MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.

2012 51

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI

ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare.
Bazele proiectării construcțiilor”, indicativ CR 0—2012*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea
schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății
informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 41/2011 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 4 „Acțiuni asupra
construcțiilor” și Procesul-verbal de avizare nr. 3/2011 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală,
în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Cod de nr. 2.230/2005, publicat în Monitorul Oficial al României,
proiectare. Bazele proiectării construcțiilor”, indicativ CR 0— Partea I, nr. 148 și 148 bis din 16 februarie 2006, cu modificările
2012, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcții ulterioare, se abrogă.
București, prevăzută în anexa care face parte integrantă din 
prezentul ordin. Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin fost
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al adoptată cu respectarea procedurii de notificare
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data nr. RO/247/2012 din 20 iulie 2012, prevăzută de Directiva
publicării. 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie
Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații
reglementarea tehnică „Cod de proiectare. Bazele proiectării în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, publicată în
structurilor în construcții”, indicativ CR 0—2005, aprobată prin Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L nr. 204 din
Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului 21 iulie 1998, cu modificările și completările ulterioare.
p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Marcel Ioan Boloș,
secretar de stat

București, 23 august 2012.

Nr. 1.530.

*) Ordinul nr. 1.530/2012 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 11 septembrie 2012 și este reprodus și în acest număr bis.
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

Anex

COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTRII CONSTRUCIILOR

Indicativ CR 0 - 2012
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 53

Cuprins

1. ELEMENTE GENERALE
0B

1.1 DOMENIU DE APLICARE

1B

1.2 IPOTEZE
12B

1.3 DEFINIII I TERMENI DE SPECIALITATE

13B

1.3.1 Termeni pentru proiectare

41B

1.3.2 Termeni pentru aciuni

42B

1.3.3 Termeni pentru proprietile/rezistenele materialelor

43B

1.3.4 Termeni pentru geometria structurii

4B

1.4 SIMBOLURI
14B

1.5 DOCUMENTE DE REFERIN

14B

2. REGULI/CERINE DE BAZ
1B

2.1 REGULI/CERINE DE BAZ

15B

2.2 MANAGEMENTUL SIGURANEI

16B

2.3 DURATA DE VIA PROIECTAT A STRUCTURII CONSTRUCIEI

17B

2.4 DURABILITATEA STRUCTURII CONSTRUCIEI

18B

2.5 MANAGEMENTUL CALITII

19B

3. PRINCIPIILE PROIECTRII LA STRI LIMIT

2B

3.1 ELEMENTE GENERALE

20B

3.2 SITUAII DE PROIECTARE

21B

3.3 STRI LIMIT ULTIME

2B

3.4 STRI LIMIT DE SERVICIU

23B

3.5 PROIECTAREA LA STRI LIMIT

24B

4. VARIABILE DE BAZ
3B

4.1 ACIUNI
25B

4.1.1 Clasificarea aciunilor

45B

4.1.2 Valori caracteristice ale aciunilor

46B

4.1.3 Alte valori reprezentative ale aciunilor variabile

47B

4.1.4 Reprezentarea aciunilor pentru structurile sensibile la oboseal

48B

4.1.5 Reprezentarea aciunilor dinamice

49B

4.1.6 Aciuni geotehnice

50B

4.1.7 Influena mediului

51B

4.2 PROPRIETILE/REZISTENELE MATERIALELOR

26B

4.3 GEOMETRIA STRUCTURII

27B

5. MODELAREA STRUCTURAL
4B

6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENILOR PARIALI DE SIGURAN

5B

6.1 ELEMENTE GENERALE

28B

6.2 LIMITRI
29B

6.3 VALORI DE PROIECTARE

30B

6.3.1 Valori de proiectare ale aciunilor

52B

6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor aciunilor

53B

6.3.3 Valori de proiectare ale proprietilor/rezistenelor materialelor

54B

6.3.4 Valori de proiectare pentru rezistenele elementelor structurale

5B

6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice

56B

6.4 STRI LIMIT ULTIME

31B

6.4.1 Elemente generale

57B

6.4.2 Verificarea rezistenei structurii i a echilibrului static

58B

6.4.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) aciunilor

6.4.4 Coeficieni pariali de siguran pentru aciuni i combinarea efectelor aciunilor
60B

6.4.5 Coeficieni pariali de siguran pentru materiale

61B
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

6.5 STRI LIMIT DE SERVICIU

32B

6.5.1 Verificri
62B

6.5.2 Criterii de serviciu

63B

6.5.3 Combinarea (efectelor) aciunilor

64B

6.5.4 Coeficieni pariali (de siguran) pentru materiale

65B

7. COMBINAREA EFECTELOR ACIUNILOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE

6B

CONSTRUCII
7.1 COMBINAREA (EFECTELOR) ACIUNILOR
3B

7.1.1 Elemente generale

6B

7.2 STRI LIMIT ULTIME

34B

7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) aciunilor pentru situaiile de proiectare persistent i tranzitorie
67B

7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) aciunilor pentru situaiile de proiectare accidentale i seismice
68B

7.3 STRI LIMIT DE SERVICIU

35B

7.3.1 Coeficieni pariali de siguran pentru aciuni

69B

7.3.2 Criterii de serviciu

70B

ANEXA A1. CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR ÎN CLASE DE IMPORTAN-EXPUNERE

7B

ANEXA A2 (informativ). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURAN I

9B

PROIECTAREA CU COEFICIENI PARIALI DE SIGURAN

A2.1 OBIECT
37B

A2.2 METODE DE EVALUARE A SIGURANEI

38B

A2.3 COEFICIENI PARIALI DE SIGURAN

39B

A2.4 FACTORII DE COMBINARE/GRUPARE A (EFECTELOR) ACIUNILOR 0

40B

ANEXA A3 (informativ). PROIECTARE ASISTAT DE ÎNCERCRI

10B
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 55

1. ELEMENTE GENERALE
0B

1.1 Domeniu de aplicare

1B

Codul cuprinde principii, reguli de aplicare i date de baz armonizate cu standardul SR EN

1990, necesare pentru proiectarea i verificarea structurilor de construcii, elementelor
structurale i ale tuturor elementelor de construcii, instalaii i echipamente pentru care exist
cerine normative de rezisten, stabilitate i durabilitate.

Codul se aplic pentru proiectarea i verificarea cldirilor i construciilor inginereti noi sau a
celor existente, în vederea reabilitrii sau schimbrii funciunii acestora.
Prevederile codului nu se aplic la proiectarea centralelor nuclearo-electrice, barajelor i
podurilor.
Prevederile codului se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor, precum i
organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor, verificarea,
controlul i/sau expertizarea lucrrilor de construcii, dup caz).

1.2 Ipoteze
12B

Ipotezele generale care stau la baza prevederilor codului sunt:

- alegerea sistemului structural i proiectarea structurii de rezisten sunt fcute de
personal calificat i cu experien;
- execuia lucrrilor de construcii este efectuat de personal având experiena i
cunotinele corespunztoare;
- materialele de construcie i produsele utilizate respect specificaiile de material i
produs conform legislaiei în vigoare;
- structura construciei este adecvat întreinut în exploatare;
- structura construciei este utilizat în acord cu ipotezele de proiectare.

1.3 Definiii i termeni de specialitate

13B

1.3.1 Termeni pentru proiectare

41B

- Criterii de proiectare: formulri cantitative care descriu condiiile care trebuie

îndeplinite în diferite stri limit;
- Situaii de proiectare: set de condiii fizice reprezentând situaiile reale care au loc
într-un interval de timp considerat, pentru care proiectarea asigur c strile limit
relevante nu sunt depite;
- Situaie tranzitorie de proiectare: situaie de proiectare care este relevant pe o
durat de timp mai scurt decât durata de via proiectat i care are o probabilitate
mare de a se produce;
- Situaie persistent (permanent) de proiectare: situaie de proiectare care este
relevant pe un interval de timp de acelai ordin cu durata vieii structurii (condiia
normal de proiectare);
- Situaie accidental de proiectare: situaie de proiectare care implic condiii de
expunere excepional a structurii la foc, explozii, impact, cedare local;
- Situaie de proiectare seismic: situaie de proiectare excepional care implic
expunerea structurii la un eveniment seismic;
- Proiectare la incendiu: situaie de proiectare pentru realizarea performanei
necesare în caz de incendiu;
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

- Durata de via proiectat: durat de timp considerat pentru care structura

construciei sau parte a acesteia trebuie utilizat fr reparaii majore în condiii
normale de intreinere/mentenan;
- Hazard: un eveniment neuzual i sever provenind din mediul natural, o rezisten
insuficient sau abateri dimensionale excesive;
- Stare limit: stare dincolo de care structura nu mai îndeplinete criteriile de proiectare;
- Stare limit ultim: stare asociat cu ruperea elementelor structurale i alte forme
de cedare structural, care pot pune în pericol sigurana vieii oamenilor;
- Stare limit de serviciu (de exploatare): stare dincolo de care cerinele de serviciu
specificate pentru structura construciei i elementele sale structurale nu mai sunt
îndeplinite. În cazul în care consecinele aciunilor ce au provocat depirea
cerinelor de serviciu rmân i dup ce aciunile respective au fost îndeprtate, starea
limit de serviciu este denumit ireversibil; în caz contrar este denumit stare limit
de serviciu reversibil;
- Variabil de baz: variabil reprezentând mrimi fizice ce caracterizeaz aciunile,
geometria i proprietile materialelor, inclusiv proprietile terenului;
- Valoare nominal: valoare stabilit pe baze nestatistice;
- Reparaie: refacerea oricrei pri degradate sau avariate a construciei cu scopul
de a obine acelai nivel de rezisten, rigiditate i/sau ductilitate, cu cel anterior
degradrii;
- Consolidare: refacerea oricrei pri a construciei (a unor elemente sau ansamblu de
elemente) în scopul obinerii unei capaciti structurale sporite, de exemplu,
capacitate de rezisten superioar, rigiditate mai mare, ductilitate ridicat.

