaționale (întotdeauna se 
poartă  căşti,  când  este  necesar  măşti  şi  ochelari  de  protecție,  harnaşament  şi 
cizme de protecție). 
(f) Semnele adecvate de pe şantier vor informa muncitorii privind regulile de bază şi 
regulamentele care trebuie respectate. 
A.   Lucrări de  Calitatea aerului   (a) Resturile  de  la  demolare  vor  fi  păstrate  într‐o  zonă  controlată  şi  stropite  cu  apă 
construcție   pentru a reduce praful. 
(b) În  timpul  lucrărilor  cu  burghiul  pneumatic/distrugerii  pereților,  praful  va  fi 
diminuat  prin  stropirea  continuă  cu  apă  şi/sau  instalarea  ecranelor  de  protecție 
contra prafului. 
(c) Mediul  înconjurător  (trotuarele,  drumurile)  vor  fi  curățate  de  gunoi  pentru  a 
minimiza cantitatea prafului. 
(d) Materialele de construcție/deşeurile de construcție nu vor fi arse în aer deschis pe 
şantier. 
(e) Motoarele  vehiculelor  nu  vor  fi  lăsate  să  lucreze  în  staționare  în  mod  excesiv  pe 
şantier.  
Gălăgie  (a) Gălăgia rezultată din lucrările de construcție va fi limitată la ore stricte stipulate în 
autorizație.  
(b) În  timpul  funcționării  motoarelor,  generatoarele,  compresoarele  de  aer  şi  alt 
echipament  mecanic  electric  vor  fi  închise  şi  echipamentul  va  fi  amplasat  cât  de 
departe de zonele rezidențiale pe cât e posibil. 
Calitatea apei  (a) Pe şantier se vor stabili măsuri adecvate de control al eroziunii şi sedimentului, aşa 
ca  baloți  de  fân  şi/captoare  de  nămol  pentru  a  preîntâmpina  transportarea 
sedimentului  de pe  şantier  şi a nu cauza turbiditate excesivă în râurile şi curenții 
 Pagina 8/15
 

din vecinătate.  
Managementul  (a) Locurile şi căile de colectare şi evacuare a deşeurilor vor fi identificate pentru toate 
deşeurilor  tipurile  principale de  deşeuri  preconizate  de  pe  urma activităților de  demolare şi 
construcție. 
(b) Deşeurile minerale de construcții şi demolare se vor separa de deşeurile generale, 
organice,  lichide  şi  chimice  prin  sortarea  lor  pe  şantier  şi  se  vor  păstra  în 
containere adecvate. 
(c) Deşeurile de construcție vor fi colectate şi evacuate în modul adecvat de colectorii 
licențiați conform legislației.  
(d) Evidența  evacuării  deşeurilor  se  va  ține  ca  dovadă  a  managementului  corect 
conform proiectului. 
(e) De fiecare dată când va fi posibil, contractorul va reutiliza şi va recicla materialele 
respective şi viabile (cu excepția, asbestului). 
 

B.  Sistem  Calitatea apei   (a) Facilitățile  sanitare  urmează  să  fie  utilizate  în  timpul  lucrărilor  de  construcție  şi 
individual  de  apoi  se  vor  construi  rezervoare  septice  pentru  a  preveni  scurgerea  deşeurilor 
epurare  a  organice în apele subterane.   
(b) Înainte  de  a  fi  deversate  în  apele  recipient,  efluenții  proveniți  de  la  facilitățile 
apelor 
sanitare  trebuie  să  fie  epurate  pentru  a  satisface  criteriile  minime  a  calității 
reziduale  stipulate  de  instrucțiile  naționale  privind  calitatea  efluenților  şi  epurarea  apelor 
/utilități  reziduale.  
sanitare  (c) Se  va  efectua  monitorizarea  noilor  sisteme  de  epurare  a  apelor  reziduale  de  la 
facilitățile sanitare (înainte/după). 
(d) Vehiculele şi utilajul pentru construcții vor fi spălate doar în spații speciale, unde 
scurgerile nu vor polua bazinele acvatice de suprafață naturale. 
C.  Clădiri  Moştenire  N/A 
istorice  culturală 

