Sunteți pe pagina 1din 76

Idei din cartea lui Dr.

DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Capitolul 1 Misterul vieţii este real
Viaţa este un strat subţire de evenimente, care acoperă o realitate mai adâncă . !n
realitatea "ai ad#nc$ %unte" o &arte di din 'iecare e(eni"ent ce %e &etrece acu", %)a &etrecut
%au %e (a &etrece. !n realitatea "ai &ro'und$, cu %i*uran+$ ti" cine %unte" i care e%te %co&ul
no%tru. -u ei%t$ nici o con'u/ie %au con'lict, cu nici o alt$ &er%oan$ de &e P$"#nt.
 Scopul nostru în viaţă este de a ajuta Creaţia să se s e extindă şi să se dezvolte
dezv olte , iar c#nd
ne &ri(i", (ede" doar dra*o%te.
Totui "i%terul (ie+ii nu include nici unul dintre ace%te lucruri, el %e re'er$ la "odul
cu" %$ le aduce" la %u&ra'a+$. La ntre1area Cum dovedim că există totuşi un mister al
vieţii  3, %e &oat
&oatee r$%&
r$%&un de că cea mai simplă dovadă este separarea enormă dintre
unde
realitatea profundă şi existenţa de zi de zi .
4n "i%ter ce nu (rea %$ 'ie cuno%cut %e retra*e continuu, &e "$%ur$ ce ne a&ro&ie" de
el, dar "i%terul (ie+ii nu %e co"&ort$ aa %ecretele %ale %unt rele(ate i"ediat, dac$ ti" unde
%$ c$ut$". Dar ele nu tre1uie c$utate3
Înţe
Înţele
lepc
pciu
iune
neaa corp
corpululuiui nostr
nostruu este
este un pu punc
nctt bu
bunn de porn
pornir
iree în ce priv
priveşt
eştee
dimensiunile ascunse ale vieţii, deoarece, chiar dacă acestea sun invizibile, înţelepciunea
corpului este extrem de reală, deci, un apt pe care cercetătorii din medicină au început
să!l accepte încă di anii 1"#$%
Oa"enii de tiin+$ au de%co&erit &or+ile %&re di"en%iunile a%cun%e, la care nu a"
*#ndit &#n$ acu". Celule au *#ndit n locul no%tru ti"& de "ii de ani. De 'a&t n+ele&ciunea
lor e%te "ai (ec5e dec#t n+ele&ciunea corteului, deci, &oate 'i cel "ai 1un "odel &entru
%in*urul lucru "ai (ec5i dec#t ele, co%"o%ul.
Oriunde privim simţim ceea ce doreşte să înfăptuiască înţelepciunea cosmică, este
acelaşi lucru pe care şi noi dorim să-l împlinim, adică: să mă dezvolt şi să creez, dar
 principala diferenţă este că întotdeauna corpul meu cooperează cu universul, universul, mai bine cum
o putem face noi
Celulele &artici&$ &e de&lin la "i%terul (ie+ii, deci, e%te o n+ele&ciune a &a%iunii totale
i an*a6a"entului. S$ (ede" dac$ &ute" uni calit$+ile n+ele&ciunii tru&eti cu di"en%iunile
a%cun%e &e care (re" %$ le de/($lui".
!n+ele&ciunea &e care o tr$i" acu", o identi'icare cu Inteli*en+a Cor&ului, e%te
) A(e" un scop mai înalt.
) Sunte" n comuniune cu (ia+a, n co"&leitatea %a.
) Conştienta noa%t$ e%te *ata %$ %e "eta"or'o/e/e n orice "o"ent, rar, ea %i"te
orice ei%t$ n %&a+iul no%tru (ital.
) &cceptăm &e ceilal+i ca &e e*alul (o%tru, '$r$ a)i 6udeca %au a a(ea &re6udec$+i.
) Tr$i
Tr$i"
" 'iec
'iecar
aree "o"e
"o"ent nt nt
ntr)
r)oo "an
"anie r$ creativă, rennoit$ i nu ne a*$+$" de tot
ier$
ceea ce e%te (ec5i %au de&$it.
) 'iinţa noa%tr$ e%te le*$nat$ n rit"urile uni(er%ului, deci, ne %i"+i" n %i*uran+$ i
n*ri6i+i.
) Ideea no noa%tr$ dede eicienţă e%te de a l$%a 'luul (ie+ii %$ aduc$ ceea ce a(e" ne(oie.
For+a, controlul i lu&ta nu %unt "odul no%tru de ac+iona.
) Si"+i" o anu"it$ conexiune cu %ur%a noa%tr$.
) Sun
Sunte"
te" &ro*ro*ra" a+i %$ dăruim, ca %ur%$ a ntre*ii a1unden+e.
ra"a+i
) Pri(i"
Pri(i" orice
orice %c5
%c5i"1
i"1are
are,, inclu%i
inclu%i(( nater
naterea
ea i "oar
"oartea
tea ca &er%
&er%&e
&ecti ($ a nemuririi.
cti($
Ce e%te ne%c5i"1$tor e%te un lucru real &entru noi.
La ni(elul celulelor, nici unul din ace%te %u1iecte nu %unt a%&ira+ii %&irituale, ci 'a&te
ale ei%ten+ei cotidiene.
(copul mai înalt . !iecare celulă din corpul nostru este de acord să lucreze pentru
bunăstarea între"ului, iar bunăstarea sa individuală ocupă locul doi . Dac$ e%te nece%ar (a

7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
"uri &entru a &rote6a cor&ul i de cele "ai "ulte ori o 'ace. Durata de (ia+$ a celulei e%te o
'rac+iune din &ro&ria noa%tr$ durat$ de (ia+$. E*oi%"ul nu e%te o o&+iune, nici c#nd (ine (or1a
de%&re &ro&ria %u&ra(ie+uire a unei celule.
Comunicarea. Celula ţine le"ătura cu toate celelalte celule . Celulele "e%a*er %e
%tr$duie%c %$ ntiin+e/e cele "ai nde&$rtate &uncte ale cor&ului, de%&re dorin+a %au inten+ia
altei celule, oric#t de "ic$ ar 'i ea. Retra*erea %au re'u/ul co"unic$rii ne e%te o o&+iune a
celulei.
Conştienţa. Celulele au capacitatea de a se adapta numaidec#t . R$"#n 'lei1ile,
 &entru a &utea reac+iona la %itua+ii ur*ente.
ur*ente. Aici co"&orta"entul
co"&orta"entul ri*id nu e%te o o&+iune
o&+iune a lor.
&cceptarea. Celulele admit că toate sunt importante, în e"ală măsură , deci, 'iecare
'unc+ie din cor& e%te interde&endent$
interde&endent$ cu cealalt$. A ac+iona de una %in*ur$
%in*ur$ nu e%te o o&+iune.
Creativitatea. Cu toate că fiecare celulă are un set unic de funcţii , ele %e co"1in$ n
"oduri creatoare. A %e a*$+a de un co"&orta"ent n(ec5it nu e%te o o&+iune.
'iinţa. Celulele se supun unui ciclu universal de odi$nă şi activitate . Ace%t ciclu %e
e&ri"$ n di'erite "oduri ni(elurile 'luctuante de 5or"on, &re%iunea %#n*elui i rit"urile
di*e%
di*e%ti(
ti(e,
e, e&re%
e&re%ia
ia cea
cea "a
"aii e%te
e%te %o"nul
%o"nul.. !n linit
linitea
ea inacti
inacti(it
(it$+i
$+ii,i, (iitor
(iitorul
ul cor&u
cor&ului
lui e%te
e%te
 &l$"$dit. O A 'i acti( %au %au a*re%i( n "od
"od o1%e%i( nu e%tee%te o o&+iune.
)icienţa. Celulele funcţionează folosind cel mai mic consum de ener"ie posibil . !n
"od o1inuit, o celul$ %toc5ea/$ 5ran$ i oi*en n interiorul &ere+ilor, doar &entru trei
%ecunde. Ea are toat$ ncrederea c$ (a &ri"i ce)i tre1uie. Con%u"ul ece%i( de 5ran$, aer %au
a&$ nu e%te o o&+iune.
Conexiune.  %atorită moştenirii "enetice comune, celulele ştiu că sunt fundamental
aceleaşi Fa&tul c$ celulele 'icatului %unt di'erite de cele ale ini"ii i c$ celulele "uc5ilor
%unt di'erite de ale creierului, ele nu nea*$ identitatea lor co"un$, care e%te ne%c5i"1$toare.
*ăruirea.  &ctivitatea de bază a celulelor este aceea de a dărui , iar acea%ta "en+ine
inte*ritatea tuturor celorlalte celule. An*a6a"entul total 'a+$ de a d$rui 'ace ca a%&ectul de a
 &ri"i %$ de(in$ ce(a auto"at i e%te cealalt$ 6u"$tate a ciclului natural. A aduna nu e%te o
o&+iune.
+emurirea. Celulele se reproduc pentru a-şi împărtăşi cunoaşterea, experienţa şi
talentele, dăruind totul pentru pro"eniturile lor . Ace%ta e%te 'elul de ne"urire &ractic$, deci,
ele %e %u&un "or+ii la ni(el 'i/ic, dar o n(in* la ni(el non)'i/ic.
non)'i/ic. Pr$&a%tia dintre *enera+ii
*enera+ii nu
e%te o o&+iune.
 'rivind tot ce
c e au fost de acord să facă celulele noastre, ne întrebăm
într ebăm dacă nu cumva
este un pact spiritual în adevăratul sens al cuv#ntului(
Pri"a calitate e%te a ur"$ri un %co& nalt, e%te identic$ cu calit$+ile %&irituale ale
a1andon$rii i altrui%"ului. A d$rui re&re/int$ acelai lucru cu a)i ntoarce lui Du"ne/eu ceea
ce e%te a lui Du"ne/eu. -e"urirea e%te acelai lucru cu credin+a n (ia+a de du&$ "oarte.
 )isterul vieţii este răbdător şi atent în felul în care i-a permis corpului nostru
 potenţialul său total să fie relevant
 Suntem cu toţii tributari unei forme şi apoi ne dezinte"răm în concordanţă cu
misterul vieţii şi nimic altceva
 *n loc să cercetăm misterul vieţii,
v ieţii, ca
c a pe o parte intimă din noi înşine, ne purtăm ca
şi cum el nu există
 %upă multe vieţi petrecute în $aos, suntem oare pre"ătiţi să lăsăm misterul să ne
salveze acum(
 +xistă o altă cale(
 cale ar i să ne -ândim şi noi ce ac celulele corpului nostru şi să analizăm dacă
şi oi acem în viaţa zilnică ce ac ele%

2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
"uri &entru a &rote6a cor&ul i de cele "ai "ulte ori o 'ace. Durata de (ia+$ a celulei e%te o
'rac+iune din &ro&ria noa%tr$ durat$ de (ia+$. E*oi%"ul nu e%te o o&+iune, nici c#nd (ine (or1a
de%&re &ro&ria %u&ra(ie+uire a unei celule.
Comunicarea. Celula ţine le"ătura cu toate celelalte celule . Celulele "e%a*er %e
%tr$duie%c %$ ntiin+e/e cele "ai nde&$rtate &uncte ale cor&ului, de%&re dorin+a %au inten+ia
altei celule, oric#t de "ic$ ar 'i ea. Retra*erea %au re'u/ul co"unic$rii ne e%te o o&+iune a
celulei.
Conştienţa. Celulele au capacitatea de a se adapta numaidec#t . R$"#n 'lei1ile,
 &entru a &utea reac+iona la %itua+ii ur*ente.
ur*ente. Aici co"&orta"entul
co"&orta"entul ri*id nu e%te o o&+iune
o&+iune a lor.
&cceptarea. Celulele admit că toate sunt importante, în e"ală măsură , deci, 'iecare
'unc+ie din cor& e%te interde&endent$
interde&endent$ cu cealalt$. A ac+iona de una %in*ur$
%in*ur$ nu e%te o o&+iune.
Creativitatea. Cu toate că fiecare celulă are un set unic de funcţii , ele %e co"1in$ n
"oduri creatoare. A %e a*$+a de un co"&orta"ent n(ec5it nu e%te o o&+iune.
'iinţa. Celulele se supun unui ciclu universal de odi$nă şi activitate . Ace%t ciclu %e
e&ri"$ n di'erite "oduri ni(elurile 'luctuante de 5or"on, &re%iunea %#n*elui i rit"urile
di*e%
di*e%ti(
ti(e,
e, e&re%
e&re%ia
ia cea
cea "a
"aii e%te
e%te %o"nul
%o"nul.. !n linit
linitea
ea inacti
inacti(it
(it$+i
$+ii,i, (iitor
(iitorul
ul cor&u
cor&ului
lui e%te
e%te
 &l$"$dit. O A 'i acti( %au %au a*re%i( n "od
"od o1%e%i( nu e%tee%te o o&+iune.
)icienţa. Celulele funcţionează folosind cel mai mic consum de ener"ie posibil . !n
"od o1inuit, o celul$ %toc5ea/$ 5ran$ i oi*en n interiorul &ere+ilor, doar &entru trei
%ecunde. Ea are toat$ ncrederea c$ (a &ri"i ce)i tre1uie. Con%u"ul ece%i( de 5ran$, aer %au
a&$ nu e%te o o&+iune.
Conexiune.  %atorită moştenirii "enetice comune, celulele ştiu că sunt fundamental
aceleaşi Fa&tul c$ celulele 'icatului %unt di'erite de cele ale ini"ii i c$ celulele "uc5ilor
%unt di'erite de ale creierului, ele nu nea*$ identitatea lor co"un$, care e%te ne%c5i"1$toare.
*ăruirea.  &ctivitatea de bază a celulelor este aceea de a dărui , iar acea%ta "en+ine
inte*ritatea tuturor celorlalte celule. An*a6a"entul total 'a+$ de a d$rui 'ace ca a%&ectul de a
 &ri"i %$ de(in$ ce(a auto"at i e%te cealalt$ 6u"$tate a ciclului natural. A aduna nu e%te o
o&+iune.
+emurirea. Celulele se reproduc pentru a-şi împărtăşi cunoaşterea, experienţa şi
talentele, dăruind totul pentru pro"eniturile lor . Ace%ta e%te 'elul de ne"urire &ractic$, deci,
ele %e %u&un "or+ii la ni(el 'i/ic, dar o n(in* la ni(el non)'i/ic.
non)'i/ic. Pr$&a%tia dintre *enera+ii
*enera+ii nu
e%te o o&+iune.
 'rivind tot ce
c e au fost de acord să facă celulele noastre, ne întrebăm
într ebăm dacă nu cumva
este un pact spiritual în adevăratul sens al cuv#ntului(
Pri"a calitate e%te a ur"$ri un %co& nalt, e%te identic$ cu calit$+ile %&irituale ale
a1andon$rii i altrui%"ului. A d$rui re&re/int$ acelai lucru cu a)i ntoarce lui Du"ne/eu ceea
ce e%te a lui Du"ne/eu. -e"urirea e%te acelai lucru cu credin+a n (ia+a de du&$ "oarte.
 )isterul vieţii este răbdător şi atent în felul în care i-a permis corpului nostru
 potenţialul său total să fie relevant
 Suntem cu toţii tributari unei forme şi apoi ne dezinte"răm în concordanţă cu
misterul vieţii şi nimic altceva
 *n loc să cercetăm misterul vieţii,
v ieţii, ca
c a pe o parte intimă din noi înşine, ne purtăm ca
şi cum el nu există
 %upă multe vieţi petrecute în $aos, suntem oare pre"ătiţi să lăsăm misterul să ne
salveze acum(
 +xistă o altă cale(
 cale ar i să ne -ândim şi noi ce ac celulele corpului nostru şi să analizăm dacă
şi oi acem în viaţa zilnică ce ac ele%

2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Capitolul .% /umea se ală în noi
Ca %$ de/le*$"
de/le*$" "i%terul (ie+ii, e%te ne(oie doar de o %in*ur$ &orunc$ trăiţi
trăiţi ca
o celulă. -oi nu 'ace" ace%t lucru, iar "oti(ul nu e%te *reu de *5icit, adic$ a(e" &ro&riu
no%tru %til de a ac+iona.
8reelile noa%tre ca&ricioa%e arat$ o %tructur$ "ai (a%t$, &entru a ne ntoarce la
n+ele&ciunea celulei, deci, 'iecare din noi are ne(oie %$)i dea %ea"a c$ tr$i de 'a&t e'ectele
ale*erilor (ec5i '$cute de altcine(a. Ace%te credin+e %unt con+inute una n cealalt$, ca nite
cutii, a%t'el
) există o lume materială;
) lumea materială este plină de lucruri, evenimente şi oameni;
) eu sunt unul dintre oameni şi poziţia mea nu e mai presus decât a altuia;
)  pentru a afla cine sunt
sunt trebuie să exploatez
exploatez lumea reală.
reală.
Ace%t %et de credin+e ne nl$n+uie i nu o'er$ loc &entru c$utarea de %ine, %au "$car
 &entru %u'letul n%$i, dar, oric#t de con(in*$toare ar &ute 'i lu"ea "aterial$, nimeni nu a
 putut să dovedească faptul că este reală
Orice neurolo* ($ (a a%i*ura c$ ace%t creier u"an nu o'er$ nici o do(ad$ c$ lu"ea
eterioar$ ar ei%ta cu ade($rat, dar "ute %u*e%tii %unt c$ nu ei%t$.
Corteul nu ne in'or"ea/$ de%&re acea%t$ &roce%are ne%'#rit$ de date, care %e &etrece
n interiorul "ateriei cenuii, dar el ne d$ in'or"a+ii de%&re lu"e. Deci, ne &er"ite" %$
 &erce&e" i"a*ini, %unete, *u%turi, "iro%uri i teturi, de toat$ *a"a. Creierul nea &$c$lit
co"&let, a reali/at o &re%tidi*ita+ie, 'iind)c$ nu ei%t$ nici o le*$tur$ direct$ ntre in'or"a+iile
ne&relucrate ale cor&ului i "odul no%tru %u1iecti( de a &erce&e lu"ea eterioar$, deci, &entru
oricine întreaga lumea exterioară este doar un vis .
C#nd de%c5ide" oc5ii di"inea+a, ti" c$ ace%te e(eni"ente (ii au 'o%t &rodu%e n
totalitate de ca&ul no%tru. -u 'ace" nici o *reeal$ de a ne l$%a &$c$li+i, deoarece ad"ite" c$
(i%ele nu %unt reale. Prin ur"are, creierul no%tru are un %i%te" &entru con%truirea unei lu"i a
(i%elor i altul c#nd %unte" tre6i3 El nu 'ace aa ce(a, deci, 'unc+ia cere1ral$, "ecani%"ul
(i%elor nu %e %c5i"1$ c#nd ne tre/i". Acelai corte (i/ual din %&atele creierului "i &er"ite
%$ ($d un o1iect, 'ie c$ le ($d n "intea "ea, n (i% %au ntr)o 'oto*ra'ie, %au altce(a n 'a+a
oc5ilor. Ei%t$ o acti(itate electro ) c5i"ic$ 'urtunoa%$. Deci al doilea %ecret %&iritual e%te
 u noi ne aflăm în lume, ci lumea se "ăseşte
"ăseşte în noi . -u ei%t$ nici un &ic de lu"in$ %olar$ n
creier, al c$rui interior r$"#ne la 'el de ntunecat &recu" o &eter$ de calcar, oric#t$ lu"in$ ar
'i a'ar$.
A'ir"#nd c$ ntrea*a lu"e e%te creat$ de "ine, reali/e/ i"ediat c$ i (oi &ute+i a'ir"a
ace%t lucru. Acea%ta nu e%te o &ro1le"$, ci re&re/int$ c5iar e%en+a %&iritual$. Deci, 'iecare
dintre ni e%te un creator. 9i%terul "odului n care toate ace%tea &uncte de (edere indi(iduale
%e "&lete%c, a%t'el ca lu"ea ta i a "ea %$ %e &oat$ ar"oni/a, e%te eact lucrul &e care)i
deter"in$ &e oa"eni %$ caute r$%&un%uri %&irituale. -u e%te nici o ndoial$ c$ realitatea e%te
 &lin$ de con'licte, dar i de ar"onie. -e %i"+i" eli1era+i c#nd ne d$" %ea"a c$ 'iind creatori,
d$" natere 'iec$rui a%&ect din e&erien+a noa%tr$, 1un %au r$u, deci, 'iecare din noi e%te
centrul crea+iei. Oa"enii o1inuiau %$ cread$ c$ ace%te idei %unt 'oarte 'ireti.
Reli*i
Reli*iile
ile,, &o&
&o&oar
oarele
ele i tradi+
tradi+iile
iile %)au
%)au %c5i"1
%c5i"1atat "e
"ereu
reu,, dar
dar a ei%t
ei%tat
at un con%e
con%en%
n%
uni(er%al c$ lu"ea e%te o crea+ie coerent$, in%u'lat$ de o %in*ur$ inteli*en+$ i un %in*ur
"odel creator. Fiin+a u"an$ nu a tre1uit %$ de(in$ c$ut$tor %&iritual, &entru a de%co&eri acea
realitate unic$, deci, (ia+a 'iec$rei &er%oane a&ar+ine de6a ace%tei realit$+i.
Creatorul a impre"nat fiecare particulă a Creaţiei în mod e"al şi aceeaşi sc#nteie
 %ivină a animat viaţa în toate formele ei &stăzi am numi această perspectivă ca mistică
deoarece are le"ătura cu lucruri invizibile, este o utopie %

:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Cu" a di%&$rut credin+a ntr)o realitate unic$3 A ei%tat o alt$ alternati($, care i ea a
 &la%at 'iecare &er%oan$ n centru lu"ii %ale, dar, n loc %$ 'ie inclu%, o"ul %e %i"te %in*ur i
i/olat, condu% "ai de *ra1$ de o dorin+$ &er%onal$, dec#t de 'or+a (ital$ "&$r+it$ cu al+ii, %au
de o co"uniune &rin %u'let. Acea%t$ ale*ere &e care o nu"i" e"o, cu toate c$ al+ii o nu"e%c
alt'el, cu" ar 'i c$utarea &l$ceri, le*$tur$ ;ar"ic$, %au "ai reli*io%, i/*onirea din Paradi%.
To+i a" 'o%t in%trui+i cu "are *ri6$ %$ 'i" aten+i la eu, mie, al meu i c$ dorin+ele noa%tre &ot
'i /$d$rnicite dac$ cine(a a6un*e &ri"ul.
A ani5ila e"o)ul n%ea"n$ a)l con%idera un tic$lo% care "&iedic$ &e oa"eni %$)i
*$%ea%c$ 'ericirea, deci, ace%ta 'iind "oti(ul &rinci&al &entru care oa"enii %u'er$, &entru care
nu)i *$%e%c niciodat$ Sinele ade($rat, nu !l *$%e%c &e Du"ne/eu, %au "$car &ro&riu %u'let.
 -i %e %&une c$ e"o)ul ne or1ete cu cereri con%tante, cu l$co"ia %a, cu e*oi%"ul i ne%i*uran+a
%a. -oi nu &ute" renun+a la e"o, tot aa cu" nu &ute" renun+a la o dorin+$.
 &le"erea de a trăi în separare, o ale"re pe care nici o celulă nu o face, dec#t dacă
este canceroasă, a dat naştere unei anumite teme mitolo"ice . Acea%t$ &o(e%te a unei
 &er'ec+iuni &ierdute i n6o%ete &e oa"eni n loc %$)i ridice. 4n "it are &uterea de a lua
deci/ie i de a o 'ace %$ di%&ar$.
 Separarea a prins viaţă, dar posibilitatea unei sin"ure realităţi a dispărut oare cu
adevărat(
Pentru a acce&ta din nou, ideea unei %in*ure realit$+i, tre1uie %$ acce&t$" c$ lu"ea
e%te n noi. &cesta este un secret spiritual, 1a/at &e natura creierului, care &etrece 'iecare
%ecund$, con%truind lu"ea.
Acu", (ia+a 1a/at$ &e e"o e%te etre" de con(in*$toare i de aceea nici o cantitate de
durere %au %u'erin+$ nu)l deter"in$ &e o" %$ o a1andone/e. Durerea %e %i"te, dar nu ne d$ o
%olu+ie de ieire din %itua+ie.
!ntr)un cor& %$n$to%, 'iecare celul$ %e recunoate &e ea n%$i n orice alt$ celul$, c#nd
acea%t$ &erce&+ie e%te di%tor%ionat$ i anu"ite celule de(in cealaltă, cor&ul %e auto)atac$.
Acea%t$ %tare e%te cuno%cut$ %u1 nu"ele de dizarmonie autoimună .
A lua n %erio% %to&area (iolen+ei n%ea"n$ %$ %e renun+e la intere%ul &er%onal n lu"e,
o dat$ &entru totdeauna, nu"ai a%t'el %e (a eli"ina co"&let (iolen+a. E%te o &$rere ocant$,
dar ade($rat$.
Din 'ericire, nu acea%ta e%te %itua+ia, lumea se află în tine şi nu invers . A%ta a (rut %$
%&un$ Ii%u%, atunci când a prezis că oamenii trebuie să ajungă mai întâi în împărăţia lui
 Dumnezeu şi apoi să se preocupe de lucruri lumeşti, dacă este cazul . Du"ne/eu e%te %t$&#nul
tuturor, &rin 'a&tul c$ a creat totul.
 'ercepţia este lumea şi lumea este percepţia. !n acea%t$ idee c5eie, dra"a noi
"&otri(a celorlal+i %e &r$1uete, deci, %unte" cu to+ii inclui n %in*urul &roiect care
contea/$, anu"e construirea realităţii .
Realitatea unic$ a rele(at de6a un %ecret &ro'und   fi creator este mai
important decât întreaga lume . 9erit$ %$ ne o&ri" din orice acti(itate i %$ ne
*#ndi" &u+in la ace%t a%&ect. Pentru a tr$i cu ade($rat acea%t$ idee, a 'i un
creator ade($rat, e%te ne(oie %$ renun+i la 'oarte "ulte ne(oi ce ne
condi+ionea/$.  m învăţat să ne acceptăm ca fiinţe limitate, deoarece lumea
exterioară este mai puternică şi dictează firul poveştii şi nu noi. !umea este
 primul loc, iar noi ne plasăm pe locul doi la mare distanţă .
Ace%t lucru &oate &$rea ciudat la nce&ut i totui, &ute" (edea de6a cu" %e
in%taurea/$ un nou %et de credin+e
0ot ce experimentez mă relectă pe mine însumi  i de aceea nu tre1uie %$ caut %$
'u*.

<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Viaţa mea este o parte din orice altă viaţă  i le*$tura "ea cu celelalte lucruri (ii "$
"&iedic$ %$ a" ina"ici.
+u simt nevoia să controlez nimic sau pe nimeni i &ot a'ecta %c5i"1area,
tran%'or"#nd %in*urul lucru a%u&ra c$ruia a" a(ut control de la nce&ut, adic$ eu n%u"i.
9edit#nd &ot a6un*e %$ %t$&#ni" ace%t %ecret i anu"e
/ăsaţi!vă conştiinţa să în-lobeze totul şi întrebaţi!vă acum
) =$d ordine %au de/ordine3
) !"i ($d unicitatea3
) !"i dau %ea"a ce %i"t cu ade($rat3
) =$d ce (reau %$ ($d cu ade($rat3
&cum să intrăm în lumea noastră socială şi ne întrebăm
) Aud 'ericire3
) Fa&tul c$ %unt cu aceti oa"eni "$ 'ace %$ 'iu (ioi3
) Se %i"te cu"(a o1o%eala3
) E%te acea%ta doar o rutin$ o1inuit$ %au aceti oa"eni c5iar %e %i"t 1ine unul cu
altul3
Ori cu" a)+i r$%&unde la ace%te ntre1$ri, tre1uie e(aluat$ lu"ea noa%tr$ i ceea ce %e
 &etrece n noi. Ceilal+i oa"eni %unt o*linda noa%tr$, la 'el ca i o1iectele din 6urul no%tru.
*acă doriţi, apoi deschideţi televizorul şi priviţi ştirile, intraţi în voi şi întrebaţi!vă
) Acea%t$ lu"e &e care o ($d, e%te %i*ur$ %au ne%i*ur$3
) Si"t 'ric$ i %unt n*ro/it de un de/a%tru %au doar "$ a"u/e/3
) Dac$ tirea e%te &roa%t$, o ur"$re%c doar %$ "$ a"u/e/3
) Ce &arte din "ine re&re/int$ ace%t &ro*ra"3 Partea ce %e ocu&$ de 'iecare
 &ro1le"$ n &arte %au cea care dorete %$ *$%ea%c$ r$%&un%uri3
Ace%t eerci+iu de/(olt un nou ti& de contien+$. A%t'el nce&e" %$ di%tru*e" %c5e"a
con'or" c$reia ($ (ede+i ca o &er%oan$ i/olat$, deci, ca entitate %e&arat$. Acu" ne d$" %ea"a
c$ de 'a&t toat$ lu"ea nu e%te n alt$ &arte dec#t n noi.
A a'ir"a c$ eu %unt creatorul, nu e%te acelai lucru cu a'ir"a c$ e"o)ul "eu e%te
creator. S$ ncerc$" %$ ne a&ro&ie" de creatorul real din noi ncerc#nd %$ "edit$ a%u&ra unui
tranda'ir %au orice 'loare, Cum arată( Ce miros are( Ce culoare( etc . A&oi ne *#ndi" la
AD-)ul ce %e *$%ete n 'iecare celul$ a ei. !ncerca+i %$ (i/uali/a+i cu" *rani+a dintre ener*ia
noa%tr$ i a%u&ra ceea ce a" ale% %$ "edit$ &$lete i un *ru& de (aluri %e to&ete unul n altul.
A&oi %&une" Orice ener*ie &ro(ine dintr)o %ur%$ i %e ntoarce la ea. C#nd &ri(e%c 'loarea
alea%$, o %c#nteie de in'initate %e ridic$ dintr)o %ur%$, &entru a %e e&eri"enta &e %ine.
4r"$rind ace%t tra%eu a" a6un% la ceea ce e%te ade($rat real i %in*urul "oti( a 'o%t acela de a
crea un "o"ent de 1ucurie. A a(ut loc o %in*ur$ atin*ere creatoare care ()a conto&it.

>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Capitolul 2% 3atru căi ce duc spre unitate
Dac$ nc$ "ai con%ider$" c$ ace%t a%&ect e%te o idee ciudat$ a altcui(a, e&erien+a
noa%tr$ de (ia+$ nu %e %c5i"1$. O realitate unică nu este o idee, este o poartă spre o
nouă modalitate de a trăi viaţa
"onştiinţa este potenţialul întregii "reaţii , c#nd (o" n+ele*e 'a+a %e (a lu"ina. Cu c#t
de+ine" "ai "ult$ contiin+$, cu at#t a(e" "ai "ult &oten+ial ca %$ cree/i. -ece%it$ o
ntre1are %orim să fim victima celor cinci simţuri sau co-creator( 4nele din o&+iuni %unt
În uncţie de cele cinci simţuri, adic$ %e&arare, dualitate, e*o)ul, a 'i %u&u% 'ricii, a 'i
detaat de Sur%$, a 'i li"itat n ti"& i %&a+iu.
În uncţie de le-ile naturale , adic$ a de+ine controlul, a 'i "ai &u+in %u&u% 'rici, a 'i
conectat la re%ur%ele naturale, a 'i in(enti(, a 'i n+ele*$tor, a e&loata 1o*$+iile ti"&ului i
%&a+iului.
În uncţie de conştienţă, adic$ a&ro&iat de le*ile naturii, a&roa&e de Sur%$, *rani+ele
di%&ar, inten+iile %e tran%'or"$ n re/ultate, dincolo de ti"& i %&a+iu.
"onştienţa este tot ce sc#imbă în călătoria de la separare la realitatea
unică. Atunci c#nd de&in/i de cele cinci %i"+uri, eti contient c$ lu"ea 'i/ic$ e%te realitatea
 &ri"ar$. Sin*urul rol &e care)l are Contien+a ta e%te %$ &ri(ea%c$ lu"ea care e%te acolo afară.
Cele cinci %i"+uri %unt 'oarte nel$toare, c$ci ne %&un c$ %oarele r$%are n e%t i a&une n
(e%t, etc.
4r"$torul %tadiu al contien+ei de&inde de le*ile naturi a care %e a6un*e &rin *#ndire i
e&eri"entare. O1%er(atorul nu "ai e%te o (icti"$ a a"$*eli, &oate de%ci'ra le*ea *ra(ita+iei,
utili/#nd "ate"atica i e&eri"entele *#ndului. C#nd creierul u"an are n (edere le*ile
naturii, lu"ea "aterial$ %e a'l$ tot acolo afară i ate&t$ %$ 'ie e&lorat$.
!n cele din ur"$ cine(a tre1uie %$ ntre1e Cine sunt eu, cel care "#ndeşte toate
aceste lucruri( Acea%ta e%te ntre1area ce duce la contien+a &ur$, a%ta deoarece dac$ *oleti
creierul de orice *#nd ?ca la "edita+ie@ contien+a %e do(edete a nu 'i *oal$, (id$ i &a%i($.
Dincolo de li"itele ti"&ului i %&a+iului, are loc un %i*ur &roce% i doar unul, adic$ crea+ia %e
creea/$ &e %ine, 'olo%ind contien+a ca &e &la%tilin$.
!n lu"ea o1iecti($, contiin+a %e tran%'or"$ n lucruri, iar n lu"ea %u1iecti($ n
e&erien+e. -u ei%t$ nici o di'eren+$ i &rintr)o atin*ere "a*ic$, creierul u"an nu tre1uie %$
%tea n a'ara &roce%ului creator. Doar 'iind aten+i i a(#nd o dorin+$ acti($ 1utonul crea+iei. Se
 &oate acti(a doar dac$ i %$ o 'ace", doar cei ce cred n li"it$ri nu o &ot 'ace.
S&lendoarea c$l$toriei %&irituale e%te aceeai ca i ciud$+enia ei, adic$ &ri"i" o &utere
de&lin$, doar &rin n+ele*erea 'a&tului c$ a" 'olo%it acea &utere tot ti"&ul, &entru a ($ conecta
la (oi ni($. $untem la nivel potenţial, prizonierul, temnicerul, eroul care desc#ide carcera
 sau toate la un loc.
Acea%t$ dile"$ a 'ru%trat &e toat$ lu"ea care a ncercat %$ acce&te acea%t$ realitate,
c5iar i atunci c#nd n+ele&ciunea e%te do1#ndit$ i)+i dai %ea"a c$ &ro&riu creier d$ natere
tuturor lucrurilor din 6urul no%tru, iar *$%irea 1utonului crea+iei ne %ca&$. Ei%t$ o cale, n
%&atele 'iec$rei e&erien+e %e a'l$ un e&eri"entator care tie ce %e &etrece. C#nd vom "ăsi
acel punct în care se "ăseşte acesta ne aflăm în punctul zero, în jurul căreia se înv#rte
lumea. A6un*erea n acel &unct e%te un &roce% care nce&e acu".
Orice e&erien+$ ne (ine ntr)una din cele &atru "odalit$+i ca sentiment,
ca "#nd, ca acţiune sau simplu ca un sentiment de a fi . !n "o"ente neate&tate
e&eri"entatorul e%te "ult "ai &re/ent n ace%te &atru a%&ecte dec#t de o1icei.
Toate lucrurile %unt ca i con+inutul unei (ali/e "entale, oa"enii n*r$"$de%c n
(ali/ele lor "ii de lucruri. Dar, contien+a nu e%te o (ali/$ i acelai lucrul l &ute" %&une
de%&re lucrurile din interior.


Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Conştienţa se deineşte pe sine însuşi, ca pură, vie, vioaie, tăcută şi
plină de potenţial creator% 4neori, a&roa&e c$ e&eri"enta+i acea %tare &ur$ i n acele
"o"ente, unul din lucrurile &e care le)a" "en+ionat anterior %au ce(a %i"ilar ie%e la
%u&ra'a+$, n loc %$ %tea a%cun%.
Anu"ite %e"ne %unt &al&a1ile i %e na%c ca nite %en/a+ii de net$*$duit n cor&, iar
altele la ni(el %u1til 'iind *reu de e&ri"at, ca un tre"ur de la ceva  care ne atra*e &e
neate&tate aten+ia. La o1%er(area unui a%t'el de %e"n, a(e" de6a la nde"#n$ o &i%t$ care
 &oate duce dincolo de *#nd, %enti"ent %au ac+iune i n ace%t "o"ent &ute" %$ 'ace" o
ale*ere.
Ei%t$ doar o di'eren+$ 'oarte 'in$ ntre a simţi  c$ %unt n %i*uran+$, ca de ee"&lu i a
şti  c$ %unt n %i*uran+$. Din ace%t &unct de (edere %e trece "ai de&arte la a acţiona ca i cu"
%unt n %i*uran+$ i &#n$ c#nd "i dau %ea"a n %'#rit c$, ndoiala, ntrea*a "ea ei%ten+$ a
'o%t n %i*uran+$, nc$ de c#nd "a)a" n$%cut, deci  Sunt  n %i*uran+$.
 'entru a stăp#ni conştienţa pură, trebuie să învăţăm cum să o trăim,
Tetele 'a%cinante din India, nu"ite (utrele (hiva, ce datea/$ de "ai "ulte %ecole, %e
 &ot *$%i re(ela+ii n ace%t do"eniu. Aici cu(#ntul  S$iva  n%ea"n$ %umnezeu, iar cu(#ntul
 Sutra n%ea"n$ 'ir %au cale, a%t'el ca n "od deli1erat, cititorului i %e arat$ 'irele in(i/i1ile
care duc na&oi la %ur%a etern$.
Ele au i un contet "ai lar*, care nece%it$ %$ ur"$" calea de%c5i%$ de re(ela+ie. Deci,
n tradi+ia ace%tora, 'iecare &er%oan$ &oate ale*e &atru c$i ce &ro(in din a simţi, a "#ndi, a
acţiona şi a fi
Fiecare dintre c$i %e nu"ete 4o-a, cu(#nt %an%;rit care n%ea"n$ uniune, &entru c
%co&ul e%te unitatea, conto&irea cu realitatea unic$. A(e" &atru ti&uri de Yo*a
 $a.ti /o"a, care duce la *$%irea unit$+ii, iu1indu)l &e du"ne/eu.
 0arma /o"a care duce la *$%irea unit$+ii &rin ac+iunea altrui%t$.
12ana /o"a  care duce la *$%irea unit$+ii &rin cunoatere.
 3aja /o"a ce duce la *$%irea unit$+ii &rin "edita+ie i renun+are.
Ar$t$" n continuare cu" e%te tr$it$ e'ecti( 'iecare din ace%te c$i.
(imţirea ne arat$ calea, ori de c#te ori tr$i" e&erien+a iu1irii i e&ri"$". Aici,
e"o+iile noa%tre &er%onale %e l$r*e%c &entru a de(eni atotcu&rin/$toare. Iu1irea de %ine i de
'a"ilie %e conto&ete cu iu1irea &entru o"enire. !n 'or"a %u&erioar$ de e&re%ie, iu1irea
noa%tr$ e%te at#t de &uternic$, nc#t !L c5ea"$ &e D49-EBE4 %$ ni %e arate. Ini"a care
t#n6ete i *$%ete &acea %u&re"$ &rin unirea cu ini"a CREAIEI.
5ândirea ne arat$ calea, ori de c#te ori "intea noa%tr$ ncetea/$ %$ 'ie nelinitit$ i
%&eculati($. Pe acea%t$ cale, ne o&ri" dialo*ul interior, &entru a *$%i claritatea i ne"icarea.
E%te ne(oie de claritate, &entru ca "intea %$ (ad$ c$ nu tre1uie %$ 'ie at#t de unidirec+ional$.
 & "#ndi se poate transforma în a şti, adică în înţelepciune . Cu o claritate "ai "are,
intelectul no%tru anali/ea/$ orice &ro1le"$ i (ede %olu+ia. 9i%terul ei%ten+ei e%te cel &e care
"intea dorete cu ade($rat %$)l cunoa%c$. !ntre1$rile 1at la ua eternit$+ii, "o"ent n care
CREATOR4L e%te %in*urul care le &oate da r$%&un%. !"&linirea ace%tei c$i a&are atunci c#nd
"intea noa%tr$ %e conto&ete cu "intea lui D49-EBE4.
&cţiunea ne arat$ calea, ori de c#te ori ne &red$". Pe acea%t$ cale controlul e"o)ului
a%u&ra ac+iunii %l$1ete.. Ac+iune ncetea/$ %$ "ai 'ie "oti(at$ de dorin+e e*oi%te. Cu ti"&ul
ac+iunea %e (a detaa de e"o i a face de(ie "oti(at de o 'or+$ din a'ara noa%tr$. Deci,
ataa"entul no%tru &er%onal 'a+$ de &ro&riile noa%tre ac+iuni e%te tran%'or"at n non)
ataa"ent, &rin 'a&tul c$ nde&lini" ac+iunile lui D49-EBE4. Calea i atin*e "&linirea,
atunci c#nd a1andonarea noa%tr$ e%te at#t de co"&let$, nc#t D49-EBE4 conduce tot ceea
ce 'ace".


Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
 & fi  ne arat$ calea, ori de c#te ori culti($" un SI-E care trece dincolo de e"o. Ace%t
e"o %e do(edete a 'i o ilu/ie, o "a%c$ ce a%cunde un E4 cu "ult "ai "$re+ care ei%t$ n
'iecare din noi. Identitatea noa%tr$ real$ e%te un %i"+ al ei%ten+ei &ure, &e care)l
nu"i"  +4 S45 . Toate 'iin+ele "&$rt$e%c acelai E4 S4-T, iar "&linirea a&are
atunci c#nd 'iin+a noa%tr$ "1r$+iea/$ at#t de "ulte, nc#t n %enti"entul no%tru de a 'i (ii e%te
inclu% i D49-EBE4. %nitatea e%te o %tare n care ni"ic nu e%te l$%at n a'ara lui  +4 S45 .
!n ace%te %itua+ii noi lu$" o deci/ie crucial$, adic$ O iau de la capăt , deci, renun+$"
la (ec5ile &erce&+ii i nu la 1unurile noa%tre. 4niversul, ca orice o"lindă, este neutru, dar el
reflectă ceea ce se află în faţa sa, fără a judeca şi fără a distorsiona . Ace%t &a% duce la
renun+are, dac$)l cre/i. Deci, ai renun+at la credin+a c$ lu"ea eterioar$ are (reo &utere a%u&ra
ta. &cest adevăr va deveni adevărat, atunci când va i trăit .
 'entru atin"erea acestei stări propunem următorul exerciţiu
El nce&e ca %$ o1%er($" c#nd atin*e" n contien+a noa%tr$ ni(eluri %u1tile, in
co"&ara+ie cu cele *ro%iere, deci un eerci+iu
)   iubi pe cineva este mai subtil decât a avea resentimente sau respingere de acea
 persoană.
)   accepta pe cineva este ceva mai subtil decât a critica persoana respectivă.
)   promova pacea este ceva mai subtil decât a promova violenţa.
)   vedea pe cineva, fără a&l judeca este ceva mai subtil decât a&l critica.
E&erien+a %u1til$ e%te linitit$ i ar"onioa%$, deci, ($ %i"+i+i %ta1il i nu %unte+i n
con'lict cu ni"eni. Odat$ ce a+i identi'icat acea%t$ &arte nce&e+i %$ 'a(ori/a+i latura %u1til$ a
(ie+ii noa%tre. 5rebuie să facem sin"uri ale"erea, la nivelul conştienţei, deoarece, în
diversitatea infinită a C3+&67+7, fiecare percepţie dă naştere la o lume care o o"lindeşte .
Orice e&erien+$ care ($ aduce n contact cu ni(elul t$cut de contien+$, &oate 'i nu"it
"edita+ie. Poate cea "ai %i"&l$ (i %e &are "edita+ia &e re%&ira+ie. 4r"$rindu)($ re%&ira+ia, ($
alinia+i cu coneiunea "inte)cor&, cu coordonarea %u1til$ a *#ndului i cu  'rana, ener*ia
%u1til$ con+inut$ n re%&ira+ie. Se &ot ado&ta i "antrele tradi+ionale %au %unetele rituale, aa
cu" e%te de%cri% n orice tet de%&re n($+$turile %&irituale orientale. Face" acea%t$ "edita+ie
ti"& de 70 la 20 "inute, dac$ %e &oate de dou$ ori &e /i i (e+i de(eni contien+i de relaarea
cor&ului. 'azaţi&vă pe tendinţa naturală a corpului de a se elibera de stres, deoarece aceasta
este o meditaţie blândă, care nu are efecte secundare negative şi nu prezintă pericole cât
 suntem sănătoşi.
E'ectul de relaare (a continua, n%$ (o" nce&e %e ne d$" %ea"a i c$ %unte"
contien+i de noi n%ui, ar &utea a&are o re(ela+ie %au in%&ira+ie %u1til$, etc. E'ectele di'er$ de
la &er%oan$ la &er%oan$, a%t'el (o" 'i de%c5ii la orice %e nt#"&l$.  Scopul meditaţiei este
acelaşi pentru toţi, anume: să învăţăm să intrăm în relaţie cu conştienţa
însuşi, la nivelul cel mai pur al experienţei


Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Capitolul 6% Ceea ce cauţi, eşti de7a


Secretul %&iritual care %e a&lic$ aici e%te ceea ce cauţi eşti deja.
Contien+a ta i are %ur%a n unitate, iar n loc %$ cau+i n a'ara ta, "er*i la
S4RS i n+ele*e cine eti.
 & căuta e%te un cu(#nt ce %e a&lic$ ade%ea c$ii %&irituale i "ul+i oa"eni %e nu"e%c cu
"#ndrie c$ut$tori. Pro1le"a e%te c$ actul c$ut$rii, n %ine, &ornete de la o &re%u&unere 'al%$.
Actul de c$utare e%te 1le%te"at, deoarece re&re/int$ o (#n$toare care te duce n a'ara ta, nu
contea/$ c$ e%te D49-EBE4 %au 1ani. C$utarea &roducti( e%te atunci c#nd lai la o &arte
 &re%u&unerea de a c#ti*a un &re"iu. !nce&i de la tine n%ui, deoarece SI-ELE t$u e%te cel
care con+ine toate r$%&un%urile.
Pentru "ateriali%"ul %&iritual, a(e" ur"$toarele ca&cane
) $ă ştii încotro mergi.
) $ă te lupţi ca să ajungi acolo.
) $ă foloseşti #arta altcuiva.
) $ă lucrezi pentru a deveni mai bun.
) $ă&ţi stabileşti un orar.
) $ă nu aştepţi o minune.
4n c$ut$tor ade($rat e(it$ ace%te ca&cane i le a&lic$ &e ur"$toarele
(ă nu ştii încotro mer-i% E(olu+ia %&iritual$ e%te %&ontan$, iar nt#"&l$rile
i"&ortante au loc &e neate&tat, la 'el ca i cele "$runte. 4n %in*ur cu(#nt +i &oate de%c5ide
ini"a, iar o %in*ur$ &ri(ire +i &oate %&une cine eti cu ade($rat. Tre/irea nu %e nt#"&l$ du&$
un &lan. Tot ce &o+i %$)+i i"a*ine/i dinainte %unt doar i"a*ini, iar i"a*inile nu %unt niciodat$
aceleai, deci, lucru cu o1iecti(ul.
+u te lupta să a7un-i acolo. Dac$ la ca&$tul dru"ului ar ei%ta (reo r$%&lat$
%&iritual, cu" ar 'i un (a% cu aur %au c5eia raiului, cu to+ii a" "unci din *reu &entru acea%t$
reco"&en%$. -u &ri"eti un CEC, ci de(ii alt$ &er%oan$, acelai lucru e%te ade($rat i &entru
de/(oltarea %&iritual$, lucru ce %e nt#"&l$ n &lanul contien+ei, "ai de*ra1$ dec#t &e t$r#"ul
'i/ic.
+u urma harta altcuiva. Au 'o%t ti"&uri c#nd era" %i*ur c$ "edita+ia &ro'und$
cu o "antr$ %&ecial$ &racticat$ continuu e%te c5eia de a a6un*e ilu"inare. E%te ne(oie de
 &recau+ie, c$ci dac$ ur"e/i 5arta altcui(a %)ar &utea %$ intri ntr)un "od 'i de *#ndire, dar ele
nu %unt acelai lucru cu li1ertatea. Tre1uie adunate n($+$turi din toate direc+iile i %$ le
con%ideri ade($rate, doar &e acelea ce duc la &ro*re%ul &ro&riu, dar %$ r$"#i de%c5i% la
%c5i"1$rile care %e &etrec n tine.
+u ace din asta un proiect de autoperecţionare. Auto&er'ec+ionarea e%te
ce(a real, dar oa"enii r$"#n 1loca+i n locuri din care &ot %$ n(e+e %$ ia%$. 4nii oa"eni %i"t
c$ %e "1un$t$+e%c etraordinar atunci c#nd li %e l$r*ete contien+a, n%$ e%te ne(oie %$ 'ii
'oarte &uternic, &entru c$ a te con'runta cu "ulte o1%tacole i &ro(oc$ri ce te atea&t$ &e
CALE. Contien+a l$r*it$ (ine ca un &re+, acela de a)+i a1andona li"it$rile i &entru oricine ce
%e %i"te o (icti"$, ace%te li"it$ri %unt ade%eori at#t de re/i%tente nc#t e(olu+ia e%te 'oarte
lent$. E%te de n+ele% $ cau+i a6utor la ni(elul la care a a&$rut &ro1le"a.
+u!ţi stabili termene. Sunt "ul+i oa"eni care au renun+at la %&iritualitate, &entru
c$ nu)i atin*eau o1iecti(ele %u'icient de re&ede. Cel "ai 1un "od de a e(ita o de/a"$*ire
e%te %$ nu)+i %ta1ileti de la nce&ut nici un ter"en, dei "ultora li %e &are c$ ace%t lucru e *reu
de '$cut, '$r$ %$)i &iard$ "oti(a+ia. !ără îndoială disciplina are de-a face cu a-ţi aminti să
meditezi re"ulat, să te ţii de cursuri, să citeşti cărţi care te inspiră şi să-ţi păstrezi scopul


Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
viu Pentru a a6un*e la o (ia+$ %&iritual$ e%te ne(oie %$ te dedici, n ace%t "od e "ai &u+in
 &ro1a1il %$ ca/i &rad$ de/a"$*irii.
+u aştepta o minune. -u contea/$ cu" de'ineti miracolul , eta/ul &er"anent i
(enic. 9iracolul n%ea"n$ %$)l lai &e D49-EBE4 %$ 'ac$ tot, el %e&ar$ lu"ea
%u&ranatural$ de acea%t$ lu"e, aduc#nd %&eran+a c$ ntr)o /i acea%t$ lu"e %u&ranatural$ i (a
'ace &re/en+a.
Dac$ &o+i %$ e(i+i ca&canele "ateriali%"ului %&iritual, eti "ai &u+in tentat %$ aler*i
du&$ un o1iecti( anu"e i i"&o%i1il. "ele mai spiritualizate personalităţi din istorie
nu au fost nici ele totalmente bune, dar au fost totalmente fiinţe umane, deci, au
accepta şi au iertat ş nu au judecat. Oa"enii tre1uie %$ acce&te &entru totdeauna c$
a(e" o (ia+$ c$reia 'iecare dintre noi e%te li1er %$)i dea o 'or"$, &rin ale*erile ce le 'ace.
 Sin"urul lucru care va fi întotdeauna pur şi nepri$ănit este propria conşţienţă după ce o
înţele"i .
Contien+a o'er$ o alternati($ dincolo de con'lict. 5rebuie să existe
altcineva care priveşte, deci, există un observator care este conştient, fără să
se lase prins în fi treaz, adormit sau în stare de vis
Ace%t observator tăcut e%te cea "ai %i"&l$ (er%iune a noa%tr$, adic$ aceea care &ur
i %i"&lu e%te.
Ca %$ te rec#ti*i &e tine n%u+i, tre1uie %$ a6un*i c#t "ai a&roa&e e /ero cu &utin+$
?o1%er(atorul t$cut@. !n e%en+a %a, realitatea e%te ei%ten+a &ur$, deci, nt#lnete)te &e tine n%u+i
acolo i atunci (ei 'i ca&a1il %$ cree/i orice %$ ei%te.
Contiin+a )8 (8+0 con+ine tot ce e%te nece%ar &entru a 'ace o lu"e, dei, n %ine e%te
'or"at$ din ni"ic altce(a, dec#t dintr)un martor tăcut .
Ace%t lucru e%te "oti( de incredi1il$ 1ucurie, dac$ ade($ratul T4 nu %e a'l$ n ca&ul
t$u, atunci n%ea"n$ c$ ai 'o%t eli1erat la 'el ca i contien+a n%$i, li1ertate ce nu are li"ite.
Po+i crea orice, deoarece te a'li n ato"ul crea+iei, oriunde (rea %$ "ear*$ contien+a ta,
"ateria tre1uie %$ o ur"e/e. La ur"a ur"ei, "ai nt#i eti T4 i a&oi uni(er%ul.
Toate e&erien+ele au loc n ca/anul clocotitor al CREAIEI. !ntr)un "o"ent de
tre/ire creierul e%te 'el de derutat, de 1ucuro%, de ne%i*ur, de %t#n6enit i uluit ca i un 1e1elu
ceGi de%co&er$ &icioarele, dar la ni(elul "artorului ace%t a"e%tec con'u/ e%te li"&ede ca
lu"ina /ilei 5O&5+ S45 4& .
4n &unct de %ta1ilitate "ai %olid e%te martorul tăcut . !nt#lnirea cu "artorul t$cut %e
'ace &rin a c$uta n interiorul t$u, a%t'el
) %rmează curentul conştienţei.
)  (u te împotrivi la ceea ce se întâmplă în interior.
)  Desc#ide&te către necunoscut.
)  (u cenzura şi nu nega ceea ce simţi.
) "aută să te depăşeşti.
)  )ii sincer şi spune adevărul 
)  !asă centrul fiinţei să&ţi fie casă.
8rmează cursul conştienţei. E&re%ia urmează-ţi fericirea, a de(enit o "ai"$
 &entru "ult$ lu"e.. 4neori, contien+a nu e acelai lucru cu 1ucuria %au 'ericirea. Cei "ai
"ul+i oa"eni nu ur"ea/$ ace%te indicii. !n%$, dac$ +i ur"e/i contien+a, +i dai %ea"a c$ ea
taie o cale &rin ti"& i %&a+iu. Contien+a nu %e &oate de%'$ura, '$r$ de%'$urarea unor
e(eni"ente eterioare, care %$ o o*lindea%c$. A%t'el, dorin+a i %co&ul %un le*ate, dac$ +i
ur"e/i dorin+a, %co&ul %e de/($luie %in*ur. Ei%t$ un 'lu care lea*$ e(eni"entele %e&arate,
iar acest flux eşti tu. !n%$, dac$ eti di%&u% %$ te duci unde te duce curentul, calea ta (a duce,
cu %i*uran+$, "ai a&roa&e de martorul tăcut , care %e a'l$ la ori*inea tuturor dorin+elor tale.

70
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
+u te împotrivi la ceea ce se întâmplă în interior. Ca %$ cau+i cine eti,
tre1uie %$ dai dru"ul i"a*inilor (ec5i &e care le ai de%&re tine. Fa&tul c$ +i &lace %au nu de
tine, nu are nici o rele(an+$. Partea din noi care a *$%it &acea n toate 1$t$liile e%te martorul
tăcut , ir dac$ ceri %$ te nt#lneti cu el , 'ii &re*$tit. -u te "&otri(i ace%tei %c5i"1$ri, &entru
c$ %ca&i de ca&canele e"o)ului i treci la o nou$ a1ordare a (9+)/89.
*eschide!te către necunoscut. Cine cre/i c$ eti nu e real, ci un a"e%tec de
e(eni"ente trecute, dorin+e i a"intiri. O nou$ e&erien+$ nu e%te nou$ cu ade($rat, ci doar o
(aria+iune uoar$ a unor %en/a+ii 'a"iliare.  & te desc$ide către necunoscut înseamnă să tai
crean"a pe care stau relaţiile şi rutinele noastre obişnuite . Toat$ acea%t$ %tructur$ 'a"iliar$
e%te o cara&ace, necuno%cutul %e a'l$ n a'ara cara&acei, iar &entru a)l nt#lni tre1uie %$ 'i"
di%&ui %$)l nt#"&in$" n interiorul no%tru.
+u cenzura şi nu nea ceea ce simţi% La %u&ra'a+$ (ia+a /ilnic$ a de(enit "ai
con'orta1il$ dec#t a 'o%t (reodat$. 4n creator n)ar tre1ui %$ 'ie nici odat$ 1locat n 'elul
ace%ta. -u e%te nici o &er%oan$ cu autoritate, care %$ i"&un$ acea%t$ re&ri"are, ea e%te n
totalitate autoi"&u%$. Sco&ul no%tru nu e%te %$ e&eri"ent$" nu"ai e"o+ii &o/iti(e, c$ci
dru"ul %&re li1ertate nu e%te &rin a te simţi bine, ci &rin a te simţi sincer şi adevărat faţă de
tine însuţi. Trecutul nu e%te trecut, at#ta (re"e c#t datoriile ace%tea r$"#n ne&l$tite, deci, nu
tre1uie %$ re(ii la &er%oana care te)a %u&$rat %au te)a n'uriat cu inten+ia %$ re(i/uieti "odul
n care %)a de%'$urat trecutul  Scopul în a scăpa de datoriile emoţionale este acela de a-ţi
 "ăsi locul în prezent . !n%$ 'iecare %enti"ent a%cun% i 1locat e%te o 1ucat$ "are de contiin+$
n*5e+at$. P#n$ nu %e de/*5ea+$, %&ui doar c$ S4-T R-IT, c5iar dac$ re'u/i %$ o (e/i, te
+ine n *5earele ei, deci, e%te un o1%tacol n &lu% ntre "ine i martorul tăcut , ce tre1uie
eli"inat. Tre1uie %$ acord$ ti"& i aten+ie, %$ 'i" contien+i de %enti"entele noa%tre, l$%#ndu)
le %$ %&un$ ce au de %&u%.
Caută să te depăşeşti% C#nd SI-ELE "eu e%te 'i i %ta1il, %e &oate ti c$ %)a
reali/at ce(a &o/iti(. Tre1uie %$ c$ut$" %$ "er*e" dincolo de acea%t$ identitate auto)creat$,
 &entru a *$%i %ur%a ei de ener*ie.  )artorul tăcut  nu e un al doilea SI-E, nu e%te ca un co%tu"
nou ce at#rn$ n dula& i &e care &o+i %$)l "1raci, a%t'el, nlocuind co%tu"ul &ono%it cu cel
nou. )artorul tăcut   e%te o acce&+ie de%&re SI-E, care %e a'l$ dincolo de *rani+e, e%te oc5iul
cel t$cut ce &ri(ete n 6o%. A c$uta %$ te de&$eti, n%ea"n$ %$)+i dai %ea"a, etre" de
5ot$r#t, c$ identitatea ta 'i$ e%te 'al%$, atunci c#nd e"o)ul +i cere %$ (e/i lu"ea din
 &er%&ecti(a %a şi mie ce-mi iese din asta, &o+i %$ te eli1ere/i %&un#nd acel eu nu mai deţine
conducerea.
'ii sincer şi spune adevărul.  &devărul vă face liberi ?Ioan =III, :2@, care nu a
'o%t "enit %$ 'ie un %'at &ractic. Dei n %&atele ace%tor cu(inte ei%t$ o inten+ie %&iritual$, care
n e%en+$ %&un 5u nu te poţi elibera, dar adevărul poate să o facă. Alt'el %&u%,
ade($rul are &uterea %$ dea la o &arte ceea ce e%te 'al% i '$c#nd ace%t lucru ne (a eli1era. Dac$
(rei %$ te eli1ere/i tre1uie %$ onore/i ace%t i"&ul%. C#te(a idei de eli1erare
) *tii că nu poţi să fii ceea ce vrea altcineva să fii, indiferent cât de mult iubeşti
acea persoană.
) *tii că iubeşti, c#iar şi atunci când este înfricoşător să o spui.
) *tii că lupta altcuiva nu este lupta ta.
) *tii că eşti mai bun decât pari.
) *tii că să supravieţuieşti.
) *tii că trebuie să mergi pe drumul tău, indiferent de ce înseamnă.
Fiecare 'ra/$ nce&e cu tii, deoarece martorul tăcut e%te la acel ni(el la care te
cunoti &e tine, indi'erent de ce anu"e cred al+ii c$ tiu. 8enul de ade($r care (ine de la cel
care tie e%te cal" i nu %e re'er$ la cu" %e co"&ort$ al+ii, ci clari'ic$ cine eti cu ade($rat,

77
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
deci, &re+uiete ace%te %tr$'ul*er$ri i care au 'o%t creat ca %$ te 'ac$ %$ te %i"+i n %i*uran+$ i
acce&tat.
/asă centrul iinţei tale să!ţi ie casă. !n "od &aradoal, centru e%te &e%te tot,
deci e%te %&a+iu de%c5i% ce nu are li"ite.  +n loc să te gândeşti la centrul tău, ca un punct
definit, în felul în care oameni arată spre inimă, ca fiind lăcaşul sufletului, mai bine fii în
centrul experienţe . E&erien+a nu e%te un loc ci o concentrare a aten+iei, deci, &o+i %$ tr$ieti
acolo n &unctul ne"icat n 6urul c$ruia %e n(#rte totul. -u &o+i %$ cite/i martorul tăcut , dar
 &o+i %$ te &la%e/i a&roa&e de el &rin 'a&tul c$ re'u/i %$ te &ier/i n &ro&ria ta crea+ie. C#nd te
co&leete ce(a, %unt c#+i(a &ai %i"&li &e care te &o+i %&ri6ini i anu"e
) E%te &o%i1il ca acea%t$ %itua+ie %$ "$ /*uduie, dar eu %unt "ai "ult dec#t orice
%itua+ie.
) Re%&ir$" &ro'und i ne concentr$" &e ceea ce %i"te cor&ul no%tru.
) Face" un &a% n %&ate i ne (ede" aa cu" ne)ar (edea o alt$ &er%oan$, de
 &re'erin+$ &er%oana cu care a" con'lictul.
) -e d$" %ea"a c$ e"o+iile noa%tre %unt nite indicii de ncredere, care %$)ne arate
ceea ce e%te &er"anent real. Ele %unt reac+ii de "o"ent i cel "ai &ro1a1il n$%cute
din rutin$.
) Dac$ %unte" &e &unctul de a e&loda n reac+ii necontrolate &lec$" de acolo.
Cu to+ii %unte" nc5ii n &er%onalit$+i i condui de e"o)uri. Per%onalit$+ile e"o %unt
antrenate de rutin$ i de trecut i ele "er* ca nite "otoare cu auto&ro&ul%are.
Dac$ &o+i (edea o a doua &er%&ecti($, care ntotdeauna e%te cal"$, alert$, detaat$,
acordat$ dar nu co&leit$, ace%t loc e%te centrul t$u. -u eti c#tui de &u+in un loc ci o nt#lnire
ndea&roa&e cu martorul tăcut .
 'ropunem un exerciţiu pentru a "ăsi martorul tăcut
Sinele no%tru ade($rat are calit$+i &e care noi le e&eri"ent$" de6a, n 'iecare /i, deci,
inteli*en+a, %tarea de (e*5e,, de ada&tare, de cunoatere, ori de c#te ori intr$ n 6oc una dintre
ace%te calit$+i, tr$i" a&roa&e de SI-ELE no%tru real. Atunci c#nd ne %i"+i" di%trai, &ierdu+i,
deruta+i, n'ricoa+i, "&r$tia+i %au %unte" &rini ntre li"itele e"o)ului, deci %e nt#"&l$
contrar SIEL4I real.
!ncerca+i %$ ($ %ur&rinde+i ntr)un a%e"enea "o"ent i %$ ne nde&$rt$" de el, aici,
ale*e+i o e&erien+$ &uternic ne*ati($, de *enul celor enu"erate n continuare
)  (e înfuriem din cauza traficului.
)  (e&am certat cu partenerul sau partenera.
)  m avut o atitudine de împotrivire faţă de şef la serviciu.
)  m pierdut controlul asupra copiilor.
)  m fost înşelaţi într&o tranzacţie sau afacere.
)  m simţit că ne&a trădat un prieten apropiat.
 tunci când simţim înţepătura furiei, jignirii, neîncrederii, suspiciunii sau
trădării, să ne spunem   &ceasta este ce simte e"o-ul meu şi-mi dau seama de
ce, fiind foarte obişnuit cu aşa ceva %eci, o accept, at#t c#t va dura . Du&$ care
l$%$" %enti"entul %$ cur*$, cu toate i"&lica+iile %ale, i"a*ina+i)($ ca (a u"&lut %enti"entul
no%tru, c$ %e re(ar%$ din noi, ca unda de oc a unei e&lo/ii. -u crono"etra+i, %enti"entul
 &oate 'i %u'icient de &uternic, nc#t %$ dure/e o (re"e &#n$ %$ (rea %$ %e etind$.
Du&$ care uit#ndu)ne la unda %enti"entului ce di%&are n in'init i ncerc$ %$ (ede"
dac$ a(e" (re)o %en/a+ie din cele de "ai 6o%
)  c#icoteală, dorinţa de a râde de toate.
)  ridicare din umeri, ca şi cm toată treaba n&a fi cine ştie ce.
) %n sentiment de calm sau pace.
) %n oftat profund de uşurare sau de epuizare.

72
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
) %n sentiment de eliberare sau că aţi dat drumul la ceva.
)  (e dăm brusc seama că cealaltă persoană ar putea avea dreptate.
Ace%tea %unt %enti"ente de a(erti/are, care a&ar n noi, atunci c#nd
tra(er%$" *rani+a in(i/i1il$ dintre e"o i SI-ELE real. (copul este să a7un-em
la rontieră, la linia de unde nevoile e"o!ului încep să!şi piardă puterea. A&ar
du&$ cu" %unt ar$tate n continuare.
)  tunci când râdeţi, dispare nevoia de a vă lua în serios.
) "ând ridicăm din umeri, dispare nevoia de a le da lucrurilor proporţii exagerate.
) "ând ne simţim calmi, dispare nevoia de a ne simţi agitaţi sau de a trăi o dramă.
) "ând putem să ne uităm la noi însuşi ca şi cum am fi o altă persoană şi dispare
nevoia de a fi singurul care contează.
) "ând simţim uşurare sau oboseală , dispare nevoia de a menţine stresul -semn că
ne&am reconectat cu corpul, în loc să trăim în minte.
) "ând avem sentimentul că am dat drumul la ceva, dispare nevoia de răzbunare şi
apare posibilitatea iertării.
) "ând ne dăm dintr&odată seama că cealaltă persoană ar putea să aibă dreptate,
dispare nevoia de a judeca.
&cest exerciţiu nu va risipi, în mod miraculos, orice sentiment ne-ativ, dar scopul
lui este să ne ducă la întâlnirea îndeaproape cu (9+)/) nostru real% Încercându!l cu
această intenţie, pe viitor vom i surprinşi cât de uşor vă va scăpa de -hearele emoţiilor
care vă controlează de ani de zile%

Capitolul :% Cauza suerinţei este irealitatea%


9oti(ul cel "ai o1inuit &entru care oa"enii %e ntorc c$tre %&iritualitate e%te &entru a
'ace 'a+$ %u'erin+ei. Cu toate ace%tea, c#nd %e ntorc c#tre D49-EBE4, c$tre credin+$ %au
c$tre %u'let, "ul+i oa"eni nu *$%e%c uurarea %au *$%e%c nu"ai acea uurare care ar &utea
(eni, de 'a&t i di di%cu+ia cu tera&eutul.
 +xistă oare vreo putere specială care se "ăseşte doar în spiritualitate(
Pentru a r$%&unde la ntre1are, noi tre1uie %$ n+ele*e c$ durerea nu e%te acelai lucru
cu %u'erin+a. !n (oia lui cor&ul e"ite durere n "od %&ontan i)i d$ dru"ul n cli&a n care
cau/a %u1iacent$ e%te (indecat$ e%te (indecat$.  Suferinţa înseamnă durere de care ne
 ţinem a"ăţaţi Ea (ine din in%tinctul "i%terio% al "in+ii de a crede c$ durerea e%te 1un$ %au
c$ nu &oate 'i e(itat$ %au c$ &er%oana o "erit$. Dac$ nici una din ace%tea n ar 'i &re/ente,
%u'erin+a n ar ei%ta. Deci, e%te ne(oie de 'or+a "in+ii &entru a crea %u'erin+$.  +nsă oricât de
inevitabilă ar putea părea suferinţa, ceea ce aduce scăparea nu este atacarea
 suferinţei în sine, ci înţelegerea naturii ireale ce ne face să ne agăţăm de durere .
Cauza secretă a suerinţei este irealitatea e însuşi. Pre/ent$ toate eta&ele ce
duc la %u'erin+$, ele %unt
)   nu vedea ceea ce este evident.

7:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
)   adopta o percepţie negativă.
)   întări percepţia anterioară printr&o gândire obsesivă.
)   te abandona în durere fără a căuta o cale de ieşire.
)   te compara cu alţii.
)   cimenta suferinţa prin relaţii.
Continu$" cu o "ic$ e&lica+ie a ace%tor eta&e.
& nu mai vedea ceea ce este evident. Su'erin+a nce&e ade%ea ca un re'u/ de a
(edea cu" arat %itua+ia cu ade($rat. !nlocuirea durerii cu &l$cerea ar &utea %$ 'unc+ione/e, dar
 &e ter"en %curt. A"1ele %unt %en/a+ii, iar dac$ una e%te %u'icient de &uternic$ o &oate anula
 &e cealalt$. 4DHA nu %&une c$ (ia+a e%te un c5in din cau/a durerii, ci &entru c$ nu a 'o%t
cercetat$ cau/a %u'erin+ei.  Sin"ura cale durabilă de ieşire este să facă paşii necesari pentru
a ajun"e la sursa suferinţei, iar primul pas fiind dorinţa de analiză a ce se înt#mplă de fapt .
& adopta o percepţie ne-ativă. Realitatea e%te o &erce&+ie, iar &er%oana care
%u'er$ cade n ca&cana &erce&+iilor ne*ati(e, &e care le creea/$ %in*ur$.  'ercepţia ţine
durerea sub control şi nu o reduce, ci bloc#nd-o ca o durere mai nare, aceasta este o
nuanţă pe care cei mai mulţi nu o pot înţele"e . Corul lan%ea/$ durerea n "od auto"at, cu
toate ace%tea "intea &oate ter*e ace%t in%tinct tran%'or"#ndu)l n ce(a bun, n %en%ul c$ e
"ai 1un$ dec#t alte &o%i1ilit$+i, nc$ i "ai rele. Deruta i con'lictul interior %unt cau/ele
 &entru care "in+ii i e%te at#t de *reu %$ (indece, n ciuda tuturor &uterilor &e care le are.
Puterea %)a ntor% "&otri(a ei n%ui i a%t'el , &erce&+ia, cea care ar &utea %$ &un$ ca&$t
%u'erin+ei ntr)o cli&$ n loc %$ o 'ac$ nc5ide ua.
& întări această percepţie prin -ândirea obsesivă. Perce&+iile %unt
%c5i"1$toare, n a'ar$ de ca/ul n care le 'i$ ntr)un loc  S7+8+ este un sistem în continuă
sc$imbare, care incorporează noul în vec$i în fiecare clipă . !n%$, dac$ eti o1%edat n "od
continuu de &erce&+ii (ec5i, ele %unt nt$rite odat$ cu 'iecare re&etare. Di%tor%iune a&are la
ni(el "ai &ro'und, unde e"o)ul decide ce e%te real de%&re el n%ui. Odată ce e"o-ul decide
ceva despre el, totul în lumea exterioară trebuie să se conformeze acestei decizii Lucru ce
duce la re*ula *eneral$  3ealitatea este orice cu care te identifici . Orice %itua+ie din (ia+$ care
d$ %u'erin+$, n%ea"n$ c$ ne)a" 1locat ntr)un 'el de identi'icare 'al%$, n care ne %&une"
 &o(eti &er%onale i neconte%tate, de%&re cine %unte" cu ade($rat.  /emediule este să faci o
demarcaţie între e"o şi această identificare puternică secretă . C$iar dacă reuşeşti să te
înconjori de plăcere în fiecare clipă din zi, povestea inexactă despre cine eşti va sf#rşi prin
a-ţi aduce suferinţă profundă
&bandonarea în durere ără a căuta o cale de ieşire. Oa"enii au &ra*uri
de%tul de di'erite de durere. Durerea are o co"&onent$ %u1iecti($ i "odul ei de e(aluare e%te
n ntre*i"e indi(idual.  (u este o cale universală între stimul şi reacţie, deci, o persoană
 poate să se simtă profund traumatizată de o experienţă pe care la altă persoană este abia
 simţită. "el mai ciudat este că nici unul dintre subiecţi nu consideră că el creează reacţia .
Deci, e%te ca i cu" durerea ar intra ntr)o cutie nea*r$ nainte de a o %i"+i, iar n acea cutie
durerea e%te "$%urat$ cu tot ce %unte" noi i cu ntrea*a noa%tr$ i%torie de e"o+ii, a"intiri,
credin+e i ate&t$ri. Dac$ eti contient de SI-E, cutia nea*r$ nu e%te aa de %i*ilat$ i de
a%cun%$ tiind c$ &o+i in'luen+a ce %e &etrece n ea. Atunci c#nd %u'eri", ne (icti"i/$", &entru
c$ aa e%te &ur i %i"&lu.  %e fapt suferinţa persistă, doar în măsura în care ne permitem să
răm#nem pierduţi în propria noastră creaţi .
& te compara cu alţii. E*o)ul (rea %$ 'ie nu"$rul unu, a%t'el, nu are de ale% dec#t
%$ %e la%e &rin% ntr)un 6oc '$r$ %'#rit, n care %e co"&ar$ cu al+ii, deci cu toate o1iceiurile
nn$%cute i acea%ta e%te *reu de de/($+at. Pentru a iei din acea%t$ %itua+ie &ute" 'olo%i 'ra/a
 &sta nu este viaţa mea şi eu nu sunt acea suferinţă  Deci nu e%te 1ine %$ ai co"&a%iune
 &entru tine n %u'erin+$. !n($+$" de la al+ii cu" %$ %u'eri", dac$ eti &uternic i %t$&#n &e tine,

7<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
te (ei %i"+i ciudat %au c5iar +i %e &are a"enin+$tor %$ de(ie/i de la "odelul lor.  &t#ta timp c#t
te compari cu alţii, suferinţa ta va persista, ca un mod al tău de a te încadra în starea
altora.
& cimenta suerinţa prin relaţii cu alţii. Durerea e%te o e&erien+$ uni(er%al$
i &rin ur"are ea &$trunde n orice rela+ie. -i"eni nu %u'er$ %in*ur cu ade($rat i dac$ 'aci
totul ca %$ %u'eri n t$cere, tot ai un e'ect a%u&ra celor din 6ur.  0otivul pentru care oamenilor
le este greu să intre într&o relaţie de vindecare, este că viaţa în familia din care provenim, ne
cere adesea să avem u mare grad de inconştienţă . Orice durere ne"ată este doar un alt
termen pentru a suferi . O rela+ie de (indecare %e 1a/ea/$ &e contien+$, adic$, ntr)o
a%t'el de rela+ie a"1ii &arteneri lucrea/$ &entru a de&$i (ec5ile rutine care duc la %u'erin+$.
5rebuie să lucreze cu "rijă, deoarece compasiunea înseamnă că apreciezi suferinţa pe care
o trăieşte altcineva, dar şi pe a ta. Atitudinile ce duc la o rela+ie de (indecare de(in &$r+i
dintr)o (i/iune &e care o %u%+ii at#t &entru tine c#t i &entru cealalt$ &er%oan$.
Cum trebuie să trăim într!o relaţie ără suerinţă;
O rela+ie de (indecare e%te cea care "en+ine ec5ili1rul corect. A"1ii tre1uie %$ 'ie
(i*ilen+i i aten+i ca %$ ne %u%+ine" (i/iunea %&iritual$ care %e aterne nainte, %$ 'i" di%&ui %$
a(e" alte reac+ii n 'iecare /i, deci "&$rt$ind o cale care ne (a %coate, &a% cu &a%, a'ar$ din
irealitate.
 Dacă vrei cu adevărat să fii real, scopul suprem este să experimentezi
esenţa însăşi, anume 1% $%(2, care este o astfel experienţă .  +4 S45 se
 pierde atunci c#nd începi să te identifici cu cineva anume, adică: eu fac asta,
eu am asta, îmi place de & dar nu şi de , etc, aceste identifică devin mai
importante dec#t realitatea fiinţei tale pure . 9odul n care uit$" &acea i claritatea
lui E4 S4-T %e &oate "&$r+i n cinci a%&ecte, n %an%crit$ ele %e nu"e%c cele cinci .les$a i
cau/ele de 1a/$ ale oric$rei 'or"e de %u'erin+$. Ele %unt
)  & nu şti ce este real
)  & înşfăca şi te a"ăţa de ce nu este real
)  &-ţi fi frică de ce nu este real şi a te feri de el
)  & te identifica cu un Sine ima"inar
)  &-i fi frică de moarte
Ele %unt aran6ate ntr)o ca%cad$, de ndat$ ce nu tii ce e%te real celelalte ur"ea/$
auto"at. Frica de "oarte e%te o %ur%$ de n*ri6orare ce %e ntinde n "ulte do"enii. O"ului
îi este frică de moarte nu pentru el, ci dintr-u motiv mai profund, nevoia de a
apăra un Sine ima"inar 7dentificarea cu un Sine ima"inar este cea de a
 patrulea aspect 9.les$a şi este ceva ce facem cu toţii . "#iar şi la nivel superficial,
oamenii îşi construiesc o imagine bazată pe venituri şi statut.  C#nd Franci%c de A%%i%i, 'iul
unui 1o*$ta, a le&$dat (e"intele 1o*ate i a renun+at la 1o*$+ia tat$lui %$u, el %e lea&$d$ nu
nu"ai 1o*$+iile %ale lu"eti ci i de identitatea %a i de "odul cu" l cunoteau oa"enii.
Deoarece n "intea %a era cu ne&utin+$ %$ te a&ro&ii de D49-EBE4 &rin inter"ediul unei
i"a*ini 'al%e de Sine.
 7ma"inea de Sine e%te n %tr#n%$ le*$tur$ cu &re+uirea de Sine i ti" ce &re+ "are
 &l$tete &er%oana, atunci c#nd i &ierde &re+uirea de Sine. Identi'icarea cu o i"a*ine 'al%$ de
cine eti, &ro(oac$ n "ulte 'eluri o "are &arte din %u'erin+$, deoarece, (ia+a cere "ereu "ai
"ult.
Cel de al treilea a%&ect ?;le%5a@ ne %&une c$, c5iar i atunci c#nd a(e" o i"a*ine de
Sine %$n$toa%$, tot ne 'eri" de lucrurile care ne a"enin+$ e"o)ul, deoarece ace%te a"enin+$rii
%unt &e%te tot. Odat$ ce ")a" identi'icat cu o i"a*inea "ea de Sine, "$ te" in%tincti( c$
acea%ta ar &utea 'i di%tru%$ i ne(oia de a "$ &rote6a de ce "$ %&erie 'ace &arte din cine %unt.

7>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Cel de al doilea a%&ect ?;le%5a@ %&une c$ o &er%oan$ %u'er$ din cau/a 'a&tului c$ are
ataa"ent i care n%ea"n$ a te a*$+a de orice. S$ te atae/i de ce(a e%te un "od de a ar$ta c$
+i)e 'ric$ %$ nu +i %e ia acel lucru. Totui, %enti"entul 6i*nirii &er%onale &er%i%t$ ade%ea, (re"e
de luni %au ani de /ile. Ei%t$ "ulte nuan+e i a%&ecte ale %u'erin+ei, cu ar 'i 'rica de "oarte,
un 'al% %i"+ al Sinelui i ne(oia de a te ataa de lucruri. Dac$ irealitatea nu ar 'i dureroa%$ ea
ar r$"#ne real$ &entru totdeauna.
Cele cinci a%&ecte ?;le%5e@ &ot 'i re/ol(ate toate dintr)o dat$, dac$ "1r$+i$" o
realitate, anu"e di'eren+a dintre eu sunt rana mea i eu sunt , e%te "ic$ dar e%te
esenţială. ceastă singură percepţie greşită a generat o cantitate uriaşă de suferinţă . Toate
 &erce&+iile create de o", dar nu %unt 'a&te ade($rate. Odat$ creat$ &erce&+ia i tr$iete &ro&ria
ei (ia+$, &#n$ c#nd ne ntoarce" la ea i o %c5i"1$".
 Sin"urul obiectiv ce merită să fie atins este libertatea completă de a fi tu
însuţi, adică, fără iluzii şi fără credinţe .
 'ropunem un exerciţiu de modificarea realităţii
Ei%t$ n noi o %tare de non)%u'erin+$ i ea e%te conştienţa simplă şi desc#isă .
Co"&lica+iile ?%u'erin+a@ a&ar %u1 'or"a *#ndurilor, %enti"entelor, credin+elor i
ener*iei %u1tile, care n%ea"n$ datorii e"o+ional a%cun%e i "&otri(ire. Pentru ace%t eerci+iu
lu$" din (ia+a noa%tr$ un %enti"ent ce ne &ro(oac$ di%con'ort &ro'und de ne&l$cere %au
%u'erin+$. Du&$ care %ta+i %in*ur cel &u+in cinci "inute &e /i n luna ce (ine cu inten+ia de a
clari'ica ur"$toarele co"&lica+ii
*ezordinea. Hao%ul e%te co"&licat, iar ordinea e%te %i"&l$. Ca%a e%te n de/ordine,
 1iroul, etc.3 Deci, a)+i n*5e%uit at#t de "ulte lucruri ne'olo%itoare, nc#t totul n 6ur arat$ ca o
ar5i($ a trecutului no%tru3
(tresul. Toat$ lu"e e%te %tre%at$, dar dac$, &e%te noa&te nu ($ &ute" eli"ina co"&let
%tre%ul /ilnic, a%t'el ca %$ re(eni" la o %tare interioar$ cal"$, centrat$ i &l$cut$, n%ea"n$ c$
%unte" &rea %tre%a+i. Dac$ enu"er$" %tre%urile "a6ore din (ia+a noa%tr$ i 'ace" ce(a ca %$ le
reduce", &#n$ ce (o" ti c$ nu %unte" %tre%a+i &e%te "$%ur$.
(uerinţa empatică. E%te a te "oli&%i cu %u'erin+a altora ca %$ %u'eri tu. Dac$ nu
 &ute" n "od %incer %$ 'i" n &re/en+a unor %itua+ii ne*ati(e '$r$ %$ &relu$" durerea ce nu
e%te a noa%tr$, atunci tre1uie %$ ne nde&$rt$" de acele %itua+ii. Fa&tul c$)+i de&$eti li"itele
nu te 'ace un om bun.
+e-ativitatea. Starea de 1ine e%te %i"&l$, aici cor&ul i "intea re(in la nor"al.
 -e*ati(itate "&iedic$ acea%t$ re(enire '$c#ndu)ne %$ /$1o(i" n %tarea de a nu ne %i"+i 1ine.
 -u tre1uie %$ ne i"&lic$ e"o+ional n ace%te %ur%e ne*ati(e ?1#r'e, critic$, de/a%tre, etc.@,
nde&$rta+i)le i %$ ne &la%$" aten+ia doar &e ce(a &o/iti(.
9nerţia. Ea n%ea"n$ c$ cede/i o1iceiurilor (ec5i i condi+ion$rii. S$ de(eni"
contien+i de 'a&tul c$ nu 'ace ni"ic, e%te "odul &rin care a" n($+at %$ "en+ine" lucrurile
ne%c5i"1ate. Deci, ne o&ri" i r$"#ne" 1loca+i n %u'erin+a noa%tr$3 S$ ne ea"in$"
%u'erin+a i %$ iei" din ea.
<elaţiile toxice. !n (ia+a noa%tr$ %unt trei 'eluri de oa"eni cei care ne i*nor$, cei
care ne a6ut$ i cei care ne r$($e%c. S$ nu"$r$" %incer oa"enii din 6urul no%tru i c+i %unt din
'iecare cate*orie. S$ i e(alu$" nu"ai n 'unc+ie de cu" %e ra&ortea/$ la di'icult$+ile noa%tre,
du&$ care lua+i una din atitudinile
) -u "ai "er* la ce care "$ i*nor$.
) !"i %&un &ro1le"ele la ci care (or %$ "$ a6ute.
) Fac o di%tan+$ ntre "ine i cei ce (or %$ "$ r$nea%c$.
Credinţe şi convin-eri. S$ ne ea"in$" &o%i1ilele "oti(e &entru care dori" %$
%u'eri" i %$ ne*$ tot ce nu e%te n re*ul$. Si%te"ele de credin+e %unt co"&lee i ele 'ac &arte

7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
din ceea ce alc$tuiete Sinele &e care (re" %$)l &re/ent$ lu"ii. Deci, e%te "ult "ai %i"&lu %$
nu ai credin+e, ceea ce n%ea"n$ %$ 'ii de%c5i% 'a+$ de (ia+$, aa cu e%te ea, %$ ur"$"
inteli*en+a interioar$ n locul 6udec$+ilor &e care le)a" %tocat.  'utem scăpa de capcane
numai dacă punem capăt nevoii de a ne a"ăţa de ele .
)ner-ie şi senzaţii. -e 1a/$" &e cor&ul no%tru ca %$ ne %&un$ c#nd ne doare, iar
cor&ul, ca i "intea, ur"ea/$ nite "odele 'a"iliare, deci 'olo%i" %en/a+iile 'a"iliare &entru a
ne con'ir"a %u'erin+a.  )odul de a le abandona pe aceste senzaţii este de a înlătura
interpretarea lor *n loc să fiţi trişti, eliminăm ener"ia tristeţii şi scăpăm de ea   Toate
ener*iile %e eli"in$ n acelai 'el
)  3espirăm profund, stăm liniştiţi şi simţim senzaţia din corp
)  &poi simţim această senzaţie fără a o judeca, pur şi simplu doar o simţim
)  8ăsăm să apară orice sentimente, "#nduri sau ener"ii, aceasta înseamnă adesea
să ascultăm vocile anxietăţii, ale supărării, fricii sau suferinţei 8e lăsăm să
spună ce vor, ascultăm şi înţele"em ce se înt#mplă
)  'rivim cum ener"ia se dispersează, c#t de mult posibil şi nu cerem o eliminare
completă Să fim convinşi că trupul nostru elimină c#tă ener"ie stocată poate
)  %upă c#teva ore sau a doua zi să repetăm între"ul proces
3aşii mici aduc rezultate mari% *eci lucrând în iecare zi pentru a
a7un-e la o stare mai simplă, acem tot ce putem ca să punem capăt
suerinţei, stăpânind rădăcinile irealităţii.