1.3.2 Termeni pentru aciuni

42B

1.3.2.1 Aciuni (F)

Aciunile asupra construciilor se pot exprima prin:
a) Fore/încrcri aplicate asupra structurii construciei (aciuni directe);
b) Acceleraii provocate de cutremure sau alte surse (aciuni indirecte);
c) Deformaii impuse cauzate de variaii de temperatur, umiditate, tasri difereniate
sau provocate de cutremure (aciuni indirecte).

1.3.2.2 Efect al aciunii (E)

Efectul aciunii/aciunilor pe structur se poate exprima în termeni de efort secional i/sau
efort unitar în elementele structurale, precum i în termeni de deplasare i/sau rotire pentru
elementele structurale i structur în ansamblu.

1.3.2.3 Aciune permanent (G)

Aciune pentru care variaia în timp a parametrilor care caracterizeaz aciunea este nul sau
neglijabil.

1.3.2.4 Aciune variabil (Q)

Aciune pentru care variaia în timp a parametrilor care caracterizeaz aciunea nu este nici
monoton, nici neglijabil.

1.3.2.5 Aciune accidental (A)

Aciune de durat scurt dar de intensitate semnificativ, pentru care exist o probabilitate
redus de a se exercita asupra structurii în timpul duratei sale de via proiectate.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 57

De exemplu, impactul i zpada (doar în cazul aglomerrilor excepionale de zpad pe

acoperi) sunt aciuni accidentale iar vântul este aciune variabil.

1.3.2.6 Aciune seismic (AE)

Aciune asupra structurii datorat micrii terenului provocate de cutremure.

1.3.2.7 Aciune geotehnic

Aciune transmis structurii de ctre teren, umplutura de pmânt i apa subteran.

1.3.2.8 Aciune fix i aciune liber

Aciune care are distribuia i poziia fixe pe structur. Aciunea liber poate avea diverse
distribuii i poziii pe structur.

1.3.2.9 Aciune static

Aciune care nu provoac fore de inerie pe structur i în elementele sale componente.

1.3.2.10 Aciune dinamic

Aciune care provoac fore de inerie semnificative pe structur i în elementele sale componente.

1.3.2.11 Aciunea cvasistatic

Aciune dinamic reprezentat printr-o aciune static echivalent.

1.3.2.12 Valoare caracteristic a unei aciuni (Fk)

Valoarea caracteristic a unei aciuni (Fk) reprezint principala valoare reprezentativ a aciunii.
Valoarea caracteristic a unei aciuni corespunde unei probabiliti mici de depire a aciunii
în sensul defavorabil pentru sigurana structurii în timpul unui interval de timp de referin.
Valoarea caracteristic se determin ca fractil al repartiiei statistice a aciunii.

1.3.2.13 Valoare de proiectare a unei aciuni (Fd)

Valoare obinut prin multiplicarea valorii caracteristice Fk cu un coeficient parial de
siguran, f care ia în consideraie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra
siguranei structurale, care caracterizeaz aciunea.

1.3.2.14 Valoare cvasipermanent a unei aciuni variabile (2Qk)

Valoare determinat, astfel încât durata total în care aceasta este depit reprezint un
procent ridicat din durata de via proiectat a structurii.
Valoare exprimat ca o fraciune din valoarea caracteristic a aciunii utilizând factorul 2 1.

1.3.2.15 Valoarea frecvent a unei aciuni variabile (1Qk)

Valoare determinat în mod ideal pe baze statistice astfel încât pe durata de via a structurii
aceast valoare a aciunii se întâlnete frecvent; se exprim ca o fraciune din valoarea
caracteristic a aciunii utilizând factorul 1 1.

1.3.2.16 Valoarea de combinare/grupare a unei aciuni variabile (0Qk)

Valoare determinat în mod ideal pe baze statistice, astfel încât probabilitatea de depire a
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

efectelor provocate de combinaia (gruparea) de încrcri din care face parte este aproximativ
aceeai cu probabilitatea de depire a valorii sale caracteristice; se exprim ca o fraciune din
valoarea caracteristic a aciunii utilizând factorul 0 1.

1.3.3 Termeni pentru proprietile/rezistenele materialelor

43B

1.3.3.1 Valoare caracteristic a unei proprieti mecanice/rezistene (Xk sau Rk)

Valoarea caracteristic a unei proprieti mecanice/rezistene a materialului structural
corespunde unei probabiliti mici de nedepire a valorii proprietii mecanice/rezistenei.
Valoarea caracteristic se determin ca fractil inferior al repartiiei statistice a proprietii
mecanice/rezistenei materialului.
În lipsa datelor statistice poate fi folosit ca valoare caracteristic o valoare nominal stabilit
determinist sau indicat în documente specifice.

1.3.3.2 Valoare de proiectare a unei proprieti mecanice/rezistene (Xd sau Rd)

Valoarea de proiectare a unei proprieti mecanice/rezistene este obinut prin împrirea
valorii caracteristice Xk sau Rk la un coeficient parial de siguran, m sau M care ia în
considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranei structurale.

1.3.3.3 Valoare nominal (Xnom sau Rnom)

Valoarea nominal este valoarea din documente specifice de material sau de produs utilizat
în lipsa datelor statistice.

1.3.4 Termeni pentru geometria structurii

4B

1.3.4.1 Valoare caracteristic a unei proprietti geometrice (ak)

Valoarea caracteristic a unei proprieti geometrice (ak) corespunde, de obicei, dimensiunilor
specificate în proiect.

1.3.4.2 Valoare de proiectare a unei proprieti geometrice (ad)

Valoarea de proiectare a unei proprieti geometrice este egal, în general, cu valoarea nominal.

1.4 Simboluri
14B

Litere latine majuscule

A Aciune accidental
Ad Valoare de proiectare a aciunii accidentale
AEd Valoare de proiectare a aciunii seismice 
AEk Valoare caracteristic a aciunii seismice
Cd Valoarea limit a unui criteriu de serviciu specificat
E Efect al aciunii
Ed Valoare de proiectare a efectului aciunilor
Ed,dst Valoare de proiectare a efectului aciunilor cu efect defavorabil asupra stabilitii structurale
Ed,stb Valoare de proiectare a efectului aciunilor cu efect favorabil asupra stabilitii structurale
F Aciune
Fd Valoare de proiectare a unei aciuni
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 59

Fk Valoare caracteristic a unei aciuni

Frep Valoare reprezentativa a unei aciuni
G Aciunea permanent
Gd Valoare de proiectare a aciunii permanente
Gd,inf Valoare inferioar de calcul a aciunii permanente
Gd,sup Valoare superioar de calcul a aciunii permanente
Gk Valoare caracteristic a aciunii permanente
Gk,j Valoare caracteristic a aciunii permanente j
Gkj,sup/ Gkj,inf Valoare caracteristic superioar/inferioar a aciunii permanente j
P Valoare reprezentativ a aciunii precomprimrii
Pd Valoare de proiectare a aciunii precomprimrii
Pk Valoare caracteristic a aciunii precomprimrii
Pm Valoare medie a aciunii precomprimrii
Q Aciune variabil
Qd Valoare de proiectare a unei aciuni variabile
Qk Valoare caracteristic a unei aciuni variabile
Qk,l Valoare caracteristic a principalei aciuni variabile, 1
Qk,i Valoare caracteristic a unei aciuni variabile asociate, i
R Rezistena
Rd Valoare de proiectare a unei rezistene
Rk Valoare caracteristic a unei rezistene
X Proprietate a materialului
Xd Valoare de proiectare a unei proprieti a materialului
Xk Valoare caracteristic a unei proprieti a materialului

Litere latine mici

ad Valoare de proiectare a unei proprieti geometrice

ak Valoare caracteristic a unei proprietti geometrice
anom Valoare nominal a unei proprieti geometrice

Litere greceti majuscule

'a Abaterile, erorile nefavorabile fa de valorile nominale i efectul cumulativ al
producerii simultane a mai multor abateri geometrice

Litere greceti mici

J Coeficient parial de siguran
Jf Coeficient parial de siguran pentru aciuni, care ine seama de posibilitatea unor
abateri nefavorabile i nealeatoare ale valorii aciunii de la valoarea sa caracteristic
JF Coeficient parial de siguran pentru aciuni, care ine seama de incertitudinile
modelului i de variaiile dimensionale
Jg Coeficient parial de siguran pentru aciuni permanente, care ine seama de
posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor aciunii de la valorile reprezentative
JG Coeficient parial pentru aciuni permanente, care ine seama de incertitudinile
modelrii aciunii i de variaiile dimensionale
JG,j Coeficient parial pentru aciunea permanent j
JGj,sup/JGj,inf Coeficieni pariali de siguran pentru aciunea permanent j
JI,e Factor de importan i expunere a construciei pentru aciunile din cutremur
JI,w Factor de importan i expunere a construciei pentru aciunile din vânt
JI,s Factor de importan i expunere a construciei pentru aciunile din zpad
60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

