Sunteți pe pagina 1din 171

DănuŃ Chilarez Dorina LuŃă

Florin Dima Sorin Grigorescu


Mihaela-Cosmina Petre

CONTABILITATE
GENERALĂ
– curs aplicativ –

2014

1
2
CUPRINS

I. INFORMAłII GENERALE
a) Date de identificare a cursului .......................................................... 5
b) CondiŃionări şi cunoştinŃe anterioare ................................................ 5
c) Descrierea cursului .......................................................................... 5
d) CompetenŃe ..................................................................................... 5
e) Organizarea temelor în cadrul cursului ............................................. 6
f) Formatul şi tipul activităŃilor implicate de curs ................................. 6
g) Materiale bibliografice .................................................................... 6
h) Materiale şi instrumente necesare pentru curs .................................. 7
i) Calendarul cursului .......................................................................... 7
j) Politica de evaluare şi notare ............................................................ 7
k) Elemente de deontologie academică ................................................ 7
l) Strategii de studiu recomandate ........................................................ 8

II. SUPORTUL DE CURS APLICATIV PROPRIU-ZIS

Tema I. OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂłII.........................9


LecŃia nr. 1. Contabilitatea, ca sistem de informare şi de asistare
a deciziei ...........................................................................9
TEMA II. MODELE CONTABILE PRIVIND POZIłIA
FINANCIARĂ ŞI REZULTATUL .....................................17
LecŃia nr. 2. BilanŃul contabil – model privind poziŃia financiară ..........18
LecŃia nr. 3. Efectul tranzacŃiilor asupra bilanŃului – Modificările
bilanŃiere..........................................................................36
LecŃia nr. 4. Contul de rezultate.............................................................47
TEMA III. INFORMAłIA ECONOMICĂ
ŞI ROLUL EI ÎN CONTABILITATE ................................58
LecŃia nr. 5. Documentele contabile – rol, structură şi utilizare .............58
TEMA IV. MĂSURARE ŞI EVALUARE ÎN CONTABILITATE.......70
LecŃia nr. 6. Criterii, baze şi forme ale evaluării în contabilitate.............70

3
TEMA V. CONTUL – SURSĂ DE INFORMAłII CONTABILE,
ECONOMICO-FINANCIARE ŞI JURIDICE ................... 86
LecŃia nr. 7. Contul – necesitate, elemente structurale, reguli
de funcŃionare.................................................................. 86
LecŃia nr. 8. Analiza contabilă – mecanism de înŃelegere a operaŃiunilor
economico-financiare. Formula şi articolul contabil........ 94
TEMA VI. ANALIZA CONTABILĂ A PRINCIPALELOR
OPERAłIUNI ECONOMICO-FINANCIARE GRUPATE
PE CLASE DE CONTURI SI PE PRINCIPALELE
FLUXURI DE INVESTIłII ŞI DE EXPLOATARE ....... 109
LecŃia nr. 9. Analiza contabilă a operaŃiunilor privind capitalurile
proprii, datoriile, activele imobilizate şi stocurile........... 109
LecŃia nr. 10. Analiza contabilă a operaŃiunilor referitoare la terŃi,
trezorerie, venituri şi cheltuieli....................................... 125
TEMA VII. BALANłA DE VERIFICARE......................................... 135
LecŃia nr. 11. Utilitatea şi modalitatea de întocmire
a balanŃei de verificare................................................... 135
TEMA VIII. LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE
A EXERCIłIULUI FINANCIAR..................................... 150
LecŃia nr. 12. Structura, conŃinutul şi întocmirea situaŃiilor financiare
anuale............................................................................ 150

Studiu de caz – ciclul contabil ............................................................ 157

Răspunsuri la testele-grilă.................................................................. 164

Bibliografie ...................................................................................... 165

