I.P.L.

T “ Nicolae Iorga “

Eseu
La Biologie

Tema: Ocrotirea mediului i-mi

ofera o viata sanatoasa

Elaborat: Șevciuc Daniela, cl. IX-a „F”

Coordonat: Rusanovschi Victoria
 2020
Cea care este intotdeauna adevarata, serioasa si care are
mereu dreptate, sanctionand uneori ratacirile omului este
natura.Ea a fost, este si va fi Zeita suprema careia artistii ii
inchina cele mai alese capodopere, de la literatura, pictura,
cinematografie, pana la manifestarile ecologice ale omului, ce
face parte din acest mare intreg.El se simte responsabil de
pastrarea echilibrului naturii, pentru ca este o fiinta cosmica,
este “fiul” ei, este atom, este parte din Univers.Toti suntem
unul-pasari, plante, animale, minerale.Toti suntem diferite
manifestari ale aceleiasi energii esentiale.Cand plantam copaci,
plantam semintele pacii si sperantei.Ecologia este stiinta luptei
pentru existenta.
Natura este o prezenta insufletita.Ea se contopeste cu viata
individului, face parte din fiinta lui, participa la zbuciumul
existentei umane, este leagan de formare si ocrotire, taram de
vis si implinire.Toate populatiile traditionale considera mediul
in care traiesc drept sacru, inteligent, locuit de o putere mistica
si inzestrat cu o vitalitate supranaturala.
Omul a fost mereu dezordonat in folosirea naturii, a “abuzat”-o
deseori, in loc sa se foloseasca intelepteste de bogatiile ei, el a
uitat de nevoile generatiilor viitoare, a distrus stari de echilibru
in natura care nu se mai pot reface.Protectia mediului este o
masura preventiva de a impiedica ceva rau, este sansa omenirii
la supravietuire.O natiune care distruge solurile, se distruge pe
sine.Padurile sunt plamanii Pamantului nostru, purificand aerul
si dand putere proaspata oamenilor sai.
Asculta linistea naturii!Ea, singura este incapabila de a
minti.Turistul vine sa-si bucure ochii, ganditorul gaseste o carte
imensa unde fiecare stanca este o scrisoare, unde fiecare lac
este o fraza, unde fiecare sat are case al caror fum are mii de
ani vechime.Toata arta nu este altceva decat o imitatie a
naturii.Toata intelepciunea umana este parca imprumutata din
cea a Naturii, deoarece, cum spunea Aristotel, “Natura nu face
niciodata nimic fara motiv.”
Omul poate stapani natura , atat timp cat tine cont de legile ei,
adica trebuie sa o respecte, protejand-o, altfel, ea se razbuna
prin cataclisme naturale, care “cer” parca recastigarea
demnitatii ei primordiale.Ca “fii” ai Naturii, noi, oamenii,
trebuie sa o iubim, sa o respectam, neperturband in niciun fel
acest dar divin, pe care zilnic sa-l pretuim si chiar sa-l
infrumusetam.Caracterul omului se oglindeste in aceasta
“relatie” a lui cu Natura si-i confera demnitate .
Actiunile noastre purtatoare de sentimente fata de Natura-
mama sunt diverse si pe diferite niveluri de organizare: de la
sentimentul civic al tuturor oamenilor de toate varstele pana la
organizatiile de profil ecologic.Cateva exemple de ecologism ar
putea fi: pastrarea mediului curat, plantarea copacilor,
mentinerea apelor curate, folosirea diverselor tipuri de energie
rezultata prin mijloace nepoluante, nedefrisarea solului,
ingrijirea padurilor, impreuna cu fauna specifica,
imbunatatirea rezervatiilor naturale si alte activitati moderne.
Iubirea fata de Natura reda demnitatea omului, care are
drepturi, dar si obligatii fata de acest Suveran al nostru pentru
a fi si noi mai sanatosi.