D.  Procurarea  Plan/cadru  de  N/A 

terenurilor  procurare  a 
terenurilor  

E.  Materiale  Gestionarea  N/A 

toxice  asbestului 
 Pagina 9/15
 

  Managementul  N/A 
deşeurilor toxice / 
periculoase 

F.  Păduri,  Protecție  N/A 

zone  umede 
şi/sau  zone 
protejate 
afectate 

 
 Pagina 10/15
 

10. PLANUL DE MONITORIZARE

Evaluarea impactului de mediu specifică şi activităţile de monitorizare. Vor fi monitorizaţi aşa

parametri ca frecvenţa, modalitatea şi orarul activităţilor de monitorizare care sunt prezentate
în tabelul de mai jos (tabelul 4).
Implementarea proiectului va fi supravegheată de Banca Mondială (atunci cînd vor avea loc
misiunile de supraveghere) şi de inspectorii locali în construcţie şi protecţia mediului.
Rapoartele de activitate ale proiectului la etapa de implementare vor conţine o secţiune
specială cu privire la implementarea Planului de Management al Mediului şi măsura în care
aceasta este în corespundere cu cerinţele Băncii Mondiale şi ale legislaţiei naţionale.
 Pagina 11/15
 

Tabelul 4. Masurile de monitorizare

Construcția oficiilor   

Cînd  Costul  Cine 

Ce  Unde  Cum   De ce  
Etapa  (stabiliți  (dacă  nu  este  (este  responsabil 
(parametru  va  fi  (va  fi monitorizat  (va  fi  monitorizat  (parametruI  este 
frecvența/  sau  în  inclus  în  bugetul  pentru 
monitorizat?)  parametrul?)  parametrul?)  monitorizat?) 
mod continuu?)  proiectului )  monitorizare?) 

Praful  
Gradul  de 
poluare sonoră  
Vibrația 
Deşeuri  de  Inspectoratele 
construcție    Codurile  în 
Pentru  a  asigura  ecologice  şi  în 
domeniul 
Prezența  de  Pe  durata  că  este  în   Costul  construcții locale, 
Construcție    La teren    construcției  şi 
scurgeri  de  construcției    corespundere  cu  antreprenorului    centrul    de 
protecției 
uleiuri    standardele    medicină 
mediului   
Controlul  preventivă local   
eroziunii  şi 
stabilitatea 
pantei   
 
Diversările  de 
ape reziduale   
Funcționare                

Supraveghere               
 Pagina 12/15
 

Construcția drumurilor de acces   

Cine 
Cînd  Costul 
Ce  Unde  Cum   De ce   (este 
(stabiliți  (dacă  nu  este 
Etapa  (parametru  va  (va  fi  (va  fi  (parametruI  responsabil 
frecvența/ sau  inclus  în 
fi  monitorizat  monitorizat  este  pentru 
în  mod  bugetul 
monitorizat?)  parametrul?)  parametrul?)  monitorizat?)  monitorizare?
continuu?)  proiectului ) 
) 

Inspectoratele 
Pentru  a 
   Codurile  în  ecologice  şi  în 
asigura  că 
domeniul   Costul  construcții 
Construcția  Pe  durata  este  în 
Construcție     La teren   construcției  şi  antreprenorul locale,  centrul  
drumurilor  de  construcției    corespundere 
protecției  ui    de  medicină 
acces  cu 
mediului    preventivă 
standardele   
local   

Pentru  a 
asigura  că 
Construcția 
drumurile  de  Administrația  Administrația 
Funcționare   drumurilor  de  La teren  inspectare  simestrial 
acces  sunt  locală    locală   
acces 
menținure 
adecvat   
 Pagina 13/15
 

Anexa 1. Schiţa oficiului din Soroca

VEDERE DIN FATA
 Pagina 14/15
 

VEDERE DE SUS
 Pagina 15/15