Anexă : Planul de conturi general care se aplică


de la 1 ianuarie 2010 ..................................................... 167

4
I. INFORMAŢII GENERALE
a) Date de identificare a cursului:

semestrul II nr. credite 6


a. formativă
Categoria DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE- DS
disciplinei economică/managerială, DU-umanistă
b. opŃionalitate
DI
DI-impusă, DO-opŃională, DL-liber aleasă (facultativă)
Numărul orelor de ŞI S
activităŃi didactice 28 28

b) CondiŃionări şi cunostinŃe anterioare


Cursul de Contabilitate generală, nu este condiŃionat de promovarea niciunui
examen din anii anteriori, însă cunoştinŃele dobândite prin aprofundarea
disciplinelor de Teorie economică, FinanŃe, Drept, Statistică, Management etc.
sporesc accesibilitatea temelor pe care le propunem.

c) Descrierea cursului
Cursul de „Contabilitate generală” îşi propune să formeze studenŃilor – viitori
economişti – o gândire economică orientată către cunoaşterea şi gospodărirea cu
rigurozitate şi eficienŃă a resurselor economice ale întreprinderii, a deprinderilor
necesare interpretării corecte a proceselor microeconomice, căile de analiză,
cuantificare şi interpretare corectă din punct de vedere contabil, a fenomenelor şi
realităŃilor tot mai complexe ale economiei de piaŃă contemporane.
Disciplina prezintă studenŃilor noŃiunile generale necesare stabilirii
legăturilor dintre operaŃiunile şi tranzacŃiile economice ce au loc la nivel de
întreprindere şi tehnica de înregistrare a lor pe suport informaŃional cu regăsire în
situaŃiile financiare periodice şi pune la dispoziŃia lor metodologia de prelucrare a
informaŃiilor, utilizând procedeele specifice contabilităŃii.

d) CompetenŃe
După studierea disciplinei, studenŃii vor avea cunoştinŃe despre locul şi rolul
contabilităŃii în cadrul sistemul informaŃional economic, evaluarea utilizata în
contabilitate, bilanŃul contabil, contul de profit şi pierdere, utilizarea contului,
semnificaŃia dublei înregistrări în contabilitate, capacitatea de a lucra cu planul de
conturi, întocmirea balanŃei de verificare şi a situaŃiilor financiare periodice. Prin,
aplicaŃiile practice efectuate în cadrul seminariilor se urmăreşte însuşirea
deprinderilor tehnicilor de înregistrare necesare parcurgerii ciclului contabil de
prelucrare a informaŃiilor şi tranzacŃiilor economico- financiare.

5
e) Organizarea temelor în cadrul cursului
Cursul este structurat pe opt teme, fiecare dezvoltata pe lecŃii
Tema I. Obiectul şi metoda contabilităŃii
Tema II. Modele contabile privind poiziŃia financiară şi rezultatul
Tema III. InformaŃia economică şi rolul ei în contabilitate
Tema IV. Măsurare şi evaluare în contabilitate
Tema V. Contul – sursă de informaŃii contabile, economico-financiare şi
juridice
Tema VI. Analiza contabila a principalelor operatiuni economico -financiare
grupate pe clase de conturi şi pe principalele fluxuri de investiŃii şi de exploatare
Tema VII. BalanŃa de verificare
Tema VIII. Lucrări contabile de închidere a exerciŃiului financiar.

f) Formatul şi tipul activităŃilor implicate de curs


Acest suport de curs aplicativ, a fost elaborat pentru a uşura parcurgerea
cursului de “Contabilitate generală”, care presupune atât activităŃi obligatorii cât şi
facultative din partea studentului, în funcŃie de cuprinsul fiecărei teme. ActivităŃile
facultative constau în activităŃi tutoriale, consultaŃii on-line şi faŃă în faŃă;
activităŃile obligatorii presupun prezenŃa studentului la sediul UniversităŃii
„Constantin Brâncoveanu”.