Jm Coeficient parial de siguran pentru rezistena materialului care ine seama de

posibilitatea unor abateri nefavorabile i nealeatoare ale rezistenei materialului de la
valoarea sa caracteristic;
JM Coeficient parial de siguran pentru o proprietate de material, care ine seama de
incertitudinile modelului i de variaiile dimensionale
JP Coeficient parial de siguran pentru aciuni de precomprimare
Jq Coeficient parial de siguran pentru aciuni variabile, care ine seama de posibilitatea
unor abateri nefavorabile ale valorilor aciunii de la valorile sale reprezentative
JQ Coeficient parial de siguran pentru aciuni variabile, care ine seama de
incertitudinile modelului i de variaiile dimensionale
JQ,i Coeficient parial de siguran pentru aciunea variabil i (i = 1,2…)
JRd Coeficient parial de siguran care evalueaz incertitudinea modelului de calcul al
rezistenei
JSd Coeficient parial de siguran care evalueaz incertitudinile privind modelul de calcul al
efectului în seciune al aciunii Fd i, în unele cazuri, privind modelarea aciunii
K Valoarea medie a factorului de conversie care ine cont de efectele de volum, scar, de
umiditate, temperatur, timp i de ali parametri asupra rezistenei materialului testat;
\0 Factor pentru valoarea de grupare a unei aciuni variabile
\1 Factor pentru valoarea frecvent a unei aciuni variabile
\2 Factor pentru valoarea cvasipermanent a unei aciuni variabile.

1.5 Documente de referin

14B

(1) Urmtoarele referine conin prevederi care, prin trimiteri fcute în prezentul text,
constituie prevederi ale acestui cod:

Nr. Standarde Denumire

crt.
1. SR EN 1990: 2004 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor.
2. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anex naional.
3. SR EN 1991-1-2:2004 Eurocod 1. Aciuni asupra structurilor. Partea 1-2: Aciuni
generale. Aciuni asupra structurilor expuse la foc.
4. SR EN 1991-1- Eurocod 1. Aciuni asupra structurilor. Partea 1-2: Aciuni
2:2004/NA:2006 generale. Aciuni asupra structurilor expuse la foc. Anex
naional.

(2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele naionale SR EN 1990:2004 i SR EN
1990:2004/NA:2006, identificate printr-o bar lateral.

2. REGULI/CERINE DE BAZ
1B

2.1 Reguli/cerine de baz

15B

2.1.1 Structurile de construcii vor fi proiectate i executate cu un grad de siguran stabilit în

conformitate cu reglementrile tehnice în vigoare, astfel încât în timpul duratei lor de via
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 61

proiectate s preia toate aciunile din timpul execuiei i exploatrii construciei i s rmân
funcionale pentru scopul pentru care au fost proiectate.
2.1.2 Structurile de construcii vor fi proiectate i executate pentru a rezista i la aciuni
produse de incendii, explozii, impact i consecine ale erorilor umane, fr a fi degradate într-
o msur excesiv pe durata exploatrii acestora.

2.1.3 Avarierea i degradarea potenial a unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
- eliminarea sau reducerea efectelor hazardurilor la care poate fi expus;
- alegerea unui tip de structur care este puin vulnerabil la hazardurile considerate;
- evitarea unor sisteme structurale care pot ceda fr avertisment;
- utilizarea unor sisteme structurale la care elementele structurale conlucreaz în
preluarea aciunilor.

2.2 Managementul siguranei

16B

2.2.1 Nivelul de siguran cerut pentru structurile de construcii proiectate cu respectarea

prevederilor prezentului cod se poate realiza prin:
a) proiectarea structurilor conform reglementrilor tehnice în construcii în vigoare,
b) execuia corespunzatoare i luarea de msuri de management al calitii lucrrilor.

2.2.2 În funcie de consecinele anticipate în ceea ce privete comportarea construciilor la

diferite aciuni (pierdere de capacitate de rezisten i/sau funcionalitate, pierdere de ordin
economic/social, impact asupra mediului etc.) pot fi adoptate niveluri diferite de siguran
pentru rezistena structural.

2.2.3 Alegerea nivelurilor de siguran pentru o structur de construcii va lua în considerare

factori relevani precum:
- cauzele posibile i modul de evoluie a structurii spre o stare limit (ultim i/sau
de serviciu);
- consecinele posibile ale cedrii exprimate în termeni de risc de pierdere de viei i
risc de pierderi economice poteniale;
- reacia populaiei fa de cedarea structurii;
- costul reducerii riscului de cedare (a structurii).

2.2.4 Pot fi adoptate niveluri diferite de siguran prin considerarea structurii construciei ca
ansamblu i/sau prin considerarea separat a elementelor sale componente.

2.3 Durata de via proiectat a structurii construciei

17B

Durata de via proiectat a structurii construciei trebuie specificat. Aceasta poate fi

simplificat evaluat ca în Tabelul 2.1.
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

Tabelul 2.1 - Durate de via proiectat pentru structuri de construcii (valori orientative)
71B

Categoria Durata de via Exemple

72B

duratei vieii proiectat a structurii

construciei, în ani
5
100 Structuri pentru cldiri monumentale i construcii
ingineresti importante
4 50 -100 Structuri pentru cldiri i alte construcii curente
3 15 - 30 Structuri pentru construcii agricole sau similare
2 10 - 25 Pri de structur care pot fi înlocuite
1 10 Structuri temporare

Not - Structurile sau pri ale structurilor care pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu vor fi considerate ca
temporare.

2.4 Durabilitatea structurii construciei

18B

2.4.1 În faza de proiectare se vor identifica condiiile de mediu i se vor evalua influenele
acestora asupra durabilitii i proteciei materialelor structurii de construcie.

2.4.2 Gradul de degradare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetrilor experimentale i/sau a
experienei obinute de la construciile similare precedente.

2.5 Managementul calitii

19B

2.5.1 În vederea realizrii unei structuri care corespunde regulilor i ipotezelor considerate la
proiectare trebuie luate msuri de management al calitii lucrrilor privind definirea
cerinelor de siguran, precum i msuri organizatorice i de control în stadiile de proiectare,
execuie i funcionare a cldirii.

3. PRINCIPIILE PROIECTRII LA STRI LIMIT

2B

3.1 Elemente generale

20B

3.1.1 Trebuie facut distincia între strile limit ultime i strile limit de serviciu.

3.1.2 Verificarea uneia dintre cele dou categorii de stri limit poate fi omis dac exist
suficiente informaii care demonstreaz c verificarea una dintre stri este satisfacut de
verificarea celeilalte.

3.1.3 Strile limit sunt corelate cu situaiile de proiectare (pct. 3.2)

3.1.4 Verificarea strilor limit care se refer la efecte dependente de timp trebuie asociat cu
durata de via proiectat a structurii. Se menioneaz c, în general, efectele dependente de
timp sunt cumulative.

3.2 Situaii de proiectare

21B

3.2.1 Situaiile de proiectare vor fi selectate pe baza circumstanelor în care structura este
obligat sa-i îndeplineasc funciunea.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 63

3.2.2 Situaiile de proiectare vor fi clasificate dup cum urmeaz:

- Situaii de proiectare persistente sau normale, care se refer la condiii de
utilizare/funcionare normal;
- Situaii de proiectare tranzitorii, care se refer la condiii temporare aplicabile
structurii, de exemplu în timpul execuiei sau reparaiilor;
- Situaii de proiectare accidentale, care se refer la condiii excepionale la care este
expus structura (de exemplu foc, explozii, impact i consecinele degradrii
locale);
- Situaii de proiectare seismice, aplicabile structurilor expuse aciunii seismice.

3.2.3 Situaiile de proiectare selectate vor fi suficient de severe i variate pentru a cuprinde
toate condiiile care pot fi raional prevzute în timpul execuiei i utilizrii construciei.

3.3 Stri limit ultime

2B

3.3.1 Strile limit care implic protecia vieii oamenilor i a siguranei structurii sunt
clasificate ca stri limit ultime.

3.3.2 Strile limit care implic protecia unor bunuri de patrimoniu sau de mare valoare
trebuie de asemenea clasificate ca stri limit ultime.

3.3.3 Strile limit anterioare cedrii structurale care, pentru simplitate, sunt considerate în
locul prbuirii propriu-zise, pot fi tratate ca stri limit ultime.

3.3.4 Dac sunt relevante pentru sigurana structurii, vor fi verificate i urmtoarele stri
limit ultime:
- pierderea echilibrului structurii sau al unei pri a acesteia, considerate ca un corp rigid;
- cedarea prin deformaii excesive, transformarea structurii sau a oricrei pri a
acesteia într-un mecanism, pierderea stabilitii structurii sau a oricrei pari a
acesteia, incluzând reazemele i fundaiile;
- cedarea cauzat de oboseal i de alte efecte dependente de timp.

3.4 Stri limit de serviciu

23B

3.4.1 Strile limit care iau în considerare (i) funcionarea structurii sau a elementelor
structurale în condiii normale de exploatare, (ii) confortul oamenilor/ocupanilor construciei
respectiv limitarea vibraiilor, deplasrilor i deformaiilor structurii i (iii) estetica construciei
(evitarea deformaiilor mari i a fisurilor extinse) sunt clasificate ca stri limit de serviciu.