Capitolul =% /ibertatea îmblânzeşte mintea%


 e iubim mintea3 -u tiu &e ni"eni %$ o 'ac$. Mintea este partea din noi pe care ne
este cel mai -reu să o iubim, deoarece ne simţim prinşi în interiorul ei ca într!o capcană,
nu tot timpul, dar si-ur în acele momente în care apare necazul . Frica are "odul ei de
 1#ntui &rin "inte, du&$ 1unul ei &lac. De&re%iunea ntunec$ "intea, 'uria o 'ace %$
i/1ucnea%c$ ntr)o 5ara1a1ur$ incontrola1il$.
În 9ndia, metaora cea mai obişnuită compară mintea cu un eleant sălbatic, iar
calmarea minţii ar i ca şi le-area eleantului de un ţăruş%
În budism, mintea este asemuită unei maimuţe, care cercetează lumea prin cele
cinci simţuri%
9eta'orele nu ($ (or ar$ta cu" %$ ($ iu1i+i "intea, tre1uie %$ *$%i" %in*uri e&erien+a
e'ecti($ de &ace i cal" a "in+ii. C#nd este liberă mintea se linişteşte, renunţ#nd la
neliniştea ei şi devine un canal al păcii . Se %&une c$ un ani"al eli1erat din cuc$, ar
de(eni "ai %$l1atic, n%$ %ecretul %e 1a/ea/$ &e e&erien+a e'ecti($, "intea e%te sălbatică,
deoarece ncerc$" %$ o re%tric+ion$" i %$ o control$". 9intea e%te &ro&riu ei lac$t, cu"
%&unea illia" la;e c#nd conte"&la oa"enii &e %tr$/ile Londrei, a%t'el
 *n fiecare lacrimă a fiecărui om,
 *n ţipătul de frică al fiecărui copilaş,
 *n fiecare voce, în fiecare blestem,
 &ud sunetul cătuşelor făurite de frică
C#nd au ncercat %$ n+elea*$ cu" "intea %e nl$n+uiete &e ea n%ui, (ec5i n+ele&+i
indieni au creat no+iune de sams.ara, %unt dou$ cu(inte %an%crite care n%ea"n$ "&reun$ a

7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
cur"e împreună. Deci, e%te un curent din "inte , care 'ace ca *#ndurile %$ cur*$ n aceeai
direc+ie.
Acea%t$ anato"ie a %a"%;araei, n toate (ariantele ei, nlocuind  furia cu alte
e&erien+e, ca anietatea, de&re%ia, de&enden+a %eual$, con%tr#n*erea o1%e%i($, toate %unt
(arianta ale "odului n care %a"%;ara &ri(ea/$ oa"enii de li1ertatea de a ale*e. A"intirile
%tocate %unt ca nite "icroci&uri &ro*ra"ate %$ tri"it$ "ereu acelai "e%a6, nu are ro%t %$
%c5i"1a+i "e%a6ul, c$ nu 'ace+i ni"ic. La &ri"irea unui "e%a6 ce nu ne &lace, reac+ion$" n
unul din cele trei "oduri
)  )anipulare
) Control
)  e"are
 )anipularea, n%ea"n$ %$ o1+ii ceea ce (rei i*nor#nd %au &re6udiciind dorin+ele
altora.. Ea 'olo%ete 'ar"ecul, &er%ua%iunea, lin*uirea, (iclenia i ndru"area *reit$. Ideea
de 1a/$ aici e%te 2rebuie să&i prostesc pe oameni, ca să&i fac să&mi dea ceea ce
vreau.
9ani&ularea ia %'#rit, atunci c#nd ncet$" %$ "ai &re%u&une" c$ dorin+ele noa%tre
%unt cele "ai i"&ortante. Atunci ne &ute" reconecta cu al+ii i &ute" nce&e %$ crede c$
dorin+ele ace%tora &ot %ta al$turi de ale noa%tre.
Controlul . !n%ea"n$ %$ 'or+e/i e(eni"ente i oa"eni %$ le anali/e/e la "odul t$u de
a ac+iona. )l este cea mai mare mască a nesi-uranţei. "ei care&l folosesc, se tem
teribil să&i lase pe alţii să fie cine vor şi cel ce controlează pretinde mereu ceva care&i ţine pe
ceilalţi în dezec#ilibru. El nce&e %$ ia %'#rit atunci c#nd ad"ite" c$ "odul no%tru de a 'ace
lucrurile nu e%te auto"at, "odul cel "ai &otri(it. Odat$ ce a" ncetat %$)i control$", oa"enii
din 6urul no%tru nce& %$ r$%u'le uura+i, %e (or relaa i r#de. Deci, %e %i"t li1eri %$ 'ie cine
%unt, '$r$ o 1ine a&ro1area noa%tr$.
 e"area. !n%ea"n$ %$ te ui+i dincolo de &ro1le"$ n loc %$ te con'run+i cu ea. Frica
e%te le*at$ de ne*are i la 'el e%te ne(oia co&il$rea%c$ de a &ri"i iu1ire, atunci c#nd eti
con'runtat cu ne%i*uran+$. Ideea de 1a/$ e%te  %e la început nu trebuie să observ ceea
ce nu pot să sc$imb.  -e*area nce&e %$ ia %'#rit, atunci c#nd ($ %i"+i+i concentra+i,aler+i
i *ata %$ 'ace+i ceea ce e%te ne(oie, n ciuda oric$ror te"eri.
Fiecare din ace%te co"&orta"ente ncearc$ %$ do(edea%c$ ce(a ce e%te i"&o%i1il.
Manipularea încearcă să arate că oricine poate i ăcut să acă ce vrea
altcineva% Controlul încearcă să arate că nimeni nu poate respin-e, decât
dacă noi spunem că este aşa% +e-area încearcă să arate că lucrurile rele vor
dispărea, dacă le i-norăm% devărul este că, indiferent dacă noi acceptăm sau
nu, este posibil ca alţi oameni să refuze să facă orice vrem noi, să ne
 părăsească fără nici un motiv valabil şi să producă necazuri .
4r"$torul lucru &e care tre1uie %$)l ti" de%&re %a"%;are e%te c$ ele nu %unt t$cute,
ace%te i"&re%ii &ro'und nti&$rite n "inte au o (oce, deci, noi le au/i" n ca& ca "e%a6e, ca
nite cu(inte re&etate &er"anent. Se &une ntre1area c$ ace%te (oci, care %unt ade($rate i care
'al%e3
O &er%oan$ &ro'und reli*ioa%$ &oate %&une c$ 'iecare (oce interioar$ e%te o (er%iune a
(ocii lui D49-EBE. Dar un lucru e%te %i*ur to+i au/i" (ocile interioare ale unui cor de
(oci'er$ri, (oci ce cic$le%c, laud$, a"$*e%c, 6udec$, a(erti/ea/$, %u%&ectea/$, nu cred, au
ncredere, %e &l#n*, %&er$, iu1e%c i %e te", '$r$ o ordine anu"e. E%te %i"&li%t %$ %&une" c$
a(e" 'iecare o &arte 1un$ i o &arte rea, deci, a(e" "ii de a%&ecte, 'or"ate din e&erien+ele
noa%tre trecute.

7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
are se pot îmblânzi aceste vociferări3 "um pot să recuperez un simţ de
$4(1, "are să se potrivească unei singure realităţi3 R$%&un%ul e%te libertatea,
dei ntr)un "od a1%olut ciudat 5rebuie să te eliberezi de decizii *oar atunci
vocea din capul nostru se stin-e, când nu mai ac nici o ale-ere% S$ nu uit$",
'iecare ale*ere ne)a %c5i"1at c#te &u+in.
!ntr)o %tare de contien+$ %i"&l$, ale*erile cele "ai &ro*re%i%te &ar %$ (in$ %&ontan. !n
ti"& ce e"o)ul %e c5inuiete cu"&lit cu 'iecare detaliu al unei %itua+ii, o &arte "ai &ro'und$ a
contien+ei noa%tre tie ce %$ 'ac$, iar ale*erile ei a&ar cu o 'ine+e %ur&rin/$toare i ntr)o
%incroni/are &er'ect$. Deci, conştienţa fără ale"eri este o altă denumire a
conştienţei libere. )liberând ale-ătorul dinlăuntru, ne recăpătăm dreptul de
a trăi ără limite, acţionând cu deplină încredere şi după voia lui
*8M+)>)8 .
Alternati(a e%te %$ ne concentr$" &e re/ultate i %$ anali/$" cau/a, adic$ cine este
alegătorul dinăuntru nostru 3 !n ace%t "o"ent trăim sub povoara S7+847 nostru trecut ,
care ncetea/$ %$ "ai tr$ia%c$ i deci, tre1uie %$ &rote6$" ale*erile care co"&un ace%t SI-E ce
"oare de'initi(.
Ale*erea tre1uie %$ %e 'ac$ din "er%, iar cor&ul ne %u*erea/$ de6a c$ ace%ta e%te "odul
natural de a ei%ta, deci, ncerc$ %$ tr$i" ca i celulele. Celulele nu %toc5ea/$ ener*ie
deoarece nu tiu niciodat$ ce (a ur"a.
Toat$ lu"ea tie cu" %$ alea*$, dar &u+ini tiu cu" %$ %e detae/e. Doar &rin detaare
de 'iecare e&erien+$, &ute" %$ 'ace" loc &entru ur"$toarea ale*ere.
*etaşarea este o aptitudine care se poate învăţa, iar odată învăţată
vom trăi într!un mod mult mai spontan.
Cum putem ale"e fără să cădem în capcană(
) $ă folosim la maxim fiecare experienţă.
) $ă nu fim obsedaţi de corectitudinea sau incorectitudinea deciziei.
) $ă încetăm a ne apăra imaginea de $4(1.
) $ă trecem dincolo de riscuri.
) $ă u luăm nici o decizie când avem îndoieli.
) $ă vedem posibilităţile în tot ce se poate întâmpla.
) $ă găsim ce anume ne aduce bucurie.
'olosirea la maxim a experienţei. Cultura &o&ular$ &rea%l$(ete &e%te tot
 &rinci&iul care %&une %$)+i tr$ieti (ia+a din &lin. Adic$ o 'ante/ie a &l$cerilor %en/uale totale,
un %tatut %ocial, atrac+ie %eual$ i i"a*inea de Sine a unui n(in*$tor. !n%$, realitatea e%te
ceea ce n%ea"n$ %$ e&eri"ente/i e'ecti( ce(a din &lin, n loc %$ cau+i o %u&ranc$rcare
%en/orial$, care durea/$ &entru totdeauna, (o" de%co&eri c$ e&erien+ele tre1uie %$ 'ie
 &erce&ute la ni(el de n%e"n$tate i e"o+ie. !n%e"n$tatea e%te e%en+ial$, dac$ "o"entul
ace%ta contea/$ &entru noi, atunci l (o" e&eri"enta la "ai".
A e&eri"enta &e de&lin ace%t "o"ent %au orice "o"ent, n%ea"n$ %$ 'i" an*a6a+i &e
de&lin. A te acorda la al+ii, n%ea"n$ un 'lu circular, anu"e noi ne tri"ite" &e noi n a'ar$,
c$tre oa"eni i &ri"i" n 'unc+ie de "odul n care reac+ionea/$ ei 'a+$ de noi.
 %acă dorim să experimentăm viaţa din pe deplin, trebuie să înc$idem
cercul
*ecizii corecte şi -reşite. Dac$ ne %i"+i" %tre%a+i c$ a" luat %au nu o deci/ie
corect$, &ractic, &re%u&une+i c$ uni(er%ul ne (a r$%&l$ti &entru un lucru i ne (a &ede&%i &entru
altul. A%ta nu e o &re%u&unere corect$, deoarece uni(er%ul e%te 'lei1il ada&t#ndu)%e la orice
deci/ie a" luat. "orect şi greşit sunt construcţii mentale ale e"o&ului.

7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
4ni(er%ul nu are un &lan a%cun% 'i, odat$ luat$ o deci/ie, el (a lucra cu deci/ia
re%&ecti($. -u ei%t$ corect %au *reit, ci doar o %erie de &o%i1ilit$+i, care %e %c5i"1$ cu
'iecare *#nd, %enti"ent i ac+iune &e care o e&eri"ent$".
Deci/iile %unt %e"nale care)i %&un cor&ului, "in+ii i "ediului no%tru %$ %e de&la%e/e
ntr)o anu"it$ direc+ie, du&$ care ($ r$/*#ndi+i, deci, %$ nu uit$" noi %unte" ale*$torul
direc+ie ale%e, cor&ul 'ace ce i)a" %&u%.
&părarea ima-inii de (ine%  -oi ne)a" con%truit o i"a*ine de%&re Sinele
ideali/at i &e care o a&$r$" ca 'iind e"o)ul no%tru. !n acea%t$ i"a*ine %unt "&ac5etate toate
lucrurile &e care (re" %$ le (ede" ca 'iind ade($rate de%&re noi i %unt alun*ate din "inte
toate a%&ectele ce &re%u&un ruine, (ino($+ie i 'ric$, care ne)ar a"enin+a ncrederea n Sine.
Ace%te a%&ecte &e care le nde&$rt$" re(in ca cele "ai in%i%tente i "ai re(endicati(e (oci n
ca&ul no%tru. ctul de alungare creează #aosul dialogului nostru interior, astfel că idealul
nostru se erodează, c#iar în timp ce facem totul ca să arătăm bine şi să ne plăcem pe noi
însuşi .
Ca să ne placă de noi însuşi trebuie să renunţăm la ima"inea de Sine şi
imediat vom vedea că suntem mai desc$işi, mai relaxaţi şi nu dorim să fim
apăraţi .
Petrece" 'oarte "ult ti"& acord#ndu)ne nou$ nine a6utor, n ncercarea de a
tran%'or"a o i"a*ine de Sine &roa%t$ n una 1un$. %acă ne eliberă de ima"inea de
 Sine, atunci vom fi liberi să ale"em ca şi cum am ale"e pentru prima oară.
I"a*inea de Sine +ine realitatea la di%tan+$, "ai ale% la ni(el e"o+ional, cu" ar 'i ea
ne dictea/$ c$ nu e &er"i% %$ 'i" 'urioi %au neliniti+i. -oi nu %unte" condui de i"a*inea de
Sine atunci a(e" ur"$toarele ideii
) $imţim ceea ce simţim şi gata.
)  (u mai avem lucruri ce ne jignesc.
)  (u mai evaluăm cum vrem să arătăm într&o situaţie anume.
)  (u&i alungăm pe cei din faţă de care ne simţim superiori sau inferiori.
)  (u mai avem grijă de ce cred alţii despre noi.
)  (u mai suntem obsedaţi de bani, de statut şi posesiuni.
)  (u mai simţim nevoia de a ne apăra opţiunea.
0recem dincolo de riscuri. At#t ti"& c#t (iitorul r$"#ne i"&re(i/i1il, 'iecare
deci/ie i"&lic$ un anu"it ri%c, e%te o &o(e%te ce &are n *eneral acce&tat$.  /iscul este ceva
mecanic şi implică ideea că nu există o inteligenţă în spatele scenei, ci doar o serie de factori
ce duc la un rezultat dat . Se &oate trece dincolo de ri%curi, dac$ ti" c$ n di"en%iunile
a%cun%e ale (ie+ii noa%tre lucrea/$ o inteli*en+$ in'init$.  8a nivelul acestei inteli"enţe,
ale"erile noastre sunt sprijinite întotdeauna. C#nd anali/$" ri%curile, ideea e%te c$
(ede" dac$ ac+iunile noa%tre ur"ea/$ un cur% re/ona1il i nu ne 1a/$ &e o anali/$ a ri%curilor
n de'a(oarea unor 'actori "ai i"&ortan+i, ai con+ien+ei noa%tre. Ale*erile nu ie% cu" tre1uie
atunci c#nd lucrurile dau *re, dar ri%curile &ot 'i rele(ante n%$ nu deci%i(e.
&tunci când avem îndoieli. E%te *reu %$ te detae/i c#nd nu tii de la 1un nce&ut
dac$ ai '$cut ale*erea &otri(it$. !ndoiala ne 'ace %$ /$1o(i" i ne lea*$ de trecut, deci, e%te
i"&ortant %$ nu lu$" deci/ii deci%i(e atunci c#nd a(e" ndoieli. 4ni(er%ul %&ri6in$ ac+iunile,
odat$ ce ele %unt nce&ute, ceea ce e%te acelai lucru cu %&une c$ odat$ &ornit ntr)o direc+ie, %e
 &une n "icare un "ecani%" ce e 'oarte *reu de dat na&oi. Dar, c#nd a(e" ndoieli &une"
uni(er%ul &entru o (re"e &e %tare de aşteptare, deci, 4niversul nu favorizează o
direcţie anume.
!ndoiala e%te di%tructi($ &entru %in*ura calitate &e care contien+a ncearc$ %$ ne)o
aduc$, adic$ starea de cunoaştere. La ni(el &ro'und noi cunoate" realitatea, iar îndoiala

20
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
este un simptom care spune că nu suntem conectaţi cu acest conducător
lăuntric. S$ de%co&eri" cine %unte" cu ade($rat i %$ l$%$" ncadrarea n %ocietate %$ 'ie
ulti"a *ri6$ &e care o a(e" n "inte. -u ei%t$ nici o 'or"ul$ &entru a nl$tura ndoiala, iar
*$%irea cuno%c$torului l$untric e%te o ac+iune &er%onal$ i %$ nu ($ ndoii de a%ta.
 *ntorc#ndu-ne spre interior şi urmăm calea ce duce la inteli"enţa interioară,
cunoscătorul, cel ce ştie, va fi acolo aştept#ndu-ne.
& vedea posibilităţile. E%te "ult "ai uor %$ ne deta$" de re/ultate, atunci c#nd
'iecare ale*ere are un re/ultat 1un i ce ar 'i dac$ nu e%te aa3  +n realitatea unică nu
există ceva ce nu iese bine, doar ceva ce este nou, dar personalitatea ego&ului
vrea ca lucrurile să fie interconectate. 8enul de *#ndire linear re'lect$ o conce&+ie
i"atur$ de%&re &ro*re%, iar ade($rata cretere %e &etrece n "ai "ulte di"en%iuni.  'entru ca
noi să evoluăm trebuie să evolueze toate aceste dimensiuni . E(olu+ia e%te o %itua+ie n care
c#ti*$ toat$ lu"ea i a%ta o &ute" %&une nu dintr)un o&ti"i%" or1, ci anali/#nd nc$ odat$
'unc+ionarea cor&ului i a celulelor. Deci, ener*ia nu e%te c5eltuit$ la nt#"&lare %au dintr)un
ca&riciu &entru a (edea cu" "er* lucrurile i (ia+a %e autocorectea/$, toc"ai n ace%t 'el.
9ecani%"ul care %u%+in contien+a nu %e "odi'ic$ i ur"ea/$ "ereu ur"$toarele
 &rinci&ii
)  Să se adapteze la cerinţele noastre
)  Să menţină totul în ec$ilibru
)  Să armonizeze viaţa noastră individuală cu viaţa cosmosului
)  Să ne facă să fim conştienţi de ce facem
)  Să ne arate consecinţele acţiunilor noastre
)  Să ne facă viaţa c#t mai reală cu putinţă
Dat 'iind)c$ a(e" li1erul ar1itru, &ute" %$ i*nor$" total ace%te &rinci&ii i 'ace" cu
to+ii la un "o"ent %au altul al (ie+ii noa%tre.  +l nu pot fi modificate de noi şi sunt baza
existenţei, c$iar dacă dorinţele noastre vin şi pleacă, baza existenţei răm#ne nesc$imbată .
5ăsiţi ce anume vă produce bucurie. !n (ia+a noa%tr$ ei%t$ un u(oi de
 1ucurie, care e%te la 'el de ele"entar i de ne/druncinat. -oi ne &ute" di%&er%a contien+a n
orice direc+ie i a%t'el %$ ne di%tra*e" de la 'lu.  (&o să ne detaşăm cu adevărat de
imaginea noastră de $ine şi de mintea noastră neliniştită, până când nu vom
 simţi în mod clar şi categoric o bucurie palpabilă în noi înşine . Oa"enii nu)i dau
%ea"a c#t e%te de i"&ortant %$ %e tre/ea%c$ n 'iecare di"inea+$ cu un c#ntec n ini"$.
C#ntecul înseamnă să simţi bucuria existenţei,deci, o bucurie care este
eliberată de orice ale"eri, bune sau rele. 3ăstraţi în aţa ochilor viziunea
eliberării minţii şi aşteptaţi când aţi reuşit să aceţi acest lucru, să vă
 întâmpine un şuvoi de bucuri%
 'ropunem un exerciţiu sprijinitor în această direcţie
Lu$" o 1ucat$ de 5#rtie i 'ace" dou$ coloane, una &entru ale*eri 4-E i alta
 &entru ale*eri PROASTE. !n 'iecare coloan$ enu"er$" cel &u+in cinci a%t'el de ale*eri, ce au
le*$tur$ cu "o"ente "e"ora1ile ale (ie+ii noa%tre de &#n$ acu". Se (or include doar
ale*erile &er%onale ce nu le tie ni"eni dec#t noi. După ce s&a făcut lista şi ne gândim
la cel puţin un lucru bun care a ieşit din alegerile proaste şi un lucru rău ce a
ieşit din alegerile bune . Ace%ta e%te un eerci+iu de a ter*ere a etic5etelor, o cale de a
n+ele*e "ai 1ine c#t de 'lei1il$ e%te de 'a&t realitate.
 ici o decizie pe care am luat-o vreodată nu ne-a dus în linie dreaptă acolo unde
suntem acum. Aa c$, renun+$" la "entalitatea c$ (ia+a noa%tr$ con%t$ din ale*eri 1une i
 &roa%te, care ne %ta1ile%c de%tinul &e un cur% nea1$tut. Viaţa noastră este produsul

27
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
conştienţei noastre şi toate ale-erile rezultă din asta, la el ca şi iecare pas
al evoluţiei.

Capitolul ?% rice viaţă este spirituală


4na din ciud$+eniile (ie+ii "oderne e%te aceea c$ oa"enii %e ceart$ (iolent
n &ri(in+a credin+elor reli*ioa%e, du&$ care "er* i continu$ %$ tr$ia%c$ la 'el.
Fai"oa%$ e%te re"arca c$  %4)+;+4 a murit , ar tre1ui %$ %e tran%'or" n  %4)+;+4
este opţional . E%te ca i cu" uni(er%ul ar a(ea un deo%e1it %i"+ al u"orului, c$ci, la un ni(el
 &ro'und, e%te i"&o%i1il %$ nu duci o (ia+$ %&iritual$ % +oi suntem la el de pround
implicaţi în a crea lumea, la el ca şi un sânt% +u putem i concediaţi din
postul de creator al lumii, care este esenţa spirituală şi n!ţi poţi da demisia
din acest post, chiar dacă reuzi să te prezinţi%  %eoarece în clipa asta
4niversul trăieşte prin noi, cu sau fără credinţă în %4)+;+4, lanţul
evenimentelor care duce de la conştienţa tăcută la realitatea fizică răm#ne
intact .
(istemul de operare al vieţii se alică la toţi la el şi uncţionează pe principii
care nu au nevoie de cooperarea noastră% *ar, dacă decideţi să duceţi o viaţă
spirituală, în mod conştient, atunci va apare schimbarea% 3rincipiile sistemului de
operare, care înseamnă re-ulile creaţiei, devin personale .
 *n continuare încercăm să arătăm cum putem să aliniem universul cu persoana
8+9V)<(8/
1% 8niversul este o o-lindă a conştienţei%
3)<(+&/
1% )venimentele din viaţa noastră relectă cine suntem%
 -i"ic din ace%te a'ir"a+ii nu %un$ a reli*ie i nu e i"&licat nici un (oca1ular %&iritual,
dar ace%t &ri" &rinci&iu e%te 1a/a &e care %$ %&une" c$ reli*ia unete CREATOR4L cu
crea+ia %a. Deci, lu"ea 'i/ic$ o*lindete o "inte, care &oart$ inten+ie i inteli*en+$ n 'iecare
ato".
8+9V)<(8/
.% Conştienţa este colectiv, deci, cu toţii o avem dintr!o sursă comună%
3)<(+&/
.% amenii din viaţa noastră relectă aspectele noastre%
C#nd (e/i n al+ii a%&ectele tale, de 'a&t (e/i 'e+ele unor ti&uri "itice., deci, %unte" cu
to+ii o %in*ur$ 'iin+$ u"an$, care &oart$ nenu"$rate "$ti. C#nd %unt date 6o% ace%te "$ti,
ceea ce r$"#ne e%te e%en+a, %u'letul, %c#nteia DI=I-.
8+9V)<(8/
2% Conştienţa se extinde în ea însăşi%
3)<(+&/
2% rice lucru căruia îi dai atenţie va creşte%
!n realitatea unic$, contien+a %e creea/$ &e %ine, ceea ce e%te acelai lucru cu a %&une
c$ D49-EBE4 e%te n$untrul crea+iei SALE. -u ei%t$ nici un loc n a'ara Crea+iei, n care
%$ %e a'le D49-EBE4, deci, omniprezenţa n%ea"n$ c$, dac$ ei%t$ (reun loc, atunci

22
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
D49-EBE4 e%te acolo.  'e c#nd %4)+;4 poate să fie atent la o infinitate de lumi,
 fiinţele omeneşti îşi folosesc atenţia în mod selectiv &cord#nd atenţie, noi adău"ăm
sc#nteia creatoare, iar partea aceea din experienţa noastră, pozitivă sau ne"ativă, va creşte,
deci, violenţa naşte violenţă, dar şi iubirea naşte iubire .
8+9V)<8/
6% Conştiinţa creează după un proiect sau după un plan%
3)<(+&/
6% +imic nu este la întâmplare, viaţa noastră este plină e semne şi simboluri%
R$/1oiul ntre tiin+$ i reli*ie e%te (ec5i i a&roa&e e&ui/at. Reli*ia (ede un
"odel n natur$ ca do(ada ei%ten+ei unui Creator, iar tiin+a (ede c$, n natur$, totul
e%te nt#"&l$tor, ca do(ad$ a 'a&tului c$ nu ei%t$ nici un "odel. Dar, nu a ei%tat
niciodat$ o cultur$ 1a/at$ &e 5ao%, nici "$car %u1)cultura tiin+ei . Conştienţa priveşte
4niversul şi vede modelul peste tot, c$iar dacă spaţiile existente arată dezor"anizare şi la
înt#mplare. Creierul no%tru e%te &ro*ra"at %$ &ercea&$ "odele, deoarece, &entru a 'ace
creierul, a 'o%t ne(oie de "odele de celule.  !a urma urmei, mintea este o maşinărie
 pentru a da sens lucrurilor, c#iar şi atunci când filtrează cu non&sensul, aşa
cum au făcut&o, atât de bine secolele douăzeci şi urmează douăzeci şi unu .
8+V)<(8/
:% /e-ile izice uncţionează eicient şi cu cel mai mic eort%
3)<(+&/
:% În orice moment dat, 8niversul îţi dă cele mai bune rezultate cu putinţă%
 -atura iu1ete e'icient, lucru care e%te 'oarte ciudat, &entru ce(a care %e &re%u&une c$
'unc+ionea/$ la nt#"&lare. C5eltuiala "ini"$ de ener*ie, e%te nu"it$ le"ea efortului minim,
e%te a&lica1il$ i la o". Cu %i*uran+$, cor&urile noa%tre nu &ot e(ita e'icien+a &roce%elor
c5i"ice ce au loc n 'iecare celul$, a%t'el c$ e%te &o%i1il ca toate 'iin+a noa%tr$ %$ %e ncadre/e
n acelai &rinci&iu. Cau/a i e'ectul nu %unt le*ate, dar ele %unt le*ate n cel "ai e'icient "od
 &o%i1il.
8+9V)(8/
=% 'ormele simple se dezvoltă în orme mai complexe%
3)<(+&/
=% Conştienţa noastră lăuntrică evoluează mereu%
Ace%t &rinci&iu e%te tul1ur$tor, at#t &entru co"unitatea reli*ioa%$, c#t i &entru cea
tiin+i'ic$. 9ulte &o&oare reli*ioa%e cred c$ D49-EBE4 a creat lu"ea du&$ c5i&ul i
a%e"$narea SA, ceea ce n%ea"n$ c$, du&$ aceea CREAIA nu a "ai a(ut ncotro %$ o ia.
Oa"enii de tiin+$ acce&t$ c$ entro&ia e%te ineora1il$, deoarece, entro&ia e%te tendin+a
ener*iei %$ %e di%i&e/e.  7mpulsul evoluţiei este la fel de inexorabil, iar natura a decis să
evolueze indiferent ce părere am avea noi despre asta 9reli"ioasă sau ştiinţifică
8+9V)<(8/
?% Cunoaştere cuprinde din ce în ce mai mult din lume%
3)<(+&/
?% *irecţia vieţii este dinspre dualitate către unitate%
"onform unor idei general acceptate, culturile străvec#i vedeau o "/1541
unificată, pe când oamenii moderni, privim o lume fragmentată şi divizată. E"inentul
'i/ician Jo5n 5eeler a &unctat o idee e%en+ial$, c#nd a %&u% c$ 'iin+ele u"ane credeau c$ %e
uit$ la -atur$ de afară, ca i cu" %)ar uita &rintr)un *ea", ncerc#nd %$)i dea %ea"a ce 'ace
realitatea eterioar$.
8ra+ie lui Ein%ten, înţele"em că suntem incorporaţi în atură, iar observatorul
modifică realitatea prin însuşi actul observaţiei . Ca urmare, în ciuda unui sentiment

2:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
larg răspândit de aliniere psi#ologică, dualitatea omului şi a (aturii se îngustează
odată cu fiecare generaţie.
8+9V)<(8/
#% )voluţia dezvoltă trăsături de supravieţuire ce se încadrează perect în mediu%
3)<(+&/
#% *acă te deschizi aţă de orţa evoluţiei, ea te va purta oriunde vrei să mer-i%
 &daptarea este un lucru miraculos, deoarece ea se desfăşoară în salturi
cuantice. tiin+a i reli*ia %unt n*ri6orate de ace%t lucru. *tiinţei îi displace noţiunea că
evoluţia ştie încotro merge, iar mutaţiile dar6iniene trebuiau să fie aleatoare. /eligiei nu&i
 place noţiune că "/154 perfectă a lui D%0(171% se modifică atunci când este nevoie
de ceva nou. F$r$ ndoial$, lu"ea 'i/ic$ %e ada&tea/$ &rin %alturi creatoare, care au loc la un
ni(el "ai &ro'und, &e care)l &ute" nu"i ni(elul *enetic %au al contiin+ei.
8+9V)<(8/
"% @aosul serveşte evoluţia%
3)<(+&/
"% Mintea ra-mentată nu poate să te ducă la unitate, însă trebuie să o oloseşti ca
să a7un-i acolo%
8ârtejul #aosului este o realitate, dar la fel este şi ordinea şi evoluţia. Se &une
ntre1area Care este dominantă3 tiin+a nc$ nu a a6un% la o conclu/ie, dar reli*ia %e
%ituea/$ 'er" de &arte ordinii, din %i"&lu "oti( c$ D49-EBE4 a '$cut lu"ea din 5ao%.
Con'or" tiin+ei, ei%t$ un ec5ili1ru delicat ntre CREAIE i di%tru*ere, iar ace%t ec5ili1ru
e%te "en+inut de "iliarde de ani. La ni(el &er%onal, nu &ute" atin*e unitatea, at#ta (re"e c#t
%unte" condui de (#rte6ul *#ndurilor i al i"&ul%urilor din ca&ul no%tru, dar ne &ute" 'olo%i
"intea ca %$)i *$%ea%c$ &ro&ria %ur%$. 4nitatea e%te %co&ul a%cun% &entru care lucrea/$
e(olu+ia, 'olo%ind "intea 'ra*"entat$ ca in%tru"ent. Precu" Co%"o%ul, %u&ra'a+a "in+ii &are
5aotic$, n%$ dede%u1t ac+ionea/$ o "are cantitate de e(olu+ie.
8+9V)<(8/
1$% În lumea izică sunt cuprinse multe niveluri invizibile%
3)<(+&/
1$% 0răim în mai multe dimensiuni în acelaşi timp, iar aparenţa că suntem prinşi
 în capcana timpului şi spaţiului este o iluzie%
 De bună credinţă, primii pioneri ai fizicii cuantice, inclusiv 1insten, nu a vrut
 să creeze noi dimensiuni dincolo de timp şi spaţiu, ei au vrut să explice %niversul aşa
cum apărea el . 3eli"ia a susţinut întotdeauna că %4)+;+4 locuieşte într-o lume
dincolo de cele cinci simţuri, iar ştiinţa are nevoie de acelaşi tăr#m transcendent,
 pentru a explica cum a putea nişte particule separate de miliarde de ani lumină, să
acţioneze ca şi "emeni în o"lindă, cum poate lumina să se comporte at#t ca o
 particulă c#t şi ca o undă şi cum pot "ăurile ne"resă transfere materia dincolo de
str#nsoarea "ravitaţiei şi a timpului . Ei%ten+a "ai "ultor di"en%iuni nu &oate 'i
re%&in%$, iar la ni(elul cel "ai %i"&lu, tre1uie %$ 'i ei%tat un loc de unde a (enit ti"&ul i
%&a+iu, n ti"&ul i* an*u)ului i &rin de'ini+ie ace%t loc nu &oate %$ 'ie n ti"& i %&a+iu.
&ceste zece principii reprezintă căile de înţele-ere a sistemului de
operare care ţine în uncţie realitatea unică. 2oată treaba asta este de
neconceput , iar creierele noastre nu sunt programate să funcţioneze pe linii de
neconceput, dar se pot adapta şi trăi inconştient .
 )area "lumă cosmică este că aceleaşi le"i o să continue să-ţi sprijine
viaţa, c$iar dacă tu nu doreşti să le recunoşti .

2<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Ale*erea e%te %$ 'i" contien+i %au nu, ceea ce ne aduce la &o%i1ilitatea de
tran%'or"are, deci, ni"eni nu conte%t$ 'a&tul c$ (ia+a con%t$ din %c5i"1are.
Tran%'or"area i %c5i"1area %unt dou$ lucruri di'erite, adic$ tran%'or"area %e 'ace
re&ede &e c#nd %c5i"1area %e 'ace tre&tat i "ai lent.
C$eia adevăratei transformări este că natura nu înaintează pas cu pas,
ea face tot timpul salturi cuantice şi c#nd le face, ne recombină, pur şi simplu,
vec$ile in"rediente %eci în creaţie apare pentru prima oară ceva nou, o
însuşire nouă.
Cor&ul no%tru, care 'ace le*$turi ntre "iliarde de "olecule, n 'iecare %ecund$,
de&inde de tran%'or"are. Re%&ira+ia i di*e%tia, ca %$ "en+ion$" doar dou$ &roce%e care
lucrea/$ &entru tran%'or"are.
 %acă transformarea este normalul, atunci transformarea spiritual se aşează
la locul ei, ca o extensie a direcţiei în care a mers viaţa întotdeauna 3ăm#ne totuşi
cine eşti, poţi să faci un salt cuantic în conştienţa ta, iar semnul că acel salt este real
va fi o caracteristică ce va apărea şi pe care nu ai mai experimentat <o niciodată în
trecut .
C&<&C0)<9(09C9/) (39<908&/) )M)<5)+0)
Ace%tea %unt
) Claritatea conştienţei%
) (tarea de cunoaştere%
) <espectul aţă de viaţă%
) +onviolenţa%
) &bsenţa ricii%
) +onataşamentul%
) & i între-
Ace%tea %un tran%'or"$ri %&irituale, deoarece nici una din ele nu %e &oate o1+ine" &rin
%i"&la reco"1inare a (ec5ilor in*rediente ale SI-EL4I. !iecare din aceste calităţi
apare ca şi cum ar rezulta dintr-o alc$imie, deci z"ura vieţii de zi cu zi se
transformă în aur .
Claritatea, n%ea"n$ a 'i trea/ tot ti"&ul, atunci c#nd "er*i, dor"i i (i%e/i, deci,
conştienţa noastră trebuie să fie desc#isă către sine însuşi .  &ceasta este o stare de alertă şi
lipsită de "riji .
(tarea de cunoaştere, n%ea"n$ a 'i n contact cu ni(elul "in+ii la care orice
ntre1are are un r$%&un%. Do"eniul cunoaterii e%te (ia+a n%$i de&la%area de&la%area
contiin+ei la 'iecare ni(el.  &ceasta ne face să ne simţim înţelepţi, convin"ători, de
nezdruncinat şi totuşi smeriţi .
<espectul aţă de viaţă, n%ea"n$ a 'i n contact cu 'or+a (ital$, adic$, %i"+i
aceeai &utere ce cur*e &rin noi i &rin orice alt lucru.  &cesta ne dă o stare de căldură, de
conectare şi de bucurie.
+onviolenţa, n%ea"n$ a 'i n ar"onie cu 'iecare ac+iune, deci, nu ei%t$ o&o/i+ie
ntre ce 'ac eu i ceea ce 'ace oricine altcine(a.  1mani pace, ca un câmp de forţă care
atenuează conflictul dimprejurul nostru .  +a ne face să ne simţim paşnici, liniştiţi şi complet
lipsiţi de împotrivire.
&bsenţa ricii, n%ea"n$ %i*uran+$ total$, deoarece, 'rica de(ine trecut. 5a*a(ad
8ita %&une c$  frica se naşte din separare, sugerând că pierderea unităţii a fost cauza

2>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
iniţială a fricii, deci, separarea nu e o cădere din graţia D484(9, ci o pierdere a cine
 suntem noi cu adevărat . !n a1%en+a ei, ne simţim cu adevărat noi înşine.
& i între-, n%ea"n$ %$ inclu/i totul i %$ nu lai ni"ic &e dina'ar$.  cum, fiecare
din noi experimentă viaţa ca fiind făcută din felii de timp, de experienţă şi de activitate .
Inte*rarea e%te o %tare ce trece dincolo de &er%onalitate i a&are atunci c#nd E4 S4-T care "i
%e a&lic$ "ie, e%te acelai E4 S4-T &e%te tot.  7nte"ritatea este o stare solidă, eternă,
 fără de început şi fără sf#rşit
!n (i/iunea noa%tr$, ade($rata tran%'or"are de&inde de a&ari+ia ace%tor caracteri%tici,
ca o e&erien+$ &er%onal$.  &cestea sunt calităţi primordiale, încorporate în
conştienţă, nu au fost inventate de oameni sau proiectate din nevoie, lipsă ori
 foame.
Su1linie", c$ oric#t de intan*i1ile ar &$rea ace%te lucruri, ele %unt co"&let naturale i
%unt &relun*iri al unui &roce% de tran%'or"are ce ne)a n%o+it toat$ (ia+a. Sunte" o crea+ie
nou$ din *enele &$rin+ilor i cu toate ace%tea, aici ac+ionea/$ o "a*ie "ai &ro'und$.
Cei "ai "ul+i oa"eni %unt &rini 'oarte 'er" ntr)un alt %i%te" de o&erare, cel al
dualit$+ii. Tr$ie%c con'or" &re%u&unerii c$ %unt indi(i/i %e&ara+i, i/ola+i, ntr)un
co%"o% aleatoriu, unde ceea ce %e nt#"&l$ AICI !-4-TR4 nu e%te re'lectat
ACOLO AFAR.
Cum poate o persoana să treacă de la un sistem de operare la altul(
4nitatea e%te total di'erit$ de dualitate, dar nu tre1uie %$ ate&t$" %'#ritul ace%tei
c$l$torii, &entru a tr$i ca i cum te)ai a'la n ur"$toarea c$l$torie. Acu" tr$i" ca i cu"
%e&ararea i li"itarea ar 'i ade($rate i nu lai nici o &o%i1ilitate ca ele %$ nu 'ie ade($rate. i
n ace%te condi+ii, o inteli*en+$ a%cun%$ &$%trea/$ ordinea incredi1il$ a (ie+ii, l$%#nd ti"& ca
%c5i"1area %$ ac+ione/e (i6elio%, ntr)un 5ao% a&arent.
Pentru a (edea c$ &ro&ria noa%tr$ ei%ten+a e%te &rote6at$ de aceeai inteli*en+$, tre1uie
 &ri"a dat$ %$ ne alinie" la ea, du&$ care %e de/($luie o le*e uni(er%al$ între"ul
răm#ne acelaşi, indiferent c#t de mult se sc$imbă.
$arcina noastră este să facem ca integritatea să fie şi mai reală în viaţa
noastră. tâta timp cât rămânem la care sc#imbarea este dominantă, nu avem nici o
 posibilitate să devenim cu adevărat alţi noi.
 Sistemul de operare al dualităţii  are ur"$toarele i"&lica+ii
)  S-ar pute să pierd unicul lucru de care am nevoie să mă întreţin
)  &ltcineva îmi controlează destinul
)  )ă aflu în faţa a ceva imprevizibil şi necunoscut
)  u merit să fiu dat la o parte în acest fel
)  S-ar pute să fiu lezat, dacă lucrurile nu ies bine pentru mine
)  +tc
Acu" %$ re'or"ul$" situaţia în termenii unui alt sistem de operare, pro"ramat
din inte"ritate, din între"ul care suntem sau din realitatea unică, acu" a(e"
i"&lica+iile
)  S7+8+ meu profund a creat această situaţie
)  7ndiferent ce s-ar înt#mpla, există un motiv
)  Sunt surprins, dar această sc$imbare nu afectează ceea ce sunt eu cu adevărat
) =iaţa mea se desfăşoară conform cu ce este cel mai bine pentru mine şi cu ceea
ce mă ajută în evoluţie
)  u pot să pierd ceea ce este real, lucrurile exterioare se vor aşeza la locul lor,
aşa cum trebuie
)  7ndiferent ce se înt#mplă eu nu pot fi lezat