g) Materiale bibliografice
▪ de bază:
1. C. Burtescu, D. LuŃă, S. Grigorescu, C. Bontaş, F. Dima, D. Chilarez -
Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti, 2008
2. *** O.M.F.P. nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009.
▪ facultativă:
1. C. Caraiani, M. Dumitru - Bazele contabilitatii, Ed. Universitara, Bucuresti
2008
2. M. Ristea, C. Graziela Dumitru, Bazele contabilitatii, Ed. Universitară,
Bucureşti 2006.
3. O. Călin şi M. Ristea - Bazele contabilitatii, Ed.Didactica şi Pedagogica,
Bucuresti, 2004;
4. C. Burtescu şi colectiv - Contabilitate, noŃiuni de bază, aplicaŃii şi teste
grilă, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti, 2002;
5. IASB, Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară- traducere, Ed,
CECCAR, Bucureşti 2009.
6. *** - Legea contabilitatii nr 82/91 republicata în M.Of.nr.629/26.08.2002
partea I, actualizata şi completata,.
7. *** Legea 31 /1990 republicata în MOF 1066/ 17.11.2004 completata şi
modificată

6
h) Materiale şi instrumente necesare pentru curs
Se recomandă utilizarea următoarelor materiale, instrumente şi echipamente:
- în cazul studiului individual studentului îi este necesar suportul de curs,
manualul şi un calculator de birou.
- pentru desfăşurarea în condiŃii optime a activităŃilor de seminar sunt
necesare: tablă, video proiector şi laptop; computere (laptop) pentru activitatea de
laborator dotate cu softuri de contabilitate, videoproiector (asigurate de facultate).

i) Calendarul cursului
Studentul de la frecvenŃă redusă va studia individual, manualul şi suportul de
curs aplicativ la disciplina „Contabilitate generală”, urmând ca activităŃile
aplicative, cum este seminarul să se desfăşoare la sediul UniversităŃii „Constantin
Brâncoveanu” unde vor fi seminarizate temele cursului, repartizate pe lecŃii.

j) Politica de evaluare şi notare


Evaluarea studenŃilor se va realiza printr-un examen scris în sesiunea de
examene din modulele cursului, notă care va avea o pondere de 70% din nota
finală, precum şi din nota primită pentru activităŃile realizate în timpul semestrului
cu pondere de 30%.

Forma de evaluare: Examen scris şi oral %


Stabilirea notei - punctajul de la examen 70
finale - punctajul din timpul semestrului 30
Evaluarea - activităŃi aplicative atestate / laborator / lucrări
10
activităŃii din practice/proiect etc
timpul - răspunsuri în cadrul seminarului 10
semestrului - un test pe parcursul semestrului – la seminar 10

k) Elemente de deontologie academică


Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
• orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancŃionată conform
reglementărilor în vigoare;
• rezultatele finale vor fi puse la dispoziŃia studenŃilor prin comunicare directă
după corectarea lucrărilor, la sediul UniversităŃii “Constantin Brâncoveanu” în
maxim 48 ore de la examen;
• contestaŃiile pot fi adresate în maxim 24 de ore de la comunicarea
rezultatelor iar soluŃionarea lor nu va depăşi 48 de ore de la momentul
depunerii.

7
l) Strategii de studiu recomandate
Schema modului de lucru recomandat de cadrele didactice pentru
parcurgerea cursului este următoarea:

1. ParcurgeŃi cu atenŃie modulele cursului, bibliografia obligatorie şi informaŃiile


suplimentare primite cu ocazia activităŃilor de seminar

3. RăspundeŃi la întrebările de autoevaluare sub forma unor expuneri verbale sau
în scris. EvaluaŃi răspunsurile şi reluaŃi documentarea pe baza suportului de curs
şi al bibliografiei indicate.

4. Vă însuşiŃi aplicaŃiile rezolvate şi reluaŃi documentarea pentru a vă lămuri
aspecte neclare şi care necesită o mai bună înŃelegere.