3.4.2 Va fi fcut o distincie între stri limit de serviciu reversibile i ireversibile.

3.4.3 Verificarea strilor limit de serviciu se va baza pe criterii privind urmtoarele aspecte:
a) deformaii care afecteaz aspectul structurii, confortul utilizatorilor i funcionarea
construciei sau cauzeaz degradarea finisajelor i elementelor nestructurale;
b) vibraii care provoac disconfortul ocupanilor sau care limiteaz funcionarea
efectiv a structurii i/sau a aparatelor, utilajelor i echipamentelor din
cldire/structur;
c) alte degradri care afecteaza defavorabil aspectul, durabilitatea i funcionalitatea
cldirii/structurii.
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

3.5 Proiectarea la stri limit

24B

3.5.1 Proiectarea la stri limit trebuie s se bazeze pe utilizarea unor modele de evaluare a
aciunilor i de calcul structural corespunztoare strilor limit considerate.

3.5.2 Se va verifica nedepirea strilor limit atunci când sunt utilizate valorile relevante
(pentru proiectare) ale aciunilor, proprietilor materialelor i datelor geometrice.
3.5.3 Verificrile trebuie efectuate pentru toate situaiile de proiectare relevante i critice de
combinare de încrcri/efecte ale încrcrilor.

3.5.4 Cerinele de proiectare în raport cu starea limit pot fi îndeplinite utilizând coeficienii de
siguran pariali specificai în Capitolul 6 i exemplificai în Capitolul 7.

3.5.5 La proiectare trebuie s se in seama i de posibilele abateri de la modul

anticipat/preconizat de aciune al unor încrcri precum i de eventualele imperfeciuni
geometrice ale construciei.

3.5.6 Informativ, poate fi efectuat i o proiectare bazat pe metode probabilistice atunci când
se dispune de datele i modelele probabilistice necesare (vezi Anexa A2).

4. VARIABILE DE BAZ
3B

4.1 Aciuni
25B

4.1.1 Clasificarea aciunilor

45B

4.1.1.1 Aciunile pot fi clasificate dup variaia lor în timp, astfel:

- Aciuni permanente (G), de exemplu aciuni directe precum greutatea proprie a
construciei, a echipamentelor fixate pe construcii i aciuni indirecte, de exemplu
datorate contraciei betonului i tasrilor difereniate;
- Aciuni variabile (Q), de exemplu aciuni pe planeele i acoperiurile cldirilor,
aciunea zpezii, aciunea vântului, împingerea pmântului, a fluidelor i a
materialelor pulverulente;
- Aciuni accidentale (A), de exemplu aciuni din explozii, aciuni din impact, aciunea
zpezii (în cazul aglomerrilor excepionale de zpad pe acoperi);
- Aciunea seismic (AE).

4.1.1.2 Aciunile provocate de presiunea apei pot fi considerate fie permanente fie variabile,
în funcie de variaia intensitii lor în timp.

4.1.1.3 Aciunile pot fi de asemenea clasificate:

- dup origine, ca directe sau indirecte;
- dup variaia spaial, ca fixe sau libere;
- dup natura i/sau dup rspunsul structurii, ca statice sau dinamice.

4.1.2 Valori caracteristice ale aciunilor

46B

4.1.2.1 Valoarea caracteristic Fk a unei aciuni (principala valoare reprezentativ a aciunii)

poate fi determinat:
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 65

- pe baze probabilistice, printr-un fractil, de obicei superior (dar i inferior în unele

cazuri) al repartiiei statistice a aciunii;
- pe baze deterministe, printr-o valoare nominal, utilizat în documentaia proiectului în
lipsa datelor statistice.

4.1.2.2 Valoarea caracteristic a unei aciuni permanente Gk va fi evaluat dup cum urmeaz:
- dac variabilitatea lui G poate fi considerat redus, se va utiliza o singur valoare Gk;
- dac variabilitatea lui G nu poate fi considerat redus, vor fi utilizate dou valori: o
valoare superioar, Gk,sup i o valoare inferioar, Gk,inf.

4.1.2.3 Variabilitatea lui G poate fi neglijat dac G nu variaz semnificativ pe durata de via
proiectat a structurii i coeficientul su de variaie este mic (0,05÷ 0,1). În acest caz Gk va fi
luat egal cu valoarea sa medie.

4.1.2.4 Dac variabilitatea statistic a aciunii G nu poate fi neglijat (coeficientul de variaie

al aciunii este peste 0,10) i/sau pentru structurile a cror siguran este sensibil la variaia
lui G, în proiectare vor fi utilizate acele valori ale lui G care au un efect defavorabil asupra
siguranei. Acele valori pot fi dup caz fie Gk,inf – reprezentat de fractilul de 5% al repartiiei
statistice a aciunii G, fie Gk,sup – reprezentat de fractilul de 95% al repartiiei statistice a
aciunii G. Repartiia statistic a lui G poate fi considerat normal.

4.1.2.5 Determinist, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentat de o singur valoare

caracteristic, valoare calculat pe baza dimensiunilor nominale i a greutii specifice medii.

4.1.2.6 Pretensionarea, P, trebuie clasificat ca o aciune permanent cauzat de fore

controlate i/sau de deformaii controlate impuse pe structur. Tipul de pretensionare trebuie
difereniat în funcie de soluia tehnologic adoptat (de exemplu pretensionare prin toroane,
pretensionare prin deformaii impuse reazemelor).
Valorile caracteristice ale pretensionrii, la un timp t, pot fi o valoare superioar Pk,sup(t) i o
valoare inferioar Pk,inf(t). Pentru strile limit ultime va fi utilizat o valoare medie Pm(t).

4.1.2.7 Pentru aciunile variabile, valoarea caracteristic Qk va corespunde:

- fie unei valori superioare cu o probabilitate specificat de a nu fi depit într-un
interval de timp precizat;
- fie unei valori nominale, în cazurile unde reprezentarea statistic nu este cunoscut.

4.1.2.8 În general, valoarea caracteristic a aciunilor din vânt i din zpad se definete prin
probabilitatea de nedepire de 2% într-un an, ceea ce corespunde unui interval mediu de
recuren de 50 de ani a unei valori mai mari decât valoarea caracteristic, IMR=50 ani. În
anumite cazuri valoarea caracteristic a aciunilor climatice se poate defini i cu alte
probabiliti de nedepire într-un an.

4.1.2.9 Pentru aciuni accidentale, valoarea de proiectare Ad trebuie specificat pentru fiecare
proiect individual în parte.

4.1.2.10 Pentru aciuni seismice valoarea de proiectare AEd va fi determinat din valoarea
caracteristic AEk.
Pentru proiecte individuale AEd poate fi specificat explicit pentru valori superioare celor
indicate în reglementrile tehnice în vigoare privind proiectarea la aciunea seismic a
construciilor noi, care sunt determinate pentru un intervalul mediu de recuren (IMR) de 100
ani, respectiv 39% probabilitate de depire a valorii AEd în 50 ani.
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

AEd va avea valori mai ridicate pentru intervale medii de recuren superioare (de exemplu,
pentru un IMR = 475 ani, probabilitatea de depire a valorii AEd în 50 ani este de 10%).

4.1.3 Alte valori reprezentative ale aciunilor variabile

47B

4.1.3.1 Alte valori reprezentative ale unei aciuni variabile sunt:

a) Valoarea de combinare/grupare a unei aciuni reprezentat de produsul 0Qk, utilizat
pentru verificri la stri limit ultime i stri limit de serviciu ireversibile;
b) Valoarea frecvent, reprezentat de produsul 1Qk, utilizat pentru verificri la stri limit
ultime care implic aciuni variabile i pentru verificri la stri limit de serviciu
reversibile;
c) Valoarea cvasipermanent, reprezentat de produsul 2Qk, utilizat pentru verificarea
la stri limit ultime care implic aciuni accidentale i pentru verificarea la stri limit
de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate i pentru calculul
efectelor de lung durat.

4.1.4 Reprezentarea aciunilor pentru structurile sensibile la oboseal

48B

4.1.4.1 Structurile sensibile la oboseal trebuie asigurate prin considerarea efectelor aplicrii
repetate a aciunilor specifice (ex. vibraii, vânt etc) conform reglementrilor tehnice de
specialitate.

4.1.5 Reprezentarea aciunilor dinamice

49B

4.1.5.1 Modelele pentru aciuni dinamice includ considerarea efectelor acceleraiei structurii
provocate de aciunile dinamice, fie implicit, în aciunea caracteristic, fie explicit, prin
aplicarea unui factor dinamic la aciunea static.

4.1.5.2 Aciunile dinamice sunt exprimate, simplificat, ca aciuni statice echivalente, i se

evalueaz aplicând încrcrii statice coeficieni dinamici de amplificare.

4.1.5.3 Atunci când aciunile dinamice produc un rspuns dinamic semnificativ al structurii,
analiza structurii trebuie s fie o analiz dinamic.

4.1.6 Aciuni geotehnice

50B

4.1.6.1 Aciunile geotehnice se evalueaz conform reglementrile tehnice în vigoare privind

determinarea valorilor caracteristice i de calcul ale parametrilor geotehnici.