2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
)  +tc
Al doilea %i%te" de o&erare e unul cu %enti"ent de %i*uran+$ &uternic.  %eci,
inte"rarea nu prezintă pericole, pe c#nd dualitate da . 3ermanent eşti prote7at aţă de
ameninţările din aară, atunci când în exterior nu există nimic, ci doar noi care ne
desăşurăm în două lumi, cea interioară şi cea exterioară, care se întreţes complet .
 3ealitatea se modifică după cum ne modificăm noi, iar c#nd ne sc$imbăm
 percepţia că suntem separaţi, realitate unică răspunde prin faptul că se modifică
odată cu noi .
 0otivul pentru care nu toţi observă acest lucru, este lumea bazată pe e"o , cu
toate cerinţele, presiunile, dramele şi excesele ei, lucru ce creează foarte mare
dependenţă şi ca orice dependenţă are nevoie de o doză zilnică, dar şi de negarea că
ar exista vreo cale de ieşire.
!n loc de a 'ace a%ta, nce&e" %$ ne acord$" la realitatea unic$, nu &ute" %c$&a
i"ediat de de&enden+$, dar nce&e" %$ o n'o"et$". E*o)ul ( 'i n'o"etat c$ tre1uie %$
ncete/e %$ %e a*a+e de ace%te lucruri a"intite anterior. Sunte" %i*uri c$ &erce&+ia e%te
%u'icient de 'lei1il$ ca %$ %e eli1ere/e de de&enden+a dualit$+ii. A&oi, orice înt#mplare poate
 fi văzută ca venind din centrul nostru creativ.
A 'i ntre* aduce la lu"in$ o lu"e dintr)o %in*ur$ 1ucat$, uni'icat$, n%$ nu (o" ti
cu" e%te lu"ea acea%ta &#n$ ce nu ne (o" acorda la ea, deci, la noul %i%te" de o&erare.
5recerea de la un sistem de operare la celălalt, este un proces pe care fiecare
din noi trebuie să i se dedice zilnic %ependenţa noastră comună de dualitate
este totală şi nu lasă nimic pe dinafară, dar vestea cea bună este că nici un
aspect al vieţii nu este imun la transformare .
 'ropunem un exerciţiu în sprijinul modificării proprii realităţi
 +ste o lecţie de alc$imie şi din orice un"$i am privi-o, aceasta este ma"ică +a
 funcţionează conform principiilor care compun sistemul de operare al universului %eci,
c#nd ne aliniem conştient la ele, ne oferă o desc$idere spre transformare .
Pre/ent$" "odul de a&licare /ilnic$ a celor /ece &rinci&ii uni(er%ale
Întâmplările din viaţa mea relectă cine sunt. A/i (oi 'ace o ece&+ie cu
"ine n%u"i, deci tot ce)"i atra*e aten+ia ncearc$ %$)"i %&un$ ce(a. Dac$ %unt 'urio% &e
cine(a, ($d ce)"i di%&lace la acea &er%oan$, nu ei%t, de 'a&t n "ine. =reau %$ *$%e%c lu"ea
care %e a'l$ n n$untrul "eu.
amenii din viaţa mea relectă aspectele mele. Eu %unt alc$tuit din 'iecare
 &er%oan$ care e%te i"&ortant$ &entru "ine, &e (iitor, "i (oi (edea &rietenii i 'a"ilia ca &e o
 &o/$ de *ru& a 'iin+ei "ele. !iecare din ei reprezintă o calitate pe care vreau să o văd la
mine sau pe care o respin", dar în realitate, sunt doar eu însumi în poză . =oi c$&$ta cea
"ai "are cunoatere de la oa"enii &e care)i iu1e%c cu inten%itate %au &e care)i re%&in*
 &uternic deci, &ri"i re'lect$ a%&ira+iile "ele cele "ai nalte, iar ceilal+i, re'lect$ 'rica "ea cea
"ai &ro'und$, 'a+$ de ceea ce %e a'l$ nl$untrul "eu.
/ucrurile cărora le dau atenţie vor creşte. Tre1uie %$ 'ac un in(entar al
"odului cu" "i 'olo%e%c aten+ia, deci, (oi +ine un 6urnal /ilnic cu "odul cu" "i &etrec
ti"&ul "eu. !n ace%t "od (oi a'la ce a%&ecte din (ia+a "ea (or e(olua. Du&$ care, "$ ntre1
"e anume vreau să dezvolt în viaţă3 !ucru ce&mi va impune încotro trebuie să îndrept
atenţia.
+imic nu este întâmplător, iar viaţa mea este plină de semne şi
simboluri. Acu" (oi c$uta "odelele din (ia+a "ea, ele &ot %$ 'ie oriunde, ca ce)"i %&un
al+ii, cu" %e co"&ort$ cu "ine, 'elul n care reac+ione/ la unele %itua+ii, etc  +u îmi ţes zilnic
tapiseria lumii mele şi trebuie să ştiu ce model voi face şi voi căuta semnele care-mi arată

2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
credinţele ascunse. !nt#lne%c o&ortunit$+i ce)"i o'er$ %ucce% %au eec3  cestea fiind
 simboluri care&mi spun dacă eu cred că am putere personală sau nu. 8oi căuta semne care
 să&mi spună despre credinţa mea cu privire la faptul că sunt iubit sau dacă merit să primesc
iubirea.
În orice moment 8niversul îmi dă cele mai bune rezultate posibile. A/i
ncerc %$ "$ concentre/ &e darurile din (ia+a "ea i "$ (oi concentra &e ceea ce 'unc+ionea/$,
nu &e ceea ce nu 'unc+ionea/$.  să încerc să apreciez această lume de !umină şi %mbră,
 primind cu graţie darul remarcabil al conştienţei . !ncerc %$ o1%er( cu" &ro&riul "eu ni(el de
contien+$ "$ 'ace %$ &erce& lu"ea &e care o co)cree/.
Conştienţa mea lăuntrică evoluează întotdeauna.  Dec: %nde mă aflu
acum3 "ât de departe am ajuns pe calea pe care mi&am ales&o3 "#iar dacă nu văd
rezultatele imediate în afara mea, simt că evoluez în interior3  A/i (oi ncerca %$ r$%&und
ntre1$rilor anterioare i)"i (oi r$%&unde %incer unde "$ a'lu. =oi e&eri"enta contien+a nu
ca &e un u(oi de *#nduri, ci ca &e un &oten+ial de a de(eni cine(a ce (reau %$ 'iu % Îmi voi
privi limitele şi -raniţele, cu intenţia de a mă extinde dincolo de ele .
Întotdeauna direcţia noastră de viaţă este dinspre dualitate înspre
unitate. Eu a/i (reau %$ "$ %i"t c$ %unt n*lo1at n tot ceea ce ei%t$. Deci, (reau %$ "$
%i"t n %i*uran+$ i %$ "$ %i"t aca%$.  &cum vreau să fiu conştient de cum este să fii pur şi
simplu, fără nici o apărare şi fără nici o dorinţă %eci, voi aprecia cursul vieţii pentru ceea
ce este şi propriu meu S7+ adevărat . =oi o1%er(a "o"entele de inti"itate cu "ine n%u"i,
c#nd %i"t c$ E4 S4-T e%te %u'icient %$ "$ %u%+in$ &entru totdeauna. Dacă pot mă voi întinde
 pe iarbă ca să mă uit la cer şi să mă simt una cu (atura, apoi să mă extind până când fiinţa
mea se pierde în infinit.
*acă mă deschind către orţa evoluţiei, ea mă va purta acolo unde
vreau să mer-.  1u azi vreau să mă gândesc la mine pe termen lung şi anume: "are este
viziunea mea despre viaţă3 "um aplica această viziune mie însumi3 8reau ca viziune mea să
 se aplice fără luptă, se va întâmpla aşa3 +n caz contrar unde opun rezistenţă3 +mi voi
analiza credinţele ce mă trag în urmă cel mai mult, deci, depind de alţii, în loc să fiu
responsabil de propria mea evoluţie3 1u mi&am dat voie să mă concentra pe recompense
exterioare, ca un substituit pentru creşterea interioară3  +u azi mă voi dedica din nou
conştienţei lăuntrice, ştiind că 4niversul este condus de impulsul ce duce la evoluţie .
Mintea ra-mentată nu poate să mă ducă la unitate, dar trebuie să o
olosesc pe cale. Aici "e reprezintă pentru mine unitatea cu adevărat3 "e experienţe ale
 principiului de unime pot să&mi stabilesc ca referinţă3  &zi îmi voi aminti diferenţa dintre a fi
una cu mine însumi şi a fi împrăştiat şi-mi voi "ăsi centrul, pacea, abilitatea de a mă lăsa
în voia curentului 1#ndurile şi dorinţele care mă conduc nu sunt realitatea supremă, ele
sunt doar un mod de mă readuce la unime . !"i (oi a"inti c$ *#ndurile (in i &leac$, la 'el
ca i 'run/ele n (#nt, n%$ nucleul contien+ei e%te (enic. biectivul meu să trăiesc centrat
 în acel nucleu%
0răiesc în mai multe dimensiuni, în acelaşi timp şi aparenţa că sunt
prins în timp şi spaţiu este o iluzie. &zi mă voi experimenta pe mine însumi, dincolo
de limitări şi voi aloca timp pentru a fi prezent cu mine, în tăcere 3espir#nd, voi vedea
cum fiinţa mea se extinde în afară în toate direcţiile . A&oi, ae/#ndu)"$ n t$cerea "ea
l$untric$, i (oi cere 'iec$rei i"a*ini care)"i (ine n "inte, %$ %e al$ture 'iin+ei "ele. Eu (oi
include &e oricine i orice "i (ine n "inte %&un#nd : 5u şi cu mine suntem una, la
nivelul fiinţei, vino şi alătură-te mie, dincolo de scenariul spaţiului şi timpului .
A/i (oi e&eri"enta iu1irea, ca &e o lu"in$ care nce&e din ini"a "ea i %e ntinde c#t de

2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
de&arte &oate %$ "ear*$ contien+a "ea i &e "$%ur$ ce)"i a&ar i"a*ini n "inte, (oi tri"ite
n direc+ia lor, Iu1ire i Lu"in$.

Capitolul #% <ăul nu este duşmanul tău


Cel "ai crunt eec al %&iritualit$+ii a&are n 'a+a r$ului, deci, oa"enii idealiti i
iu1itori, ce nu ar 'ace r$u ni"$nui niciodat$, %e tre/e%c atrai n r$/1oi dintr)odat$.
 3eli"iile iubitoare involuează ajun"#nd la atitudini de ură faţă de care
le ameninţă credinţa C$iar dacă crezi că eşti posesorul adevărului suprem,
nu există nici o "aranţie că vei scăpa de rău, dar în numele reli"iei au avut
loc mai multe violenţe, dec#t pentru orice alt motiv %e unde amarul aforism:
 %4)+;+4 a lăsat adevărul, iar %iavolul a spus: 8asă-mă pe mine să-l
or"anizez .
9ai ei%t$ i eecul, "ai %u1til al &a%i(it$+ii, anu"e %$ %tai deo&arte i %$ lai r$ul %$)i
'ac$ de ca&, dar, acea%ta &oate 'i o credin+$ %ecret$, aceea c$ la ur"a ur"ei, r$ul e%te "ai
 &uternic dec#t 1inele.
Cu %i*uran+$ c$ &a%i(itatea n %ine are un a%&ect ntunecat.  iserica Catolică
marc$ează anii în care a permis uciderea a milioane de evrei, pe timpul nazismului, p#nă
acolo înc#t evreii 7talieni au fost adunaţi c$iar la =&57C&, ca pe una din cele mai
întunecate perioade ale sale
Deci,  să recunoaştem că spiritualitatea a eşuat deja de nenumărate ori, în
 privinţa abordării răului, îndepărtându&se de învăţăturile care nu au făcut decât să&i
 permită răului să se propage şi să se întindă, prin urmare realitatea unică desc#ide o
cale nouă, fiind&că există doar o realitate, aici răul nu are nici o putere specială şi
nici o existenţă separată.
 u este nici un Satan Cosmic, care să fie rivalul lui %4)+;+4,
 p#nă şi războiul între bine şi rău este doar o iluzie a dualităţii %eci, at#t răul
c#t şi binele sunt forme pe care conştiinţa poate ale"e să le adopte.
Pre/ent$" n continuare 'or+ele ce "odelea/$ un co&il nou)n$%cut
)  +ndrumarea sau absenţa îndrumării părinteşti.
)  rezenţa sau absenţa iubirii.
) "ontextul întregii familii.
)  resiunea celor de la şcoală şi presiunea socială din viaţă.î 
) 2endinţele şi reacţiile personale.
) "redinţele doctrinare şi învăţăturile religioase.
)  <arma.
) "ursul istoriei.
)  0odelele alese.
) "onştiinţa colectivă.
)  tracţia faţă de mituri, eroi şi idealuri.

2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
!iecare din forţele enumerate anterior, ne influenţează ale"erile, c$iar fără
să ne dăm seama ne împin" să acţionă.
4it#ndu)ne la o cl$dire o (ede" ca &e un %in*ur lucru, ca &e un %in*ur o1iect care e%te
acolo, dar (ia+a %a l$untric$ de&inde de %utele de %e"nale ce intr$ n ea. La 'el e%te i cu (ia+a
noa%tr$. !n i de la Sine, niciuna din 'or+ele care ne alinia/$ nu e%te rea, dar &rin% n acea%t$
(arietate de in'luen+e, 'iecare o" 'ace ale*eri &er%onale.
Credem că înclinaţia către rău se reduce la o ale"ere făcută în conştiinţă, iar
atunci c#nd au fost făcute ele păreau ale"eri bune. Ace%ta e%te &aradoul e%en+ial din
%&atele ac+iunilor rele, &entru c$ oa"enii care 'ac r$u, cu rare ece&+ii, &ot %$)i identi'ice
"oti(ele deci/iilor &e care le)au con%iderat a 'i cele "ai 1une n %itua+iile date.
Oamenii care se află în diferite stări de conştienţă, nu vor avea aceeaşi
definiţie pentru bine şi rău 3ăul depinde în totalitate de nivelul de conştienţă a
 fiecăruia.
Pre/ent$" n continuare a&te &er%&ecti(e ale r$ului con%iderat cel "ai "are
> 3ăul cel mai rău este să răneşti pe cineva fizic sau să-i pui în pericol viaţa
? 3ăul cel mai rău este să înrobeşti oamenii din punct de vedere economic,
lipsindu-i de orice şansă de a reuşi şi prospera
@ 3ăul cel mai rău este să distru"i pacea şi să aduci dezordinea
A 3ăul cel mai rău este să distru"i frumuseţea, creativitatea şi libertatea de
explorare
B 3ăul cel mai rău este să prinzi în capcană minţile oamenilor
 3ăul cel mai rău este adesea "reu de deosebit de bine, deoarece toată Creaţia
este ceva relativ
D u există rău, ci doar modele sc$imbătoare de conştienţă, care sunt într-un
dans etern
9area "a6oritate a oa"enilor ale* &ri"ele dou$, deoarece r$nirea 'i/ic$ i li&%urile
%unt a"enin+$toare. La ur"$toarele dou$ ni(eluri, r$ul nu "ai e%te 'i/ic ci "intal. Ce "ai
"are teroare e%te %$ +i %e %&un$ ce %$ *#ndeti i %$ 'ii 'or+at %$ tr$ieti n 5ao% i n nelinite.
 inele este pacea lăuntrică şi cur"erea liberă a intuiţiei şi a
discernăm#ntului
4r"$toarele dou$ ni(eluri %unt i "ai ra'inate, ele au le*$tur$ cu creati(itatea i cu
(i/iunea. O &er%oan$ &ro'und %&iritual$ nu (ede r$ul i 1inele ca &e nite cate*orii ri*ide, ci
acce&t$ c$ D49-EBE4 a a(ut un %co&, atunci c#nd le)a creat &e a"#ndou$. !iecare
experienţă aduce unirea cu Creatorul, iar omul trăieşte că şi co-
creator, confundat în conştiinţa lui %4)+;+4 .
 /ealitatea unică acceptă toate definiţiile, întrucât tot ceea ce poate să perceapă
conştiinţa este real pentru cel care o percepe. /ăul face parte din ierar#ie, deci o
 scară a evoluţiei, deoarece nici un proces de evoluţiei nu se termină vreodată, el
acţionează în noi c#iar în această clipă.
Deci, r$ul nu &oate %$ ne 'ie du"an, dac$ lu"ea %e a'l$ nl$untrul no%tru, &oate 'i
doar un alt a%&ect al no%tru i 'iecare a%&ect al SI-EL4I e%te (rednic de iu1ire i co"&a%iune.
4"1ra a 'o%t 'or"at$ din acele %itua+ii de /i cu /i, care ne "odelea/$ contiin+a i
eli1erat$ de alte %itua+ii, n &aralel cu ace%tea. Pre/ent$" n continuare condi+iile care
eli1erea/$ ener*iile u"1rei
)  !ipsa unui sentiment al responsabilităţii.
)  nonimatul.
)  0ediile dezumanizate.
)  1xemple de comportamente rele la oameni.

:0
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
) bservatori pasivi.
)  (iveluri dure de putere.
)  =aosul şi dezordinea predominantă.
)  !ipsa de sens în viaţă.
)  ermisiunea implicită de a face rău.
)  0entalitatea noi împotriva lor.
)  4zolarea.
)  4ncapacitatea de a da socoteală de propriile fapte.
4mbra nu are le"ătură cu binele şi răul, ea are le"ătură cu ener"iile
încuiate, care caută o cale de ieşire *n condiţii potrivite ener"ia umbrei va apărea la
suprafaţă în oricine 
Pre/ent$" n continuare caracteri%ticile e%en+iale ale u"1rei
) 4mbra este personală şi universală în acelaşi timp
)  *n umbră se poate depozita orice
) Orice este depozitat în întuneric se distorsionează
)  7ntensitatea ener"iilor umbrei este modul de a te face observat
) Orice ener"ie este dezamorsată, pun#nd-o în lumina conştiinţei
) 4mbra în sine nu este rea şi ca urmare nu este duşmanul nostru
=o" 'ace o e&lica+ie a ace%tora n cele ce ur"ea/$.
8mbra este personală şi universală în acelaşi timp%  To+i a(e" n noi
"odele unice de ruine i (ino($+ie, cu" ar 'i nuditatea, actul %eual, 'uria i anietatea dau
natere unor %enti"ente etre" de co"&lee. -u a(e" o di%tinc+ie clar$ ntre %enti"entele
 &er%onale, %enti"entele de 'a"ilie i cele %ociale, deoarece, ele %e a"e%tec$ i %unt ntre+e%ute.
$ufletul omului a fost creat cu un ascunziş, iar pentru cei mai mulţi dintre oameni,
acel loc este absolut necesar, dată fiind enorma dificultate de a te confunda cu cele mai
întunecate impulsuri şi cu cele mai profunde umilinţe ale tale .
În umbră poate i stocat orice% Sei'ul unei 1$nci e%te un a%cun/i la 'el ca o
nc5i%oare, dec, acelai lucru e%te (ala1il i &entru u"1r$. !n incontien+$ ei%t$ o "ul+i"e de
i"&ul%uri neea"inate, care &ot i/1ucni n ne'ericire, 'urie, ruine, o&ere de art$, %adi%",
talent arti%tic, etc..
rice este depozitat în întuneric se distorsionează% Contien+a ca i a&a
e%te "int$ %$ cur*$, iar atunci c#nd nu &oate %$ o 'ac$, ea %ta*nea/$.  *n lumea noastră
lăuntrică există numeroase amintiri şi impulsuri reprimate, pe care nu le lăsăm să cur"ă,
adică să le eliberăm, deci ele nu au altă ale"ere dec#t să sta"neze I"&ul%urile 1une "or
'iind)c$ nu %unt l$%ate %$ ac+ione/e, "ai ale% atunci c#nd Iu1irea nu e%te e&ri"at$, ea de(ine
ti"id$ i n'rico$toare. 4ra i tea"a de(in "ai (a%te dec#t (ia+a. A %e &utea or*ani/a n
"odele i de%ene noi re&re/int$ o caracteri%tic$ e%en+ial$ a contiin+ei, deci, dac$ nu lai
contiin+a %$ "ear*$ acolo unde tre1uie %$ "ear*$, re/ultatul e%te ener*ie de/or*ani/at$.
9ntensitatea ener-iei umbrei este modul de a te ace observat% A a%cunde
ce(a nu e%te acelai lucru cu a)l lic5ida, deoarece, ener*iile u"1rei r$"#n (ii. C$iar dacă
refuzăm să le privim, ele nu se stin" şi dorinţa lor de viaţă devine şi mai disperată . Ener*iile
u"1rei ur"ea/$ "odele cu" ar 'i atacuri de &anic$, 'rici a%cun%e, &l#n%ete '$r$ ro%t, atacuri
de 'urie. Ele %unt doar a%&ecte ale contiin+ei, du%e la o inten%itate neo"enea%c$, ntruc#t le
re&ri"$". Re&ri"area %&une  Dacă nu mă uit la tine, o să mă laşi în pace, iar u"1ra
r$%&unde ot să fac lucruri care te obligă să te uiţi la mine.
rice ener-ie este dezamorsată prin punerea ei în lumina conştiinţei%
A'ir"a+ia decur*e natural din &recedenta, adic$ dac$ o ener*ie ($ recla" aten+ia, atunci a)i
acorda aten+ie (a nce&e %$ o %ati%'ac$.  +ste nevoie de mult timp pentru a transform un
comportament în bine sau rău şi ca la copii, ener"iile umbrei noastre răm#n blocate în

:7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
modele şi rutine &ceasta nu contravine unui adevăr "eneral valabil: atunci c#nd aduci
lumină în umbră, distorsionările ei încep să se micşoreze şi în cele din urmă se vindecă .
4"1ra n toate 'or"ele ei, are ne(oie de contiin+$ %u1 'or"$ de lu"in$ i iu1ire, iar
%in*ura li"it$ n (indecare, e%te c#t de "ult %unte" di%&ui %$ aloc$" din noi nine ace%tui
 &roiect.
8mbra în (ine nu este rea şi ca urmare nu este duşmanul nostru% Dac$
a'ir"a+iile anterioare %unt ade($rate atunci i acea%ta tre1uie %$ 'ie ade($rat$. Pentru "ul+i
oa"eni e%te o 1arier$ uria$ %u1 'or"a celuilalt, adic$, a cui(a din a'ara lor, a c$rui r$utate nu
e%te &u%$ la ndoial$. Oa"enii con%ider$ c$ r$ul e%te "ai uor de e&licat at#t ti"& c#t %e
re'er$ la celălalt, deci, du"anul no%tru. F$r$ ace%t du"an ar tre1ui %$ %e con'runte cu
 &re/en+a r$ului din noi nii. Cel "ai con(ena1il e%te %$ 'ii de &artea n*erilor.
=ederea u"1rei n tine n%u+i de/a"or%ea/$ conce&tul de celălalt i aduce "ai a&roa&e
a'ir"a+ia &oetului ro"an Teren+iu imic din ce este omenesc nu îmi este străin  Se
 &une ntre1area Poate r$ul a1%olut %$ 'ie alun*at aa de re&ede3 -oi &ute" %$ ale*e" de ce
 &arte (re" %$ 'i", a r$ului %au 1inelui. Ace%t 'a&t d$ la o &arte cu(#ntul absolut din răul
absolut , c$ci, &rin de'ini+ie, răul absolut  ar tre1ui %$ n(in*$ ntotdeauna, '$r$ %$ %e "&iedice
de un lucru 'ra*il cu" e%te ale*erea o"enea%c$.
C#nd eti tratat ntr)un "od nedre&t %au eti le/at la ni(el &er%onal, e"o+ia natural$
e%te 'uria, iar, dac$ 'uria nu &oate iei a'ar$, ea te (a "$cina i crete n u"1r$. -u o "ai &o+i
n 'r#u, c#nd %e %t#rnete, deci ea duce la (iolen+e. Pro1le"e e%te cu"(a cu dou$ t$iuri, dac$
i/1ucneti i returne/i r$ul '$cut nu e un lucru 1un, iar dac$ +ii 'uria n tine i o 5r$neti, te
%i"+i eact la 'el de r$u.
Deci, (iolen+a %e &oate "1l#n/i, dac$ o de%co"&une" n &$r+i cu care &ute" lucra,
cu" ar 'i e"o+iile ne*ati(e %e 5r$ne%c din anu"ite a%&ecte ale u"1rei, ce %e &ot %t$&#ni uor,
a%t'el
) %mbra este întunecată. To+i a(e" o u"1r$, datorit$ contra%tului dintre
ntuneric i lu"in$.
) %mbra este secretă. Aici de&o/it$" i"&ul%urile i %enti"entele &e care
dori" %$ le +ine" nu"ai &entru noi.
) %mbra este periculoasă. Senti"entele re&ri"ate au &uterea %$ ne con(in*$
c$ ne &ot ucide %au ne &ot 'ace %$ nne1uni".
) %mbra are o maură de mit . =re"e de *enera+ii, oa"enii au ($/ut)o ca &e un
 1#rlo* al dra*onilor i al "otenirilor.
) %mbra este iraţională. I"&ul%urile ei lu&t$ "&otri(a ra+iunii i ele %unt
e&lo/i(e, a(#nd o (oin+$ &ro&rie.
) %mbra este primitivă. Ea e%te %u1 de"nitatea unui o" ci(ili/at &entru a
e&lora ace%t do"eniu, care du5nete de &utoarea o%uarelor, a nc5i%orilor, a
ca%elor de ne1uni i a toaletelor &u1lice.
 e"ativitatea i a%u"$ &uterea co&leitoare, din 'a&tul c$ %e 5r$nete din toate lu
tr$%$turile deodat$, ca un rău secret, întunecat, primitiv, iraţional, periculos şi mitic, e%te
"ult "ai &u+in con(in*$tor atunci c#nd l de%co"&ui n caracteri%ticile %ale. !n &roce%ul de
de%co"&unere, r$ul n ace%t 'el nu ($ "ai con(in*e, &#n$ nu)l (e+i a&lica &e noi nine, nu (e+i
crede.
Indi'erent c#t de r$u e%te i"&ul%ul no%tru, el %e &oate de%co"&une n eta&e, &entru a %e
di/ol(a, care %unt
 *ntunericul   S$ ne ntre1$" dac$ %unte" ntra)ade($r noi cei ce a(e" ace%t i"&ul%,
adic$ cel &e care ne (ede" /ilnic n o*lind$. !ntunericul %e alun*$ cu lu"in$. A nlocui &e ID

:2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
cu E8O, adic$  cela tre1uie %$ 'ie adunat laolalt$, n t$r#"ul E4. Deci, "ai %i"&lu,
contien+a tre1uie %$ a6un*$ la acel loc n care  cela e%te 1locat.
Caracterul secret   =or1i" de i"&ul%ul no%tru r$u cu o &er%oan$ n care %$ a(e"
ncredere. Ace%t caracter %e di%i&ea/$ atunci c#nd lucrurile &ar ruinoa%e %au (ino(ate, %unt
n'r#nte cu %inceritate, deci, înfruntaţi orice sentiment cu capul sus şi fără ne"are .
 'ericolul S$ ne eli1er$" 'uria cu (oce tare i r$"#ne" n ea &#n$ ce de%crete.
A&oi ne e&ri"$" inten+ia c$ acea%t$ eli1erare %$ 'ie &ur i %i"&lu o i/1ucnire, ci o eli1erare
co"&let$ de "#nia ce ne %t$&#nete.  ericolul este eliminat dacă dezamorsăm bomba, adică,
dacă găsim furia explozivă care bântuie înăuntrul nostru şi o risipim. "#iar şi o furie
nestăpânită poate fi dezumflată până ce devine furie controlată, apoi mânie justificată şi mai
departe indignare dreaptă iar, în cele din urmă ofensă personală . O'en%a &er%onal$ nu e *reu
de ri%i&it du&$ ce a" reuit %$ eli1er$" "#nia inten% acu"ulat$, ce %e tran%'or"$ n 'urie de
ne%t$&#nit.
Caracterul mitic S$ a"inti" un erou ce ar a1orda a%t'el %enti"entele noa%tre i ar
r$"#ne n continuare tot un erou. =iolen+a 'ace &arte din eroi%" la 'el ca i "ulte alte calit$+i
 &o/iti(e. Mitul este ima-inar şi creator. Pute" lua orice "it i %$)l "odel$" &e di'erite linii
de *#ndire, Satan &oate de(eni un &er%ona6 co"ic din &ie%ele "edie(ale, deci, un iretlic care
duce direct la r$u'$c$torii co"ici din 'il"ele cu Ja"e% od. Mitul nu este nimic altceva
decât metamoroză şi ca urmare, acest nivel ne dă o modalitate puternică de a
transorma demonii în a7utoarele zeilor sau în duşmanii înrânţi ai în-erilor .
Caracterul iraţional   S$ *$%i" cel "ai 1un ar*u"ent ca %$ nu ac+ion$" con'or"
'uriei. Ace%t lucru %$ nu)l 'ace" la ni(el e"o+ional i %$ (ede" c#nd %'$tuitorul adult al uni
adole%cent n$1$d$io%, care e%te &e cale %$)i di%tru*$ (ia+a. !n ace%t ca/ e i)a" %&une ca %$)l
'ace" %$ ac+ione/e ra+ional3 Caracterul iraţional este eliminat prin pasiune şi lo-ică .
E"o+iile %unt "ult "ai &uternice i "ai aca&aratoare dec#t ra+iunea, n%$ nu (or &utea %$
%ca&e din lu"ina lor, n care &redo"in$ doar %enti"entele, &#n$ ce &roce%ul de *#ndire nu (a
da un "oti( %$ %e %i"t$ alt'el. *e capul lor şi ără minte, sentimentele vor rămâne aceleaşi
şi cu timpul vor creşte în intensitate.
Caracterul primitiv  F$r$ nici un 'el de %cu/e %au *#ndire ra+ional$, %$ ne
e&ri"$" 'uria ca un ani"al tur1at, %$ 1o"1$ni", %$ url$", %$ ne /(#rcoli" i %$ l$%$"
cor&ul %$ %e eli1ere/e. Deci, să lăsăm ceea ce e primitiv să ie primitiv în limitele
si-uranţei. Dei %e &oate ca i"&ul%urile noa%tre %$ nu ntreac$ niciodat$ "$%ura i %$ %e
tran%'or"e n (iolen+$, i"&ul%urile o1inuite %e inten%i'ic$ n u"1r$, acolo unde nu le &ute"
(edea.
4"1ra crete cu o1inuin+a re&ri"$ri,a%t'el c$ nu e%te uor %$ acce%$" acea%t$ re*iune
a "in+ii i nici nu e%te e'icient %$ lan%$" un a%alt direct. %mbra ştie cum să se
împotrivească, putând să înc#idă uşile şi să&şi ascundă energia întunecată încă şi mai
adânc. 1ste un lucru normal pentru corp să se descarce prin simpla observare a
acestor energii ale umbrei, când le dăm acces la nivelul conştient al minţii.
Oa"eni &re%u&un c$ &artea ntunecat$ a naturii u"ane are o &utere de neo&rit, iar
Satan a 'o%t ridicat la ec5i(alentul unui D49-EBE4 ne*ati(, dar, atunci c#nd e%te
de%co"&u%, r$ul %e do(edete a 'i o reac+ie di%tor%ionat$ la %itua+iile /ilnice.
<ăul se naşte în locul -ol dintre corp şi minte, deci, nu există nici un
domnitor puternic al re-atului răului, iar (atan a început ca un impuls
senzorial care a scăpat de sub control.
 ersoanele care suferă de fobii îşi amintesc primul lor moment de panică
necontrolată, fără să fie în stare să o descompună pe etape, deci, ei nu&şi dau seama că
reacţia lor a fost auto&indusă, deoarece frica stă la baza acesteia . Fo1ia &oate 'i tratat$ c#nd

::
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
 &er%oana ce o are (rea %$ &arcur*$ ncet lan+ul de e(eni"ente na&oi i &er"i+#ndu)i %$)l 'ac$
cu noi.
(paţiul trecător dintre senzaţie şi interpretare este locul unde se naşte
umbra, iar când intrăm în acest spaţiu şi vedem cât de intan-ibile sunt
toate, atunci antomele încep să se risipească%
 -oi nu (ede" rela+ia dintre 1ine i r$u ca &e o lu&t$ ntre a1%oluturi, "ecani%" de%cri%
 &e &arcur%, unde ener*iile u"1rei acu"ulea/$ o &utere a%cun%$ i &ri(ea/$ &er%oana de
li1ertatea de a ale*e, ceea ce &rea con(in*$tor &entru noi. Ca ur"are, noi nu putem
accepta că există oameni răi, ci doar oameni care nu şi-au înfr#nt umbra.
!ntotdeauna "ai ei%t$ ti"& %$ o 'ace", iar %u'letele noa%tre ne de%c5id "ereu noi c$i &entru a
%coate la lu"in$ u"1ra noa%tr$. C#t ti"& ace%t lucru e%te ade($rat, r$ul nu (a 'i niciodat$ ce(a
 &e &ri" &lan n natura o"enea%c$.

 'ropune un exerciţiu pentru scoaterea umbrei spre lumină şi eliminare


acesteia
4"1ra e%te a%cun%$ (ederii i re&re/int$ ener-ia nea-ră a minţii, iar &entru a o *$%i
tre1uie %$ ne decide" unei c$l$torii de%cendente. Acea%ta e%te o c$l$torie ca %$ "er*e" %$ ne
recu&er$" &$r+i din (ia+a noa%tr$ &e care le)a" a1andonat, deoarece ne)a" %i"+it (ino(a+i %au
ruina+i de ele, deci, e(eni"entele au trecu, n%$ re/iduurile lor e"o+ionale au r$"a%.
<uşinea, vinovăţia şi rica nu pot i accesate prin -ândire, deoarece,
umbra nu este o re-iune a -ândurilor şi a cuvintelor.
C$l$toria de co1or#re nce&e nu"ai atunci c#nd *$%i" ua c$tre creierul in'erior, unde
e&erien+ele nu %unt %ortate du&$ ra+iune, ci doar n 'unc+ie de %enti"ente inten%. !n creierul
in'erior ?identi'icat cu %i%te"ul li"1ic i creierul re&tilian@ %e de%'$oar$ o dra"$ continu$.
F$r$ %$ ne d$" %ea"a, nt#"&l$rile /ilnice 'ac n creierul no%tru in'erior ur"$toarele
conclu/ii
)  Sunt în pericol, aşi putea să fiu omor#t
) 5rebuie să pornesc la atac
)  Sunt at#t de rănit înc#t n-o să-i revin niciodată
) Oamenii aceştia trebuie să moară
) Oamenii m-au adus la disperare
)  &cum nu merit să exist
) 5ot timpul sunt lipsit de speranţă şi sunt pierdut pentru totdeauna
)  Sunt blestemat
)  &cum nu mă mai iubeşte nimeni
 Dacă nu ar fi anterioarele sentimente, am într&o stare de libertate totală, de
bucurie şi nelimitare. m fi în unitate, adică, în starea de inocenţă pe care o
recâştigăm atunci când energia ascunsă a umbrei a fost purificată.
A/i (o" ncerca %$ n($+$" cu" %$ c$ut$" &e 1#61#ite dru"ul n u"1r$. Ener*iile
u"1rei %e cuno%c atunci c#nd
) +u putem vorbi despre ceea ce simţim%
) (imţim că nu mai deţinem controlul%
) (imţim o străul-erare de panică sau de spaimă%
) *orim cu putere să simţim, dar mintea rămâne -oală%
) +e trezim că izbucnim în lacrimi ără nici un motiv%
) +e place cineva în mod iraţional%
) 8n ar-ument rezonabil se transormă într!o luptă%
) &tacăm pe cineva ără a i provocat%

:<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Ei%t$ nenu"$rate alte 'eluri n care u"1ra %e a"e%tec$ n %itua+iile noa%tre /ilnice, dar
ace%tea %unt &rintre cele "ai o1inuite. Deci, o i/1ucnire a %enti"entelor ira+ionale, nu e%te
acelai lucru cu eli1erarea lor. 9zbucnirea nu însemnă puriicare .
Ener*ia u"1rei %e &oate &uri'ica &rin &aii ur"$tori
)  %acă apare un sentiment ne"ativ ?'urie, durere, nelinite, o%tilitate,
re%enti"ente, "il$ de Sine, nea6utorare, etc.@.
) =om cere să fie eliberat
)  &cum vom trăi sentimentul şi-l urmărim unde vrea să se ducă
)  Sentimentul se va elibera prin respiraţie, prin sunet sau prin senzaţii
corporale
)  &poi, avem un sentiment de eliberare, combinat cu o înţele"ere a ce a
însemnat acesta
4lti"ul &a% e%te cel care %&une toat$ &o(e%tea, doar atunci c#nd o ener*ie a u"1rei
 &leac$ cu ade($rat, deci, nu "ai e%te nici o "&otri(ire i (o" (edea ceea ce nu (edea"
naintea ace%te eli1er$ri. Înţele-erea şi eliberarea mer- mână în mână, deci, călătoria
descendentă constă din a ne întâlni cu umbra noastră de multe, multe ori . S$ a(e"
r$1dare cu noi nine i indi'erent c#t de &u+in crede" c$ a" eli1erat, %$ ne %&une"  &sta este
toată ener"ia care a vrut să fie eliberată acum . -u tre1uie %$ ate&t$" eru&+ii ea*erate din
u"1r$ i %$ ne 'ace" ti"& &entru a medita asupra umbrei , c#nd ne acord$"
 &er"i%iunea %$ %i"+i" tot ce (rea %$ a&ar$ ca %enti"ent.

 'oate fi şi un alt mod de eliberare a umbrei prin scris, pe care-l arătăm


în continuare:
4n ele"ent util &entru a declana ener*iile u"1rei e%te dicteul auto"at, deci, lu$" o
 1ucat$ de 5#rtie i nce&e" %$ %crie" &ro&o/i+ia Mă simt cu adevărat A acum , a&oi
co"&leta+i %&a+iul l$%at cu orice %enti"ent care a&are, de &re'erin+$ unul ne*ati(, &e care
dori" %$)l a%cunde" n acea%t$ /i i continua+i %$ %crie+i, nu ne o&ri" ci %crie" c#t de re&ede
 &ute" i (o" nota orice cu(inte ce ne (in n acel "o"ent. =$ reco"and$" i alte &ro&o/i+ii
ce &ot 'i 'olo%ite la ace%t eerci+iu i care %unt
) &r i trebui să spun A%
) &bia aştept să spun cuiva că A%
) +u mă poate nimeni opri să spun adevărul despre A%
) +imeni nu vrea să mă audă spunând asta, dar A%
Ace%te ele"ente declanatoare, ne dau &er"i%iunea de a ne e&ri"a, n%$ %co&ul
cel "ai i"&ortant e%te %$ a6un*e" la un %enti"ent inter/i%. De aceea cu(intele %cri%e
nu contea/$ i odat$ ce a" acce%at %enti"entul &oate nce&e "unca de eli1erare.  1a
trebuie continuată până la capăt, să cerem să se elibereze şi continuă până ce
ajungem să înţelegem ceva nou din noi însuşi. 1ste nevoie de mult exerciţiu până se
reuşeşte o eliberare cu adevărat profundă, însă pas cu pas zidurile împotrivirii se vor
 prăbuşi.
4"1ra e%te i"&licit$ n "od %u1til n (ia+a noa%tr$ /ilnic$ i nu e%te at#t de a%cun%$
nc#t %$ nu o &ute" aduce la lu"in$.

:>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Capitolul "% +oi trăim în mai multe dimensiuni%


C#nd (or1i" de alte di"en%iuni, ne re'eri" la do"enii ale contiin+ei. Ea e%te
'$uritorul realit$+ii, n%$ făuritor  n%ea"n$ de 'a&t, cel care ale-e. Realitatea unic$ de+ine de6a
toate di"en%iunile &o%i1ile i nu are ne(oie %$ 'ac$ altele noi, dar, nici nu &oate, c5iar dac$
(rea. %oar prin atenţia noastră, noi putem aduce aceste dimensiuni la viaţă.
 -oi %unte" cei care le &o&ul$", noi le ad$u*$" %e"ni'ica+ie i &ict$" ta1louri
unice.
!n continuare (o" nu"i ace%te do"enii
'iinţa pură Ace%ta e%te do"eniul A1%olutului, contien+a &ur$, nainte %$
do1#ndea%c$ orice 'el de calitate. Deci, %tarea dinainte de Crea+ie i nu e%te un do"eniu
%e&arat, deoarece le cu&rinde &e toate.
)xtazul condiţionat Do"eniul contien+ei care nce&e %$ de(in$ contient$ de
 &ro&riu %$u &oten+ial.
9ubirea For+a "oti(atoare n Crea+ie.
(tarea de cunoaştere Do"eniul inteli*en+ei l$untrice.
Miturile şi arhetipurile 9odelele colecti(e ale %ociet$+ii, deci, ace%ta e%te
do"eniul /eilor i al /ei+elor, al eroilor i al eroinelor, al ener*iei "a%culine i 'e"inine.
9ntuiţia Do"eniul unde "intea n+ele*e "ecanica %u1til$ a (ie+ii.
9ma-inaţia Do"eniul in(en+iei creatoare.
<aţiunea Do"eniul lo*icii, al tiin+ei i al "ate"aticii.
)moţia Do"eniul %enti"entelor.
Corpul izicDo"eniul %en/a+ii i al celor cinci %i"+uri.
Care din aceste domenii este cu adevărat spiritul(
Toate %e interconectea/$, n%$ &ute" o1%er(a de%tul de de% c$ oa"enii %e %ta1ile%c ntr)
un t$r#" %au altul i du&$ ce i)au *$%it locul %&ecial, *$%e%c acolo i %&iritul.
O"ul care '$cea (indecare la di%tan+$ i *$%e%c locul n t$r#"ul intui+iei, deci, acolo
e%te t$r#"ul ener*iilor %u1tile. 9odelul %$u de %&iritualitate c5ea"$ la "ani&ulare 'or+ele
in(i/i1ile, care +in "&reun$ lu"ea 'i/ic$, dar nu &ute" eclude iu1irea din %etul %$u de
"oti(e i "ai &ute" lua n con%iderare i t$r#"ul "iturilor i al ar5eti&urilor, c$ci el (a a&ela
la n*eri i la *5i/ii din lu"ea %&iritelor, &entru ai de%$(#ri lucrarea %a.
"a să ajungi la un alt nivel de explicaţie, trebuie să transcenzi nivelul în care te
afli, pentru a trece dincolo de el, iar dacă putem recunoaşte că a trece dincolo este un
lucru pe care&l facem în fiecare zi, nu avem nici un motiv să folosim materialismul ca
 pe o bâtă cu care s&i dăm în cap spiritualităţii. Lu"ea "aterial$ &oate %au nu %$ 'ie
ni(elul de 1a/$ al ei%ten+ei noa%tre, iar celelalte ni(eluri %unt di%&oni1ile &rin tran%cendere,

:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
adic$, &rin de&$irea ni(elului de 1a/$, eact aa cu" 'ace" n 'iecare %ecund$, adic$, c#nd
creierul tran%'or"$ nite %u1%tan+e c5i"ice n *#nduri.
Ade($rata ntre1are e%te *n ce domeniu vrei să trăieşti 
trăieşti 3
Pentru noi cel "ai 1ine ar 'i ca (ia+a noa%tr$ ideal$ %$ 'ie tr$it$ n toate
ni(elurile de contiin+$, atunci, aten+ia nu e%te li"itat$ %au n*u%tat$, deci, te &o+i
de%c5ide 'a+$ de contien+$ n ntre*i"ea ei.
Fiecare di"en%iune a ei%ten+ei noa%tre i are &ro&riu ei %co& i ne o'er$ un
ni(el de "&linire, care nu e%te di%&oni1il niciunde altunde(a ?ace%tea 'iind aromele
Creaţiei @,
@, ntr)o contien+$ co"&let l$r*it$, c#nd toate di"en%iunile %unt acce%i1ile.