5. RezolvaŃi aplicaŃiile, de rezolvat, testele grilă, studiile de caz consemnate cu
ocazia activităŃilor aplicative.

6. Vă documentaŃi pentru examen.

8
II. SUPORTUL DE CURS PROPRIU-ZIS

TEMA I
OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂłII

Obiective:
 Cunoaşterea noŃiunilor generale privind rolul şi importanŃa informaŃiei contabile în sistemul
informaŃional economic;
 Cunoaşterea conŃinutului teoretic şi organizatoric al contabilităŃii;
 Cunoaşterea rolului informaŃiei contabile în procesul decizional al utilizatorilor de informaŃii
financiar contabile;
 Cunoaşterea necesităŃii, evoluŃiei şi rolului contabilităŃii ca formă a evidenŃei economice
 Cunoaşterea noŃiunilor de baza privind opŃiunile de organizare ale contabilităŃii şi sfera de
aplicare
 Însuşirea elementelor semnificative în definirea obiectului de studiu al contabilităŃii
 Însuşirea cunoştinŃelor privind metoda, principiile şi procedeele specifice utilizate de
contabilitate.

Modalitatea de desfăşurare: prezentare şi dezbatere, exemple şi studii de caz


Fond de timp: 2 ore
Cuvinte cheie: informaŃia contabila, monism contabil, contabilitate financiara, contabilitate de
gestiune, obiectul contabilităŃii, metoda contabilităŃii, concepŃia juridica, concepŃia
economica, active, datorii, capital propriu, principii specifice.
Referate:
• InformaŃia, contabilă, rolul şi locul său în decizia managerială;
• Utilizatorii, între nevoia şi oferta de informaŃii financiar contabile;
• TransparenŃa şi calitatea informaŃiei oferite de contabilitate.

LecŃia nr. 1

CONTABILITATEA, CA SISTEM DE INFORMARE ŞI DE


ASISTARE A DECIZIEI

Elemente teoretice

1.1 Abordări conceptuale şi organizarea contabilităŃii


Pentru lumea de azi, sistemul informaŃional contabil, reprezintă o
componentă fundamentală a sistemului informaŃional economic care se
bazează pe reguli care asigură obŃinerea unei informaŃii contabile de calitate

9
şi are ca obiectiv să satisfacă nevoia informaŃională a unei largi categorii de
utilizatori interni şi externi, interesaŃi de starea financiară a unei afaceri.
ActivităŃile informaŃionale specifice domeniului contabil sunt cele care
privesc producerea şi utilizarea informaŃiei contabile. Acestea constau în acŃiuni
care vizează crearea, colectarea, stocarea, prelucrarea datelor şi transmiterea
informaŃiilor.
Contabilitatea răspunde astfel, nevoii de asigurare cu informaŃii pentru
toŃi utilizatorii: investitori, manageri, clienŃi, furnizori, bancheri, diverşi
creditori, organisme de sinteză, statul, angajaŃii întreprinderii, publicul în
general etc.
Organizarea şi funcŃionarea contabilităŃii unei întreprinderi se
diferenŃiază în funcŃie de sistemul de contabilitate ales, corespunzător
influenŃei celor două culturi contabile marcante care s-au manifestat în timp:
europeană şi anglo-saxonă, în funcŃie de care, pot fi utilizate două sisteme:
• Sistemul de contabilitate monist, cu un singur circuit de influenŃe
contabile,, care presupune că la nivelul întreprinderii se organizează o
singură contabilitate, atât pentru funcŃia de informaŃională internă, cât şi cea
externă;
• Sistemul de contabilitate dualist cu dublu circuit, care presupune
separarea în două laturi informaŃionale, formându-se astfel: circuitul
contabilităŃii financiare sau generale şi circuitul contabilităŃii interne de
gestiune sau analitice.
Contabilitatea financiară (generală) – este reglementată prin norme
unitare şi are drept scop principal înregistrarea tuturor tranzacŃiilor şi
determinarea periodică, de regulă la închiderea exerciŃiului financiar a
poziŃiei financiare şi performanŃei financiare, astfel încât să reflecte cât mai
bine realitatea prin situaŃiile financiare, oferind informaŃii utilizatorilor
diverşi în scopul fundamentării deciziilor lor.
• Contabilitatea de gestiune (internă sau managerială) este
organizată în raport cu obiectul de activitate şi particularităŃile procesului
tehnologic şi are drept scop reflectarea circuitului intern al întreprinderii, a
modului de alocare a resurselor pe locuri de activitate, urmărirea realizării
programelor de producŃie şi elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli,
calculul rentabilităŃii pe produs şi analiza activităŃii prin intermediul
costurilor. InformaŃiile sale servesc conducerii întreprinderii (utilizatorilor
interni-managementului)
Pentru întreprinderile din România, deşi se organizează independent,
ambele tipuri de contabilitate (financiara şi de gestiune) sunt obligatorii, de
aceea putem aprecia că organizarea contabilităŃii în România se bazează
pe concepŃia dualistă (în dublu circuit).