4.1.7 Influena mediului

51B

4.1.7.1 În alegerea materialelor, a concepiei structurii i pentru proiectarea de detaliu trebuie

considerat influena factorilor de mediu care pot afecta durabilitatea structurii.
4.1.7.2 Acolo unde este posibil, efectele mediului vor fi evaluate cantitativ.

4.2 Proprietile/rezistenele materialelor

26B

4.2.1 Proprietile/rezistenele materialelor, inclusiv ale terenului de fundare, vor fi

reprezentate de valori caracteristice.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 67

4.2.2 Pentru verificrile la stri limit sensibile la variabilitatea proprietilor/rezistenelor

materialelor vor fi considerate valori caracteristice inferioare i superioare.

4.2.3 Dac valoarea inferioar a proprietilor/rezistenelor unui material este nefavorabil

pentru sigurana structurii, valoarea caracteristic va fi definit ca fiind valoarea fractilului de
5% al repartiiei statistice.
Dac valoarea superioar a proprietilor/rezistenelor unui material este nefavorabil pentru
sigurana structurii, valoarea caracteristic va fi definit ca fiind valoarea fractilului de 95% al
repartiiei statistice.

4.2.4 Valorile proprietilor/rezistenelor materialelor vor fi determinate pe baz de teste

standard efectuate consultând datele informative din Anexa A3 i în conformitate cu
reglementrile tehnice de specialitate.

4.2.5 Dac datele statistice disponibile sunt insuficiente pentru a determina valorile
caracteristice ale proprietilor/rezistenelor materialelor i produselor, valorile nominale vor
fi adoptate ca valori caracteristice.
4.2.6 În cazurile în care este necesar o estimare superioar a rezistenei vor fi folosite
acoperitor valorile medii ale proprietilor/rezistenelor materialelor.

4.2.7 Parametrii care descriu rigiditatea structurii (modulul de elasticitate, coeficienii de

curgere lent) i coeficienii de dilatare termic vor fi reprezentai de valori medii.

4.3 Geometria structurii

27B

4.3.1 Datele geometrice vor fi reprezentate de valorile specificate în proiect.

4.3.2 Dimensiunile specificate în proiect pot fi considerate ca valori caracteristice ale

dimensiunilor.

4.3.3 Dac distribuia statistic a mrimilor geometrice este cunoscut, valorile caracteristice
pot fi reprezentate prin fractili ai distribuiei statistice.

4.3.4 Toleranele pentru elementele care se conecteaz trebuie s fie reciproc compatibile.

5. MODELAREA STRUCTURAL
4B

5.1 Modelele structurale trebuie alese astfel încât s permit evaluarea comportrii structurii
cu un nivel de rigurozitate acceptabil. Modelele structurale trebuie s fie cele corespunztoare
strilor limit considerate.

5.2 Modelul structural care trebuie folosit pentru determinarea efectelor aciunilor dinamice
va fi ales luând în considerare toate elementele structurale importante, masele acestora,
caracteristicile lor de rezisten, rigiditate i amortizare precum i elementele nestructurale
relevante pentru comportarea dinamic a structurii (cu proprietile respective).

5.3 Atunci când aciunile dinamice sunt considerate ca acionând cvasistatic, efectele
dinamice pot fi considerate fie, prin aplicarea, în mod uzual, de coeficieni echivaleni de
amplificare dinamic la valorile aciunii statice, fie prin includerea lor în valorile statice.
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

5.4 Pentru structuri cu geometrie regulat i distribuie regulat a rigiditii i maselor, dac
numai modul fundamental este relevant pentru rspunsul structurii, analiza modal explicit
poate fi înlocuit de o analiz cu aciuni statice echivalente.

5.5 Aciunile dinamice pot fi exprimate nu numai în domeniul timp, ci i în domeniul

frecven, iar rspunsul structurii la aceste aciuni va fi determinat, în consecin, prin
metodele dinamicii stochastice.

5.6 Când aciunile dinamice produc vibraii cu amplitudini i frecvene care pot depi
cerinele de exploatare, se va efectua i verificarea la starea limit de serviciu a construciei.

5.7 Analiza de proiectare structural la incendiu trebuie s se bazeze pe scenarii de incendiu

(vezi SR EN 1991-1-2 i SR EN 1991-1-2/NA, precum i reglementrile tehnice aplicabile, în
vigoare).

5.8 Îndeplinirea cerinelor structurii expuse la foc va fi verificat fie prin analiza global,
analiza subansamblelor sau analiza elementelor, fie prin folosirea rezultatelor încercrilor cu
respectarea prevederilor standardelor de încercri i a reglementrilor tehnice aplicabile, în
vigoare.
5.9 Modelele de comportare fizic a elementelor structurale la temperaturi ridicate trebuie s
fie neliniare.

6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENILOR PARIALI DE

5B

SIGURAN

6.1 Elemente generale

28B

6.1.1 Metoda coeficienilor pariali de siguran const în verificarea tuturor situaiilor de

proiectare, astfel încât nici o stare limit s nu fie depit atunci când în modelele de calcul
sunt utilizate (i) valorile de proiectare pentru aciuni i efectele lor pe structur i (ii) valorile
de proiectare pentru rezistene.

6.1.2 Pentru situaiile de proiectare selectate i strile limit considerate, aciunile individuale
vor fi grupate conform regulilor din acest capitol i din Capitolul 7; evident, aciunile care nu
pot exista fizic simultan nu se iau în considerare împreun în grupri de aciuni/efecte
structurale ale aciunilor.

6.1.3 Valorile de proiectare vor fi obinute din valorile caracteristice sau alte valori
reprezentative utilizându-se coeficienii pariali de siguran sau ali factori de grupare definii
în acest capitol.

6.2 Limitri
29B

6.2.1 Metoda coeficienilor pariali de siguran se refer la verificrile la starea limit ultim
i la starea limit de serviciu a structurilor supuse la încrcri statice, precum i la cazurile în
care efectele dinamice pe structur sunt determinate folosind încrcri statice echivalente (de
exemplu efectele dinamice produse de vânt).
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 69

Pentru calculul structurilor în domeniul neliniar de comportare i pentru calculul structurilor

la oboseal trebuie aplicate reguli specifice din reglementrile tehnice de specialitate.

6.3 Valori de proiectare

30B

6.3.1 Valori de proiectare ale aciunilor

52B

6.3.1.1 Efectele pe structur ale aciunilor pot fi exprimate fie în eforturi secionale, fie în
eforturi unitare.

Valoarea de proiectare Fd a unei aciuni F se exprim, în general, astfel:

Fd = f Frep (6.1.a)
cu
Frep =Fk (6.1.b)
unde:
Fk este valoarea caracteristic a aciunii;
Frep este o valoare reprezentativ a aciunii;
f este coeficientul parial de siguran pentru aciune care ine seama de posibilitatea unor
abateri nefavorabile i nealeatoare ale valorii aciunii de la valoarea sa caracteristic;
 este factorul pentru valoarea de grupare a unei aciuni variabile care poate fi, dup caz,
0 sau 1 sau 2 .

6.3.1.2 Pentru aciunea seismic, valoarea de proiectare AEd va fi determinat conform

reglementrile tehnice privind proiectarea la aciunea seismic. Pentru proiecte individuale
AEd poate fi specificat explicit i cu valori superioare în conformitate cu pct. 4.1.2.10.

6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor aciunilor

53B

6.3.2.1 Valoarea de proiectare a efectului pe structur al unei aciuni Ed se calculeaz ca fiind

efectul pe structur al aciunii E(Fd) înmulit cu coeficientul parial de siguran Sd:
Ed J Sd ˜ E Fd  (6.2)
Coeficientul parial de siguran Sd evalueaz incertitudinile din modelele de calcul ale
aciunii i ale efectului pe structur al aciunii Fd.

6.3.2.2 Alternativ, efectele aciunilor pe structur Ed se pot exprima simplificat i sub forma:

Ed 
E J Sd ˜ J f ˜ Frep  E J F ˜ Frep . (6.2.a)

unde:
J Sd ˜ J f JF (6.2.b)

6.3.2.3 În cazurile în care trebuie facut o distincie între efectele favorabile i nefavorabile
ale aciunii permanente vor fi utilizai doi coeficieni pariali de siguran: J G ,inf ,J G ,sup .
70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

6.3.3 Valori de proiectare ale proprietilor/rezistenelor materialelor

54B

6.3.3.1 Valorile de proiectare ale proprietilor/rezistenelor materialelor, Xd se exprim astfel:

Xk
Xd K˜ (6.3)
Jm
unde:
Xk este valoarea caracteristic a proprietii/rezistenei materialului (vezi pct. 4.2);
m este coeficientul parial de siguran pentru proprietatea/rezistena materialului, care ine
seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile i nealeatoare ale proprietii/rezistenei
materialului de la valoarea sa caracteristic;
 este valoarea medie a factorului de conversie a rezultatelor încercrilor experimentale în
rezultate pentru proiectare, care ine seama de efectele de volum, scar, umiditate,
temperatur, timp i de ali parametri asupra proprietii/rezistenei materialului testat.

6.3.4 Valori de proiectare pentru rezistenele elementelor structurale

5B

6.3.4.1 Valoarea de proiectare a capacitii de rezisten a elementelor structurale Rd poate fi

exprimat fie în termeni de eforturi secionale, fie în termeni de eforturi unitare (sau tensiuni).
Valoarea de proiectare a rezistenei Rd se exprim sub forma:
1
Rd ˜ R X d  (6.4)
J Rd

1
unde coeficientul parial de siguran evalueaz incertitudinile privind modelul de calcul
J Rd
al rezistenei, inclusiv abaterile geometrice dac acestea nu sunt modelate explicit.