 & trăi în toate dimensiunile


dimensiunile conştienţei 
'iinţă pură Atunci c#nd e%te de%c5i%$ acea%t$ u$, ne cunoate" ca 'iind E4
S4-T, deci, %tarea %i"&l$ a ei%ten+ei.
)xtazul condiţionat Atunci c#nd e%te de%c5i%$ acea%t$ u$, %i"+i" (ioiciune i
 &ul%a+ii n orice acti(itate,
acti(itate, deoarece, eta/ul
eta/ul e%te dincolo dede &l$cere i durere.
durere.
9ubirea Do" Do"en eniul
iul eta/
eta/ulu
uluii e%te
e%te o e&eri
e&erien+
en+$$ &er%on
&er%onal$
al$,, iar,
iar, atunc
atuncii c#nd
c#nd e%te
e%te
de%c5i%$ acea%t$ u$, e&eri"ent$" iu1irea n toate a%&ectele (ie+ii noa%tre. Iu1irea e%te
"oti(a+ia noa%tr$ &rinci&al$ n orice rela+ie, adic$ nce&#nd cu rela+ia cu noi n%ui. La un
ni(el "ai &ro'und, ea e%te le*at$ de rit"ul 4ni(er%ului.
(tarea de cunoaştere Acea%ta e%te %ur%a "in+ii i c#nd acea%t$ u$ e%te de%c5i%$,
 &ute" acce%a
acce%a n+ele&ciunea i cunoaterea
cunoaterea cu &ri(ire
&ri(ire la orice ele"ent
ele"ent din Crea+ie
Miturile şi arhetipurile
arhetipurile Atunci c#nd %e de%c5ide acea%t$ u$, ne "odel$" (ia+a
ca &e o c$utare, deci, c$ut$" %$ a(e" aceleai reali/$ri ca eroii i eroinele &e care le (ener$"
i &ute" &une n %cen$ dina"ica etern$ dintre "a%culin i 'e"inin.
9ntuiţia C#nd %e de%c5ide
de%c5ide acea%t$
acea%t$ u$, &ute" "odela 'or+ele %u1tile
%u1tile de (indecare
(indecare,,
clar(i/iune i cunoaterea naturii o"eneti, iar intui+ia ne ndru"$ &e &ro&riu no%tru dru",
ar$t#ndu)ne cu" %$ decide" &e ce cale %$ o lu$", atunci c#nd (ia+a i %c5i"1$ cur%ul.
9ma-inaţia C#nd %e de%c5ide acea%t$ u$, i"a*inile din "intea noa%tr$ au &utere
creatoare, ele tri"it ei%ten+$ n &o%i1ilit$+i care nu au ei%tat niciodat$ &#n$ acu". La ace%t
ni(el de/(olt$" i o &a%iune &entru e&lorarea necuno%cutului.
necuno%cutului.
<aţiunea  C#nd e%te de%c5i%$ acea%t$ u$, &ute" con%trui %i%te"e i "odele de
realitate, iar *#ndul ra+ional lucrea/$ cu &o%i1ilit$+i in'inite, 'olo%ind lo*ica i t$ind 'elii de
realitate, &e care le anali/ea/$ i/olate de ntre*.
)moţia C#nd e%te de%c5i%$ acea%t$ u$, %unte" %en%i1ili la %en/a+iile cor&orale i le
inter&ret$" ca &l$cere i durere, adic$ %enti"ente &e care le dori" i %enti"ente &e care nu le
dori" i %$ le e(it$". Ace%t do"eniu e"o+ional e%te at#t de &uternic nc#t anulea/$ lo*ica i
ra+iunea.
Corpul izic C#nd e%te de%c5i%$
de%c5i%$ acea%t$
acea%t$ u$, ne a'l$" ca 'iin+e %e&arate n lu"ea
lu"ea
'i/ic$.
 &cesta este tabloul de circuite cosmice la care este conectat propriul
nostru sistem nervos, iar d#ndu-i atenţie fiecărei dimensiuni a vieţii trimitem
în ea un curent de conştiinţă %acă nu le dăm atenţie acestor domenii,
circuitul spre ele se va înc$ide.
Oa"enii ce au (i/iuni etre" de di'erite de%&re %&iritualitate, tot au n co"un o
c$utare a =IDYEI, deci, ei (or 'i tran%'or"a+i de cunoaterea care (ine direct de la Sur%$, iar
'a&tul
'a&tul c$ %ur%a
%ur%a unei
unei &er%oa
&er%oane
ne e%te
e%te D49-EB
D49-EBE4, E4, iar alteia
alteia e%te
e%te RAH9A
RAH9A-, -, ALLAH,
ALLAH,

:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
 -IR=A-A, %au FII-A, con%tituie o di'eren+$ "inor$. Ade($rul e c$ ce)i %e&ar$ &e oa"eni
e%te 'a&tul c$ +in uile &erce&+iei nc5i%e. Acea%ta e%te %tarea ce %e nu"ete  &=7%/& %au li&%a
de contien+$.
 84D>, te separă de conştienţă astfel:
'iinţa pură C#nd acea%t$
acea%t$ u$ e%te nc5i%$,
nc5i%$, noi tr$i" n %e&arare.
%e&arare. A&are o %&ai"$
%&ai"$
'unda"ental$ de "oarte, o li&%$ de conectare i a1%en+a oric$rei &re/en+e DI=I-E.
)xtazul condiţionat C#nd acea%t$ u$ e%te nc5i%$, (ia+a e%te li&%it$ de 1ucurii, iar
'ericirea e%te o %tare trec$toare. Deci, nu a(e" de%c5idere %&re e&erien+e inten%e.
9ubirea C#nd acea%t$ u$ e%te nc5i%$, (ia+a noa%tr$ e%te li&%it$ de ener*ia ini"ii,
deci,
deci, ne %i"+i" i/ola+i
i/ola+i ntr)o lu"e cenuie unde ceilal+i oa"eni %unt 'i*uri
'i*uri detaate
detaate a'late la
di%tan+$. -u a(e" un %i"+ al ei%ten+ei unei "#ini care cu "are iu1ire diri6ea/$ totul n
Crea+ie.
(tarea de cunoaştere C#nd acea%t$ u$ e%te nc5i%$, le*ile naturii %unt derutante.
Cunoaterea e%te o1+inut$ nu"ai &rin 'a&te i &rin e&erien+e &er%onale li"itate, '$r$ acce% la
un n+ele% "ai &ro'und.
Miturile
Miturile şi arhetip
arhetipuriurile
le C#nd
C#nd acea
acea%t
%t$$ u$
u$ e%te
e%te nc5
nc5i%
i%$,
$, nu ei%
ei%t$
t$ "o
"ode
dele
le
%u&erioare, nu ei%t$ eroi i eroine %au /ei, nu ei%t$ nici o c$utare n care %$ ne an*a6$" cu
 &a%iune. -oi nu (ede" nici o %e"ni'ica+ie "itic$ n (ia+a noa%tr$ i nu a(e" nici o
di"en%iune "ai &ro'und$ a rela+iilor dintre 1$r1a+i i 'e"ei, dincolo de ceea ce %e (ede la
%u&ra'a+$.
9ntuiţia C#nd acea%t$ u$ e%te nc5i%$, (ia+a noa%tr$ i &ierde %u1tilitatea, deci, noi
nu a(e" di%cern$"#nt i nu a(e" %cli&iri de *eniu, "o"ent de n+ele*ere n%u'le+itoare de ti&
AHA. Re+eaua %u1til$ de le*$turi care +ine 4ni(er%ul laolalt$ e%te co"&let a%cun%$ (ederii
noa%tre.
9ma-inaţie C#nd acea%t$ u$ e%te nc5i%$, "intea noa%tr$ e%te *olit$ de 'ante/ie i
(ede" totul n ter"eni literali arta i "eta'ora contea/$ 'oarte &u+in &entru noi. Deci/iile
i"&ortante %unt a1andonate &rintr)o anali/$ te5nic$ i nu ei%t$ nici o %&eran+$ &entru un %alt
creator 1ru%c.
<aţiune C#nd acea%t$ u$ e%te nc5i%$, (ia+a noa%tr$ nu are nici un %en%, deci,
%unte" condui
condui de i"&ul%uri aleatoare.
aleatoare. -oi nu &ute" %$ ur"$"
ur"$" nici)un cur% de ac+iune &#n$&#n$
la ca&$t, iar deci/iile %unt luate ira+ional.
)moţia C#nd acea%t$ u$ e%te nc5i%$, %enti"entele noa%tre %unt n*5e+ate i a(e"
'oarte &u+in loc &entru co"&a%iune i e"&atie. !nt#"&l$rile &ar a nu a(ea le*$tur$ ntre ele i
nici cur%i(itate, iar &e ceilal+i oa"eni nu)i &erce&e" ca &e nite &er%oane cu care %$ ne
%ta1ili" o le*$tur$.
Corpul izic C#nd e%te nc5i%$ acea%t$ u$, (ia+a r$"#ne doar o tr$ire "ental$.
Si"+i" c$ a(e" un cor& inert ca o *reutate
*reutate "oart$ &e care
care tre1uie %$ o t#r#"
t#r#" du&$ noi. Deci,
Deci,
cor&ul ei%t$ &entru noi ca un %i%te" nece%ar &entru a %&ri6ini (ia+a i ni"ic "ai "ult, doar
 &entru "icare i %$ ac+ione/e n lu"e
lu"e ca %$ &re/ent$"
&re/ent$" atrac+ie 'i/ic$ i nu %&iritual$.
%&iritual$.
Cum se vede, nu este o sin"ură stare de &=7%/&, ci mai
mai multe, iar tradiţional
în 7ndia, distincţia nu este at#t de subtilă şi oamenii sunt cate"orisiţi ca fiind în
i"noranţă sau luminaţi
0radiţ
0radiţia
ia nu ţine
ţine seama
seama de mecan
mecanica
ica conşt
conştien
ienţei
ţei,, deci,
deci, suntem
suntem creatu
creaturi
ri
mult
mu ltidi
idime
mens
nsio
iona
nale
le şi ca urma
urmarere,, o pers
persoa
oană
nă poat
poatee atin
atin-e
-e V9*4
V9*4& & într
într!u
!unn
domeniu, dar nu şi în altul% &tâta timp cât acem ceva ca să ne deplasăm de la
&V9*4& către V9*4& începem să ducem o viaţă spirituală%

3ropunem un exerciţiu necesar trecerii spre o viaţă spirituală%

:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
9oti
9oti(u
(ull &ent
&entruru care
care  CHRI
CHRISTSTOS
OS,, 4DH
4DHA A i SOCR
SOCRAT ATEE %au
%au oric
oricee alt
alt
n($+$tor %&iritual re/onea/$ cu noi &er%onal, e%te c$ n contiin+a li"itat$ ei%t$
%tr$
%tr$'u
'ul*e
l*er$
r$ri
ri 1rut
1rutee i clar
claree ale
ale unei
unei real
realit$
it$+i
+i tran
tran%ce
%cend
nden
ente
te,, iar mintea vrea să
transceadă. Aten+ia li"itat$ e%te ca i cu" ai a(ea o %in*ur$ lu"ini+$ care %tr$lucete &e un
%in*ur
%in*ur o1iect.
o1iect. Ea (a eclude
eclude tot ce %e a'l$ n a'ara ra/ei ei, iar ec$ivalentul mintal este
a'ara ra/ei
respin"erea. Re%&in*erea e%te un o1icei i '$r$ ea &ute" &artici&a la (ia+$ aa cu" ni %e
 &re/int$ acu" i n (iitor.
 +xerciţiul nr >
=o" lua 'iecare do"eniu de contien+$ i %crie" cu" ne &une" %in*uri &iedici %$
 &$trunde" n el, a%t'el, de(eni" contien+i
contien+i de cea ce 'ace" &entru a ne li"ita contiin+a.
contiin+a. Dac$
ne %ur&rinde" la ti"& 'iecare din re'leele nr$d$cinate &ro'und (or nce&e %$ %e %c5i"1e.
Ee"&lu
'iinţa pură -u ncetine%c rit"ul %u'icient de "ult ca %$ 'iu cu ade($rat linitit
interior. Deci nu)"i 'ac ti"& %$ "edite/, n ulti"a (re"e nu a" %tat de%tul n natur$ ca %$ "$
 1ucur de linite, etc.. 2rebuie să fiu atent în momentele când resping pacea lăuntrică şi să&mi
 găsesc timp pentru
pentru ea.
)xtazul condiţionat -u %i"t 1ucuria %in*urului 'a&t c$ %unt %unt (iu i nu caut oca/ii
oca/ii
%$ "$ "inune/, deci, %e &are c$ %unt de%tul de "ult n &rea6"a co&iilor de (#r%te "ici. -u a"
ad"irat cerul no&+ii de "ult i altele.  cum încerc să fiu mai atent când resping
resping momentele de de
bucurie ţi&mi voi găsi timp pentru acestea .
9ubirea A" con%iderat c$ cei &e are)i iu1e%c "i %)ar cu(eni de dre&t, aa c$ nu "i)
a" e&ri"at &rea "ult iu1irea i nu "$ %i"t 1ine atunci c#nd &ri"e%c iu1ire de la al+ii. Deci,
a" &u% iu1irea &e ra'tul de %u% ca &e ce(a de "are &re+.  cum voi fi atent când resping aceste
ocazii de a face ca iubirea să fie importantă în viaţa mea şi&mi voi găsi timp pentru ea .
(tarea de cunoaştere Acu" cede/ &rea "ult n 'a+a ndoieli, ado&t#nd auto"at o
 &o/i+ie %ce&tic$ i nu acce&t
acce&t dec#t do(e/i clare. Se &are c$ nu cuno%c
cuno%c nici un o" n+ele&t i)"i
aloc &u+in ti"& &entru 'ilo/o'ie i lecturi %&irituale. Deci, de acu" n colo (oi 'i "ai atent
c#nd re%&in* n+ele&ciunea tradi+ional$ i)"i (oi *$%i ti"& &entru ea.
Miturile şi arhetipurile -u &rea "ai a" nici un erou i nu)"i a"inte%c de c#nd
nu a" *$%it &e cine(a care %$ 'ie un ee"&lu de"n de ur"at, deci, "i ur"e/ &ro&ria cale ce e
la 'el de 1un$ ca a oricui
oricui altcui(
altcui(a.
a.  De acum oi fi mai atent atunci când resping ideea că
inspiraţia superioară este necesară şi&mi voi găsi timp pentru ea.
9ntuiţia Eu "i 'olo%e%c ca&ul i nu "$ intere%ea/$ c5e%tiile %iro&oa%e ca intui+ia.
Eu "i caut do(e/i nainte de a crede n ce(a i cred c$ toate &uterile etra%en/oriale %unt
nu"ai dorin+e ne"&linite. Deci, anali/e/ o %itua+ie dat$ i iau deci/iile core%&un/$toare.
 cum voi fi mai atent
atent când îmi resping primele
primele bănuieli şi încep
încep să cred în ele.
ele.
9ma-inaţia Arta nu e%te &entru "ine , nu "er* la "u/ee %au concerte. Ho11)ul
"eu e tele(i/orul i &a*inile de tiri %&orti(e, iar &entru "ine, oa"enii care creea/$ nu %unt cu
 &icioarele &e &$"#nt.  De acum voi fi mai atent la momentele când îmi resping imaginaţia şi
voi găsi moduri în care să o exprim .
<aţiunea Eu tiu ce tiu i nu "$ a1at de la a%ta, nu a%cult &rea de% ar*u"entele
celeilalte &$r+i i &rin a%ta (reau %$ ar$t c$ a" dre&tate. Tind %$ a" aceleai reac+ii n %itua+ii
%i"ilare i nu +in ntotdeauna de &lanurile &e care "i le 'ac, nici atunci c#nd %unt 1une.  De
acum voi fi mai atent când acţionez iraţional şi mă voi opri ca să iau în considerare şi alte
 puncte de vedere.
vedere.
)moţiile Eu nu 'ac %cene i nu)"i &lace c#nd altcine(a 'ace o %cen$, deci, nu "$
i"&re%ionea/$ oa"enii care %e a1andonea/$ e"o+iilor lor. 9otto)ul "eu e%te %$ le +in n "ine
i ni"eni nu o %$ "$ (ad$ (reodat$ &l#n*#nd. -u)"i a"inte%c ca cine(a %$)"i 'i %&u% c$

:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
e"o+iile %unt &o/iti(e. De acum voi fi mai atent când îmi resping sentimentele reale şi voi
căuta să le exprim într&un mod care să nu mă lezeze .
Corpul izic Ar tre1ui %$ a" *ri6$ de "ine, c$ci %unt ntr)o 'or"$ 'i/ic$ &roa%t$,
dec#t acu" cinci %au /ece ani. Eu nu %unt "ul+u"it de cor&ul "eu 'i/ic i nu 'ac o &a%iune
 &entru acti(it$+ile 'i/ice, dei, a" au/it de%&re tera&ii cor&orale, dar cred c$ %unt &rea
n*$duitoare i un &ic ca" ine'iciente. De acum voi fi mai atent când sunt gata să renunţ la
 partea fizică a vieţii mele şi&mi voi găsi timp pentru ea.
 oi am oferit c#teva însemnări foarte "enerale, dar trebuie să fim c#t
mai exacţi cu putinţă la răspunsuri pentru a ne vindeca şi a ne sc$imba
obiceiurile învec$ite
 +xerciţiu ?
Du&$ ce a+i o1%er(at care ($ %unt li"it$rile, n eerci+iu &recedent, (o" creiona un
 &ro'il al contien+ei noa%tre n ace%t "o"ent. A%t'el not$" &ro'ilul i &entru 'iecare cate*orie
'olo%i" o %car$ de notare de la 7 la 70. P$%tr$" de 'iecare dat$ cele %cri%e i le reciti" du&$ o
%$&t$"#n$ &entru a (edea dac$ ne)a" %c5i"1at la o nou$ a&reciere, ace%t lucru '$c#ndu)%e
ti"& de dou$ luni cu %crieri %$&t$"#nale ale not$rilor. La %'#rit 'ace o e(aluare ca %$ (ede+i
c#t a+i e(oluat. -otarea %e (a 'ace a%t'el
) 0 &uncte -u dau aten+ie ace%tei &$r+i a (ie+ii "ele.
) 7): &uncte A" a(ut &u+ine e&erien+e n do"eniul ace%ta, dar nu recent
i nu 'oarte 'rec(ent.
) <) &uncte Ace%t do"eniu al (ie+ii "ele "i e%te 'a"iliar i)l tr$ie%c
de%tul de de%.
) ) &uncte Ace%ta e%te un do"eniu i"&ortant din (ia+a "ea, unul &e care
"$ concentre/ 'oarte "ult.
) 70 &uncte Ace%t do"eniu l cuno%c 1ine i)"i 'olo%e%c a&roa&e toat$
aten+ia %u&li"entar$ &e el.
A&oi 'ace" ta1elul de "ai 6o% %$&t$"#nal i le (o" anali/a la %'#ritul &erioade de 0
/ile.
*omeniul 3uncta7 acordat
Fiin+$ &ur$
Eta/ul condi+ionat
Iu1irea
Starea de cunoatere
9iturile i ar5eti&urile
Intui+ia
I"a*ina+ia
Ra+iunea
E"o+iile
Cor&ul 'i/ic
Total &uncte

<0
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Capitolul 1$% Moartea ace viaţa posibilă


Dac$ %&iritualitatea ar 'olo%i &anouri de &u1licitate &rin orae cu "e%a6ul $ă&i
 facem pe oameni să le fie frică de moarte şi este o tactică de mii de ani, ce
 funcţionează şi fără panouri.  Ace%t lucru e ade($rat deoarece, tot ce (ede" din
"oarte, e%te c$ odat$ ce ai "urit nu "ai eti aici, iar ace%t lucru creea/$ o &anic$
 &ro'und$, deoarece oamenii nu ştiu ce se află de cealaltă parte a vieţii .
Dac$ nu ei%t$ nici o  parte cealaltă3 Poate c$ "oartea e%te ce(a relati( i nu n%ea"n$
o %c5i"1are total$, deci, 'iecare din oi "uri" /ilnic, iar "o"entul cuno%cut ca "oarte e%te de
'a&t, doar o &relun*ire a ace%tui &roce%.
A&o%tolul PA=EL %&unea despre a muri morţii , n+ele*#nd &rin a%ta c$ are o
credin+$ at#t de &uternic$ n (ia+a de a&oi i)n "#ntuirea &ro"i%$ de CHRISTOS, nc#t
"oartea i)a &ierdut &uterea de a *enera 'iic$.
 & muri morţii este un proces natural ce se petrece în celule de miliarde
de ani, deci viaţa este întreţesută profund cu moartea, iar biolo"ii tind să vadă
moartea ca pe un mijloc prin care viaţa se re"enerează.
Per%onal, &er%&ecti(a "or+ii e%te o &ro1le"$ &e care ni"$nui nu)i &lac %$ o a1orde/e,
dei, dac$ a" &utea %$ ar$t$" care e%te realitatea "or+ii noa%te, a" &utea n(in*e ace%te
a(er%iuni de 'ric$, a&oi (o" &utea da "ai "ult$ aten+ie (ie+ii i "or+ii, deo&otri($.
C#nd te percepi ca pare a eternităţii, tendinţa de a aduna înspăim#ntat
 făr#mituri de pe masă dispare, iar în locul ei primeşti abundenţa de viaţă, despre
care auzim mereu vorbindu-se şi pe care at#t de puţini oameni par să o obţină .
La 'el cu" %e %c5i"1$ cor&ul, la 'el %e %c5i"1$ i "intea, cu toate *#ndurile i
e"o+iile ei trec$toare. Atunci c#nd %unte" contien+i c$ %unte" noi n%ui, '$r$ a ne ataa de o
anu"it$ (#r%t$, a" *$%it o1%er(atorul "i%terio% din noi i care nu %e %c5i"1$ niciodat$.
 )artorul sau observatorul experienţei este S7+8+ căruia i se
înt#mplă toate experienţele şi este inutil a ne a"ăţa de cine suntem în această
clipă.
La un anu"it ni(el ti" cu to+ii c$ la nici o (#r%t$ nu ne)a" %i"+it ideali i c$ (ia+a
tre1uie %$ 'ie nou$ proaspătă, deci tre1ui %$ %e nnoia%c$.
Murim în iecare clipă, pentru a ne putea crea în continuare.
Du&$ cu" a" %ta1ilit n ca&itolele anterioare, noi nu %unte" n lu"e ci lu"ea e%te n
noi, deci, ace%ta e%te &rinci&iu e%en+ial al realit$+ii unice i "ai n%ea"n$ c$ nu %unte" n
cor&ul no%tru i c$ cor&ul no%tru e%te n noi.
 u noi suntem în mintea noastră, ci mintea noastră este în noi .  -u ei%t$
nici un loc n creier unde %e &oate a'la o &er%oan$ i creierul nu con%u"$ nici "$car o

<7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
"olecul$ de *luco/$ ca %$ ne ntre+in$ %i"+ul e*o)ului, n ciuda "ilioanelor de le*$turi
%ina&tice care %u%+in toate lucrurile &e care le 'ace SI-ELE n lu"e.
Crede" c$ ar 'i "ai corect %$ %&une" n "o"entul "or+ii c$ %u'letul &er%oanei
 &$r$%ete cor&ul ace%teia, c$ tru&ul &$r$%ete %u'letul ace%teia. 5rupul vine şi pleacă,
acum el pleacă fără să mai revină şi să nu uităm că sufletul nu poate pleca,
deoarece nu are unde să mear"ă &cesta este unul din paradoxurile fizicii
cuantice, ce se poate înţele"e atunci c#nd ştim de unde provin toate lucrurile.
Atunci c#nd aduce" n "inte o a"intire, noi reactuali/$" un e(eni"ent, deci,
i"&ul%urile %ina&tice &roduc a"intirea cu i"a*ini (i/uale, de *u%t i "iro%, tot ce dori".
!nainte de a o actuali/a, a"intirea nu e%te locali/at$, deci, ea nu are nici o loca+ie, ci 'ace &arte
dintr)un c#"& de &oten+ial, de ener*ie i de inteli*en+$. Ace%t c#"& %e ntinde in(i/i1il n
toate direc+iile, 'iind incor&orate ntr)un %in*ur c#"& in'init care e%te 'iin+a n%$i.
*eci, noi suntem câmpul%
To+i *rei" c#nd ne identi'ic$" cu nt#"&l$rile care (in i &leac$ n ace%t c#"&, ele
'iind "o"ente i/olate, cli&uri unice, atunci c#nd c#"&ul %e actuali/ea/$ &e "o"ent.
 3ealitatea fundamentală este potenţialul pur, ce este numit şi suflet . Deoarece
crea+ia e%te &lin$ de o1iecte ale %i"+irii, n+ele&+ii au in(entat un ter"en %&ecial  <$=,
care înseamnă spaţiu, dar conceptul mai larg este de spaţiu al sufletului sau
câmp al conştienţei. C#nd "uri" nu "er*e" nic$ieri, &entru c$ de6a %unte" n
di"en%iunea AKASHEI, care e%te &e%te tot. !n 'i/ica cuantic$ &articula %u1ato"ic$ %e a'l$
 &e%te tot, deci, ei%ten+a ei non)locali/at$ e%te la 'el de real$, doar c$ e%te in(i/i1il$.
 *nţelepţii din vec$ime spuneau că trupul nostru este ca o casă, adică: el
este construit la naştere şi arde c#nd murim, însă &0&SE& sau spaţiul
sufletului, răm#ne nesc$imbat şi nelimitat
"onform acestor înţelepţi, cauza tuturor suferinţelor, conform primei
 <!1$=, este că nu ştim cine suntem. Dacă, suntem câmpul nelimitat, atunci
moartea ne este deloc lucrul de care să ne fie frică .
(copul morţii este să ne ima-inăm într!o nouă ormă, cu o nouă
locaţie în spaţiu şi timp%
Cu alte cu(inte, ne i"a*in$" &e noi n%ui n acea%t$ (ia+$ anu"e, iar du&$ "oarte ne
%cu'und$" n necuno%cut &entru a ne i"a*ina noua noa%tr$ 'or"$ &e care o dori" %$ o a(e".
 u considerăm că aceasta e o concluzie mistică şi nu dorim să vă reconvertim la a crede în
reincarnare, noi dorim să urmărim realitatea unică p#nă la sursa ei ascunsă . Acu" noi
 &roduce" *#nduri noi actuali/#ndu)ne &oten+ialul i &are re/ona1il %$ ne *#ndi" c$ acelai
 &roce% a &rodu% i cine %unte" noi acu".
 oi existăm în &0&SE& înainte ca trupul şi mintea noastră să prindă
semnalul şi să-l exprime în lumea tridimensională, iar sufletul nostru este ca şi
canalele disponibile la televizor, unde .arma noastră 9acţiunile ale" pro"ramul
dorit al accesa.
Cum o să ie când murim;
S)ar &utea %$ 'ie ca un 'el de %c5i"1are de canale, i"a*inea (a continua %$ 'ac$ ceea
ce a '$cut tot ti"&ul, adic$ %$ &roiecte/e noi i"a*ini &e ecran.  0omentul morţii este descris
ca şi un film al vieţii tale care se derulează în faţa oc#ilor, nu cu viteze luminii, cum se
întâmplă celor ce se îneacă şi spânzură, ci încet şi cu o înţelegere deplină a fiecărei
alegeri pe care am făcut&o de la naştere până în acel moment .

<2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
 %acă suntem condiţionaţi să "#ndim în termeni de rai şi iad, atunci vom
 "#ndi că vom mer"e fie în rai sau în iad )aşinăria creatoare a conştiinţei va
 produce experienţa acelui loc, dar pentru alt sistem de credinţă aceste ima"ini pot
apărea ca un vis înc#ntător sau ca derularea unor teme din copilărie .
 După moarte lumea în care mergem este în noi, la fel ca şi aceasta, deci, ă
însemne că raiul şi iadul nu sunt reale3 $ă privim un pom, el nu ar nici o realitate,
alta decât o întâmplare anume în spaţiu şi timp actualizată din potenţialul infinit al
câmpului. rin urmare este corect să spunem că raiul şi iadul sunt la fel de reale ca şi
 pomul şi la fel de ireale.
3auza absolută între viaţă şi moarte este o iluzie%
 +ntreruperea este imaginată ca o mergere în vid şi înseamnă dispariţia personală
totală. Totui acea%t$ &er%&ecti($ ce d$ natere la %&ai"e uriae e%te li"itat$ de e"o. Ace%ta
t#n6ete du&$ continuitate i (rea ca azi %$ %e %i"t$ ca o &relun*ire a lui ieri . F$r$ ace%t 'ir de
care %e a*a+$, c$l$toria de /i cu /i ar &$rea deconectat$ %au a&roa&e aa %e te"e e"o)ul. A%t'el
ne a*$+$" de ilu/ia continuit$+ii, dar renun+#nd la ea n acea%t$ cli&$, (o" nde&lini dictonul
A&o%tolului Pa(el, de a-i muri morţii  i ne d$" %ea"a c$ ntr)un 'el a" 'o%t l$%a+i tot ti"&ul
n continuare, deci , &er"anent n %c5i"1are, con'runt#ndu)ne tot ti"&ul n oceanul de
 &o%i1ilit$+i &entru a %coate la lu"in$ ce(a nou.
 )oartea poate fi văzută ca o iluzie, deoarece de6a %unte" "or+i, atunci c#nd ne
*#ndi" la cine %unte" n ter"enul de eu i al meu, deci, ne re'eri" la trecutul no%tru, la un
ti"& care nu "ai ei%t$.
 +"o)ul %e "en+ine intact, re&et#nd ceea ce tie de6a, dar de 'a&t (ia+a e%te necuno%cut$
i aa i tre1uie %$ 'ie, dac$ dori" %$ &ute" conce&e (reodat$ alte *#nduri, alte dorin+e i alte
e&erien+e. &le-ând trecutul împiedicăm viaţa să se reînnoiască.
Te5nic (or1ind, c5iar i &o"ul &e care)l (ede" de la 'erea%tr$ e%te o i"a*ine a
trecutului, deci, n "o"entul n care)l (ede" i)l &relucr$" n creierul no%tru, co&acul %)a
"utat de6a n &lan cuantic i &lutete odat$ cu +e%$tura (i1rant$ a 4ni(er%ului.
 'entru a fi vii pe deplin trebuie să ne mutăm în domeniul non-local unde se
nasc noile experienţe C#nd nu mai pretindem că suntem în lume vom înţele"e că
întotdeauna am trăit din locul lipsit de continuitate şi non-local ce se numeşte suflet .
Când murim vom rămâne în acelaşi necunoscut şi!n acea clipă avem şansa
să simţim că niciodată nu am ost mai vii%
Pute" %$ 'i" c#t de (ii dori" &rin &roce%ul de a ne &reda, care e%te &a%ul ur"$tor n
cucerirea "or+ii. A te &reda, a te a1andona e%te actul de ter*ere co"&let$ a liniei. Atunci
c#nd ne &ute" &erce&e ca un ciclu co"&let al "or+ii n interiorul (ie+ii i al (ie+ii n interiorul
"or+ii, ne)a" &redat i care e%te cea "ai &uternic$ unealt$ a "i%ticului "&otri(a
"ateriali%"ului.
 8a pra"ul realităţii unice, misticul renunţă la orice nevoie de limite şi
 plonjează direct în existenţă, deci, cercul se înc$ide, iar misticul se
experimentează pe Sine, ca fiind realitatea unică
Ce înseamnă & 0) 3<)*&, & 0) &B*+&
)  &tenţie deplină
)  &precierea bo"ăţiei vieţii
)  %esc$iderea către ceea ce este în faţa noastră
)  &bsenţa judecăţii
)  &bsenţa e"o-ului
)  Smerenie
)  & fi receptiv faţă de toate posibilităţile

<:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
)  &titudine permisivă faţă de iubire
 bandonarea înseamnă a te preda lui D%0(171%, lucru pe care puţini
îl pot accepta, cu excepţia celor mai sfinţi dintre noi. 1ste mult mai uşor să te
abandonezi, pur şi simplu şi să&l laşi pe D%0(171% să apară, dacă vrea . S$
nu 6udec$" dinainte ce tre1uie %$ %e nt#"&le doar c$ ni %)a %&u% de cine(a
altce(a.
9oarte in%&ir$ o anu"it$ "inune, ce &oate 'i atin%$ doar atunci c#nd trece" de reac+ia
co&leitoare a 'rici. Se &are c$ cor&urile noa%tre au *$%it de6a c5eia n &roce%ul a1andon$rii.
Ace%t 'eno"en %e nu"ete apoptoză
APOPTOBA e%te "oartea celular$ &ro*ra"at$, dei nu ne d$" %ea"a,
'iecare din noi "uri" n 'iecare /i du&$ &ro*ra", &entru a &utea r$"#ne n (ia+$,
deci, celulele "or &entru c$ aa (or ele.
APOPTOBA nu e%te doar un "od de a ne a1andona de celulele 1olna(e %au 1$tr#ne
aa cu" %)ar &re%u&une, ea e%te &roce%ul ce ne)a dat natere.
 217 nu se înc#eie în pântecele mamei, corpurile noastre continuă să
 prospere pe seama morţii celulelor. ri de câte ori o celulă detectează că D(&ul său
este deteriorat sau defect, ea ştie că organismul va suferi dacă acest defect e transmis
mai de parte. )iecare celulă are o genă de otravă, cunoscută ca pB@ care poate fi
activată pentru a&şi induce moartea.
 %eci, moartea nu poate să fie duşmanul nostru, dacă depindem de ea
încă din p#ntecele mamei Cancerul care este cea mai temută dintre boli, este
vacanţa corpului de la moarte, în timp ce moartea pro"ramată este biletul lui
către viaţă şi acesta este paradoxul vieţii şi al morţii confruntat cu curajul .
 (oţiunea mistică de a muri în fiecare zi se dovedeşte a fi cel mai concret fapt al
corpului. "elulele primesc anumite semnale pozitive, care le spun să rămână în viaţă, iar
 substanţele c#imice, numite factori de creştere. Dacă semnalele pozitive sunt retrase, celula
îşi pierde voinţa de a trăi . Ei%t$ o %u1%tan+$ care 'ace celulele canceroa%e %$ acti(e/e noi
(a%e de %#n*e, a%t'el ca %$ &oat$ &ri"i de "#ncare, cercet$torii au c$utat %$ 1loc5e/e acea%t$
acti(itate a ace%tor celule ca %$ nu &ri"ea%c$ 5ran$ i %$ 'ie uci%e. 4n cercet$tor a de%co&erit
c$ %u1%tan+a o&u%$ e%te cea care &ro(oac$ toe"ia la 'e"eile n%$rcinate, ac+iune ce &oate 'i
'atal$ i *reu de a&licat.
Corpul poate să declanşeze nişte substanţe c$imice, într-un act de ec$ilibrare
între viaţă şi moarte, dar ştiinţa i"noră total cine face această eliberare %eci, nu
cumva tot secretul sănătăţii stă în acel proces din noi şi nu în substanţele c$imice
 folosite de noi(
(ă nu uităm că moartea zilnică este o ale-ere pe care toată lumea o trece cu
vederea. =re" %$ ne (ede" locuind n acelai cor& /ilnic, 'iind)c$ e deran6ant %$ ne *#ndi"
c$ tru&ul no%tru ne &$r$%ete "ereu i totui aa tre1uie %$ 'ac$, dac$ nu dori" %$ 'ie o "u"ie
(ie.  %eci, urm#nd orarul complex al &'O'5+O;+7, ni se dă un corp nou
 zilnic prin mecanismul morţii, proces ce se înt#mplă suficient de subtil înc#t
trece neobservat .
9inunea e%te c$ %i"+i" c$ %unte" aceeai &er%oan$, n "i6locul unui &roce% ne%'#rit
de %c5i"1are a 'or"ei, dar %&re deo%e1ire de "oartea celulelor, noi &ute" o1%er(a ideile cu"
%e na%c i cu" "or.
=om înţele"e moartea doar atunci c#nd renunţăm la iluzia că viaţa trebuie să
continuă, deci, credem că &'O'5O;& ne scapă de frică şi moartea unei sin"ure
celule nu produce nici o sc$imbare în corpul nostru

<<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
!n realitatea unic$, o ceart$ nu e%te re/ol(at$ ale*#nd de &artea cui %$ 'ii, deci, a"1ele
 &$r+i ale oric$rei di%&ute au la 'el de "ult$ dre&tate i nu a" nici o &ro1le"$ %$ acce&t c$ ceea
ce %e nt#"&l$ du&$ "oarte nu %e &oate (edea cu oc5ii i nu &oate 'i do(edit ca e(eni"ent n
lu"ea "aterial$.
'iecare nivel de existenţă se naşte şi moare după propriul său orar, de
la mai puţin de o milionime de secundă şi până la renaşterea probabilă a
unui alt 8nivers, peste miliarde de ani% (peranţa care se ală dincolo de
moarte vine din promisiunea reînnoiri.
 'ropunem un exerciţiu de modificare a realităţii noastre
 +xerciţiul > Se %&une c$ (ia+a i "oartea %unt co"&ati1ile n "od natural. Pute" 'ace
din el un %ecret &er%onal, de1ara%#ndu)ne de i"a*inea de%&re noi ce a&ar+inea trecutului, deci,
ca o e'oliere a i"a*inii noa%tre de %ine. =$ &re/ent$" un eerci+i %i"&lu
=o" %ta cu oc5ii nc5ii ca un nou n$%cut i 'olo%i" cea "ai 1un$ &o/$ de care
ne a"inti" %au dac$ nu a(e" o a%t'el de i"a*ine, e%te de dorit %$ o creie". A&oi ne
a%i*ur$" c$ nou n$%cutul e%te trea/ i alert, a&oi i cere" %$ %e uite n oc5ii notri.
Du&$ %ta1ilirea contactului %e ne &ri(i" o cli&$, adic$ &#n$ c#nd %i"+i" a"#ndoi c$
%unte" liniti+i i conecta+i unul cu cel$lalt. Acu" in(ita+i)l %$ ni %e al$ture i &ri(i"
ncet i"a*inea care %e &ierde n centrul &ie&tului i &ute" (i/uali/a un c#"& de lu"in$
ce a1%oar1e i"a*inea &e care o dori" %au doar un %enti"ent cald n ini"$.
A&oi ncerc$" %$ ne (ede" %u*ar i iar %ta1ili" contactul cer#ndu)i acelei
(er%iuni o noa%tre %$ ni %e al$ture. E%te de &re'erat %$ 'ace" ace%t lucru cu toate
(er%iunile de Sine trecute &e care ni le a"inti". Pentru a"intirile "ai (ii de la o
anu"it$ (#r%t$ (o" ncerca %$ %t$" "ai "ult acolo, dar n 'inal, ideea e%te %$ ede"
'iecare i"a*ine cu" &$lete i di%&are.
Eerci+iul %e nc5eie cu dou$ i"a*ini una a noa%tr$ ca o &er%oan$ 'oarte 1$tr#n
i %$n$toa%$ i alta cu noi &e &atul de "oarte. Pentru a"1ele %ta1ili" acelai contact
a"intit "ai %u% i a&oi l$%$" i"a*inile %$ 'ie a1%or1ite n noi. Du&$ ce i"a*inea
noa%tr$ &e &atul de "oarte di%&are (o" %ta liniti+i i ncerc$" %$ %i"+i" ce r$"#ne. A
te (i/uali/a ca un cada(ru e%te un (ec5i eerci+iu TA-TRIC din India i &oate trece
oricine dorete &rin el.
2oţi înţelegem despre ce este vorba şi asta nu are nimic cu ceva macabru,
atunci când îţi vezi toate rămăşiţele pământeşti dispărând şi ne dăm seama că
no o să reuşim niciodată să ne extermină. rezenţa martorului tăcut, ce e
 supraveg#etorul suprem, arată drumul dincolo de dansul vieţii şi al morţii .
 +xerciţiul ? )oartea conştientă
Ca orice e&erien+$, "oartea e%te ce(a ce cre$", n aceeai "$%ur$ n care e%te ce(a ce
ni %e nt#"&l$, dar n "ulte culturi ei%t$ o &ractic$ a morţii conştiente, unde &er%oana
 &artici&$ acti( la "odelarea &roce%ului "or+ii, &e 1a/a unor anu"ite ritualuri i ru*$ciuni.
!n occident i la noi, nu e%te o tradi+ie a "or+ii contiente i)i l$%$" &e "uri1un/i
%in*uri n %&itale i"&er%onale, unde totul e%te rece,n'rico$tor i de/u"ani/ant. Deci, n ace%t
do"eniul %unt "ulte de %c5i"1at n occident i la noi.
Eerci+iul nce&e &rin a ne *#ndi la cine(a de (#r%ta noa%tr$ i e%te n &ra*ul
"or+ii. A&oi ne &une" n "intea i cor&ul acelei &er%oane, ncerc#nd %$ (ede" toate
detaliile, adic$ %i"+i" &atul, (ede" lu"ina ce intr$ &e 'erea%tr$ i ncon6urat de 'e+ele
rudelor, a &rietenilor, a doctorilor i a%i%tentelor, dac$ ei%t$ n acel %&ital.