10
1.2. Sfera de acŃiune a contabilităŃii
În România, sfera de acŃiune a contabilităŃii este definită de Legea
contabilităŃii 82/1991, care prevede obligaŃia organizării şi conducerii
contabilităŃii de către toate entităŃile care administrează un patrimoniu, pe
care din punct de vedere al conŃinutului activităŃii lor, într-un sens larg, le-
am putea împărŃii în două mari categorii: entităŃi economice şi entităŃi
publice.
SpaŃiul de aplicare a contabilităŃii financiare îl reprezintă entităŃile
economice (întreprinderile) având ca scop realizarea de profit, fiind
organizate ca persoane juridice şi fizice, în societăŃi comerciale, companii şi
regii autonome, societăŃi cooperatiste, societăŃi agricole, persoane fizice
autorizate să desfăşoare activităŃi comerciale, care în funcŃie de specificul şi
cerinŃele activităŃii, organizează şi contabilitatea de gestiune.
Pentru aplicarea Legii contabilităŃii, Ministerul FinanŃelor ca
normalizator al contabilităŃii, emite ordine, regulamente şi norme. În
prezent, în România se aplică O.M.F.P. 3055 /2009 pentru aprobarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele europene1.

1.3. Obiectul contabilităŃii


Abordarea obiectului contabilităŃii în practica şi teoria contabilă are în
vedere doua concepŃii:
- concepŃia juridică;
- concepŃia economică.
A. Conform concepŃiei juridice, obiectul de studiu al contabilităŃii
vizează patrimoniul întreprinderii care sintetizează doua elemente
principale:
- mijloacele materiale şi băneşti (BO),exprimate valoric şi uneori
cantitativ, şi
- drepturile şi obligaŃiile (D+O) concretizate în relaŃiile juridice ca
raporturi de proprietate pe care întreprinderile şi le creează în procesul
desfăşurării activităŃii lor, de unde rezulta prima ecuaŃie a echilibrului
patrimoniului în sens juridic:
BE = D+O

1
Pe lângă entitaŃile care aplica OMFP 3055/2009, există şi altele denumite prin lege,, entităŃi de
interes public’’ (societatile listate la bursă, societatile de asigurări, societăŃile bancare, etc) care aplică
reglementările contabile internaŃionale IFRS elaborate de IASB (International Accounting Standard
Board), organizaŃie internationala, care are ca obiectiv standardizarea domeniului contabilităŃii şi a
raportărilor financiare.