6.3.4.2 Alternativ, rezistena Rd se poate exprima i sub forma:

§ 1 1 · § 1 ·
Rd R¨¨K ˜ ˜ ˜ X k ¸¸ R¨¨ ˜ X k ¸¸ (6.5.a)
© J Rd J m ¹ ©J M ¹
1 1 1
unde coeficientul  a fost încorporat în împreun cu i .
JM J Rd Jm

6.3.4.3 Alternativ expresiei (6.5.a) Rd poate fi obinut direct din valoarea sa caracteristic Rk:
Rk
Rd (6.5.b)
JM
unde
Rk R X k  (6.5.c)

6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice

56B

6.3.5.1 Valorile de proiectare pentru datele geometrice, cum sunt dimensiunile elementelor
structurale, pot fi reprezentate de valorile lor nominale.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 71

ad a nom (6.6)
6.3.5.2 În cazurile în care efectele abaterilor în datele geometrice (poziia reazemelor sau
poziiile de aplicare ale aciunilor) sunt semnificative pentru sigurana structurii (de exemplu
provoac momente de ordinul doi) valorile de proiectare ale datelor geometrice vor fi definite
sub forma
ad anom r 'a (6.6)
unde 'a ia în considerare abaterile, erorile nefavorabile fa de valorile nominale i efectul
cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice.

6.4 Stri limit ultime

31B

6.4.1 Elemente generale

57B

6.4.1.1 Verificarea structurilor se face la urmtoarele stri limit ultime:

a) STR: Pierderea capacitii de rezisten a elementelor structurale i a structurii
sau deformarea excesiv a structurii i elementelor sale componente;
b) GEO: Pierderea capacitii de rezisten a terenului sau deformarea excesiv a
acestuia;
c) ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei pri a acesteia,
considerat ca solid rigid;
d) OB: Oboseala structurii i a elementelor structurale. Verificarea structurilor la
starea limit de oboseal se detaliaz în reglementrile tehnice de specialitate.

6.4.1.2 Valorile de proiectare ale aciunilor se determin în conformitate cu prevederile din

Capitolul 7.

6.4.2 Verificarea rezistenei structurii i a echilibrului static

58B

6.4.2.1 Pentru verificarea la o stare limit ultim a elementelor structurii i/sau a terenului de
fundare, sau de deformare excesiv a acestora (STR / GEO) se va folosi relaia:
Ed  Rd (6.7)

unde:
Ed este valoarea de proiectare a efectului aciunilor reprezentat fie prin eforturi secionale fie
prin eforturi unitare (în seciunea care se verific);
Rd este valoarea de proiectare a rezistenei având aceeai natur fizic cu efectul aciunii.

Expresia (6.7) nu se refer la verificrile de flambaj.

6.4.2.2 Pentru verificarea la starea limit de pierdere a echilibrului static (ECH) se va folosi
relaia:
Ed,dst  Ed,stb (6.8)
unde:
Ed,dst este valoarea de proiectare a efectului aciunilor cu efect defavorabil asupra stabilitii;
Ed,stb este valoarea de proiectare a efectului aciunilor cu efect favorabil asupra stabilitii.
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

6.4.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) aciunilor

6.4.3.1 Elemente generale
6.4.3.1.1 Pentru fiecare caz de încrcare, valorile de proiectare ale efectelor aciunilor (Ed) vor fi
determinate combinând valorile provenind din aciuni care sunt considerate c se pot produce
simultan.
6.4.3.1.2 Orice combinare sau grupare de aciuni (efecte ale aciunilor) va include o aciune
variabil predominant sau o aciune accidental.
6.4.3.1.3 În cazurile în care rezultatele verificrii sunt sensibile la variaiile de intensitate ale
aciunii permanente aplicate în diverse poziii pe structur, valorile acestei aciuni vor fi luate
pentru ambele cazuri: favorabil i nefavorabil.
6.4.3.2 Combinarea (efectelor) aciunilor
Combinarea (efectelor) aciunilor pentru proiectarea la stri limit ultime poate fi clasificat
în urmtoarele trei tipuri de grupri:
- Combinarea (efectelor) aciunilor în Gruparea fundamental pentru situaiile
de proiectare persistent sau normal i tranzitorie
Combinarea efectelor aciunilor în Gruparea fundamental se face luând în considerare:
(i) Valoarea de proiectare a aciunii variabile predominante (Sd·Qk,1);
(ii) Valorile de grupare (0,i·Qk,i) ale aciunilor variabile care acioneaz
combinat cu aciunea predominant multiplicate cu coeficienii pariali de
siguran corespunztori, respectiv (Sd· 0,i·Qk,i);
Combinarea (efectelor) aciunilor în Gruparea fundamental poate fi exprimat astfel:
n m
Ed = ¦ J G , j Gk , j  J p P  J Q ,1Qk ,1  ¦ J Q ,i\ 0 ,i Qk ,i (6.9)
j 1 i 2

- Combinarea (efectelor) aciunilor în Gruparea accidental pentru situaia de

proiectarea accidental
Combinarea efectelor aciunilor în Gruparea accidental fie implic explicit o aciune
accidental A (foc, impact, impuls), fie se refer la situaia de dup accident (A=0). Pentru
aciuni asupra structurilor expuse la foc a se vedea capitolele 4.2 i 4.3 din SR EN 1991-1-2 i
SR EN 1991-1-2/NA i prevederile reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.
Combinarea (efectelor) aciunilor în Gruparea accidental poate fi exprimat dup cum
urmeaz:
n m
Ed = ¦ Gk , j  P  Ad  (\ 1,1 sau \ 2 ,1 )Qk ,1  ¦ \ 2 ,i Qk ,i (6.10)
j 1 i 2

- Combinarea (efectelor) aciunilor în Gruparea seismic pentru situaia de

proiectare seismic
n m
Ed = ¦ Gk , j  P  AEd  ¦ \ 2 ,i Qk ,i (6.11)
j 1 i 1

unde semnificaiile simbolurilor utilizate sunt explicitate la 1.3 i în Tabelele 7.1, 7.2, 7.3 i
7.4.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 73

De exemplu:
- În cazul unei structuri supuse predominant efectelor aciunii vântului, relaia de grupare a
(efectelor) aciunilor din greutate proprie Gk, din vânt Vk i din zpad Zk este:
n
1,35 ¦
j 1
Gk,j + 1,5 Vk + (1,5 x 0,7) Zk

i similar, în cazul unei structuri supuse aceleai aciuni, unde îns predomin efectul aciunii
zpezii Zk, relaia de grupare este:
n
1,35 ¦
j 1
Gk,j + 1,5 Zk + (1,5 x 0,7) Vk

unde:
Gk este valoarea efectului aciunilor permanente pe structur, calculat cu valoarea
caracteristic a aciunilor permanente;
Zk este valoarea efectului aciunii din zpad pe structur (pe acoperi), calculat cu valoarea
caracteristic a incrcrii din zpad;
Vk este valoarea efectului aciunii vântului pe structur, calculat cu valoarea caracteristic a
aciunii vântului;

6.4.4 Coeficieni pariali de siguran pentru aciuni i combinarea efectelor aciunilor

60B

Valorile coeficienilor pariali (de siguran) pentru aciuni i combinarea efectelor aciunilor
sunt prezentate în Capitolul 7.

6.4.5 Coeficieni pariali de siguran pentru materiale

61B

Valorile coeficienilor pariali (de siguran) pentru materiale sunt date în reglementrile
tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite,
de zidrie, s.a.) i pentru proiectarea infrastructurii.

6.5 Stri limit de serviciu

32B

6.5.1 Verificri
62B

6.5.1.1 Pentru verificarea la o stare limit de serviciu a structurii i elementelor sale

componente se va folosi relaia:
Ed  Cd (6.12)
unde:
Cd este valoarea limit a unui criteriu de serviciu specificat;
Ed este valoarea de proiectare a efectului combinat al aciunilor, asociat criteriului de serviciu
respectiv, determinat pe baza combinaiei de aciuni specificate în cod.

6.5.2 Criterii de serviciu

63B

Criteriile de serviciu pentru structuri i elementele lor componente sunt indicate în Capitolul
7 pentru cldiri i structuri. Acestea pot fi completate i cu alte criterii conform
reglementrilor tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor i construciilor.
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

6.5.3 Combinarea (efectelor) aciunilor

64B

6.5.3.1 Combinarea (efectelor) aciunilor pentru proiectarea la stri limit de serviciu poate fi
clasificat în urmtoarele trei tipuri de grupri:

- Combinaia (gruparea) caracteristic;

n m
¦ Gk , j  P  Qk ,1  ¦ \ 0 ,i Qk ,i (6.13)
j 1 i 2

- Combinaia (gruparea) frecvent;

n m
¦ Gk , j  P  \ 1,1Qk ,1  ¦ \ 2 ,i Qk ,i (6.14)
j 1 i 2

- Combinaia (gruparea) cvasipermanent;

n m
¦ G k , j  P  ¦ \ 2 ,i Qk ,i (6.15)
j 1 i 1

De exemplu, în cazul unei structuri supuse predominant efectelor aciunii vântului, relaia de
grupare a (efectelor) aciunilor din greutate proprie Gk, din vânt Vk i datorate exploatrii
(birouri sau, respectiv, arii de depozitare) Uk, este:
n
1,0 ¦ Gk,j + 1,0 Vk + (0,7 sau, respectiv,1,0) Uk
j 1

unde:
Gk este valoarea efectului aciunilor permanente pe structur, calculat cu valoarea
caracteristic a aciunilor permanente;
Vk este valoarea efectului aciunii vântului pe structur, calculat cu valoarea caracteristic a
aciunii vântului;
Uk este valoarea efectului datorat exploatrii, calculat cu valoarea caracteristic a incrcrii
din exploatare.
6.5.3.2 Efectele aciunilor datorate deformaiilor impuse se vor considera atunci când acestea
sunt semnificative fa de celelalte efecte ale aciunilor.
6.5.3.3 Pentru situaia de proiectare seismic (gruparea seismic), valoarea de proiectare a
aciunii seismice pentru starea limit de serviciu este indicat în reglementrile tehnice privind
proiectarea la aciunea seismic.