<>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Acu" nce&e" %$ a6ut$" &er%oana %$ treac$ de la a n'runta &a%i( "oartea, la a
crea acti( acea%t$ e&erien+$, a&oi %$ ne au/i" cu" (or1i" cu (oce nor"al$, ne'iind
ne(oie de o %ole"nitate. A&oi %$ ne concentr$" n &ri"ul r#nd &e tran%'erarea
contien+ei &er%oanei de la asta mi se înt#mplă, la eu fac asta. Acu" &re/ent$"
 &rinci&alele te"e de%&re care (or1i" cu noi?%au cu un &rieten a&ro&iat@
) "red că ai avut o viaţă minunată şi să vorbim despre cele mai bune lucruri pe
care ţi le aminteşti.
)  oţi să fii mândru că ai fost un om bun.
)  i creat foarte multă iubire şi respect.
) %nde vrei să mergi de aici3
) $pune&mi ce simţi cu privire la ceea ce se întâmplă şi cum ai sc#imba ceva dacă ai
 putea3
)  Dacă ai regrete vorbeşte&mi despre ele şi o să te ajut ă te eliberezi de ele.
)  (u mai ai nevoie de nici o supărare şi o să te ajut să te eliberezi de tot ce încă
 simţi.
)  0eriţi să fii în pace şi ai alergat bine în cursă, iar acum, ca s&a terminat, am să te
ajut să mergi acasă.
)  (&o să mă crezi, dar te invidiez şi tocmai eşti pe punctul de a vedea ce este dincolo
de văl.
)  Doreşti ceva pentru călătorie3
 &ceastă conversaţie ima"inară este un bun mod de a ajun"e înlăuntrul
nostru şi acest proces nu trebuie făcut în fu"ă, iar fiecare temă de discuţie
amintită poate dura p#nă la o oră 'entru a ne implica cu adevărat în această
discuţie, va trebui să simţim că ne acordăm o atenţie extinsă 
Ace%t eerci+iu ne (a %coate la lu"in$ %enti"entele 'oarte a"e%tecate, deoarece to+i
ad$&o%ti" %&ai"e i tri%te+i le*ate de &er%&ecti(a "or+ii. Do"eniul c#nd (ia+a %e n*e"$nea/$
cu "oartea e%te ntotdeauna aici, cu noi i d#ndu)i aten+ie ne conect$" la un a%&ect (aloro% al
contien+ei.
*acă am trăi o viaţă în conşteinţă deplină, atunci moartea deplin
conştientă este un enomen absolut natural%

Capitolul 11% 8niversul -ândeşte prin noi


C5e%tiunea li1erului ar1itru (er%u% ce(a &rede%tinat e%te i"en%$, de%i*ur, deci, la ur"a
ur"ei n realitatea unic$, orice &erec5e de contrarii e%te o ilu/ie. Oare li1erul ar1itru %e (a
do(edi a 'i acelai lucru ca i &rede%tinarea3 9ulte &ar %$ ne conduc$ toc"ai la ace%t
r$%&un%. S$ 'ace" n continuare o a&reciere a ace%tora.
 87+348 &37534:
)  7ndependenţă
)  &utonomie în luarea deciziilor şi-n acţiune
)  &le"ere
) Controlul asupra înt#mplărilor
) =iitorul este desc$is
 '3+%+S57&3+&:

<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
)  %ependenţa de o voinţă exterioară
)  'redestinat de soartă
)  ici un control asupra înt#mplărilor
)  &le"eri făcute în locul tău
) =iitorul este înc$is
Ace%te 'a/e %c5i+ea/$ "odul n care n+ele*e" care e%te "i/a, deci, tot ce e la
li1erul ar1itru %un$ atracti( i ni"ic nu &are acti( la &rede%tinare. Din &unct de (edere
e"o+ional &er%&ecti(a li1erului ar1itru are de c#ti* de cau/$.
Dac$ noi %unte" nite "arionete ac+ionate de un &$&uar in(i/i1il &e care)l
nu"i" D49-EBE4, %oarta %au ;ar"a, atunci i %'orile &e care le tra*e %unt
in(i/i1ile. -oi nu a(e" nici o do(ad$ c$ ale*erile noa%tre nu %unt li1ere, n a'ar$ de
oca/ionalele "o"ente ciudate, de *e%tul celui care a nce&ut, dar cei care cite%c
*#ndurile n)o %$ %c5i"1e, n nici un ca/ co"&orta"entul no%tru 'unda"ental.
Totui e%te un "oti( %$ &$trunde" "ai &ro'und, e%te cu(#ntul =ASA-A. !n %an%crit$
V&(&+& este o cauză de care nu suntem conştienţi, deci, este ('0&<) !ul
suletului, orţa ce ne conduce să acem ceva, atunci când credem că o acem spontan .
Deci, =ASA-A e%te tare ne&l$cut$ i %$ ne i"a*in$" un ro1ot ale c$rui ac+iuni %unt toate
diri6ate de un %o't intern.
Ca urmare, =&S&& este predestinarea pe care o percepem ca liber
arbitru
Dac$ tendin+ele incontiente ar r$"#ne %$ lucre/e "ereu n ntuneric, ele nu ar
re&re/enta nici o &ro1le"$, deci, %o'tMare)ul *enetic al o"ului l ndru"$ %$ ac+ione/e, dar
o"ul nu)i d$ %ea"a de ace%t lucru.
!n tetul %$u cla%ic YO8A S4TRA, n+ele&tul PATA-JALI ne %&une c$ %unt trei
'eluri de =ASA-A., anu"e
Cel care diri6ea/$ co"&orta"entele &l$cute %e nu"ete =ASA-A Al1$.
Cel care diri6ea/$ co"&orta"entele ne&l$cute %e nu"ete =ASA-A
 -ea*r$.
Cel care le co"1in$ &e cele anterioare %e nu"ete =ASA-A 9it$.
biectivul aspirantului la spiritualitate este să şteargă 8$(, astfel
încât să se poată ajunge la claritate. +n claritate ştii că nu eşti o păpuşă şi te&ai
eliberat de impulsurile inconştiente, ce te păcăleau altă dată, făcându&ne să
credem că acţionăm spontan .
Secretul aici e%te c$ %tarea de eli1erare nu e%te li1erul ar1itru, deoarece, li1erul ar1itru
e%te o&u%ul &rede%tin$rii, iar &#n$ la ur"$ n realitatea unic$, contrariile tre1uie %$ %e
conto&ea%c$ n ce(a unic.
Li1erul ar1itru i &rede%tinarea nu %e "1in$ a%t'el, ele %e "1in$ nu"ai atunci
c#nd o ceart$ co%"ic$ e%te re/ol(at$, odat$ &entru totdeauna. Iat$ care e%te cearta n
'or"a cea "ai %i"&l$, anu"e i a(e" dou$ &reten+ii de la realitatea %u&re"$
O pretenţie a lumii fizice, unde înt#mplările au cauze şi efecte definite
Cealaltă pretenţie este a !iinţei absolute, care nu are nici o cauză
Deci care dintre ele are dre&tate3
Dac$ lu"ea 'i/ic$ e%te realitatea %u&re"$, atunci nu a(e" alt$ ale*ere dec#t %$ 6uc$"
 6ocul =ASA-EI i nu &ute" 'i un &rodu% 'init, deoarece tot ti"&ul (a 'i ce(a ce tre1uie
re&arat, etc.. Lu"ea 'i/ic$ "ai e%te nu"it$ i do"eniul ;ar"ei, care i are &ro&ria &arte
co%"ic$. 0arma, du&$ cu" ti" n%ea"n$ acţiune, iar ntre1$rile &e care tre1uie %$ le &une"
de%&re ac+iune %unt   avut ea un început3  să aibă ea vreodată un sfârşit3

<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
+u există nici un indiciu că a existat o primă acţiune care a ornit
lucrurile şi nici un mod de a spune dacă o ultimă acţiune ar pute opri totul%
8niversul este un dat şi în ciuda teoriilor despre Bi- Ban-, posibilitatea
existenţei altor 8niversuri sau chiar a unor 8niversuri ininite, însemnă că
lanţul primelor evenimente s!ar putea extinde la nesârşit%
!n+ele&+ii din (ec5i"e %&uneau c$ "intea e%te %t$&#nit$ de cau/$ i e'ect, a%t'el c$ nu
are &utere %$ (ad$ dincolo de ;ar"$. 8#ndul &e care)l a" acu" %)a n$%cut din *#ndul &e care
l)a" a(ut cu o %ecund$ "ai de(re"e i aa "ai de&arte. Cu %au '$r$ i* an*, "intea e%te
 &ri/oniera ;ar"ei, &entru %in*urul lucru &e care &oate %$)l 'ac$ e%te %$ *#ndea%c$.
 *nţelepţii susţineau că există o alternativă, adică, mintea poate să şi
existe pur şi simplu. Aa a a&$rut al doilea &etent la tri1unal, anu"e realitatea %u&re"$ ar
 &utea 'i Fiin+a n%$i, dar Fiin+a nu ac+ionea/$, ca ur"are nu &oate 'i atin%$ de ;ar"$. Dac$
Fiin+a e%te realitatea %u&re"$, atunci 6ocul =ASA-EI %e nc5eie. !n loc %$ ne 'ace" &ro1le"e
cu &ri(ire la cau/$ i e'ect, &ute" %$ %&une" &ur i %i"&lu c$ nu există cauză şi eect.
O"ul care e%te "ul+u"it %$ r$"#n$ o "arionet$, nu e%te cu ni"ic "ai
di'erit dec#t re1elul care +i&$ c$ tre1uie %$ r$"#n$ li1er cu orice &re+, deci,
a"#ndoi %unt %u&ui ;ar"ei, &$rerile lor nu %c5i"1$ cu ni"ic c5e%tiunea.
 tunci când liberul arbitru şi predestinarea se îmbină şi devin simple instrucţiuni în
manualul soft6are &ului ?armic, deci, ambele sunt instrumente pe care )iinţa le foloseşte,
mai degrabă decât nişte scopuri în sine. <arma se pare că va pierde susţinându&şi caracterul
de realitate supremă .
Corpul nostru şi 4niversul sunt compuse din aceleaşi molecule, oric#t
de mult am încerca nu pot să cred că un atom de $idro"en este viu înlăuntrul
meu, dar moare în clipa c#nd iese din plăm#nii noştri .
Cor&ul no%tru i 4ni(er%ul au aceeai %ur%$, a%cult$ de aceleai rit"uri i &ul%ea/$ la
aceleai 'urtuni de acti(itate electro"a*netic$. Cor&ul no%tru nu)i &oate &er"ite %$ di%cute n
contradictoriu, cu &ri(ire la cine a creat 4ni(er%ul. Deci, 'iecare celul$ ar di%&$rea n cli&a n
care ar ncerca %$ %e cree/e &e %ine. +oi suntem o experienţă a tot ceea ce există.
=i1ranta acti(itate %u1ato"ic$ ce +ine 4ni(er%ul n (ia+$, e%te "ereu n "icare, iar
'iecare &articul$ intr$ i ie%e din ei%ten+$ de "ii de ori &e %ecund$. !n inter(alul ace%ta i noi
intr$" i iei", c$l$torind de la ei%ten+$ la ani5ilare i na&oi, de "iliarde de ori &e /i.
8niversul a inventat ritmul acesta iute ca ul-erul, pentru a se putea
opri între timp şi a decide ce să creeze în continuare, deci, acelaşi lucru este
valabil şi pentru noi.
A1%olut 'iecare &roce% din celule noa%tre a 'o%t re*#ndit, reanali/at i reor*ani/at, iar
crea+ia %e nt#"&l$ n &ai in'inite/i"ali i re/ultatul *eneral e%te *ene/a etern$.
!n 4ni(er%ul (iu nu tre1uie %$ r$%&unde" la nici o ntre1are de%&re cine e%te
CREATOR4L. De)a lun*ul ti"&ului reli*iile au %ta1ilit un %in*ur D49-EBE4 %au "ai
"ul+i BEI i BEIE, o 'or+$ (ital$, o "inte co%"ic$, iar n reli*ia actual$ a 'ricii e%te indicat
un 6oc or1 de noroc. Pute" ale*e &e oricine, deoarece lucru e%te "ult "ai i"&ortant &entru
*ene/$ %unte" noi. Deci, ne &ute" da %ea"a c$ %unte" &unctul n 6urul c$ruia %e n(#rte totul.
 %in perspectiva inte"rităţii, 4niversul se "#ndeşte la noi , "#ndurile sale
sunt invizibile dar, într-un final ele se manifestă ca tendinţe şi numite
=&S&+ şi uneori atenţia noastră simte planul mai mare care acţionează,
deoarece fiecare viţă are răscruci inevitabile, oportunităţi, miracole şi
realizări .

<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
3entru 8nivers, aici reerindu!ne la inteli-enţa universală, care impre-nează
roiul 5alaxii, de 5ăuri ne-re şi de 3raul interstelar şi un -ând este un pas în evoluţie,
deci, este un act creator%
Pentru a tr$i cu ade($rat n centul realit$+ii unice, e(olu+ia tre1uie %$ de(in$
intere%ul no%tru &ri"ordial. Si%te"ul no%tru ner(o% in(oluntar e%te auto"at i re*lea/$
'unc+iile /ilnice ale or*ani%"ului, '$r$ nici o inter(en+ie din &artea noa%tr$. Dac$
%unte" 1olna(i, el (a continua %$ 'unc+ione/e "ai &u+in nor"al.
Cel$lalt %i%te" ner(o% e%te nu"it cel (oluntar, deoarece el are le*$tur$ cu
dorin+a %au cu (oin+a, deci, el ne nde&linete dorin+ele, 'iind %in*urul %$u %co& i '$r$
el (ia+a %)ar de%'$ura la 'el ca &entru cine(a care %e a'l$ n co"$, li&%it de "icare,
n*5e+at ntr)o "oarte trea/$.
4niversul reflectă aceeaşi împărţire 8a un anumit nivel forţele
naturale nu au nevoie de asistenţă din partea noastră pentru a menţine totul
în ordine, pentru a susţine viaţa Sistemele ecolo"ice se auto ec$ilibrează,
deci, plantele şi animalele există în armonie, fără ca să ştie acest lucru
 %orinţa este incorporată în sc$ema vieţii .
 -u e%te aa de incredi1il %$ ei%te i o a doua &arte a %i%te"ului ner(o% al 4ni(er%ului,
adic$, 6u"$tatea care %e n(#rte n 6urul dorin+ei. Atunci c#nd creierul no%tru duce la
nde&linire o dorin+$, atunci tot 4ni(er%ul o nde&linete n acelai ti"&. Deci, nu ei%t$
nici o di'eren+$ ntre eu vreau să am un copil  i 4niversul vrea să aibă un
copil
!n ace%t "o"ent noi e(olu$" la uni%on cu Co%"o%ul, deci, nu e%te nici o di'eren+$
ntre re%&ira+ia noa%tr$ i re%&ira+ia &$durii tro&icale, ntre cur*erea %#n*elui no%tru i r#urile
lu"ii, ntre oa%ele noa%tre i coa%tele unui +$r" de "are. Fiecare "odi'icare a eco%i%te"ului
ne)a a'ectat la ni(elul *enelor noa%tre. 4ni(er%ul i a"intete de e(olu+ia %a, l$%#nd o do(ad$
%cri%$ n AD-. Aici e%te linia noa%tr$ de co"unicare cu natura ca ntre*, nu doar cu "a"a i
tata.
 +n acest moment ce se întâmplă în D(&ul nostru este evoluţia %niversului.
2indem să vedem evoluţia ca pe un marş în linie dreaptă, de la organismele primare
la altele superioare.  imagine mai bună ar fi cea a unei bule care se lărgeşte, ca să
cuprindă din ce în ce mai mult din potenţialul vieţii. Anu"e
) C#nd accesăm mai multă inteli"enţă, e(olu$". Pe de alt$ &arte
con%tr#n*e" "intea %$ r$"#n$ la ceea ce ti+i de6a i la ceea ce &ute"
 &re(edea, e(olu+ia noa%tr$ %e (a ncetini.
) C#nd accesăm mai multă creativitate, e(olu$". Pe de alt$ &arte, dac$
'olo%i" %olu+ii (ec5i la re/ol(area &ro1le"elor noi, e(olu+ia noa%tr$ (a
ncetini.
) C#nd accesăm mai multă conştienţă, e(olu$". Pe de alt$ &arte dac$
ne 'olo%i" n continuare doar o 'rac+iune din contien+$, e(olu+ia
noa%tr$ (a ncetini.
4ni(er%ul e%te intere%at de ale*erile &e care decide" %$ le 'ace", iar do(ada
co(#ritoare e%te c$ 4ni(er%ul 'a(ori/ea/$ e(olu+ia i nu %ta*narea. !n %an%crit$, 'or+a de
e(olu+ie e%te nu"it$ DHAR9A, de la un cu(#nt care n%ea"n$ a susţine. F$r$ noi DHAR9A
ar 'i li"itat$ la trei di"en%iuni. 4ni(er%ul a (rut %$ ai1$ o &er%&ecti($ nou$, iar &entru a%ta a
tre1uit %$ creeze creatori  ca el n%ui.

<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
%n fizician de renume la un congres ştiinţific a fost întrebat despre non&
localizare. 1l admis că da. are non&localizarea nu este acelaşi lucru ca şi
omniscienţa3 sau (u exisă nici o distanţă în timp, nici o distanţă în spaţiu, iar
comunicarea este instantanee şi fiecare particulă este legată cu celelalte .
 &tunci se pune întrebarea: %e ce te c$inui să sc$imbi 4niversul( +l a
răspuns: 'oate 4niversul a dorit să-şi ia o vacanţă
(in-urul lucru pe care nu!l poate experimenta 8niversul este să se
depărteze de (ine, deci, într!un sens noi suntem vacanţa lui.
Pro1le"a cu dile"ele de *eniul li1erului ar1itru i &rede%tinarea e%te c$ ele nu ne la%$
%u'icient ti"& %$ ne 6uc$", deoarece ace%ta e%te un 4ni(er% al recreaţie. El ne d$ "#ncare,
aer, a&$ i o *r$"ad$ de locuri &e care le e&loat$". Toate ace%ta (in din &artea auto"at$ a
inteli*en+ei co%"ice i continu$ &e cont &ro&riu, dar &artea ce (rea %$ %e 6oace e%te conect$ la
e(olu+ie, iar DHAR9A e%te "odul ei de a ne %&une cu" 'unc+ionea/$ 6ocul.
 'rivind cu atenţie răscrucile din viaţa noastră, vom vedea c#t de mult
dăm atenţie jocului evoluţiei .
Ce n%e"n$ a 'i n DHAR9A
)  +ram pre"ătiţi să mer"em înainte, deci, e&erien+a (ec5ii noa%tre realit$+i
era u/at$ i *ata de %c5i"1are.
)  +ram pre"ătiţi să fim atenţi, deci, c#nd %)a i(it oca/ia a" o1%er(at)o i a"
'$cut %altul nece%ar.
)  )ediul înconjurător ne-a sprijinit, deci, c#nd a" naintat, nt#"&l$rile %)au
ae/at la locul lor, a%t'el nc#t %$ n iei" de &e cale.
)  e-am simţit mai cuprinzători şi mai liberi, n noul no%tru loc.
)  Suntem o persoană nouă, aa tre1uie %$ ne (ede" n DHAR9A.
Ace%tea %unt o %uit$ de circu"%tan+e, interioare i eterioare, laolalt$ %unt ceea
ce o'er$ DHAR9A.
Atunci c#nd %i%te"ul de re/er($ al =ASA-EI, care ne 'ace %$ naint$", &rin re&etarea
tendin+elor nr$d$cinate n noi, nc$ din trecu, iar c#nd %unte" 1loca+i i nu &ute" &ro*re%a,
de o1icei %unt unele circu"%tan+e &e care le (o" &re/enta
7.  u suntem "ata să ne mişcăm  E&erien+a unei (ec5i realit$+i nc$ ne "ai
'a%cinea/$ i ne "ai 1ucur$" de "odul no%tru o1inuit de (ia+$, iar dac$ a%ta
con+ine "ai "ult$ durere dec#t 1ucure, n%ea"n$ c$ %unte" de&enden+i de durere,
dintr)un "oti( care nc$ nu %)a %ta1ilit.
2.  u suntem atenţi   9intea ne e%te di%tra%$ i ace%t lucru e%te ade($rat, "ai ale%
atunci c#nd %unt &rea "ul+i %ti"uli eteriori. Dac$ %unte" aten+i n interior, nu
(o" reui %$ %ur&rinde" %u*e%tiile i indica+iile care ni %e tri"it din realitatea
unic$.
:.  )ediul înconjurător nu ne sprijină   Atunci c#nd ncerc$" %$ naint$",
circu"%tan+ele ne "&in* na&oi i 'elul ace%ta de a&une 1e+e n roate arat$ c$
ei%t$ ce(a de n($+at %au c$ nc$ nu e%te "o"entul &otri(it. Dec, %e &oate %&une c$
la un ni(el "ai &ro'und %$ nu ne (ede" naint#nd, iar dorin+a noa%tr$ contient$ de
naintare e%te n con'lict, a(#nd ndoieli i ne%i*uran+e "ai &ro'unde.
<.  e simţim ameninţaţi  de de%c5iderea &e care ar tre1ui %$ o a(e" i &re'er$"
%i*uran+a unei i"a*ini li"itate. Cea "ai "are &rotec+ie &e care o &oate cere cine(a,
(ine de la e(olu+ie ce ne re/ol($ &ro1le"ele, &rin etindere i naintare, da tre1uie
%$ a(e" &e de&lin acea%t$ cunoatere, c$ci, dac$ e%te (re)o &$rticic$ din noi ce

>0
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
r$"#ne n ur"$ i %unte" cri%&a+i, de o1icei ace%t lucru e%te %u'icient %$ ne
 1loc5e/e naintarea.
>.  e vedem mereu ca vec$ea persoană care %)a ada&tat la o %itua+ie (ec5e,
dei, acea%ta e%te o ale*ere incontient$. -oi ne identi'ic$" cu trecutul no%tru i
ncerc$" %$ 'olo%i" &erce&+ii (ec5i &entru a n+ele*e ce %e nt#"&l$. Deoarece
 &erce&+ia e%te totul, dac$ ne (ede" &rea %la1i, li"ita+i , ne(rednici %au '$r$ (oin+$,
(o" 1loca orice &a% de naintare.
 7deea principală este că %E&3)& are nevoie de colaborarea noastră,
căci forţa de susţinere este înăuntrul nostru, în aceeaşi măsură în care este şi
în afara, în 4nivers sau în tăr#mul sufletului
Sin*urul "od i cel "ai 1un de a te alinia cu DHAR9A e%te %$ &re%u&ui c$ acea%ta ne
a%cult$ i %$)i 'ace" loc 4ni(er%ului %$ ne r$%&und$. !nce&e+i o rela+ie cu el ca i cu" ar 'i cu
o alt$ &er%oan$. Pentru aceia dintre noi care a" n($+at c$ (ia+a e%te o trea1$ %erioa%$, cu doar
c#te(a &au/e n care %$ te 6oci, DHAR9A i atea&t$ %$ re(in$ din ne1unie.

 'ropunem un exerciţiu în acest sens, al %E&3)+7


 -e &ro&une" %$ %c$&$" de le*$turile cau/ei i e'ectului. 4ni(er%ul e%te (iu i &lin de
%u1iecti(itate, iar cau/a i e'ectul %unt doar "ecani%"e ce le 'olo%ete &entru a nde&lini ceea
ce (rea %$ 'ac$ i ce (rea %$ 'ac$ 4ni(er%ul e%te %$ tr$ia%c$ i %$ re%&ire &rin noi.
Pentru a a'la c$ ace%t lucru e%te ade($rat, tre1uie %$ ne ra&ort$" la 4ni(er% ca i
cu" ar 'i (iu. !n ace%t %en% nce&#nd de a/i ado&ta+i ur"$toarele o1iceiuri
) =orbim cu 4niversul
)  Să-i ascultăm răspunsul
)  Să cerem o relaţie apropiată cu natura
)  Să vedem viaţă în toate
)  Să ne purtăm ca un copil al 4niversului
Pri"ul &a% , %$ (or1i" cu 4ni(er%ul, e%te cel "ai i"&ortant. C#nd %&une" c$ &ute"
(or1i cu 4ni(er%ul, %&une" c$ ne &ute" conecta la el. La un anu"it ni(el &ro'und, ei%ten+a
noa%tr$ %e "&letete cu 4ni(er%ul, nu din nt#"&lare, ci din inten+ie. S$ ne &urt$" ca un co&il
al 4ni(er%ului, nu e%te o &re'$c$torie co%"ic$. La un ni(el al c#"&ului noi ei%t$" &e%te tot
n %&a+iu i ti"&, care e%te un 'a&t tiin+i'ic &e care)l duce" un &a% "ai de&arte, %&un#nd c$
ace%t "o"ent din %&a+iu i ti"& are un %co& %&ecial n lu"ea noa%tr$. Acu", e%te lu"ea
noa%tr$ i reac+ion#nd la ea n ace%t 'el (o" nce&e %$ o1%er($" c$ i ea ne r$%&unde,
a%t'el
)  *n unele zile totul mer"e bine
)  *n unele zile totul mer"e prost
)  *n anumite momente ne simţim absorbiţi în ritmul naturii
)  *n anumite momente ne simţim ca şi cum am dispărea în cer sau în ocean
) 4neori ştim că am fost aici din totdeauna
Ace%tea %unt unele ee"&le *enerale, dar &ute" 'i aten+i la "o"entele care &ar %$ 'ie
"enite %&ecial nou$. Oare de ce anu"ite "o"ente &ar %$ 'ie &line de "a*ie unic$3
Pentru a %i"+i ace%t lucru, tre1uie %$ ne acord$" la ace%t %enti"ent.
!"1inarea &ro&riului Sine cu ce(a "ai (a%t dec#t Sinele no%tru, n%ea"n$ o
"1inare a dou$ %u1iecti(it$+i, anu"e ea a 'o%t nu"it$ rela+ia dintre eu şi tu %au
%en/a+ia de a 'i ca o undă pe oceanul infinit al !iinţei

>7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
S$ nu ne l$%$" di%trai de denu"ii i conce&te.
'iind!că nu este un mod anume în care se poate intra în relaţie cu
8niversul, deci, iecare o ace în propriu său mod%
(ă ne lăsăm pătrunşi de iorul anticipării şi alăm acest mod de le-ătură
propriu cu 8niversul%

Capitolul 1.% +u există alt timp în aară de acum


Per'ec+iunea are un "od "i%terio% de a %e %trecura n$untrul i n a'ar$ de ti"&. !n
tradi+ia 4DIST, ei%t$ o "ul+i"e de eerci+ii dedicate "in+ii de&lin contiente, dec, o %tare
de contien+$ unde &o+i 'i contient de "odelele &er'ecte.  -oi %&er$" c$ toate o %$ de(in$
 &er'ecte. Pentru a 'i contient, tre1uie "ai nt#i %$ ne %ur&rinde" c#nd %unte"
inconştienţi, lucru etre" de di'icil, deci, a 'i incontient &oate 'i de'init ca a nu ti c$
nu eti contient. Toate ace%tea ne dau de lucru, &#n$ c#nd cine(a "i)a %&u% E%te ca atunci
c#nd eti 'ericit, c$ci atunci eti doar 'ericit i nu tre1uie %$ te *#ndeti la a%ta. Du&$ care (ine
o cli&$ c#nd %&ui cu (oce tare C$iar sunt fericit acum , iar 'ericirea nce&e %$ di%&ar$. Se
 &oate ri%i&i (ra6a *#ndindu)ne la cu(intele Sunt fericit acum 
 0ajoritatea dintre noi iau de bună afirmaţia că timpul zboară, deci, trece
repede, dar în starea de minte complet conştientă, timpul nu trece deloc şi există
numai u singur moment de timp, care se reînnoieşte mereu şi mereu, cu o
varietate infinită .
Secretul n ce &ri(ete ti"&ul, e%te c$ el ei%t$ doar aa cu" ne *#ndi" de o1icei la el.
Trecutul, &re/entul i (iitorul %unt doar nite cutii "entale &entru lucrurile &e care (re" %$ le
+ine" a&roa&e %au de&arte de noi, %&un#nd c$ timpul zboară, con%&ir$" ca %$ "&iedic$"
realitatea %$ %e a&ro&ie de noi &rea "ult. Se &une ntre1area S$ 'ie ti"&ul un "it &e care)l
'olo%i" doar c#nd ne con(ine3
Ceea ce oa"enii nu"e%c momentul de acum, de 'a&t re&re/int$ di%&ari+ia
ti"&ului, ca o1%tacol &%i5olo*ic, deci, c#nd o1%tacolul e nl$turat, nu "ai eti
"&o($rat de trecut %au (iitor i ai *$%it %tarea de "inte &er'ect contient$.
 (oi suntem cei care facem din timp o greutate sufletească şi ne&am convins pe
noi înşine că experienţele se acumulează în timp. "um ar fi:
) $unt mai bătrân ca tine şi ştiu ce spun.
)  (u sunt născut de ieri sau alaltăieri.
)  scultă vocea experienţei.
)  4a aminte la cei bătrâni.

>2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
 &ceste expresii fac o virtute din experienţa acumulată, pur şi simplu prin a fi acolo,
nu prin discernăm#nt şi vi"ilenţă, în cea mai mare parte sunt expresii sterile 5oţi ştim că
 purtarea unei valize "rele plină de timp este ceea ce-i face pe oameni cenuşii şi posomor#ţi .
A tr$i n &re/ent n%e"n$ %$ renun+i la (ali/a trecutului, nu %$ o cari cu
tine. Cum putem ace acest lucru;
!n realitatea unic$, %in*ura or$ de &e cea% e%te acu", iar &entru a l$%a trecutul deo&arte,
e%te trucul %$ a'l$" cu" %$ tr$i" n acu", ca i cu" a%ta ar 'i (enic. Fotonii %e de&la%ea/$ n
ti"&ul PLA-CK, care core%&unde (ite/ei lu"ini, iar *alaiile %e de/(olt$ n "iliarde de ani.
Deci, dac$ ti"&ul e%te un r#u, el tre1uie %$ 'ie unul 'oarte ad#nc i %u'icient de lar*, nc#t
con+in$ i cea "ai "ic$ '$r#"$ de ti"&, dar i in'initatea ate"&oralit$+ii. Acea%ta ne arat$ c$
acum e%te "ai co"&le dec#t &are. Pentru "ul+i dintre noi, de%&re acum e%te orice tre1uie
 făcut c$iar acum. Deci, "o"entul &re/ent e%te o dra"$ continu$ i ti"&ul n%ea"n$ ac+iune
aa cu" %e nt#"&l$ la %u&ra'a+a unui r#u.
!n+ele&tul Ta*ore are o e&re%ie "inunat$  Suntem prea săraci ca să
înt#rziem. Deci, aler*$" &rin (ia+$ ca i cu" nu ne)a" &utea &er"ite %$ &ierde" nici o
cli&$. Tot Ta*ore 'ace o de%criere &er'ect$ a ceea ce *$%i" du&$ toat$ aler*$tura care crede"
c$ ne duce unde (re" %$ a6un*e", anu"e
*i la sfârşitul nebuneştii curse,
8edem linia de sosire
2remurând de spaimă, să nu cumva să fi întârziat.
"a să aflu în ultima clipă,
"ă încă mai era timp.
5a"ore reflectează la ce însemnă să aler"i prin viaţă, ca şi cum nu ai avea
timp de pierdut, ca în final să-ţi dai seama că întotdeauna ai avut eternitate.
C#nd nu a(e" &ro1le"e care ne o1%edea/$ "ereu, "intea i ncetinete rit"ul
i intr$ n &ro'un/i"e. cei oameni care îşi fac timp pentru ei înşişi, caută calmul aflat
în solitudine, acolo unde cerinţele exterioare sunt mai puţine.
În starea ei naturală mintea încetează să mai reacţioneze odată ce
stimulul exterior dispare% &cest lucru este ca şi cum ai evita valurile de la
supraaţa râului, ca să -ăseşti un loc adânc în care curentul se domoleşte şi
momentul prezent devine un soi de bulboacă circulară şi leneşă% 5ândurile
se mişcă în continuare, dar nu mai sunt aşa de intense ca să te împin-ă
 înainte%
Cu to+ii a" e&eri"entat di'erite (er%iuni ale "o"entului &re/ent, de la o cur%$
e&ui/ant$ la cal"ul ne"icat. Cu" r$"#ne cu "o"entul acum, care %e a'l$ c5iar acu" n 'a+a
noa%tr$, deci acest acum3 !n realitatea unic$ ace%t acum nu are durat$, ter"eni relati(i cu" ar
'i re&ede i ncet, &re/ent i (iitor, nu %e a&lic$ aici. 9o"entul &re/ent include un rit" "ai
ra&id, dec#t cel "ai ra&id i "ai lent dec#t cel "ai lent. Deci, nu"ai atunci c#nd include+i tot
r#ul, tr$i+i n realitatea unic$, (o" tr$i ntr)o %tare de contien+$ care e%te "ereu &roa%&$t$ i
ne%c5i"1$toare.
Pe "$%ur$ ce e(olu$, la 'el %e nt#"&l$ i cu 4ni(er%ul, iar inter%ectarea dintre
noi e%te ti"&ul, deci, ei%t$ o %in*ur$ rela+ie deoarece ei%t$ o %in*ur$ realitate. Aici
'olo%i" c$ile YO8A a"intite n ca&itolele &recedente i 'iecare din ele e%te o 'or"$ de
rela+ie
) Calea cunoaterii ?8YA-A YO8A@, are o aur$ de "i%ter i %i"+i"
caracterul ine&lica1il al (ie+ii i &entru 'iecare e&erien+$ tr$i" o "inune.

>:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
) Calea de(o+iuni ?HAKTI YO8A@, &oart$ aura iu1iri i n 'iecare
e&erien+$ ne 1ucur$" de dulcea+a ei.
) Calea ac+iunii ?KAR9A YO8A@, &oart$ aura altrui%"ului i odat$ cu
'iecare e&erien+$ tr$i" conectarea.
) Calea "edita+iei i a t$cerii interioare ?RAJA YO8A@, &oart$ aura
ne"ic$rii i n$untrul 'iec$rei e&erien+e %i"+i" Fiin+a.
5impul desfăşoară "radele de experienţă p#nă ajun"em la ocean %eci,
timpul nu este o să"eată sau un ceas sau un r#u şi el este de fapt o fluctuaţie
în aromele !iinţei . Teoretic, natura ar 'i &utut 'i or*ani/at$ i '$r$ &ro*re%ie de la "ai
 &u+in la "ai "ult. !n%$ realitatea nu a '$cut a%ta, deci, cel &u+in nu aa e ea tr$it$ de %i%te"ul
no%tru ner(o%.  (oi trăim experienţa vieţii care este evoluţia, iar relaţia se dezvoltă
 pornind de a primul indiciu de atracţie şi până la intimitatea mai profundă. /elaţia
noastră cu %niversul urmează acelaşi curs dacă nu intervenim şi timpul este menit să
 fie ve#iculul evoluţiei, dar dacă e folosit greşit el devine o sursă de frică şi neliniş te.
3rezentăm modul de olosire -reşită a timpului
) $ă fim îngrijoraţi de viitor.
) $ă retrăim trecutul.
) $ă regretăm vec#ile greşeli.
) $ă retrăim ziua de ieri.
) $ă anticipăm ziua de mâine.
) $ă gonim contra cronometru.
) $ă fim ocupai de ceva ce este efemer.
) $ă opunem rezistenţă la sc#imbare.
C#nd 'olo%i" ti"&ul *reit, &ro1le"a nu e la ni(elul ti"&ului n %ine, ci de
n*ri6or$rile ce le a(e" din ace%te &ricini.
4tilizarea "reşită a timpului este doar un simptom al atenţiei prost
 plasate şi deci, nu poţi avea o relaţie cu cineva căruia nu-i dai atenţie, iar în
relaţia noastră cu 4niversul, acestuia îi daţi atenţie din c#nd în c#nd sau
deloc 'entru unii nu există 4nivers, în afara de ce perceput acum 'entru a
avea o relaţie cu 4niversul trebuie să ne concentrăm pe ceea ce este în faţa
noastră
Du&$ cu" %&unea un "are n+ele&t 'entru a face posibil momentul prezent,
este nevoie de Creaţie în totalitatea ei
9o"entul acum nu &oate 'i un a"e%tec de (ec5i i nou, deci, el tre1uie %$ 'ie clar i
de%c5i% i a%t'el, nu ne de/($lui" &e noi nii i ace%ta de ace%t lucru, &re/ent are le*$tur$ cu
 &re/en+a, iar c#nd "o"entul &re/ent %e u"&le de o &re/en+$ ce a1%oar1e totul, co"&let
"&$cat$ i co"&let %ati%'$c$toare, %unte" n "o"entul acum
 'rezenţa nu este o experienţa, pe aceasta o simţim, ori de c#te ori
conştienţa este suficient de desc$isă ş e o situaţie în care nu trebuie să inducă
nici o responsabilitate
 1xtazul sc#imbă totul şi corpul nu mai este greu şi lent, iar mintea
încetează să&şi mai trăiască obişnuitele stări de tristeţe şi frică. 1ste o lepădare
a personalităţii şi e înlocuită de dulceaţa nectarului. !n carnetul de noti+e al "in+ii
 &ute" introduce o i"a*ine a 'ericirii &er'ecte, care de(ine cu" ar 'i &ri"a oar$ c#nd "#nc$"
ciocolat$, deci, un o1iecti( "ai *reu de atin% i care (re" %$ 'ie "ereu i care nu e%te 1ine %$
'ie con%u"at$ "ereu.

><
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Secretul eta/ului e%te c$ tre1uie %$ %$)l le&$d$" i"ediat ce l)a" *$%it, deci, &ute"
tr$i din no e&erien+a "o"entului &re/ent, ce e%te locul unde tr$iete &re/en+a i ace%ta doar
atunci c#nd ne nde&$rt$".
Contien+a %e a'l$ n "o"entul acum, atunci c#nd %e cunoate &e %ine.
9odera+ia nce&e atunci c#nd ne d$" %ea"a i cu toat$ %erio/itatea, c$ tre1uie %$
renun+$" la toate %u*e%tiile &e care le 'olo%ea" ca %$ ne 'ace" ro%t de ceea ce dorea" . %acă
aceasta ne intri"ă, atunci să ne desfăşurăm intenţia cumpărării, pentru a elibera
aceste strate"ii inutile, adică să dorim cu adevărat să fim în momentul prezent, deci
avem su"estiile:
) $ă surprindem momentul când nu suntem atenţi.
) $ă ascultăm ceea ce spunem.
) $ă urmărim modul în care acţionăm.
) $ă ne îndepărtăm de detalii.
) $ă urmărim creşterea şi descreşterea energiei.
) $ă ne punem la îndoială e"o&ul.
) $ă ne cufundăm într&un mediu spiritual.
 &ceste instrucţiuni ar putea proveni direct din manualul uni v#nător de
stafii sau al unui căutător de unicorni )omentul prezent este mai iluzoriu
dec#t oricare dintre cele prezentate anterior, însă dacă avem destulă pasiune
ca să ajun"em acolo, pro"ramul trebuie instalăm este moderaţia . !n cele ce
ur"ea/$ e&lic$" cele enu"erate anterior
& nu i atent, e%te &ri"ul &a% i nu e nici "i%tic nici etraordinar. Deci, c#nd
o1%er($" c$ nu %unte" aten+i, %$ nu ne co"&l$ce" n a l$%a *#ndurile %$ r$t$cea%c$, re(eni"
i de%co&eri" a&roa&e in%tantaneu de ce ele r$t$ceau. S$ nu e(it$" niciodat$ %enti"entele din
ace%te *#nduri, ele 'iind o1iceiuri nn$%cute ale contien+ei. C#nd ne %ur&rinde" c$ a" de(iat
de la ce(a ce %e a'l$ c5iar n 'a+a noa%tr$ nce&e" %$ re(endic$" "o"entul de acum
(ă ascultă ce spunem, du&$ ce a" re(enit de la ce ne)a di%tra% aten+ia, %$ a%cult$
cu(intele &e care le %&une" %au cele care ne r$%un$ n ca&, deci, rela+iile naintea/$ &rin
cu(inte, iar dac$ ne a%cult$" (o" ti n ce "od rela+ion$" cu 4ni(er%ul n cli&a aceea. S$ nu
ne l$%$" inti"ida+i de 'a&tul c$ n 'a+a noa%tr$ e%te o alt$ &er%oan$ i indi'erent cu cine
(or1i", c$ci acea &er%oan$ re&re/int$ realitatea n%$i. Ei%t$ o %in*ur$ rela+ie i %$ a%cult$"
ca %$ ne d$" %ea"a cu" "er*e ea n acea cli&$.
(ă ne urmăm reacţiile, orice rela+ie e%te cu du1lu %en%, a%t'el nc#t, indi'erent ce
%&une" noi 4ni(er%ul ne r$%&unde i %$ ne ur"$ri" reac+ia. Sunte" de'en%i(i3 Acce&t$" i
"er*e" nainte3 -e %i"+i" n %i*uran+$ %au nu3 Du&$ care, %$ nu ne l$%$" di%trai de
 &er%oana cu care %unte" n rela+ie atunci, n ace%t 'el ne acord$" la r$%&un%ul 4ni(er%ului,
nc5i/#nd cercul care)i "1r$+iea/$ &e o1%er(ator i &e cel o1%er(at.
(ă ne îndepărtăm de detalii, nainte de "odera+ie, ar tre1ui %$ *$%i" un "od de
ada&tarea la %in*ur$tatea care (ine din a1%en+a realit$+ii, deci, realitatea e%te un ntre* i e%te
atotcu&rin/$toare. -e cu'und$" n ea i nu "ai e%te ni"ic altce(a. !n li&%a ntre*irii t#n6i"
du&$ continuare, a%t'el ncerc$" %$ *$%i" 'ra*"ente i 1uc$+ele din trecut ca %$ ne a*$+$" de
ele. Acu" ti" $ acea%t$ %trate*ie nu "ai 'unc+ionea/$, %$ ncerc$" %$ ne retra*e" din ea i
%$ renun+$" la detalii, uit#nd de 5ara1a1ur$.
 Să ne urmărim creşterea şi scăderea ener"iei , eli"in#nd detaliile, acu"
aten+ia (rea %$ "ear*$ unde(a, aa c$ tre1uie %$ o duce" n ini"a e&erien+ei.  4nima
experienţei este ritmul respiraţie %(481/$%!%4, care dă naştere la noi situaţii, o creştere
 sau micşorare a energiei. S$ ur"$ri" cu" ten%iune duce la eli1erare, e"o+ie, o1o%eal$,
(ioiciune i la &ace. La nce&ut a" &utea tr$i ace%te alter$ri de ni(el e"o+ional, dar %$

>>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
ncerc$" %$ nu le 'ace" i rit"ul e%te unul "ai &ro'und. El nce&e n t$cerea din care e%te
conce&ut$ noua e&erien+$ i a&oi %e trece la o &erioad$ de *e%ta+ie n care e&erien+a &rinde
'or"$ n t$cere, a&oi nce&e %$ nainte/e %&re natere ar$t#nd "odul n care %e (or %c5i"1a
lucrurile, iar %'#ritul (ine cu ce(a nou. Ace%t ceva &oate 'i o &er%oan$ n (ia+a noa%tr$, o
nt#"&lare, un *#nd, o re(ela+ie %au c5iar orice. Toata au n co"un urcuuri i co1or#uri de
ener*ie.
 Să ne punem la îndoială e"o-ul , acea%t$ ur"$rire, o1%er(are i &rindere a%u&ra
'a&tului &ro&riei noa%tre &er%oane, nu r$"#ne neo1%er(at$ i e"o)ul no%tru are &ro&riu %$u
"od corect  de a 'ace lucrurile i c#nd ntreru&e" acel "odel ne d$ de tire c$ ace%te lucruri i
di%&lac. Sc5i"1area e%te n%&$i"#nt$toare i c5iar a"enin+$toare &entru e"o. Acea%ta e%te o
tactic$ a %a, &rin care dorete %$ ne aduc$ cur%ul %$u nor"al. Ace%t lucru tre1uie &u% la
ndoial$, adic$ %$ ne anali/$" &e noi n%ui, de la di%tan+$ i cu "ult cal", &un#ndu)($ "ulte
ntre1$ri &e care %$ le anali/$" &entru a ncerca n'r#n*erea e"o)ului.
 Să ne cufundăm într-un mediu spiritual  , atunci c#nd ne n'runt$"
co"&orta"entul cu %erio/itate, (o" n+ele*e c$ e"o)ul ne i/olea/$ tot ti"&ul. 1l vrea să
credem că viaţa se trăieşte în separare şi prin această cerinţă el doreşte să
 justifice conceptul de strânge cât mai mult pentru mine şi pentru al meu. Pentru a
contracara acea%t$ tendin+$ ce ne duce i la "ai "are i/olare, ar 'i de dorit %$ ne cu'und$" n
alt$ lu"e, adic$, unde &ute" *$%i un "ediu %&iritual i al "arilor tete %&irituale. 9ai ei%t$ i
o lu"e (ie cu care tre1uie %$ intr$" n contact, deci, %$ ne cu'und$" ntr)un contet %&iritual,
n 'unc+ie de "odul n care de'ini" spiritul% S$ 'i+i aten+i i %$ nu ne de/a"$*i", deoarece o
%$ a&ar$ "ulte 'ru%tr$ri n lu&ta cu i"&er'ec+iunea noa%tr$. -elinitea &e care o %$ o nt#lni"
e%te a noa%tr$ &ro&rie i %$ nu ne de/a"$*i".
C#nd ne (o" dedica unui co"&orta"ent cu"&$tat, nu "ai e%te ni"ic de '$cut i
 &re/en+a (a a&are de la Sine, iar atunci c#nd o 'ace contien+a noa%tr$ nu (a &ute dec#t %$ 'ie
n "o"entul de acum% O cli&$ de acum &ro(oac$ o %c5i"1are intern$ ce %e re%i"te n 'iecare
celul$ i %i%te"ul ner(o% a n($+at un "od de a &relucra realitatea, care nu e%te nou %au (ec5i
i cuno%cut %au necuno%cut. Orice alt$ e&erien+$ e%te rele(ant$ i ca ur"are , &oate 'i "i%$
%au re%&in%$, uitat$, "ini"ali/at$ %au eli"inat$ din "inte. Pre/en+a e%te atin*erea realit$+ii
n%$i care nu &oate 'i re%&in%$ %au &ierdut$ i 'iecare nt#lnire ne (a 'ace un &ic "ai reali.
Doar atunci c#nd %in*ura or$ &e cea% e%te acum, e&erien+a noa%tr$ e'ecti($ de(ine
con'or" celor ce ur"ea/$
7. 5recutul şi viitorul sunt doar o ima"inaţie a noastră,  deci, tot ce a"
'$cut nainte nu are nici o realitate i tot ce (o" 'ace du&$ aceea nu (a a(ea nici o
realitate. $ingurul lucru real este ceea ce facem acum .
2. Corpul, pe care-l numeam al nostru, nu ne defineşte ceea ce suntem 
9intea, &e care o con%ider$" a noa%tr$ nu e%te cine %unte" noi. Tre1uie %$ iei"
din ele cu uurin+$ i '$r$ e'ort, deoarece, a"1ele %unt "odele te"&orare &e care
4ni(er%ul le)a ado&tat &entru o cli&$ nainte de a "er*e "ai de&arte.
:.  Sinele nostru efectiv se manifestă în acea clipă ca "#nduri, emoţii şi
senzaţii, ce se derulează pe ecranul conştienţei Le recunoate" ca 'iind
 &unctul de nt#lnire ntre %c5i"1are i ate"&oralitate, ne (ede" &e noi ca 'iind
eact acelai lucru.
C#nd ne a'l$" n "o"entul &re/ent nu "ai a(e" ni"ic de '$cut i 'lu(iul ti"&ului
 &oate %$ cur*$. =o" tr$i e&erien+a 1ul1oanelor i a curen+ilor, a locurilor ad#nci i "ai &u+in
ad#nci, ace%tea toate ntr)un nou contet de inocen+$, deci, "o"entul &re/ent e%te inocent.
9o"entul acum  %e do(edete a 'i %in*ura e&erien+$ care nu "er*e
niciunde. Ace%ta e%te "i%terul "i%terelor, dei noi e(olu$", n e%en+a ei (ia+a

>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
r$"#ne etern$. Pentru a ne al$tura ace%tei c$l$torii nu tre1uie %$ 'ace ni"ic
altce(a dec#t %$ r$"#ne" a1%olut ne"ica+i.
 'ropunem în continuare un exerciţiu despre cum trebuie să folosim
timpul
Cel "ai 1un "od de a 'olo%i ti"&ul e%te %$ ne conect$" cu SI-ELE no%tru, deci,
utili/area *reit$ a ti"&ului duce la o&u%ul ace%tui lucru i deci nde&$rtarea de SI-ELE
no%tru. A(e" ntotdeauna %u'icient ti"& ca %$ e(olu$". Deoarece noi i 4ni(er%ul e(olu$"
"&reun$.
Cum putem ala acest lucru;
4n "ode e%te o &ractic$ SA-SCRIT, nu"it$ (&+D&/3& i orice inten+ie i *#nd
 &rin care ne d$" la %&ate, (oin+a e%te (&+D&/3&. Ace%t ter"en include ntre*ul conce&t de
"i6loace, du&$ ce ne)a" &u% o dorin+$ %au a" a(ut o idee care dori" %$ de(in$ realitate.
Cu" &ute" o1+ine re/ultate n "od &ractic3
!n cea "ai "are &arte de&inde de rela+ia &e care o a(e" cu ti"&ul i anu"e
) Dac$ din SI-ELE no%tru 'ace &arte ate"&oralitatea, atunci dorin+a %e (a "&lini
%&ontan i '$r$ nici o nt#r/iere. A(e" &o%i1ilitatea de a ne 6uca cu ti"&ul, la 'el ca
i cu orice alt$ &arte a lu"ii noa%tre.
) Dac$ SI-ELE no%tru are o rela+ie ne%i*ur$ de ate"&oralitate, unele dorin+e %e (or
"&lini %&ontan iar altele nu. Deci, ei%t$ nt#r/ieri i un %enti"ent ne&l$cut c$ %)ar
 &utea %$ nu &ri"i" ce dori", din cau/a ca&acit$+ii de a ne 6uca cu ti"&ul ne 'iind
%i*ur$, dar ea %e &oate de/(olta dac$ dori".
) Dac$ SI-ELE no%tru nu are nici o rela+ie de ate"&oralitate, (o" a(ea ne(oie i
"unc$ &entru a o1+ine ceea ce (re" i nu a(e" nici o &utere a%u&ra ti"&ului. !n
loc %$ ne 6uc$" cu el, ne %u&une" "arului %$u ineora1il.
3ropune exerciţiul următor
Din cele &re/entate %e &oate a1orda cel care ni %e &otri(ete "ai 1ine, anu"e
7.  )ă presează timpul , deci, /iua nu e%te %u'icient de "are ca ore, &entru a 'ace
tot ceea ce (reau. Al+i oa"eni "i r$&e%c 'oarte "ult ti"& i e%te tot ce &ot %$ 'ac,
 &entru a le +ine &e toate n ec5ili1ru. Ceea ce a", le)a" c#ti*at &rin "unc$ *rea i
cu 5ot$r#re, deci, &entru "ine ace%ta e%te dru"ul %&re %ucce%.
2.  )ă consider destul de norocos , a" '$cut o "ul+i"e de lucruri &e care a"
(rut ntotdeauna %$ le 'ac. Dei %unt 'oarte ocu&at, *$%e%c &o%i1ilitatea &entru a
a(ea %u'icient ti"& &entru "ine i din c#nd n c#nd lucrurile %e aea/$ de la %ine.
Ad#nc n %u'letul "eu, "$ ate&t ca dorin+ele "ele %$ %e nde&linea%c$, dar nu e%te
nici o &ro1le" dac$ nu %e (or "&lini.
:.  +u cred că 4niversul îmi aduce tot ce-mi trebuie , "i e%te 'oarte clar c$
ace%t lucru e%te ade($rat n (ia+a "ea i %unt ui"it %$ de%co&$r c$ 'iecare *#nd &e
care)l a" aduce o reac+ie. Dac$ nu &ri"e%c ce (reau, "i dau %ea"a c$ ce(a
din$untrul "eu &roduce 1loca6. !"i &etrec ti"&ul lucr#nd la contien+a "ea
l$untric$, "ult "ai "ult dec#t lu&t#ndu)"$ cu 'or+ele eterioare.
Ace%tea %unt doar 'ra*"ente din SA-KALPA, dar cei "ai "ul+i oa"eni a&ar+in unei
din cele trei cate*orii, alt'el %&u%, ele re&re/int$ trei eta&e din e(olu+ia &er%onal$ a 'iec$rui o".
 Dacă am înţeles că dorinţele se pot îndeplini şi fără atâta luptă, putem
decide să trecem la o nouă etapă de evoluţie. 1voluţia se realizează prin
conştienţă, dar putem decide acum să sc#imbăm relaţia cu timpul, astfel 
) =oi l$%a ti"&ul %$ %e de%'$oare.
) =oi +ine "inte ntotdeauna c$ e%te %u'icient ti"&.
) Eu "i (oi ur"a &ro&riu rit".