11
În contabilitate, cele două structuri componente ale patrimoniului sunt
definite prin noŃiunea de activ şi pasiv, de unde rezultă egalitatea:
ACTIV = PASIV
În acest sens, activul reprezintă bunurile economice ca valori pozitive ale
patrimoniului care pot fi bunuri materiale, nemateriale sau valori financiare,
Pasivul este reprezentat de sursele de finanŃare ale bunurilor, care pot
fi surse proprii (proprietari sau cele create de întreprindere) care generează
drepturi, sau surse străine care generează obligaŃii (datorii).
Această abordare nu mai este de actualitate în contabilitatea
românească.
B. Conform concepŃiei economice, obiectul de studiu al contabilităŃii
este definit prin prisma resurselor, noŃiunea de patrimoniu fiind substituită
cu elemente legate direct de evaluarea poziŃiei financiare şi a performanŃei
financiare.
Definirea obiectului contabilităŃii prin prisma resurselor, utilizează
structura calitativă de active, semnificând resursele economice deŃinute de
care dispune o întreprindere, iar pe de altă parte utilizează structura
calitativă de capitaluri proprii care exprimă raporturile întreprinderii faŃă de
proprietari şi pe cea de datorii care exprimă raporturile faŃă de terŃe
persoane – creditori, care au pus la dispoziŃia întreprinderii resursele
economice. De aici rezultă următoarea egalitate, cunoscută ca reprezentând
ecuaŃia fundamentala a obiectului contabilităŃii potrivit concepŃiei
economice:
ACTIVE = CAPITAL PROPRIU+ DATORII
sau:
ACTIVE- DATORII= CAPITAL PROPRIU
Un alt element semnificativ în definirea obiectului contabilităŃii este
rezultatul, în funcŃie de care se stabileşte performanŃa financiară exprimată
prin structurile calitative de cheltuieli şi venituri. Efortul făcut de
întreprindere este măsurat prin indicatori de cheltuieli (C), iar efectul, prin
indicatorul de venituri (V).
Din compararea celor două elemente, se formează rezultatul financiar
(R) care poate fi profit sau pierdere, după caz, conform relaŃiei:
REZULTATUL = VENITURI – CHELTUIELI
Prin urmare, când: V > C = profit, iar când V < C = pierdere.
Abordarea obiectului contabilităŃii potrivit concepŃiei economice, acordă
prioritate realităŃii economice în detrimentul realităŃii juridice, fiind utilizată şi
la nivel internaŃional în cadrul Standardelor InternaŃionale de Raportare
Financiară (IFRS). Această abordare se aplică în prezent şi în România.

12
1.4. Metoda contabilităŃii
Metoda, reprezintă calea raŃională ce trebuie urmată în vederea
atingerii unui scop, iar procedeul, este mijlocul de realizare a scopului
urmărit. Pentru realizarea scopului său, contabilitatea se bazează pe
principiile contabile, ce se prezintă ca o sumă de reguli noŃionale, unanim
acceptate, care ghidează activitatea contabilă, respectiv procesul de obŃinere
a informaŃiei contabile. Aceste principii pot fi grupate în:
-principii specifice, care au ca efect cunoaşterea şi reprezentarea
realităŃii economice
- principii general admise care au ca efect realizarea imaginii fidele.
Principiile specifice metodei contabilităŃii sunt cunoscute sub
denumirea de principii ale partidei duble, fiind reprezentate de:
1. Principiul dublei reprezentări, care presupune prezentarea
întreprinderii sub dublu aspect, pornind de la cele două concepŃii ale
obiectului contabilităŃii:
a) BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGATII în cazul
concepŃiei juridice, sau ACTIV = PASIV
b) ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII sau:
ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII în cazul
concepŃiei economice.
Acest principiu se înfăptuieşte în practică cu ajutorul bilanŃului, ca
procedeu specific al metodei contabilităŃii, prin care se prezintă la un
moment dat în expresie valorică poziŃia financiară şi rezultatele obŃinute.
2. Principiul dublei înregistrări a operaŃiilor economice şi financiare,
care solicită ca fiecare operaŃie economică sau financiară, să fie înregistrată
concomitent în două conturi, ceea ce face ca elementele bilanŃiere să rămână
permanent într-o stare de echilibru.
Acest principiu se înfăptuieşte în practică cu ajutorul contului, ca
procedeu specific al metodei contabilităŃii, prin care se realizează
înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacŃiilor care au la bază
elementele de bilanŃ şi pe cele de rezultate.
3. Principiul autocontrolului contabil propriu, care decurge din
principiul dublei reprezentări şi cel al dublei înregistrări şi constă în
autoverificarea înregistrărilor efectuate în contabilitate cu ajutorul conturilor.
Acest principiu, se înfăptuieşte în practică cu ajutorul balanŃei de
verificare ca procedeu specific al metodei contabilităŃii, prin care se
centralizează şi se controlează corectitudinea şi exactitatea datelor
înregistrate în conturi.
Pe lângă procedeele specifice, metoda contabilităŃii foloseşte
procedee comune şi altor discipline, cum ar fii: documentarea, evaluarea,