6.5.4 Coeficieni pariali (de siguran) pentru materiale

65B

Coeficienii partiali (de siguran) pentru materiale sunt indicai în reglementrile tehnice de
specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidarie)
i respectiv pentru proiectarea infrastructurii.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 75

7. COMBINAREA EFECTELOR ACIUNILOR PENTRU PROIECTAREA

6B

STRUCTURILOR DE CONSTRUCII

7.1 Combinarea (efectelor) aciunilor

3B

Capitolul 7 cuprinde reguli de combinare a efectelor aciunilor pentru proiectarea structurilor

de construcii.

7.1.1 Elemente generale

6B

7.1.1.1 Efectele aciunilor care nu se produc simultan nu vor fi considerate împreun în proiectare.
7.1.1.2 Valorile factorilor 0, 1 i 2 pentru combinarea/gruparea (efectelor) aciunilor care
se pot produce simultan sunt indicate în Tabelul 7.1:

Tabelul 7.1 Factori de grupare (combinare) a

aciunilor variabile la cldiri i structuri
Factori de grupare
Aciunea
0 1 2
Aciuni din exploatare provenind din
funciunea cldirii
- Rezidenial 0,7 0,5 0,3
- Birouri 0,7 0,5 0,3
- Întrunire/Adunare 0,7 0,7 0,6
- Spaii comerciale 0,7 0,7 0,6
- Spaii de depozitare 1,0 0,9 0,8
- Acoperiuri 0,7 0 0
Aciuni din trafic
- Greutatea vehiculelor <30kN 0,7 0,7 0,6
- Greutatea vehiculelor 30 ÷ 160kN 0,7 0,5 0,3
Aciuni din zpad 0,7 0,5 0,4
Aciuni din vânt 0,7 0,2 0
Aciuni din variaii de temperatur 0,6 0,5 0

unde semnificaiile simbolurilor sunt urmtoarele:

0 – factor pentru valoarea de grupare a aciunii variabile
1 – factor pentru valoarea frecvent a aciunii variabile
2 – factor pentru valoarea cvasipermanent a aciunii variabile.

7.2 Stri limit ultime

34B

7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) aciunilor pentru situaiile de proiectare

67B

persistent i tranzitorie
7.2.1.1 Coeficienii pariali de siguran pentru combinarea (efectelor) aciunilor pentru
proiectarea la stri limit ultime în situaiile de proiectare persistent i tranzitorie sunt
indicai în Tabelele 7.2 i 7.3.
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

7.2.1.2 La aplicarea prevederilor din Tabelele 7.2 i 7.3, pentru cazurile în care starea limit
ultim este sensibil fa de variaiile de intensitate ale aciunilor permanente se recomand
utilizarea în proiectare atât a valorilor caracteristice maxime, cât i a celor minime.

7.2.1.3 Proiectarea elementelor structurale va fi efectuat utilizând combinaiile de aciuni din

6.4.3 i valorile de proiectare ale aciunilor calculate cu coeficienii pariali de siguran din
Tabelul 7.2.
Tabelul 7.2 Stri limit ultime de pierdere a capacitii de rezisten STR/GEO.
Coeficieni pariali de siguran pentru combinarea (efectelor) aciunilor în situaii de
proiectare persistente i tranzitorii (Gruparea fundamental)

Aciuni permanente, Gk,j Alte aciuni variabile, Qk,i

Cu efect Cu efect Aciunea
Aciuni nefavorabil favorabil variabil Cea Altele
caracteristice asupra asupra predominat, principal Qk,i
siguranei siguranei Qk,1 (dac exist) i
2
Gk,sup Gk,inf
Coeficient parial
J G j ,sup J G j ,inf J Q ,1 - J Q ,i ˜ \ 0 ,i *
de siguran
Valori ale
coeficienilor 1,35 1,0 1,5 - 1,5 ˜ \ 0 ,i *
pariali
* Pentru valorile\ 0 ,i vezi Tabelul 7.1

În cazurile în care aciunile variabile (predominant sau alte aciuni) au efect favorabil asupra
siguranei, efectele acestor aciuni se pot neglija în gruparea fundamental de proiectare.
Pentru proiectarea structurilor, elementelor structurale componente i fundaiilor pot fi folosii
i ali coeficieni pariali de siguran decât cei din Tabelul 7.2 (de exemplu pentru deformaii
i deplsri), coeficieni care sunt indicai în reglementrile tehnice de specialitate.

7.2.1.4 Verificarea echilibrului static pentru structuri va fi efectuat utilizând combinaiile de

aciuni din 6.4.3 i valorile de proiectare ale aciunilor calculate cu coeficienii pariali de
siguran din Tabelul 7.3.

Tabelul 7.3 Starea limit ultim de pierdere a echilibrului static ECH.

Coeficieni pariali de siguran pentru combinarea (efectelor) aciunilor în situaii de
proiectare persistente i tranzitorii (Gruparea fundamental)
Aciuni permanente, Gk,j Aciunea Alte aciuni variabile, Qk,i
Aciuni Cu efect Cu efect variabil Cea Altele
caracteristice destabilizator stabilizator predominat, principal Qk,i
Gk,sup Gk,inf Qk,1 (dac exist) i
2
Coeficient partial
J G j ,sup J G j ,inf J Q ,1 - J Q ,i ˜ \ 0 ,i *
de siguran
Valori ale
coeficienilor 1,10 0,90 1,5 - 1,5 ˜\ 0 ,i *
pariali
* Pentru valorile\ 0 ,i vezi Tabelul 7.1
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 77

7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) aciunilor pentru situaiile de proiectare

68B

accidentale i seismice

7.2.2.1 Coeficienii pariali de siguran pentru combinarea (efectelor) aciunilor pentru

proiectarea la stri limit ultime în situaiile de proiectare accidental i seismic sunt indicai
în Tabelul 7.4.

7.2.2.2 În cazul situaiilor de proiectare accidentale, principala aciune variabil poate fi luat
cu valoarea sa frecvent sau ca în Gruparea seismic – cu valoarea sa cvasipermanent.

Tabelul 7.4 Stri limit ultime de pierdere a capacitii de rezisten STR/GEO.

Coeficieni pariali de siguran pentru combinarea (efectelor) aciunilor în situaiile de
proiectare accidental i seismic (Gruparea accidental i Gruparea seismic)
Aciuni permanente Aciunea Alte aciuni variabile
Cu efect Cu efect accidental
Aciuni nefavorabil favorabil predominat Ad Cea principal Altele
caracteristice asupra asupra sau (dac exist) Qk,i
siguranei, siguranei, Aciunea seismic Qk,i
Gk,sup Gk,inf I,e · AE k sau AE d
Coeficienii
aciunilor în \ 2 ,i
1,0 1,0 1,0 \ 1,1
gruparea i
2
accidental
Coeficienii
aciunilor în \ 2 ,i
1,0 1,0 1,0
gruparea i
2
seismic
Not:
Ad - Valoarea de proiectare a aciunii accidentale
AE d - Valoarea de proiectare a aciunii seismice AE d = I,e · AE k
AE k - Valoarea caracteristic a aciunii seismice
I,e - Factor de importan i expunere a construciei la cutremur

7.3 Stri limit de serviciu

35B

7.3.1 Coeficieni pariali de siguran pentru aciuni

69B

7.3.1.1 Coeficienii pariali de siguran pentru strile limit de serviciu vor fi luai egali cu
1,0 cu excepia altor valori indicate în Tabelul 7.5 sau în reglementrile tehnice de
specialitate.
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

Tabelul 7.5 Coeficieni pariali de siguran pentru combinarea (efectelor) aciunilor în

verificrile la stri limit de serviciu
Aciuni permanente Aciuni variabile
Cu efect Cu efect Aciunea
Alte aciuni
Combinaia/gruparea nefavorabil favorabil principal
Qk,i
de aciuni asupra asupra sau
i
2
siguranei, siguranei, predominant
Gk,sup Gk,inf Qk,1
Caracteristic 1,0 \ 0 ,i ·1,0
Frecvent 1,0 1,0 \ 1,1 ·1,0
\ 2 ,i ·1,0
Cvasi-permanent \ 2 ,1 ·1,0

7.3.2 Criterii de serviciu

70B

7.3.2.1 Criteriile de serviciu pentru cldiri se refer la, de exemplu, rigiditatea planeului,
deplasrile relative de nivel, deplasarea lateral a cldirii, rigiditatea acoperiului .a.
Criteriile pot fi exprimate ca limite ale deplasrilor orizontale sau verticale, precum i
ca limite de confort pentru vibraii.