>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
) Eu nu (oi 'olo%i ti"&ul *reit, &rin a"#n$ri i nt#r/ieri.
) -u)"i (a (i tea"$ de ce)"i aduce ti"&ul n (iitor.
) Eu nu (oi re*reta ce "i)a adu% ti"&ul n trecut.
) Eu (oi nceta %$ "ai tr$ie%c contra crono"etru.
S$ ncerc$" de a/i %$ ado&t$" "$car una din ace%te 5ot$r#ri i (o" (edea cu" ne (a
"odi'ica realitatea noa%tr$. Ti"&ul nu e%te &re+io%, dei "oi ne &urt$" de &arc$ cea%ul ne)ar
%t$&#ni ei%ten+a.
5impul este menit să se desfăşoare după dorinţele şi intenţiile noastre şi
aşa se va înt#mpla, dacă renunţăm la credinţa contrară, anume, că timpul
este cel ce ne conduce 

Capitolul 12% +oi suntem adevărat liberi atunci când nu ne identiicăm cu


propria mască
A%trolo*ul citete nu"ai ce a 'o%t %cri% de altcine(a, &oate cu "ii de ani n ur"$ i
"i%terul "ai are un a%&ect,anu"e -ADI )urile nu %e re'er$ la toat$ lu"ea care o %$ tr$ia%c$
(reodat$, ci doar la acele &er%oane care ntr)o /i a(eau %$ (in$ la ua a%trolo*ului i %$ le cear$
%$ li %e citea%c$, n "od %&ecial n I-DIA. Aici, %e &oate (edea c$ cine(a care a tr$it cu "ii
de ani n ur"$ ne cunoate "ai 1ine dec#t ne cunoate" noi n%ui.
Dac$ tr$ieti n centrul realit$+ii unice, nce&i %$ 'ii "artor la ti&arele care (in i &leac$,
iar la nce&ut (o" continua %$ re%i"+i" ace%te "odele ca 'iind &er%onale. Acelai lucru e%te
ade($rat i de%&re "odelele ce le cre$ noi i e&erien+a i &ierde %e(a c#nd tii c$ tu ai cret)o.
 -o+iunea de detaare, care n toate tradi+iile %&iritual orientale, e%te
tul1ur$toare &entru "ul+i care o &un la e*alitate cu a 'i &a%i( i de/intere%at, dar
ceea ce i"&lic$ ea, e%te acelai %enti"ent de de%&rindere &e care l are orice
creator, odat$ ce lucrarea a 'o%t '$cut$.
"rearea unei experienţe şi apoi trăirea ei, ne duc la o detaşare ce vine în
mod natural, dar asta nu se întâmplă dintr&o dată, deci, vreme îndelungată vom
rămâne fascinaţi de jocul dualităţii, cu opoziţiile sale mereu în conflict.
Totui ntr)un %'#rit, cu to+ii %unte" &re*$ti+i %$ trece" la e&erien+a
nu"it$ metanoia, cu(#nt *rece%c &entru a)+i %c5i"1a o&+iunile i atitudinile.
Ace%t cu(#nt a&are de "ulte ori n -oul Te%ta"ent i ca&$t$ un n+ele% %&iritual, adic$, a te
r$/*#ndi %$ "ai duci o (ia+$ &$c$toa%$ i n %'#rit du&$ ulti"ul n+ele% cretin duce la
"#ntuirea etern$.
 %acă ieşim din zidurile teolo"iei, metanoia este foarte apropiată de ceea
ce am numi transformare, aici, cunoaşterea de sine se deplasează de la local
la non-local .

>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Crede" c$ metanoia e%te %ecretul din %&atele citiri -ADI Gurilor. 4n (i/ionar "ai
de"ult a &ri(it n SI-E i a %ur&rin% o und$ de contiin+$ i care a(ea le*at$ de ea nu"ele
DEEPAK. A&oi a %cri% nu"ele "&reun$ cu detalii care au ($lurit la %u&ra'a+a %&a+iului G
ti"&. Acea%ta i"&lic$ un ni(el de contien+$ &e care tre1uie %$ 'ii ca&a1il %$)l atin*i n tine
n%ui.
 &devărata libertate apare doar în conştienţa non-localizată
Capacitatea de a ne deplasa de la conştienţa localizată la cea non!
localizată reprezintă înţelesul mântuirii sau al izbăvirii% *eci, mer-i în locul
unde suletul trăieşte ără a trebui să mori înainte.
 +"o)ul a c$rui %in*ur o1iecti( e%te %$ "$ 'ac$ &e "ine 'ericit, iar dac$ %e do(edete c$
'ericirea %e a'l$ n a'ara ace%tui eu, n do"eniul contien+ei non)locali/ate, atunci ace%ta ar 'i
un ar*u"ent con(in*$tor &entru metanoia
 -u e%te o *reeal$ a ni"$nui c$ 'ericirea ne %ca&$ "ereu, 6ocul contrariilor e%te o
dra"$ co%"ic$, iar "in+ile noa%tre au 'o%t condi+ionate %$ %e ncadre/e n ea.
 )etanoia  %au contien+a non)locali/at$, re/ol($ &ro1le"a i o tran%cende,
 &entru c$ nu ei%t$ alt$ cale. Ele"entele care ne co"&un (ia+a %unt n con'lict i c5iar
dac$ a" &utea "ani&ula 'iecare ele"ent ca el %$ 'ie condu% cu &er%e(eren+$ c$tre
'ericire, "ai ei%t$ i &ro1le"a %u1til$ a %u'erin+ei i"a*inare.
Se &oate %&une c$ $uferinţa imaginară este la fel de reală ca şi orice alt fel
de suferinţă şi uneori cele două se contopesc .
Contien+a locali/at$ e%te &rin%$ la *rani+a dintre e"o i %nivers, 'iind un loc
n*ri6or$tor.  +"o)ul 'unc+ionea/$ ca i cu" ar de+ine controlul, dar %niversul   e%te (a%t i
'or+ele naturii %unt i"&er%onale. Senti"entul de controlul e"o)ului i i"&ortan+a de %ine &ar %$
'ie o ilu/ie total$ atunci c#nd ne *#ndi" c$ 'iin+ele o"eneti %unt doar o '$r#"$ n +e%$tura
%niversului.
Per%onalitate e%te un "odel KAR9IC, ce %e a*a+$ cu n(erunare de el
n%ui, iar c#nd ne deta$" de contein+a locali/at$ nu "ai 6uc$" 6ocul e"o)ului,
iei" din toat$ trea1a a%ta cu a mă face fericit pe mine.
Indi(idul nu &oate %$ 'ie /dro1it de 4ni(er% dac$ nu e%te nici un indi(id. 4n "od
de a a1andona contien+a locali/at$ e%te %$ ne d$" %ea"a c$ de6a a" '$cut)o. 9in+ile noa%tre
%unt at#t de 1une la de&o/itat roluri a'late n con'lict total, nc#t c5iar i co&ii "ici tiu cu" %$
treac$ lin de la un &er%ona6 la altul.
Pentru a ne da %ea"a de "ultele roluri n "od %i"ultan, care e%te n
'iecare din noi, iar c#nd ne d$" %ea"a de ele contien+a non)locali/at$ e%te doar
la un &a%.
 -oi cei ade($ra+i %unte" detaa+i de orice rol, de oarece decoruri i orice dra"$.
S&iritual, detaarea nu e%te un %co& n %ine, ci %e de/(olt$ de(enind un *en de "$ie%trie i
c#nd o a(e" &ute" trece la contien+a non)locali/at$ n orice "o"ent.
S$ eer%$" detaarea, ieind n a'ara &er%ona6elor noa%tre "e"orate i a%t'el,
KAR9A care e%te ataat$ de orice dintre roluri, %e de%&rinde i ea. S$ ncerc$" %$ %c5i"1$"
KARA9A 1uc$+ic$ cu 1uc$+ic$, %e o1+in re/ultate li"itate, iar "odelul "1un$t$+it, care
%unte" de6a, nu e%te cu "ult "ai li1er dec#t cel ne"1un$t$+it.
 Secretul fericirii poate fi "ăsit numai la sursa fericirii, ce are
caracteristicile:
)  on-localizarea
)  %etaşarea
)  7mpersonală

>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
) 4niversală
)  %incolo de sc$imbare
) !ăcut din esenţă
Acea%t$ li%t$ de%co"&une metanoia n &$r+ile ei co"&onente, acea%ta e%te o %c5i"1are
 &ro'und$ de o&inie i ei i %e a&lic$ aceleai ele"ente a"intite anterior.
+on!localizarea, !nainte de a te r$/*#ndi, tre1uie %$ iei" din noi n%ui, &entru a
a(ea o &er%&ecti($ "ai lar*$.  +"o)ul ncearc$ %$ re/u"e orice c5e%tiune &#n$ la  Fi mie ce-mi
iese din asta( Iar dac$ re'or"ul$" ntre1area Fi nouă ce ne iese asta ( %au  Fi ce le iese
tuturor din asta(, ini"a noa%tr$ %e (a %i"+i de ndat$ "ai &u+in n*r$dit$ i re%tric+ionat$.
*etaşarea, *rani+ele %unt tra%ate i toat$ lu"ea a ale% de ce &arte %e a'l$, iar e*o)ul
in%i%t$ c$ cel "ai i"&ortant lucru e%te %$ nu)+i iei oc5i de &e &re"iu, adic$, de &e re/ultatul &e
care)l (rea el. Dac$ ($ detaa+i de cele &re/entate anterior, ne d$" %ea"a c$ n detaare ei%t$
"ulte re/ultate care ne)ar &utea 'i 1ene'ice. -oi ne nde&$rt$" de re/ultatul care crede" c$
e%te &otri(it, dar r$"#ne" %u'icient de detaa+i &entru a ne de&la%a doar atunci c#nd ini"a ne
%&une c$ ar tre1ui %$ o 'ace".
9mpersonală, toate %itua+iile &ar %$ %e nt#"&le oa"enilor, dar n realitate, ele %e
de%'$oar$ din cau/a KAR9EI "ai &ro'unde. 4ni(er%ul %e de%'$oar$ c$tre %ine, d#nd natere
oric$rei cau/e ce tre1uie inclu%$, deci, nu lua+i ace%t &roce% ca ce(a &er%onal. Re/ol(area
cau/ei i a e'ectului e%te etern$.  +"o)ul ia totul la ni(el &er%onal i nu la%$ loc &entru o
ndru"are %au un %co& de la un ni(el %u&erior. Tre1uie %$ ne d$" %ea"a c$ %e de%'$oar$ un
 &lan co%"ic i %$ a&recie" incredi1ila +e%$tur$ a ta&i%eriei, &entru ceea ce e%te ea, adic$ un
model de o minunăţie fără e"al
8niversală, e%te *reu de n+ele% conce&tul 4DIST de "oarte a e*o)ului. !n+ele&+ii
%&un  &sta nu înseamnă că distru"i ceea ce eşti, ci doar lăr"eşti sentimentul de eu, de la
e"o-ul tău la e"o-ul cosmic. Acu" nce&i %$ (e/i 'iecare %itua+ie ca a&ar+in#nd lu"ii tale i
c5iar dac$ %enti"entul ace%ta de includere nce&e la un ni(el "ic, 'a"ilia "ea, ca%a "ea,
cartierul "eu, el %e &oate de/(olta n "od natural. E%en+ial e%te %$ re+ine" un lucru contien+a
e%te uni(er%al$, oric#t de li"ita+i ne)ar 'ace e"o)ul no%tru %$ ne %i"+i" la un "o"ent dat..
*incolo de schimbare, 'ericirea cu care %unte" o1inui+i (ine i &leac$, dar n loc
%$ ne *#ndi" la ea ca la o '#nt#n$ ce %eac$, %$ ne i"a*in$" at"o%'era. !n at"o%'er$ ei%t$
ntotdeauna u"iditate, iar uneori acea%ta e%te eli1erat$ %u1 'or"$ de &loaie %au /$&ad$. Deci,
 &ute" ado&ta aceeai atitudine 'a+$ de 'ericire, care e%te ntotdeauna &re/ent$ n contien+$,
'$r$ a tre1ui %$ %e &reci&ite n 'iecare cli&$, ea %e arat$ atunci c#nd condi+iile %e %c5i"1$. a/a
e"o+ional$ a o"enirii e%te di'erit$, iar unii tr$ie%c "ai "ult$ (e%elie, o&ti"i%" i "ul+u"ire
dec#t al+ii.
Acea%t$ (arietate e&ri"$ di(er%itatea Crea+iei, dar "odi'ic$rile %tructurii &er%onale
%unt %u&er'iciale, de aceea nu &ute" acce%a "ai "ult$ 'ericire.
 )ericirea nesc#imbătoare poate fi accesată în conştiinţa oricui şi este
adevărat. Deci, nu mai folosiţi suişurile şi coborâşurile fericirii noastre
 personale, ca pe un motiv să nu călătorim spre sursă .
)senţa, 'ericirea e%te un lucru unic i e%te o aro"$ a unei e%en+e, dintre "ulte altele.
4n di%ci&ol %)a &l#n% unui n+ele&t, c$ tot ti"&ul &e care)l &etece cu lucrarea %&iritual$ nu)l
'ace 'ericit, iar n+ele&tul i)a r$%&un% 5reaba ta acum nu este să fii fericit , ci, 5reaba
ta este să devii real
E%en+a e%te real$ i atunci c#nd o %ur&rinde", 'ericirea ur"ea/$ de la %ine, aa cu
ur"ea/$ toate calit$+ile e%en+ei.
 *ncercarea de a fi fericit ca scop în sine este limitată şi vom avea noroc
doar să împlinim cerinţele e"o-ului pentru o viaţă fericită, dacă, în loc de asta,

0
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
ne dedicăm unei transformări totale a conştienţei, fericirea vine ca un dar, pe
care conştiinţa ni-l oferă în mod fiesc
 'ropunem un exerciţiu de obţinere a libertăţii personale
 -u &ute" 'i li1eri cu ade($rat dac$ interac+iunile noa%tre cu 4ni(er%ul %unt &er%onale,
deoarece o &er%oan$ e%te o %tructur$ li"itat$, deci, dac$ r$"#ne" n interiorul ace%tei %tructuri
la 'el (a r$"#ne i contien+a noa%tr$.
Oa"enii "ai 1$tr#ni %e tre/eau la o or$ "atinal$ ?nainte de r$%$ritul %oarelui@ i
"er*eau la te"&lu %$ %e roa*e, ideea din acea%t$ &ractic$ e%te c$ oa"enii nt#"&inau
/iua nainte de a nce&e.
 & înt#mpina ziua înainte ca ea să înceapă, înseamnă că suntem prezenţi
atunci c#nd ea se naşte şi ne desc$idem unele posibilităţi %eoarece nu există
nici o înt#mplare şi ziua e pe cale de a se desc$ide proaspătă şi nouă, deci, ea
se poate transforma în orice Călu"ării care meditează şi oamenii care se
roa"ă vor să adau"e influenţa conştiinţei lor la acel moment esenţial, la fel ca
la începutul vieţii unui bebeluş.
Tre1uie %$ 'ace" i noi ace%t lucru, adic$, %$ ne tre/i" la ora "atinal$ nece%ar$, n
"od ideal eerci+iul tre1uie '$cut la &ri"a lu"in$ a /orilor n &o/i+ia e/#nd, dar %e &oate 'ace
i n &at, nainte de a ne ridica, %$ l$%$" "intea %$ &ri(ea%c$ la /iua care ur"ea/$.
 !a început vedem reziduurile rutinei zilnice, probleme de serviciu, de
 familie şi alte obligaţii, s&ar putea să vă vină şi reziduurile zilei de ieri pe care
nu le a&ţi rezolvat. $ă lăsăm toate acestea să ne intre şi să iasă din conştienţă,
după cum vor ele şi apoi stabilim intenţia că vrem ca acest amestec de imagini
 şi cuvinte să se clarifice. "ontinuăm să privim la ziua care e aşteaptă, care nu
este ceva făcut din imagini şi gânduri, deoarece abia se naşte, să încercăm să o
 simţim cum este şi încercăm să o întâmpinăm cu fiinţa noastră .
Du&$ c#te(a "o"ente (o" o1%er(a c$ "intea e%te "ai &u+in nclinat$ %$ %ar$ din &at i
(o" o%cila ntr)o %tare de contien+$ e%to"&at$ i ceea ce n%ea"n$ c$ a" a6un% ce(a "ai
ad#nc %u1 %tratul de %u&ra'a+$ al nelinitii "entale. A6uni la ace%t &unct, (o" &utea (edea c$
n loc de i"a*ini, "intea %e aea/$ ntr)un rit" al %enti"entelor, 'iind o %tare "ai *reu de
de%cri%, dec#t i"a*inile i (ocile. Ea e%te ca i cu" a" %i"+i cu" (or 'i lucrurile %au a(e"
%en/a+ia c$ %unte" &re*$ti+i &entru a 'ace orice, deci, %$ nu c$ut$" ni"ic %&ectaculo%, e%te o
%i"&l$ e&erien+$. Acu" 'iin+a noa%tr$ nt#"&in$ /iua la ni(el de incu1a+ie, acolo unde
nt#"&l$rile %unt %e"in+e *ata %$ ncol+ea%c$ i %in*urul no%tru %co& e%te de 'i acolo. -u
tre1uie %$ %c5i"1$" ni"ic i nu tre1uie %$ ne ata$" de 6udec$+i %au &$reri de%&re ce crede"
c$ ar tre1ui %$ %e nt#"&le a/i.
 &tunci c#nd înt#mpinăm ziua, adău"ăm în tăcere influenţa conştienţei
noastre acestei zile
Se &une ntre1area *i ce iese bun din asta3
E'ectul a&are la un ni(el %u1til i e%te cu" atin*e" &atul unui co&il c#nd
adoar"e. Pre/en+a noa%tr$ '$r$ cu(inte %au ac+iuni, e%te %u'icient$ &entru a)l liniti. O
/i tre1uie %$ 'ie %ta1il$ i '$r$ reziduuri  i m#lul   acti(it$+ii de ieri, dar n acelai ti"&,
atunci c#nd nt#"&in$" /iua, ad$u*$" i un ni(el %u1til de inten+ie. Inten+ion$" %$
l$%$" (ia+a %$ %e de%'$oare aa cu" (rea ea, deci, %$ o ate&t$" cu o "inte i o ini"$
de%c5i%e.

7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Eerci+iu e%te con%iderat reuit dac$ &entru c#t de &u+in ti"& a" atin% una din
ur"$toarele %t$ri de contien+$
)  (e simţim noi şi această zi va fi unică.
)  (e simţim împăcaţi şi această zi va rezolva o c#estiune stresantă.
)  (e simţim în armonie şi această zi va fi lipsită de conflicte.
)  (e simţim creativi şi această zi ne dezvăluie ceva ce nu am mai văzut
niciodată.
)  (e simţim iubitori şi această zi va netezi diferenţele şi&i va include pe aceia
care se simt excluşi.
)  (e simţim întregi şi această zi va decurge perfect.
Prin ace%t eerci+iu a" &$trun% n lu"ea dinainte de /ori n care %'in+ii i n+ele&+ii
'unc+ionea/$ de "ii de ani.
Ce fac ei acolo şi ce începem şi noi să facem, este să precipităm
realitatea pe 'ăm#nt oi desc$idem un canal în conştienţa noastră prin care
înnoirea, pacea, armonia, creativitatea, iubirea şi inte"ritatea au şansa să fie
aici %eci, fără ca cineva care să înt#mpine ziua, aceste calităţi există doar
înlăuntrul persoanelor sau uneori nu există deloc Ca şi ploaia ce cade din cer
senin, influenţa noastră le dă posibilitatea să se materializeze.

Capitolul 16% (ensul vieţii este totul


Se ntre1area Care este sensul vieţii( , du&$ care %$ ne i"a*in$ o cli&$ c$ cine(a a
*$%it un r$%&un%. De o1icei %en%ul (ie+ii %e reduce la un %co& %u&erior, cu" ar 'i
) (ă!i aduci laudă lui *8M+)>)8%
) (ă!i aduci laudă creaţiei lui *8M+)>)8%
) (ă iubeşti şi să ii iubit%
) (ă!ţi i credincios ţie însuşi%
4n "od de a te%ta r$%&un%ul la ntre1area de "ai %u%, ar 'i %$)l tri"ite" oa"enilor %$
ne r$%&und$, &rin e)"ail. Dar te%tul ar &$rea %$ 'ie i"&o%i1il, deoarece nu e%te nici un r$%&un%
%$ "ul+u"ea%c$ &e toat$ lu"ea.
Dac$ a" &une ntre1area Sensul vieţii este totul(
!n realitatea unic$ ace%ta nu e un r$%&un% ca&can$, ci r$%&un%uri a&ro&iate unul
de cel$lalt n ce &ri(ete redarea ade($rului. Ee"&lu 1ucata al1$ de 5#rtie arat$ c$
 &#n$ c#nd nu)i dai o 'or"$ anu"e, (ia+a n%ea"n$ &oten+ialitate &ur$.
 'otenţialitatea pură înseamnă că viaţa este infinit de desc$isă, deci, la
 fel se spune că sensul vieţii este totul şi că viaţa nu lasă nimic şi pe nimeni pe
dinafară 5otul este un alt mod de a cuprinde o "amă infinită de posibilităţi
=ia+a re'u/$ %$ %e la%e 'iat$ n cuie i 4ni(er%ul &une la di%&o/i+ie orice %e"ni'ica+ie
(re" noi ca el %$ re'lecte. Acu", n (re"ea noa%tr$, a*no%ticii %e ate&t$ ca 4ni(er%ul %$
re'lecte &ro&ria con'u/ie i ndoial$ %&iritual$ i ca ur"are, co%"o%ul &are a 'i o e&lo/ie
aleatoare, care a nce&ut cu i* an*)ul.
Dac$ ncerc$" %$ 'i$" 4ni(er%ul ntr)o %in*ur$ re'lec+ie, n acelai 'el ne (o"
'ia i (ia+a, dar, realitatea e%te o o*lind$ care ne arat$ i &e noi n%ui, dar i ceea ce %e
a'l$ n &artea cealalt$. Ace%t e'ect reci&roc e%te o1li*atoriu, &entru c$ 4ni(er%ul nu
de+ine un %in*ur %et de 'a&te.

2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
 -oi, o1%er(atorii, %unte" cei care)i d$" 'iin+$, (er%iunii noa%tre de realitate,
%&re ee"&lu, %$ (ede" cu" 'unc+ionea/$ o*linda n do"eniul "edicini. Fa&tul c$
or*ani%"ul o"ene%c &oate 'i (indecat n "ai "ulte 'eluri, &are etraordinar de
tul1ur$tor, deci, &entru orice 1oal$ e%te o &o(e%te a&roa&e ti&ic$, &e care acea%ta o
ur"ea/$.
Cor&ul o"ene%c are co"en/i du1le, adic$ dac$)l (indeci din eterior &rin "i6loace
"ateriale, or*ani%"ul (a reac+iona. Dac$)l (indeci din interior &rin "i6loace %u1iecti(e, (a
reac+iona i atunci. Se &une &ro1le"a, cu" e &o%i1il ca o di%cu+i de%&re ceea ce %i"+i %$ ai1$
tot at#ta e'ect ca un "edica"ent 'oarte &uternic "&otri(a acelei 1oli ?cancer@3
Contiin+a 'olo%ete ntotdeauna ace%te dou$ c$i i %e de%'$oar$ n "od o1iecti(, %u1
'or"a 4ni(er%ului (i/i1il, dar i %u1iecti(, %u1 'or"a nt#"&l$rilor din interiorul "in+ii. Deci,
în ambele cazuri este vorba de aceeaşi conştiinţă  Aceeai inteli*en+$ 'olo%ete dou$ "$ti
di'erite di'eren+iind, n acelai "od, lu"ea de aară i lu"ea din interior.
!enomenul nu este c$iar aşa de neobişnuit acum, toată medicina
bazată pe conceptul minte corp se bazează pe descoperirea moleculelor
mesa"er, care încep în creier sub forma unor "#nduri, credinţe, dorinţe şi
termeni %eci, înţele"erea va apărea c#nd medicina va înceta să mai acorde
merit doar moleculelor .
Contien+a e%te ntotdeauna &ri"a i a&oi ur"at$ de &roiec+iile ace%teia, care %unt at#t
o1iecti(e c#t i %u1iecti(e. Lucru ce ne duce la un nou &rinci&iu care e%te e%en+ial i %e
nu"ete co-apariţia simultană şi interdependentă
 Simultană, &entru c$ un lucru nu e%te cau/a altui lucru.
 7ndependentă, &entru c$ 'iecare a%&ect %e coordonea/$ cu toate celelalte.
Co-apariţia, &entru c$ 'iecare &$rticic$ %e&arat$ &ro(ine din aceiai %ur%$.
Dac$ unul din ele"ente nu ar 'i la locul lui, atunci tot &roiectul ar 'i co"&ro"i%.
Creaţia este apărată de anarhie, prin co!apariţie simultană%
Co%"o%ului i %e &otri(ete "ult &rea "ult "in+ii o"eneti i &entru a &utea i*nora
ace%t lucru, e%te ca i cu" 4ni(er%ul i)ar 'i &u% n %cen$ %&ectacolul %$u uluitor de *alaii
care %e 'or"ea/$ din ni"ic, doar ca %$ ne a"$*ea%c$.
Se &une ntre1area %e ce a avut 4niversul nevoie de noi să ne uităm la el
cu admiraţie(
Poate &entru c$ realitatea ac+ionea/$ eact n ur"$torul "od  Dra"a co%"ic$ n
 &lin$ de%'$urarea, ei%t$ %i"ultan cu creierul o"ene%c i e un in%tru"ent acordat at#t
de 'in, nc#t &oate a&ro'unda orice ni(el al naturii, deci, noi %unte" &u1licul %u&re" i
ni"ic nu trece de noi, oric#t de "inu%cul %au (a%t ar 'i.
4n r$%&un% etraordinar ar 'i  'oate noi înşine suntem cei care facem tot
spectacolul acesta Sen%ul (ie+ii e%te totul, &entru c$ &reten+ia noa%tr$ e%te %$ a(e" ca
teren de 6oac$ tot 4ni(er%ul, nici "ai "ult nici "ai &u+in.
Cu mult timp în urmă, fizica cuantică a recunoscut că observatorul este
 factorul de decizie în orice observaţie
4ni(er%ul 'unc+ionea/$ ca un ntreru&$tor care are dou$ &o/i+ii, anu"e &ornit i o&rit.
3ornit n%ea"n$ lu"ea "aterial$ cu toate nt#"&l$rile i o1iecti(ele ei. prit n%ea"n$
 &o%i1ilitatea &ur$, n%ea"n$ vestiarul   unde %e duc &articulele atunci c#nd nu %e uit ni"eni la
ele.
Po/i+ia pornit &oate 'i controlat$ nu"ai &rin "i6loace eterioare, iar odat$ acti(at,
4ni(er%ul 'i/ic %e co"&ort$ con'or" unui %et de re*uli. Dac$)l &rin/i n &o/i+ia oprit,
4ni(er%ul &oate 'i "odi'icat fără a ţine seama de timp şi spaţiu , deci, n acea%t$ &o/i+ie

:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
nu e%te ni"ic *reu i de neclintit, deoarece nu %unt o1iecte i ni"ic nu e de&arte %au a&roa&e.
Tot acu", ni"ic nu e &rin% n trecut, n &re/ent %au (iitor, acea%t$ &o/i+ie 'iind potenţialitatea
pură%
!n &o/i+ia oprit, tot ceea ce ei%t$ n crea+ie %e &r$1uete ntr)un &unct,
iar acolo "iracolul e%te &o%i1il i c$ noi tr$i" acolo i el e%te %ur%a noa%tr$.
"orpul nostru este un obiect solid, un vârtej de atomi sau o furtună de particule
 subatomice şi o energie ciudată, toate în acelaşi timp. ceste stări sunt simultane însă
 fiecare funcţionează conform unor reguli diferite.
În realitate noi suntem un nor de electroni şi o undă de probabilitate
şi toate există între ele%
Acea%ta e%te &o/i+ia pornit, dar n &o/i+ia oprit, continu$" aceeai nc#lceal$,
dar ea e%te a%cun%$ (ederii noa%tre i ace%t do"eniu in(i/i1il e%te "&$r+it n "oduri
ciudate. Dac$ dori+i ($ &ute+i cu'unda ad#nc n &o/i+ia oprit i nce&e+i %$ aduce+i la
%u&ra'a+$ e(eni"entele &e care le dori", n ace%t ca/ tre1uie %$ 'i" &re*$ti+i %$
n'runt$" direct ierar5ia nc#lcit$, &entru c$ orice nt#"&lare &e care dori" %$ o
%c5i"1$" e%te ntre+e%ut$ cu toate celelalte nt#"&l$ri. Ei%t$ i condi+ii care r$"#n la
'el.
 'ropunem un exerciţiu de navi"are în c#mpul a tot ceea ce este
@. "u cât mergi mai adânc cu atât deţii mai multă putere pentru a sc#imba lucrurile.
A. /ealitatea curge din regiunile subtile către cele grosiere.
B. 0odul cel mai uşor de a sc#imba ceva este să mergi mai întâi a cel mai subtil
nivel şi care este conştienţa.
<. 2ăcerea nemişcată este începutul creativităţii. dată ce o întâmplare începe să
vibreze, ea a început să intre în lumea vizibilă.
C. "reaţia se petrece în salturi cuantice.
. +nceputul unei întâmplări este şi sfârşitul ei, în mod simultan cele două apar
împreună, în domeniul conştienţei tăcute.
E. +ntâmplările se desfăşoară în timp, dar ele se nasc în afara timpului,
F. "el mai uşor este să creezi în sensul evoluţiei.
G. +ntrucât posibilităţile sunt infinite evoluţia nu se termină niciodată.
@H. %niversul este conform cu sistemul nervos care&l priveşte.
9odul n care cre$" %en%ul (ie+ii noa%tre e%te &rin e&loatarea ace%tor condi+ii,.
4ni(er%ul e%te li&%it de lu"in$, dac$ e%te &ri(it de un &ete de "are ad#nci"e, care a
e(oluat a%t'el nc#t eclude tot ($/ul, tot el e%te li&%it de %unet &entru o a"i1$, li&%it de *u%t
 &entru un co&ac, li&%it de "iro% &entru un "elc. Dec, 'iecare creatur$ i ale*e &ro&ria
(arietate de "ani'e%tare, con'or" *a"ei %ale &oten+iale.
4niversul este forţat să respecte aceste limite
'orţa evoluţiei este ininită, dar ea poate să lucreze numai cu ceea ce
 îi aduce observatorul% *acă limitele noastre ar reprezenta totul, atunci
evoluţia nu ar putea niciodată să treacă de ele şi aici intervin salturile
cuantice.
Dar, c#nd o1%er(atorul (rea %$ (ad$ ce(a nou, %e"ni'ica+ia %e &r$1uete, ener*iile %e
co"1in$ n alt 'el, iar lu"ea 'ace un %alt cuantic. Saltul a&are n &lan (i/i1il atunci c#nd
ntreru&$torul e%te n &o/i+ia pornit, dar el a 'o%t &re*$tit n do"eniul in(i/i1il, atunci c#nd
ntreru&$torul a 'ot n &o/i+ia oprit% Dac$ e(olu+ia %)ar 'i &etrecut la nt#"&lare, aa cu"
%u%+in "ul+i *eneticieni, atunci ca&acitatea de a citi ar 'i di%&$rut de un "ilion de ani, deoarece
utilitatea ei &entru %u&ra(ie+uirea o"ului e%te nul$ %au e*al$ cu /ero. !n%$ acea%t$ tr$%$tur$ a
%u&ra(ie+uirii &entru creatura care %e 'or"a, era nece%ar$ &entru co"unicare.

<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Contien+a tie ce (a ur"a i n 'iecare &articul$ de crea+ie, ea nu con%truiete doar
 &oten+ialul unui (iitor %i*ur, ci potenţialul oricărui viitor . (atura nu trebuie să precizeze
ce anume se va întâmpla la fiecare nivel, ci, ea desc#ide doar căi de dezvoltare, iar
apoi o anumită creatură, deci, noi facem saltul când vine momentul potrivit. tâta
timp cât potenţialitatea este vie, viitorul poate să evolueze în funcţie de alegere.
Dar 4ni(er%ul foloseşte cau/a i e'ectul ca %$ a6un*$ unde(a, doar atunci c#nd (rea %$
'ac$ %altul cuantic, ace%tea %unt "odelate du&$ %co&ul dorit al %$u.
 +voluţia îi dă fiecărei creaturi exact lumea care se potriveşte ei, adică
capacităţii sale de percepţie 'entru că avem o conştienţă de Sine, destinul
nostru este unitatea şi ea a fost încastrată în creierul nostru, la fel de solid
cum a fost încorporată capacitatea de a citi în creierul omului 5oate
 "eneraţiile omeniri, de la primul umanoid şi p#nă la ceea ce va veni după noi,
vor fi văzute ca na sin"ură şi apoi, probabil că o să dăm jos tabloul de pe
 perete şi ne vom detaşa de orice ima"ine fixă.
& trăi la nivelul existenţei pure, ără nevoia de a i le-at de vreun
eveniment din lumea izică, însemnă sârşitul acestei călătorii şi începutul uneia
care nu a ost văzută nici odată% &ceasta va i apariţia unităţii şi mişcarea inală a
libertăţii.
 'ropunem un exerciţiu de modificare a realităţii noastre, adică de
înţele"ere totală
A n+ele*e nu e%te acelai lucru cu a *#ndi, deci, a n+ele*e e%te o a&titudine de
de/(oltat$ n contien+$, a%ta a" '$cut din &oten+ialul no%tru. Ca %$ nu (or1i" de o %in*ur$
a&titudine, ci de un ade($rat %alt cuantic, care nu la%$ neatin%$ nici o &arte a realit$+ii un co&il
%au o". Deci, ori de câte ori faceţi o acţiune, de fapt exprimăm un anumit nivel
de înţelegere, iar când ne dăm seama cât de departe se ajunge, de fapt,
conştienţa, începem să ne dăm seama că nimic nu este lăsat pe dinafară .
 *nţele"erea sc$imbă întrea"a ima"ine a realităţii
E%en+a co!apariţiei interdependente simultane e%te ca&acitatea &rin care
ntrea*a noa%tr$ realitate &oate 'i in'luen+at$ ntr)o cli&it$. Atunci c#nd 'ace" ce(a cu &a%iune,
e&ri"$" 'iecare a%&ect a ceea ce %unte", deci, &a%iunea eli1erea/$ toat$ ener*ia &e care o
de+ine". !n acel "o"ent ne e&une" total, &entru c$, dac$ &une" la 1$taie tot ce a(e", %unt
de/($luite i de'ectele i %l$1iciunile noa%tre. 3asiune scoate la iveală totul.
Oamenii limitează foarte mult ceea ce înţele" ei despre ceea ce poate aduce
viaţa şi n "eneral sunt trei niveluri de an"ajare pe care le putem exprima, anume 
7. Pute" %$ a(an%$" ntr)o %itua+ie nu"ai &#n$ c#nd d$" &e%te &ri"ul o1%tacol
ade($rat.
2. Pute" a(an%a ntr)o %itua+ie %u'icient de "ult nc#t %$ de&$i" unele o1%tacole.
:. Pute" a(an%a ntr)o %itua+ie a%t'el ca %$ de&$i" toate o1%tacolele.
Vă propune următorul exerciţiu
S$ ne e(alu$" cin%ti la ce ni(el ne a'l$".
+ivelul 1% -u %unt "ul+u"it de ce a" reali/at, deci, %i"t c$ n cea "ai "are &arte nu
a" reuit.
+ivelul .% Sunt de%tul de "ul+u"it de ceea ce a" reali/at, %e contea/$ &e "ine ca &e
cine(a care tie ce 'ace, deci, n cea "ai "are &arte %i"t c$ a" reuit.