13
calculaŃia inventarierea, analiza, raŃionamentul observaŃia comparaŃia,
clasificarea.
Principiile contabile generale sunt enunŃuri pe baza cărora se
realizează evaluarea elementelor prezentate în situaŃiile financiare anuale,
conform contabilităŃii de angajamente, acestea fiind:
1. Principiul continuităŃii activităŃii;
2. Principiul permanenŃei metodelor;
3. Principiul prudenŃei;
4. Principiul independenŃei exerciŃiului;
5. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv;
6. Principiul intangibilităŃii bilanŃului de deschidere;
7. Principiul necompensării;
8. Principiul prevalenŃei economicului asupra juridicului;
9. Principiul pragului de semnificaŃie.
Din punct de vedere al recunoaşterii (înregistrarea) în contabilitate, în
România se aplică sistemul contabilităŃii de angajamente, care presupune ca
efectele tranzacŃiilor şi evenimentelor să fie recunoscute atunci când se
produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau
plătit, spre deosebire de contabilitatea bazată pe cash-flow în care tranzacŃiile
sunt înregistrate atunci când are loc încasarea, realizarea de numerar.

Întrebări pentru autoevaluare


1. Ce reprezintă sistemul informaŃional contabil?
2. Ce reprezintă monismul contabil? Dar dualismul contabil?
3. Prin ce se diferenŃiază contabilitatea financiară de contabilitatea de
gestiune?
4. Care sunt utilizatorii informaŃiei financiar contabile şi cum se pot
clasifica în raport cu poziŃia lor faŃă de întreprindere?
5. Care sunt reglementările contabile naŃionale? Dar cele internaŃionale?
6. Care este obiectul contabilităŃii conform abordării juridice?
7. Care este obiectul contabilităŃii conform abordării economice?
8. Prin ce structuri se defineşte abordarea economica a metodei contabilităŃii?
9. Ce sunt principiile contabile?
10. Care sunt principiile specifice metodei contabilităŃii?
11. Cum mai sunt denumite principiile specifice metodei contabilităŃii?
12. Care sunt cerinŃele principiilor specifice metodei contabilităŃii?
13. Care este concepŃia abordată de metoda contabilităŃii în România?
14. Care sunt procedeele prin care se realizează în practică principiile
metodei contabilităŃii?
15. Ce presupune contabilitatea de angajamente?

14
Teste-grilă

1. Care este concepŃia sistemului de organizare a contabilităŃii


întreprinderilor din România?
a) sistemul primar;
b) sistemul monist;
c) sistemul dualist.
2. Obiectivul principal al contabilităŃii financiare constă în furnizarea
de informaŃii sintetice privind:
a) determinarea periodică şi analiza costurilor pe produs;
b) determinarea periodică, a poziŃiei financiare şi performanŃei;
c) determinarea periodică a cheltuielilor şi veniturilor.
3. Abordarea economică a metodei contabilităŃii se bazează pe
următoarele structuri calitative:
a) active, pasive, venituri, cheltuieli;
b) active, capitaluri proprii, datorii, venituri şi cheltuieli;
c) active, capitaluri proprii, datorii.
4. Utilizatorii informaŃiei financiar contabile se pot grupa în:
a) utilizatori permanenŃi;
b) utilizatori interni şi utilizatori externi;
c) utilizatori îndreptăŃiŃi să obŃină informaŃii.
5. Conform concepŃiei economice, obiectul de studiu al contabilităŃii
este definit prin prisma:
a) resurselor;
b) patrimoniului;
c) activelor.
6. Principiul dublei înregistrări presupune:
a) reflectarea întreprinderii sub dublu aspect;
b) fiecare operaŃie economică sau financiară să fie înregistrată
concomitent în două conturi;
c) autoverificarea înregistrărilor efectuate.
7. Realizarea în practică a cerinŃelor principiilor specifice metodei
contabilităŃii, are ca efect:
a) cunoaşterea şi reprezentarea realităŃii economice;
b) realizarea imaginii fidele;
c) realizarea evaluării.
8. Principiul dublei reprezentări, solicită:
a) fiecare operaŃie economică sau financiară să fie înregistrată
concomitent în două conturi;
b) autoverificarea înregistrărilor efectuate în conturi;
c) reflectarea întreprinderii sub dublu aspect pornind de la cele două
concepŃii ale obiectului contabilităŃii.
15
9. EcuaŃia fundamentală a obiectului contabilităŃii potrivit concepŃiei
economice, este:
a) BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGATII
b) ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII
c) ACTIV = PASIV
10. În sens juridic, ecuaŃia de echilibru a patrimoniului are următoarea formă:
a) Drepturi + ObligaŃii = Bunuri economice;
b) Active = Capitaluri proprii + Datorii
c) Bunuri economice = Drepturi + ObligaŃii;
11. Care din următoarele principii fac parte din principiile specifice
metodei contabilităŃii?
a) Principiul permanenŃei metodelor;
b) Principiul continuităŃii activităŃii;
c) Principiul dublei reprezentări
12. Principiul dublei înregistrări, se realizează în practică prin:
a) bilanŃ;
b) cont;
c) balanŃa de verificare.
13. PerformanŃa financiară este exprimată prin:
a) bilanŃul contabil;
b) venituri şi cheltuieli ca elemente ale rezultatului;
c) active, capital propriu şi datorii ca elemente ale bilanŃului.
14. Potrivit principiului contabilităŃii de angajamente, recunoaşterea
tranzacŃiilor şi evenimentelor în contabilitate, are loc:
a) atunci când se încasează;
b) atunci când se produc;
c) atunci când sunt plătite.
15. Sunt procedee specifice ale metodei contabilităŃii:
a) bilanŃul, contul şi evaluarea;
b) bilanŃul, contul şi balanŃa de verificare;
c) bilanŃul, contul şi analiza.