7.3.2.2 Criteriile de serviciu, referitoare la confortul utilizatorilor, pentru care nu exist cerine
normative pot fi specificate pentru fiecare proiect în parte cu acordul clientului.

7.3.2.3 Criteriile de serviciu depind de funciunea cldirii i pot fi independente de materialele

structurale utilizate în structur.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 79

ANEXA A1 7B

CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR ÎN CLASE DE IMPORTAN-

EXPUNERE
Construciile pot fi clasificate în clase de importan-expunere, în funcie de consecinele umane
i consecinele economice care pot fi provocate de un hazard natural sau/i antropic major,
precum i de rolul acestora în activitile de rspuns post-hazard ale societii (vezi Tabel A1.1).

Tabel A1.1 Clase de importan-expunere pentru construcii

Clasa de
importan- Cldiri Construcii inginereti
expunere
Construcii având funciuni eseniale, pentru care pstrarea integritii pe durata
unui eveniment provocat de hazard natural sau/i antropic major este vital
pentru protecia civil, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de (a) Rezervoare de ap, staii de
sntate, care sunt dotate cu servicii tratare, epurare i pompare a apei
de urgen/ambulan i secii de eseniale pentru situaii de urgen
chirurgie (b) Staii de transformare a energiei
(b) Staii de pompieri, sedii ale poliie i (c) Construcii care conin materiale
jandarmeriei, parcaje supraterane radioactive
multietajate i garaje pentru vehicule (d) Construcii cu funciuni eseniale
ale serviciilor de urgen de diferite pentru ordinea public, gestionarea
tipuri situaiilor de urgen, aprarea i
(c) Staii de producere i distribuie a securitatea naional
energiei i/sau care asigur servicii (e) Turnuri de telecomunicaii
eseniale pentru celelalte categorii de (f) Turnuri de control pentru
cldiri menionate aici; activitatea aeroportuar i naval
(d) Cldiri care conin gaze toxice, (g) Stâlpi ai liniilor de distribuie i
explozivi i/sau alte substane transport a energiei electrice
Clasa I
periculoase
(e) Centre de comunicaii i/sau de i alte construcii de aceeai natur
coordonare a situaiilor de urgen
(f) Adposturi pentru situaii de urgen
(g) Cldiri cu funciuni eseniale pentru
administraia public
(h) Cldiri cu funciuni eseniale pentru
ordinea public, gestionarea
situaiilor de urgen, aprarea i
securitatea naional;
(i) Cldiri care adpostesc rezervoare de
ap i/sau staii de pompare eseniale
pentru situaii de urgen
(j) Cldiri având înlimea total
suprateran mai mare de 45m

i alte cldiri de aceeai natur

80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

Construcii care prezint un pericol major pentru sigurana public în cazul

prbuirii sau avarierii grave, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de (a) Construcii în care se depoziteaz
sntate, altele decât cele din clasa I, explozivi, gaze toxice i alte
cu o capacitate de peste 100 persoane substane periculoase
în aria total expus (b) Rezervoare supraterane i
(b) coli, licee, universiti sau alte subterane pentru stocare de
cldiri din sistemul de educaie, cu o materiale inflamabile (gaze,
capacitate de peste 250 persoane în lichide)
aria total expus (c) Castele de ap
(c) Aziluri de btrâni, cree, grdinie (d) Turnuri de rcire pentru centrale
sau alte spaii similare de îngrijire a termoelectrice
persoanelor (e) Parcuri industriale cu construcii
(d) Cldiri multietajate de locuit, de unde au loc procese tehnologice
birouri i/sau cu funciuni comerciale, de producie
cu o capacitate de peste 300 de
persoane în aria total expus i alte construcii de aceeai natur
(e) Sli de conferine, spectacole sau
expoziii, cu o capacitate de peste 200
de persoane în aria total expus,
tribune de stadioane sau sli de sport
(f) Cldiri din patrimoniul cultural
Clasa II
naional, muzee .a.
(g) Cldiri parter, inclusiv de tip mall, cu
mai mult de 1000 de persoane în aria
total expus
(h) Parcaje supraterane multietajate cu o
capacitate mai mare de 500
autovehicule, altele decât cele din
clasa I
(i) Penitenciare
(j) Cldiri a cror întrerupere a
funciunii poate avea un impact major
asupra populaiei, cum sunt: cldiri
care deservesc direct centrale
electrice, staii de tratare, epurare,
pompare a apei, staii de producere i
distribuie a energiei, centre de
telecomunicaii, altele decât cele din
clasa I
(k) Cldiri având înlimea total
suprateran cuprins între 28 i 45m
i alte cldiri de aceeai natur

Clasa III Construcii de tip curent, care nu aparin celorlalte clase

Construcii de mic importan pentru sigurana public, cu grad redus de

Clasa IV ocupare i/sau de mic importan economic, construcii agricole, construcii
temporare etc.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 81

NOTA 1: În cazul cldirilor de locuit i de birouri, gradul de ocupare al ariei totale expuse de refer la un singur
tronson în ansamblurile de cldiri similare

Fiecrei clase de importan-expunere (I-IV) i se asociaz un factor de importan - expunere,

JI care se aplic la valoarea caracteristic a aciunii.

Valorile factorului de importan - expunere, JI pentru aciunile din cutremur (JI,e), vânt (JI,w),
zpad (JI,s) sunt indicate în reglementrile tehnice de specialitate, în vigoare.

Pentru proiectarea la foc a cldirilor, a se vedea încadrarea construciilor în conformitate cu

prevederile reglementrilor tehnice i legislaiei aplicabile, în vigoare.
82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

ANEXA A2 (informativ)
9B

BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURAN I

PROIECTAREA CU COEFICIENI PARIALI DE SIGURAN

A2.1 Obiect
37B

Anexa prezint câteva aspecte referitoare la bazele probabilistice pentru analizele de siguran
i calibrarea unor valori de proiectare i a unor coeficieni pariali de siguran pentru
proiectarea construciilor în formatul standardelor din seria SR EN 1991-1999.

A2.2 Metode de evaluare a siguranei

38B

O prezentare schematic a metodelor de calibrare a siguranei i coeficienilor pariali de

siguran pentru proiectarea la stri limit ultime este prezentat (armonizat cu SR EN 1990)
în Figura A2.1.

Metode deterministe Metode probabilistice

Metode aproximative Metode integral
Metode empirice
(de Nivel II) probabilistice
Metode istorice
(de Nivel III)

Metode
semiprobabilistice
(de Nivel I)

Metoda b

Metoda coeficienilor pariali de

Metoda a siguran Metoda c

Figura A2.1. Metode de analiz a siguranei

A2.3 Coeficieni pariali de siguran

39B

Semnificaiile coeficienilor pariali de siguran din prezentul cod sunt indicate schematic
(armonizat cu SR EN 1990) în Figura A2.2.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 83

Incertitudini privind valorile reprezentative ale

aciunilor f

F
Incertitudini în modelarea aciunilor i
sd
efectelor aciunilor

Incertitudini în modelarea rezistenei Rd

elementelor structurale
M

Incertitudini privind proprietile materialelor m

Figura A2.2 Relaia dintre coeficienii pariali de siguran

A2.4 Factorii de combinare/grupare a (efectelor) aciunilor 0

40B

În funcie de tipul repartiiei statistice a (efectelor) aciunilor, valorile factorilor de combinare

/ grupare 0 pot fi calibrate pe modelele probabilistice de Nivel II. Valorile de combinare /
grupare a (efectelor) aciunilor specificate în cod sunt fundamentate pe astfel de baze
probabilistice.
 84 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/11.IX.2012

ANEXA A3 (informativ)
10B

PROIECTARE ASISTAT DE ÎNCERCRI

Pentru determinarea simplificat, pe baz de teste, a valorilor caracteristice ale rezistenelor

materialelor având 5% probabilitate de apariie a unor valori mai mici decât acestea se
recomand utilizarea relaiei generale:

Xk(n) = K mX [1- kn VX] (A3.1)

unde Vx este coeficientul de variaie al rezistentelor, mx este media rezultatelor iarK este un
factor de conversie a rezultatelor obinute din teste în rezultate pentru materialele din
structur.

Valorile kn pentru repartiia normal a valorilor caracteristice sunt indicate în Tabelul A3.1.

Tabelul A3.1 Valorile kn pentru determinarea valorii caracteristice Xk(n)

n, numr încercri 2 3 4 5 6 8 10 20 30
kn 2,01 1,89 1,83 1,80 1,77 1,74 1,72 1,68 1,67 1,64

Pentru o determinare direct a valorilor de proiectare ale rezistenelor materialelor pentru

verificarea la strile limit ultime se poate utiliza i relaia aproximativ:

Xd = K mX [1- kd,n VX] (A3.2)

unde valorile kd,n sunt indicate în Tabelul A3.2.

Tabelul A3.2. Valorile kd,n pentru determinarea valorilor de proiectare Xd

n, numr încercri 2 3 4 5 6 8 10 20 30
kd,n 3,77 3,56 3,44 3,37 3,33 3,27 3,23 3,16 3,13 3,04

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

&JUYDGY|633667]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 bis/11.IX.2012 conține 84 de pagini. Prețul: 33,60 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.