>
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
+ivelul 2% Si"t c$ a" a6un% la "$ie%trie n ceea ce "i)a" &ro&u% %$ 'ac, oa"enii "$
 &ri(e%c cu ad"ira+ie i "$ con%ider$ un &ro'e%ioni%t. Rare ori tre1uie %$ "$ *#nde%c la ce
anu"e i"&lic$ ea, deci, "$ la% &urtat de intui+ie. Ace%t do"eniu al (ie+ii "ele re&re/int$ o
 &a%iune "a6or$.
Fiecare ni(el re'lect$ n+ele*erea la care dori" %$ a6un*e". Dorin+a de a a6un*e
n$untrul 'iec$rei &$r+i &e care o a(e", ne de%c5ide ua n+ele*erii totale, deci ne &une" la
 1$taie ntrea*a identitate, nu doar o 1uc$+ic$ i/olat$.
 &tunci c#nd ne abţinem de la ceva vom ne"a expunerea acelei părţi la
viaţă, deci, îi reprimăm ener"ia şi o oprim să înţelea"ă ceea ce trebuie să ştie 
S$ ne i"a*in$ un co&il ce dorete %$ "ear*$, dar are re/er(ele
7. -u (reau %$ nu ar$t 1ine.
2. -u (reau %$ cad.
:. -u (rea %$ "$ (ad$ cine(a c$ nu reue%c.
<. -u (reau %$ "$ tre/e%c cu &o(oara eecului.
>. -u (reau %$)"i c5eltuie%c toat$ ener*ia.
. -u (reau nici o durere.
. =reau %$ ter"in trea1a a%ta c#t "ai re&ede cu &utin+$.
Pentru un co&il a%t'el de re+ineri %unt a1%urde, dac$ ar 'i (ala1ile, nu ar n($+a %$
"ear*$ nici odat$, %au n($+atul %)ar &etrece n %alturi cuantice. Dar, ca adul+i cu to+ii
recur*e" la a%t'el de re+ineri i a%t'el ne re'u/$" nou$ n%ui "$ie%tria. -u &ute" %c$&a de
deci/iile l$untrice &e care le)" luat.
5ot ce am decis despre noi însuşi se petrece în acest moment
Din 'ericire ace%te 5ot$r#ri &ot 'i re)anali/ate una c#te una i a&oi "odi'icate.. Ceea ce
oa"enii e&eri"entea/$ n (ia+$ ca 'iind o1%tacole, %unt re'leii ale unei deci/ii de a 1loca
n+ele*erea. Dac$ 1loc$" n+ele*erea, de(eni" (icti"$ la c5ere"ul unor 'or+e care ne
n%&$i"#nt$ i care ne co&lee%c. Ace%te 'or+e nu %unt %oarta oar1$ %au norocul, deci, ele %unt
*$uri n contien+a noa%tr$, locuri unde nu a" 'o%t n %tare %$ ne uit$".
3ropunem un exerciţiu de analizarea a deciziilor care ne împiedică în
viaţa noastră%
 -e (o" re'eri la ur"$toarele a%&ecte
+u vreau să arăt bine Acea%t$ deci/ie i"&lic$ i"a*inea de Sine, deci, a arăta
bine n%e"n$ a &$%tra o anu"it$ i"a*ine, dar i"a*inile nu %unt n*5e+ate, ele dau doar cea
"ai %u&er'icial$ i"&re%ie de%&re ine %unte". 9a6oritatea oa"enilor le e *reu %$ treac$ de
i"a*inea de Sine. Cu "ult ti"& n ur"$ oa"enii au deci% %$ 'ac$ orice ca %$ arate 1ine. A/i
deci/iile &ot 'i contracarate, nu"ai dac$ %unte" di%&ui &ute" uita cu" ar$t$". Dac$ %unte"
cu ade($rat concentra+i &e &roce%ul n care %unte" i"&lica+i nu ne "ai intere%ea/$ cu"
ar$t$". 8ă dăm câteva ideii pentru a le parcurge până când vom înţelege cum ni se
aplică şi nouă:
) A c#ti*a nu tre1uie nea&$rat %$ 'ie le*at de a ar$ta 1ine, deci cele dou$ nu au
ni"ic una cu alta.
) A 'i &a%ionat de ce(a arat$ 1ine &e din$untru i acolo e%te locul unde contea/$ cu
ade($rat.
) A ar$ta 1ine &e din$untru nu e%te o i"a*ine, ci un %enti"ent de %ati%'ac+ie.
) -u %unte" %ati%'$cu+i at#ta ti"& c#t ne intere%ea/$ i"a*inea noa%tr$, adic$ acee
care e%te n "intea noa%tr$.
+u vreau să cad Acea%t$ deci/ie %e n(#rte n 6urul eecului, care la r#ndul lui %e
n(#rte n 6urul 6udec$+ii. Dac$ con%ider$" c$ e'orturile anterioare au 'o%t eecuri, atunci ne
 &une" "&otri(a unui &roce% care e%te natural. Tea"a %e ataea/$ de eec, &rin aceea c$
eecul e%te identi'icat cu Sinele, deci, eşecul înseamnă că nu sunt bun de nimic.


Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
9$%ura n care ($ 6udeca+i re&re/int$ "$%ura n care a(e+i ne(oie %$ ne (indec$". 9ul+i
oa"eni %&un c$ ur$%c eecul, dar n %&atele cu(#ntului a urî  , %e &oate a%cunde o ntrea*$
*a"$ de e"o+ii, de la o c$dere de(a%tatoare i &#n$ la o n*ri6orare uoar$ c$ nu &ute" 'ace
tot ce (re" i &ute" 'ace. !n ace%t %en% e(alua+i ur"$toarele &o%i1ilit$+i
) Sunt di%tru% atunci c#nd nu reue%c ce(a i nu &ot %$ %ca& de ace%t %enti"ent /ile n
ir, iar c#nd "$ uit n ur"$ la "arile "ele eecuri le retr$ie%c aceeai inten%itate.
) 9$ %i"t de%tul de &ro%t atunci c#nd nu reue%c ce(a i de o1icei renun+. !"i tre1uie
"ult ti"& ca %$ o reiau, n%$ &#n$ la ur"$ o 'ac, deci, e%te o c5e%tie de "#ndrie i
de re%&ect de Sine.
) -u "$ la% a'ectat de eec, deoarece e "ai i"&ortant %$ reue%c ceea ce (reau %$
'ac, deci, n($+ din eecuri. !n 'iecare nereuit$ e%te ce(a &o/iti( i dac$ &o+i n($+a
din *reeli, atunci nu e%te un eec.
) Eu nu *#nde%c c$ a" &ierdut %au c#ti*at, deci, r$"#n centrat i ur"$re%c cu
ac+ione/ n orice %itua+ie. Fiecare reac+ie "i arat$ un nou a%&ect al "eu i (reau %$
n+ele* totul, iar din acea%t$ &er%&ecti($, orice e&erien+$ e%te ca i cu" ai ntoarce
o nou$ &a*in$ n cartea e(olu+iei.
Du&$ ce a" a'lat unde ne a'l$" (o" ela1ora un &ro*ra" &entru
%c5i"1are care %$ 'ie &otri(it &entru eta&a re%&ecti($, a%t'el
) În primul rând, oa"enii a'la+i la ace%t ni(el %unt etraordinar de %en%i1ili la
nereuite i le iau at#t de &er%onal, nc#t nu 'ac dec#t %$ rede%c5id$ tot ti"&ul nite
r$ni. Dac$ %unte" n acea%t$ %itua+ie, tre1uie %$ re(eni" la lucrurile ele"entare. S$
ne 'ace" ti"& &entru acea acti(itate, iar atunci c#nd ne an*a6$" n ea (o" %i"+i c$
e &o%i1il %$ reui". !ntotdeauna tre1uie %$ re'or"ul$" ce anu"e %i"+i" atunci
c#nd ne %ta1ili" un o1iecti( i)l reali/$". *năuntru nostru este o voce care
ne dirijează, pe care o observăm mult prea repede şi-i dăm prea
multă crezare Cu încetul creaţi o le"ătură cu o voce care vă
încurajează şi care se află în noi, însă a fost înecată de vocea care
critică 5reptat să mărim provocările pe care le putem înfrunta . S$ nu
ne co"&ar$" cu ni"eni, noi %unte" unde %unte" i nici unde altunde(a, %$ ne
con%olid$" reuitele tot ti"&ul. Cel &u+in odat$ &e /i %$ 'ace" un lucru &e care %$)l
 &erce&e" ca o reuit$ i care %$ atra*$ laude din &artea noa%tr$ %au a altcui(a. Aa
(o" n($+a %$ ne 1a/$" &e noi i %$ a(e" ncredere n "artorul t$cut c$ are
dre&tate n tot ceea ce ne &ri(ete.
) În al doilea rând, oa"enii de la ace%t ni(el %e %i"t %u'icient de &ro%t n ca/ de
eec i &ot renun+a la alte &ro(oc$ri, dar nu at#t de r$u ca %$ 'ie di%trui. Dac$
ace%ta e ca/ul no%tru, atunci a(e" ne(oie de "ai "ult$ "oti(a+ie, deoarece %unte"
'oarte a&roa&e de a n(in*e, dar nu ne con(ine %$ ri%c$" un eec., deci, o%cil$". !n
ace%t %co&, %&iritul de ec5i&$ ne (a a6uta %$ trece" &e%te (ocile de%cura6ante din
interiorul no%tru. A&oi %$ ale*e" un ni(el de acti(itate ce nu ne &une &rea "ult la
ncercare ncrederea de Sine, deci, e%te i"&ortant %$ a%i"il$" n noi ele"entele
%ucce%ului, dec#t %$ n(in*e" o &ro(ocare "are. S&ri6inul eterior ne (a a6uta %$
n(in*e" o1%tacolele interioare i (o" n+ele*e c$ &iedicile nu %unt nite "un+i i
c$ &ot %$ 'ie de&$ite.
) În al treilea rând,  oa"eni de la ace%t ni(el %unt "ai de*ra1$ ncura6a+i de
%ucce%, dec#t %$ 'ie de%cura6a+i de eec i au "ult$ "oti(a+ie &o/iti($. Dac$ %unte"
n acea%t$ %itua+ie, %)ar &utea %$ a(e" %ucce% de%tul de "ult ti"&, dar ntr)un %'#rit
(o" %i"+i c$ reco"&en%ele eterioare nu ne %ati%'ac. !n ace%t ca/ &entru a e(olua
tre1uie %$ ne %ta1ili" un o1iecti( interior. Printre cele "ai de &re+ o1iecti(e


Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
l$untrice %unt %$ n($+$" %$ 'i" &ro'un/i, %$ n($+$" %$)i %lu6i" &e al+ii '$r$ a
ate&ta reco"&en%$ +i %$ n($+$" de%&re &ro'un/i"ile %&irituale. Deci, %$ ncerc$"
%$ ne n+ele*e" "ai 1ine &e noi n%ui '$r$ a 'ac ce(a n a'ar$. Acu" di%tinc+ia
dintre %ucce% i eec (a nce&e %$ %e e%to"&e/e. Cele "ai "ari %ati%'ac+ii din (ia+$
a&ar atunci c#nd acea%t$ de%c5idere e%te %in*urul lucru de care a(e" ne(oie.
) În al patrulea rând, oa"eni de la ace%t ni(el au n(in% eecul i ei %e 1ucur$ de
toate ntor%$turile (ie+ii i %unt "ul+u"i+i de e&erien+ele de orice 'el. Dac$ ne
a'l$" n acea%t$ %itua+ie, %$ ne &ro&une %$ a&ro'und$" %tarea de "ae%tru.
O1%tacolele care ne "ai r$"#n %unt %u1tile i %e a'l$ la ni(elul e"o)ului i "ai
crede" c$ ace%tea %unt e&erien+e ti&ice unui Sine i/olat. Deci, o1iecti(ul e%te de a
ne detaa de ele i %$ ne etinde" dincolo de Sinele li"itat.
+u vreau să mă vadă nimeni că nu reuşesc, acea%t$ deci/ie %e n(#rtete n
 6urul ruinii i e%te tea"a interioar$ de &$rerea altora. De/a&ro1area lor de(ine ruinea
noa%tr$, deci, reac+ia la ruine nu e%te %$ de(eni" neruina+i n co"&orta"ent. Dac$ ne ruin$
uor n%e"n$ c$ a" luat o deci/ie interioar$ ce tre1uie %c5i"1at$ i anu"e
) În primul rând, tre1uie %$ n+ele*e" c$ &$rerea celorlal+i de%&re noi de&inde de
c#t de 1une %au rele %unt ac+iunile noa%tre în oc$ii lor   -oi nu &ute" %$ %c$&$"
de 6udecata %ocial$ i %unte" cu to+ii a'ecta+i de ea, n%$ al+ii &ot %$ ncerce %$ ne
'ac$ %$ %i"+i" ruinea &rin cu(inte, &rin tonul (ocii i &rin co"&orta"ent. Deci, %$
'i" aten+i la 'luul con%tant de in%inu$ri i 6udec$+i, "&$c#ndu)ne cu 'a&tul c$ un
a%t'el "od de a)i tata &e al+ii. oi nu suntem aici ca să sc$imbăm lumea,
ci doar să ne dăm seama cum funcţionează
) În al doilea rând, %$ nu "ai 'ace" &e al+i ca %$ %i"t$ c$ au "oti(e de ruine,
deci, ace%t co"&orta"ent e%te "od &rin care "a%c$" inten+iile reale.  %acă
b#rfim pe alţii, în realitate, nu facem altceva dec#t să ne cufundăm
în vibraţia ruşinii Să ne dăm la o parte , deoarece nu ne putem
 permite să avem un astfel de comportament .
) În al treilea rând, %$ *$%i" "odalit$+i n care %$ &ri"i" laude care %$ ne 'ac$
%$ %i"+i" c$ %unte" un o" 1un. Ace%tea %unt di'erite de laudele &e care le 'ace",
deci, &ute" 'ace "ulte lucruri care %$ ne aduc$ laude, dar ne li&%ete lauda care %$
ne (indece de %enti"entul ruinii. Acu" tre1uie %$ %i"+i" c$ldura recunotin+ei
cui(a, care %$ ai1$ ad"ira+ie &entru noi i n ace%t ca/ ar 'i 1ine %$ lucr$" cu
 1$tr#ni, 1olna(ii %au cu %$racii.  %eci, să dedică timp unui pro"ram de
voluntariat în cadrul căreia să-i ajutăm pe cei menţionaţi anterior
 '#nă c#nd nu ne reconectăm la iubire fără nici o urmă de critică
 personală, nu ne putem separa de sentimentul de ruşine
+u vreau să trăiesc cu povoara eşecului, acea%t$ deci/ie %e n(#rte n 6urul
(ino($+iei, care e%te cunoaterea interioar$ a 'a&tului c$ a" '$cut ce(a r$u. Ea i are locul ei,
ca o rea"intire %$n$toa%$ &ri"it$ de la contiin+$, dar, atunci c#nd (ina %e ataea/$ de lucrul
ne&otri(it, ea &oate 'i di%tructi($ i ne%$n$toa%$. Oa"enii (ino(a+i %u'er$ cel "ai "ult din
cau/a inca&acit$+ii lor de a 'ace di'eren+a ntre *#nduri i 'a&te. Sunt "&o($ra+i de lucruri
care %unt &ur "entale i "ai de*ra1$ dec#t ac+iuni n lu"e i uneori, a%ta %e nu"ete a
 păcătui cu inima  Oricu" a" nu"i)o, (ino($+ia ne 'ace %$ ne %i"+i" un ratat din cau/a
trecutului no%tru cu"&lit.  'entru aceştia este raţional, dar în realitatea vinovăţia
nu este deloc raţională. Deci, (ino($+ia %e &oate de%co"&une n co"&onentele ei
ira+ionale, anu"e


Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
7. =ino($+ia nu "$%oar$ cu eactitate 1inele i r$ul, dar ne &oate 'ace %$
%u'eri" &entru lucruri "inore.
2. =ino($+ia e%te o &$tur$ care ncearc$ %$ aco&ere totul i ne 'ace %$ ne %i"+i"
(ino(a+i n le*$tur$ cu oa"enii i lucrurile ce nu au ni"ic de)a 'ace cu
ac+iunile noa%tre (ino(ate, n a'ara 'a&tului c$ ne %i"+i" ea*erat de
re%&on%a1ili.
:. =ino($+ia ne 'ace %$ ne %i"+i" ea*erat de re%&on%a1ili i %$ crede" c$ a"
 &ro(ocat un r$u care, de 'a&t, nu are nici o le*$tur$ cu noi.
<. =ino($+ia are idei &reconce&ute i ne *$%ete (ino(a+i tot ti"&ul, '$r$ a ne
acorda o an%$ de rea1ilitare.
Atunci c#nd n+ele*e" cele anterior enu"erat, &ute" %$ nce&e" %$ le a&lic$ &e noi
n%ui. S$ nu ncerc$" %$ 'or+$" (ino($+ia %$ di%&ar$, %$ l$%$" %$ %e de%'$oare &ro&ria
noa%tr$ reac+ie de n(inuire, %$ o l$%$" %$ 'ie ce e%te ea i a&oi %$ ne ntre1$" Oare c$iar
am făcut ceva rău( Oare aş condamna pe cineva care ar fi făcut acelaşi
lucru( Ace%te ntre1$ri ne a6ut$ %$ c$&$t$" o &er%&ecti($ "ai o1iecti($ a%u&ra 1inelui i
r$ului, &entru ndoieli, %$ cere" &$rerea unei &er%oane care nu ne conda"n$.
 e cine am rănit de fapt 3 S$ 'i" 'oarte eac+i i %$ nu l$%$" (ino($+ia %$ de(in$ o
 &$tur$ care aco&er$ totul i %)ar &utea %$ n+ele*e" c$ nu a" r$nit &e ni"eni niciodat$. Dac$
nu, %$ ncerc$" %$ a6un*e" la &unctul de a cere iertare i c#nd o &ri"i", %$ o acce&t$" ca
'iind ade($rat$. Deci, %$ re+ine", iertarea ca &e o n%e"nare "ental$.
"e lucruri bune am făcut ca să le compenseze pe cele rele3 "ând o să pot
 să spun că am făcut destul ca să mă eliberez3 $unt gata să mă iert pe mine
însumi3
S$ 'ace" tot ce &ute" ca %$ ne r$%cu"&$r$" &entru 'a&ta noa%tr$ rea, iar c#nd a %o%it
/iua eli1er$ri %$ ne n%ui" iertarea i %$ &lec$".  ici o faptă rea nu merită
condamnarea veşnică şi să nu ne lăsăm păcăliţi de prejudecata care ne face
răspunzători c$iar şi de cel mai scuzabile păcate ale noastre an după an
+u vreau să!mi cheltuiesc toată ener-ia, acea%t$ 5ot$r#re %e n(#rte n 6urul
credin+ei c$ ener*ia, ca i 1anii din 1anc$, e%te li"itat$. Deci, oa"enii care nu (reau %$
c5eltuia%c$ &rea "ult$ ener*ie, e(it$ alte &ro(oc$ri de lene, dar, n ce "ai "are &arte, ace%ta
e%te doar o 'or"$ %u1 care %e de*5i/ea/$ alte &ro1le"e "ult "ai &ro'unde.  +ste adevărat
că ener"ia este limitată, iar c#nd ne dedicăm unui lucru cu pasiune, putem
vede c#t de multă ener"ie îi alocăm, deci, pasiunea se auto-alimentează
E%te ciudat 'a&tul c$ ceea ce ne e&ui/ea/$ ener*ia, e%te actul de a ne a1+ine i cu c#t ne
con%er($" "ai "ult$ ener*ie cu at#t "ai %tr#"te de(in canalele &rin care acea%ta &oate %$
cur*$. Senti"entul de %tr#n*ere duce 'rica de e&an%iune, deci, ar&ele i tot "$n#nc$ din
coad$, iar noi cu c#t 'olo%i" "ai &u+in$ ener*ie cu at#t a(e" "ai &u+in de 'olo%it.
Enu"er$" &aii care ne duc la l$r*irea canalelor &rin care cur*e ener*ia
)  Să învăţăm să dăruim, deci, c#nd %i"+i" cel "ai "ult ne(oia %$ acu"ul$"
ce(a, %$ "er*e" la cei ne(oiai i %$ le o'eri" ce(a ce a(e" din a1unden+$, orice
aten+ie %au alinare nu nu"ai 1ani.
)  Să fim "eneroşi , adic$, %$ 'i" *eneroi cu laude i cu a&recieri, c5iar "ai "ult
dec#t cu 1ani. 9a6oritatea oa"enilor %unt 'l$"#n/i de a&reciere i &ri"e%c "ult
"ai &u+in dec#t "erit$ i %$ 'i" &ri"ii care %$ o1%er($" c#nd cine(a a '$cut o
trea1$ 1un$. A&recierile tre1uie '$cute din toat$ ini"a nu doar cu cu(inte
'ru"oa%e, %ta1ilind un contact (i/ual cu &er%oana re%&ecti($ i %$ r$"#ne" aa c#t
ti"& o l$ud$".


Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
)  Să ne urmăm pasiunea , ei%t$ un %e*"ent din (ia+a noa%tr$ n care (re" %$
con%u"$" toat$ ener*ia. 9ul+i oa"eni au o in5i1i+ie ca nu cu"(a %$ "ear*$ &re
de&arte, aa c$ nu %e i"&lic$ cu ade($rat nici n acel %e*"ent, deci, %$ 'i" di%&ui
%$ "er*e" &#n$ la ca&$t i a&oi i "ai de&arte dac$ tre1uie.  7deea este nu să
ne forţăm, ci să ne dovedim nouă însuşi c#t de multă ener"ie avem
 +ner"ia este cea care poartă conştienţa şi-i permite acesteia să iasă
în lume Dedic#nd "ai "ult$ ener*ie oric$rui lucru &e care)l 'ace", reco"&en%a
 &e care o *$%i" (a 'i i "ai "are.
+u vreau nici o durere, acea%t$ 5ot$r#re %e n(#rte n 6urul "ai "ultor &ro1le"e
i toate le*ate de durerea &%i5olo*ic$, "ai de*ra1$ dec#t de cea 'i/ic$.  'rima problemă
este suferinţa din trecut , deci, oa"enii care au %u'erit '$r$ a reui %$ %e (indece, au "are
a(er%iune 'a+$ de orice nou$ &o%i1ilitate de a %i"+i durerea. O altă problemă este
slăbiciune, dac$ cine(a a 'o%t n'r#nt de durere n trecut, &er%&ecti(a durerii tre/ete %&ai"a
de a 'i nc$ i "ai %la1. 9ai a(e" i problema vulnerabilităţii , aici durerea ne 'ace %$ ne
%i"+i" e&ui la noi dureri i "ai &redi%&ui la alt$ durere, dec#t dac$ a" 'i r$"a%
in(ulnera1ili. Toate ace%te &ro1le"e %unt &ro'unde i rareori *$%i" &e cine(a care %$ 'ie i"un
la ele, dar i aici %unt *rade di'erite de %en%i1ilitate.
 +n plan cosmic durerea este neutră, dar, în lumea materială ea ne
motivează în mod negativ, iar plăcerea n motivează în mod pozitiv .
 & învăţa să fim liberi înseamnă că acţiunile noastre nu depind de nici o
 propoziţie anterioară şi nici o altă provocare nu e mai mare, deoarece suntem
cu toţii ataşaţi profund ciclului plăcerii şi durerii .
Vreau să termin cu toate astea cât mai repede cu putinţă,  acea%t$
5ot$r#re are le*$tur$ cu ner$1darea, deci, c#nd "intea ne e%te nelinitit$ i de/or*ani/at$, nu
 &ute+i 'i dec#t ner$1d$tori. Oa"enii care %e a1+in de la a 'ace ce(a, 'iind)c$ nu &ot %$ 'ie
%u'icient de aten+i %unt i ei &ri(a+i de &ro(oc$ri, deci, n+ele*erea lor r$"#ne la un ni(el
%u&er'icial. -u contea/$ c#t ti"& %unte+i aten+i, ci c#t conta+i &e (oi n ace%t lucru. Aici
a"inti" ur"$toarele ideii
)  erăbdare îşi are rădăcinile în frustrare. Deci, re'u/$" %$ d$" aten+ie
 &entru c$ re/ultatele nu (in %u'icient de re&ede %au reco"&en%a nu e%te %u'icient$.
9intea &re'er$ %$ %e nde&$rte/e de acea%t$ %ur%$ &oten+ial$ d di%con'ort.
)  'roiectarea nerăbdări asupra lumii exterioare , e%te o 'or"$ de a&$rare i
un "od de a contracara tea"a de a 'i necore%&un/$tor. Oa"enii ner$1d$tori %unt
 &rea de%cura6a+i ca %$ "ear*$ 'orte "ult n &ro'un/i"e. Acea%t$ 'anto"$ ne %coate
din &ro&ria noa%tr$ contien+$.
)  erăbdare ia sf#rşit   , atunci c#nd &ute" re(eni n$untrul no%tru cu %u'icient$
ncredere nc#t %$ l$%$" contien+a %$ %e de%'$oare. !ncrederea nu tre1uie 'or+at$,
deci, (o" 'i "ul+u"i+i de noi n%ui doar atunci c#nd (o" e&eri"enta ni(eluri din
ce n ce "ai &ro'unde de n+ele*ere.  %acă suntem nerăbdători, ne vom
confrunta cu realitatea că nu suntem buni la toate şi nici nu trebuie
să fim Sin"ura persoană adevărată dinăuntrul nostru suntem noi,
deci, să facem ca săm#nţa să crească $rănind-o, iar în acest caz
$rana vine din atenţie. S$ 'i" di%&ui a ne n'runta &e noi n%ui oricare a"
crede c$ %unt de'ectele, deci, nu"ai o con'runtare direct$ cu noi n%ui ne aduce
5rana aten+iei i cu c#t i o'eri" "ai "ult$ 5ran$, cu at#t (o" crete "ai "ult.

0
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Capitolul 1:% 0otul este esenţă pură


Pe &arcur%ul ace%tor noti+e, a" dat la o &arte 'oile de cea&$ i a" a6un% 'a+a n 'a+$ cu
inde%cri&ti1ilul, cu %ecretul din "ie/ul (ie+ii.
Ce faci atunci c#nd te "ăseşti faţă în faţă cu indescriptibilul(
Pute" ncerca %$)l de%crie" n cu(inte ne&otri(ite, iar "inte nu &oate n+ele*e. Ea e%te
o1inuit$ %$ &un$ totul %u1 'or"a unui *#nd i nu &oate %$ n+elea*$ ceva care %e a'l$ dincolo
de *#nd.
Ce poate fi mai misterios şi-n acelaşi timp mai miraculos(
4n &unct in'init "ai "ic dec#t (#r'ul unui creion tra%ea/$ 'or"a 4ni(er%ului. Punctul
e%te '$cut din e%en+$ %au din cea "ai &ur$ 'or"$ a Fiin+ei. E%en+a e%te "i%terul %u&re" i
 &entru c$ ea reuete %$ 'ac$ trei lucruri dintr)o dat$, anu"e
) Concepe tot ce există
) 5ransformă în realitate
)  'ătrunde în acea realitate şi o ţine în viaţă.
To+i 'ace" ace%te acti(it$+i c5iar acu", dec, nainte ca ce(a %$ %e nt#"&le, ace%t lucru
e conce&ut n i"a*ina+ie, adic$, n %tarea n care %e na%c "l$di+ele i"a*inilor i dorin+elor.
A&oi ace%te i"a*ini %e de%'$oar$ n o1iecte nt#"&l$ri e&ri"ate, etc..
 0odul cel mai simplu în care putem descrie acest act de creaţie în trei părţi,
este să spunem că ne imagină un tablou, apoi îl pictăm şi în cele din urmă vom păşi în
el. 2ot ce trebuie să găsim esenţa vieţii este să păşim afară din tablou şi să ne vedem
 pe noi însuşi. (u vom vedea o persoană, nici un suflet, ci doar o formă de conştienţă,
 punctul care produce tablourile cele mai drăguţe, mai îngrozitoare, mai lumeşti, mai
 sfinte, mai uimitoare, mai obişnuite şi minunate.
Pentru noi cele "ai %i"&le lucruri ade($rate eu exist, sunt conştient şi
creez
&cestea sunt cele trei calităţi ale esenţei şi care umplu tot 8niversul%
 %upă ce ne-am debarasat de toate aspectele ireale ale Sinelui nostru, tot ce
răm#ne este esenţa şi c#nd ne dăm seama că esenţa suntem noi cu adevărat, atunci

7
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
se desc$ide poarta de aur +senţa este pretenţioasă pentru că e făcută din materialul
din care e făcut sufletul %acă am pute păstra această esenţă şi c#nd intrăm în
tabloul pe care-l creăm, atunci am trăi fiecare clipă la nivelul sufletului .
A&are o uria$ di'icultate care +ine nc5i%$ &oarta de aur, deci, nu ei%t$ ni"ic care să
nu fie esenţă, atunci c#nd realitatea unic$ e%te redu%$ la e%en+a ei orice calitate di%&are.
Ti"&ul %cur% ntre e(eni"ente di%&are, iar %&a+iul dintre o1iecte e%te /ero, lu"ina i
ntunericul nu ei%t$, iar &lin$tatea i *oliciunea a1%olut$ %unt acelai lucru.
*eci, chiar în momentul când crezi că deţii secretul tuturor
lucrurilor, te vei uita în 7os şi vei vedea că ai mâinile -oale% &ceasta este un
rezultat deosebit de tulburător pentru cei care mer- pe calea spirituală,
pentru a!/ -ăsi pe *8M+)>)8.
!n India ei%t$ o tradi+ie &uternic$ n care e%en+a e%te &u%$ dea%u&ra unui D49-EBE4
 &er%onal. Cel "ai "are n($+$tor %&iritual "odern -ISAR8ADATTA 9AHARAJ, nu '$cea
nici o conce%ie n acea%t$ &ri(in+$ i %e declara &e %ine i &e to+i ceilal+i oa"eni ca 'iind e%en+a
 &ur$.
)l obişnuia să spună re-ulat că noi nu am ost creaţi pentru *8M+)>)8,
ci *8M+)>)8 a ost creat pentru noi, înţele-ând prin asta esenţa ca iind
invizibilă, a trebuit să creeze o proiecţie atotputernică pe care să o adore% În sine
esenţa nu are nici o calitate, nu există nimic de care poţi să te a-ăţa .
E%en+a 'ace ace%t act de di%&ari+ie &entru c$ nu re&re/int$ ce(a de%&re care &o+i %i"+i
%au *#ndi. Se &une ntre1area Cum îmi poate să fie de folos esenţa( La ni(elul cel
"ai %u&er'icial, e%en+a nu e util$, &entru c$ nc$ "ai d$" aten+ie di'eren+elor dintre 'ericire i
ne'ericire, etc..
E%en+a lucrea/$ doar cu trei ele"ente eu exist, sunt conştient şi creez Deci, ea
ei%t$, creea/$ i e%te contient$.
!n+ele&+ii YO8A, cred c$ cel "ai nde&$rtat &unct n care a a6un% %i%te"ul ner(o%
o"ene%c, e%te n a 'i contient de ei%ten+a n Sine. Tot ei ne arat$ cu" ne %i"+i" i"ediat
nuan+a &unctului %$u de (edere a%u&ra (ie+ii, %unt
)  +n conştienţa infinită %niversurile vin şi se duc ca nişte fire de praf într&o
rază de soare ce străluceşte prin gaura acoperişului.
)  0oartea veg#ează mereu asupra vieţii noastre.
) 2oate obiectele sunt trăite ca experienţă în subiect şi nici unde altundeva.
)  !umii întregi se ridică şi se prăbuşesc ca valurile unui ocean.
Ace%te n($+$turi au re&uta+ia c$ %unt unul dintre cele "ai di'icile i a1%tracte tete din
canoanele %&irituale, ne'iind un tet &entru nce&$tori. Pe "$%ur$ ce citeti? cartea YO8A
=ASHISTHA@, te"ele %unt &re/entate de %ute de ori cu at#ta con(in*ere nc#t ca cititor eti
'a%cinant. Fra/ele %un$ tainic i cu"(a de neconce&ut, dar toc"ai a%ta e%te ideea i aici
(ia+a e%te co"&ri"at$ n idei de den%itatea dia"antului, anu"e
) Orice ar "#ndi minte , acela este sin"urul lucru pe care-l vede
) Ceea ce oamenii numesc soarta sau =O7& %=7G, nu este nimic altceva
dec#t o acţiune din trecut, care acţionează asupra ei înşişi
)  &şa cum mişcarea este inerentă în aer, manifestarea este inertă în
conştienţă
Sco&ul ace%tei c$r+i e%te %$ n($+$" %$ de(eni" reali, a%t'el nc#t %$ di%til$" %'aturile
lui =ASHISTHA de%&re cu" %$ tr$i", dac$ ne intere%ea/$ n "od %erio% %$ ne tre/i" din
irealitate. El ne &re/int$ &atru condi+ii ce tre1uie %$ ei%te, dac$ dori" %$ *$%i" realitatea i
anu"e

2
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
)  )ulţumire
)  7nvesti"are
) Conştienţă de sine
) !orţă
Ace%tea %unt cu(inte o1inuite i ino'en%i(e, dar ce a (rut autorul %$ %&un$ &rin ele,
e%te c$ el cunotea e%en+a &oate "ai 1ine ca oricine altcine(a care a tr$it (reodat$.
Mulţumire, e%te calitatea ti5nei n "inte, deci cine(a care e%te "ul+u"it, ei%t$ '$r$
ndoieli i 'ric$. *ndoiala ne a"intete "ereu c$ nu &oate 'i nici un r$%&un% la "i%terul (ie+ii
%au c$ r$%&un%urile %e (or do(edi nede"ne de ncredere. !rica ne a"intete tot ti"&ul c$
 &ute" 'i r$ni+i. At#ta ti"& c#t n "inte ei%t$ una din ace%te credin+e, e%te i"&o%i1il %$ ne
liniti" n noi n%u+i. Deci, mulţumirea tre1uie c#ti*at$ la ni(elul la care ndoiala i 'rica au
'o%t n'r#nte.
9nvesti-area, ca %$ de(eni" reali, tre1uie %$ &une" %u1 %e"nul ntre1$rii ceea ce
e%te ireal &#n$ c#nd di%&are. Ace%t &roce% e%te ca un 'el de nde&$rtare a %traturilor, deci,
 &ri(i" ce(a ce &are de ncredere i %i*ur, iar dac$ ne nel$ ncrederea %&une  u, nu este
aşa şi-l aruncăm  Tre1uie eli"inat %trat du&$ %trat i %$ in(e%ti*$" &#n$ ce a6un*e" la
ce(a ce e%te total de"n de ncredere, iar acel lucru tre1uie %$ 'ie real.
Conştienţa de sine, ne %&une ncotro %$ ne de%'$ur$" in(e%ti*a+iile, deci, nu n
a'ar$,  lu"ea "aterial$, ci n noi nine. !ntoarcerea c$tre interior nu %e &oate 'ace ntr)un
%in*ur &a%. La 'iecare &ro(ocare ei%t$ ntotdeauna dou$ %olu+ii  cea interioară şi cea
exterioară. -u"ai du&$ ce a" &arcur% toate "oti(ele &entru care &ri(i" a'ar$, (o" &utea
r$"#ne cu "oti(ul %$ ndre&t$" &ri(irile n$untru.
'orţa, dac$ &ri(i" n$untru ni"eni din a'ar$ nu ne &oate a6uta. Acea%ta i"&lic$ un
*en de i/olare i de %olitudine, &e care doar cei &uternici o &ot acce&ta. !orţa nu este ceva
dat, dec, şi cei puternici sunt născuţi ca şi cei slabi !orţa interioară creşte
odată cu experienţa. Pri"ele eta&e n care ne ntoarce" &ri(irea %&re interiorul no%tru nu
ne dau nici un indiciu c$ &ute" de(eni reali i cu acea%t$ '$r#"$ de &utere acu"ulat$,
"er*e" "ai de&arte. A&oi %i*uran+a i 5ot$r#rea cre%c, deci, (o" te%ta ceea ce a'l$" &#n$ ne
%i"+i" n %i*uran+$. Pa% cu &a% de%co&eri" c$ 'or+a crete din e&erien+$ i n%$i c$l$toria ne
'ace &uternici.
=ASHISTHA nu %&une ni"ic de%&re c5e%tiunile /ilnice,deci, ca %$ de(ii real, atunci
tre1uie %$ nce&i %$ tr$ieti ntr)un anu"e 'el %au %$ ncet$" %$ "ai tr$i" ntr)un anu"e 'el. El
ne %&une Căci numai at#ta vreme c#t cineva investeşte orice obiect cu realitate, acea
le"ătură durează şi odată ce noţiunea dispare, le"ătura dispare împreună cu ea  Alt
'el %&u%, irealitatea trebuie să se topească de la sine, deci, până nu se întâmplă acest
lucru noi pute fi: bogaţi sau săraci, fericiţi sau trişti, siguri sau măcinaţi de îndoieli
după cum ne dictează ?arma.
El ne %&une ceea ce nu este real nu are nici o existenţă, iar ceea ce e real nu
va înceta niciodată să existe% El %e %i"te in'init de %enin deoarece conştienţa este
omniprezentă, pură, liniştită şi omnipotentă%
Tot el ne %&une 4niversul este un vis lun" şi simţul e-o-ului, alături de ideea
 fantastică că există şi alţi oameni, sunt la fel de ireale ca şi orice altceva din vis  Deci
ne %&une n continuare un %in*ur o" e n &icioare trea/ i (i*ilent, ate&t#ndu)i &e ceilal+i %$)
i ter"ine %o"nul i toţi ceilalţi dorm încă%  -u &ute" %c$&a de ace%t ade($r &ertinent i
(e*5e %olitar$ nu ne "&ietrete iu1irea &entru ceilal+i oa"eni, deci, %$ nu uit$" c$ esenţa
este iubire (ă nu uităm că iubirea emoţională este trecătoare şi limitată,

:
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
 îndoielnică, plină de rică şi mânată de vise care nu se împlinesc nici odată
 în totalitate%
El tia c$ %ecretul 'ericirii uni(er%ale are trei &$r+i, anu"e libertatea faţă de orice
limite, cunoaşterea completă a Creaţie şi nemurirea  El le)a *$%it &e ace%tea i &#n$
n cli&a n care nu %unt o1+inute ace%te trei lucruri, orice alt$ tre/ire e%te 'al%$ i ntre*ul
4ni(er% e%te ntr)o %tare de (i% n c$utarea unei ilu/ii co%"ice.
Acu" acea%t$ a"$*ire ne)a 'o%t &re/entat$ n ntre*ul ei i con%t$ n  fra"mentare,
separare şi pierderea inte"rităţii Deci, tre1uie %$ %&une" un nu inal, care re'u/$ %$
 &artici&e la ilu/iile &re/ente. Iat$ c#te(a ideii ca oa"enii %$)i &oat$ a"inti ce e%te real
) Orice se află în minte este ca un oraş în nori
)  &pariţia acestei lumi nu este mai mult dec#t nişte "#nduri care se
materializează
)  %in conştienţa infinită ne-am creat uni pe alţii în această ima"ine a
noastră
)  &t#ta vreme c#t există tu şi eu, nu există nici o eliberare
ameni buni, suntem cu toţii conştiinţă cosmică care!şi ia o ormă
individuală%
Cea "ai ealtat$ %tare de contien+$ %e reduce la a ne da %ea"a c#t de %i"&lu e%te %$
tr$ieti o (ia+$ co%"ic$ i noi o 'ace" tot ti"&ul. Tre1uie %$ ne *#ndi" c#t de %i"&lu %e uita
=ASHISTHA n 6ur i cu" (edea in'initatea n 'iecare direc+ie, iar n($+$turile lui tre1uie
+inute la ca&ul &atului, &entru "o"entele c#nd dori" %$ 'ace" altce(a dec#t %$ dor"i",
a"inti" (er%urile %ale
) %nui suferind o noapte i se pare un veac.
)  entru un c#efliu noaptea trece într&o clipă.
)  +ntr&un vis o clipă nu este diferită de un veac.
)  Dar pentru înţelept, a cărui conştiinţă a depăşit toate limitele, nu există
noapte sau zi.
Conclu/ia %u&re"$ c#nd ne nde&$rt$ de no+iunea eu i de lume nu"ai
atunci (o" *$%i eli1erarea.
 'ropunem un exerciţiu care să ne ducă spre unitate
S&iritualitatea &oate %$ aduc$ nc#ntare n 'iecare cli&$ %au cel &u+in n 'iecare /i,
atunci c#nd o c$ut$", a(#nd n "inte cele &atru n($+$turi ale lui =ASHISTHA i aici le
reca&itul$" ar$t#nd cu %e &ot a&lica.
Mulţumire, tre1uie %$ c$ut$" n 'iecare /i un "o"ent de "ul+u"ire. -oi a(e"
dre&tul la el, deoarece n &lan co%"ic %unte" n %i*uran+$ i n*ri6i+i. S$ 'i" "ul+u"i+i nu cu
ce a(e" aici n (ia+$, ci &entru 'a&tul c$ %unte" aici n cur*erea (ie+ii.  )ăreţia creaţiei
este în celulele noastre, fiind făcuţi din acelaşi material ca şi în"erii, ca stelele
şi ca %4)+;+4 însuşi
9nvesti-are, %$ nu l$%$" %$ treac$ nici o /i '$r$ a ne ntre1a cine %unte", deci
n+ele*erea e%te o a&titudine i ca toate a&titudinile ea tre1uie con(in%$ c$ ei%t$. A n+ele*e
cine %unte" n%ea"n$ %$ re(eni" "ereu la ntre1area Cine sunt eu( De 'iecare dat$ c#nd
re(eni" la ea %$ l$%$" %$ intre n contien+$ un ele"ent nou. Fiecare /i e%te &lin$ de
 &oten+ialul de a ne l$r*i contien+a i dei ad$u*$rile &ot &$rea "$runte,iar ceea ce %e (a
acu"ula (a 'i "$re+. S-ar putea să fie nevoie de mii de zile pentru a şti cine suntem şi
nu e nevoie dec#t de o sin"ură zi ca să încetăm să ne întrebăm %eci, nu permiteţi ca
 ziua aceea să fie azi

<
Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA
CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200
Conştienţa de sine, %$ nu uit$" niciodat$ c$ nu %unte" n lu"e ci lu"ea e%te n
noi, iar tot ce tre1uie %$ ti" de%&re ei%ten+$ nu (a a&$rea nic$ieri n a'ara noa%tr$. C#nd ni
se înt#mplă ceva să ducem experienţa în interior şi creaţia este pro"ramată astfel ca să dea
mereu indicii despre rolul nostru de o-creator %eci, să fim conştienţi de ele şi să le
asimilăm. Su'letul no%tru "eta1oli/ea/$ e&erien+a la 'el de %i*ur cu" tru&ul no%tru
"eta1oli/ea/$ ali"entele.
'orţa, ni"eni nu (a &utea %&une (reodat$ c$ a "er*e &e calea %&iritual$ e%te cel "ai
uor lucru &o%i1il din lu"e %au cel "ai *reu.  aşterea noului este le"ată prea
îndeaproape de moartea vec$iului ucuria vine pe urmele supărării, cum şi
trebuie să vină, dacă naşterea şi moartea sunt contopite Să nu ne aşteptăm
nici la una nici la cealaltă azi, deci, să ne folosim forţa ca să înt#mpinăm
absolut orice vine în cale S$ 'i" c#t &ute" de dedica+i i &a%iona+i de %&iritualitate.
!orţa este fundamentul pasiunii, iar noi am fost proiectaţi să supravieţuim şi
să ne dezvoltăm indiferent cum s-ar desfăşura viaţa, deci, să fim puternici azi
că ştim acest lucru

Capitolul 1=% & doua naştere


La un "o"ent dat (ia+a nu "ai are de de/($luit nici un %ecret. S$ tr$i" ca i cu" ar 'i
o %in*ur$ realitate i n %c5i"1 eti r$%&l$tit din 1elu*. Frica n$%cut$ din dualitate a &lecat i
e%te nlocuit$ de o "ul+u"ire de neclintit i contien+a a de(enit &e de&lin contient$ de %ine.
 &tunci c#nd ajun"em la acest nivel viaţa o ia de la capăt, de aceea iluminarea
se numeşte ca a doua naştere.
!n India co%tu"ul tradi+ional al n+ele&+ilor are un nur du1lu ce %e &oart$ &e%te u"$r i
acea%ta n%e"n$ c$ ilu"inarea e%te cu &utin+$ i e%te &ro"i%iunea unei a doua nateri. Dei,
a/i, ilu"inarea nu "ai re&re/int$ %co&ul (ie+ii nici n India.
Deci, tot ce &oate 'ace orice n($+$tor e%te %$ de%c5id$ iar$i &oarta i &oate r$%&unde
la trei ntre1$ri, ntr)un 'el (ec5i de c#nd lu"ea, anu"e
) Cine sunt eu3 Sunt totalitatea 4ni(er%ului care ac+ionea/$ &rintr)un
%i%te" ner(o% o"ene%c.
)  %e unde am venit 3 A" (enit dintr)o %ur%$ care nu %)a n$%cut niciodat$
i nu (a "uri niciodat$.
)  %e ce sunt aici 3 Ca %$ cree/ lu"ea n 'iecare "o"ent.
Do1#ndirea ace%tor cunotin+e e%te ca i cu" a" 'i "&ini iar$i &rin canalul uterin.
Deci, %)ar &utea %$ %coate" un %tri*$t %ur&ri/$, de oc %au de durere, atunci c#nd ne (o"
re*$%i ntr)o lu"e necuno%cut$.
dată acceptată această a doua naştere, vom continua să avem
-ânduri şi sentimente, însă acum, acestea sunt impulsuri blânde, pe un
ondal de conştienţă tăcută, valuri ine care se ridică şi se coboară ără să
tulbure oceanul iinţei noastre%
 & doua naştere apare atunci c#nd privim viaţa aşa cum este ea deja din
 punctul nemişcat dinlăuntrul nostru, atunci c#nd cineva face acest lucru, a
devenit iluminat .

>