Bibliografie:
1. C. Burtescu, D. LuŃă, C. Bontaş, D. Chilarez, S. Grigorescu, F. Dima, C. Ghinea
– Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti, 2008, pag.9-25
2. C. Caraiani, M. Dumitru – Bazele contabilităŃii, Ed. Universitară,
Bucureşti 2008
3. O. Călin şi M. Ristea – Bazele contabilităŃii, Ed.Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004;
4. *** - OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009.

16
TEMA II
MODELE CONTABILE PRIVIND POZIłIA FINANCIARĂ
ŞI REZULTATUL

Obiective:
 Însuşirea cunoştinŃelor generale privind rolul şi importanŃa situaŃiilor financiare pentru
comunicarea informaŃiei financiar contabile;
 ÎnŃelegerea rolului bilanŃului în descrierea poziŃiei financiare şi ca principală componentă a
situaŃiilor financiare;
 Cunoaşterea formelor de prezentare a bilanŃului în normalizarea contabilă naŃională şi
internaŃională;
 ÎnŃelegerea valenŃelor informaŃionale ale bilanŃului pentru utilizatorii informaŃiei financiar
contabile;
 Însuşirea structurilor calitative de active, capitaluri proprii şi datorii;
 ÎnŃelegerea semnificaŃiei elementelor bilanŃiere descrise în bilanŃ;
 Însuşirea deprinderilor de interpretare şi sintetizare a conŃinutului tranzacŃiilor economico
financiare prin prisma elementelor bilanŃiere;
 ÎnŃelegerea influenŃei tranzacŃiilor asupra echilibrului bilanŃier prin prisma modificărilor
intervenite în volumul şi structura bilanŃului;
 Cunoaşterea proceselor interne ale activităŃii care produc transformări cantitative şi calitative
asupra performanŃei exprimată prin contul de rezultate;
 ÎnŃelegerea importanŃei rezultatului ca motivaŃie şi raŃionalitate economică şi ca factor de
acceptare a riscului în afaceri;
 Cunoaşterea modelelor de prezentare a rezultatului prin contul de profit şi pierdere în
normalizarea naŃionala şi internaŃională;
 Însuşirea cunoştinŃelor privind structurilor calitative ale contului de rezultate reprezentate de
venituri şi cheltuieli;
 ÎnŃelegerea valenŃelor informaŃionale ale contului de profit şi pierdere pentru utilizatorii
informaŃiei financiar contabile.

Modalitatea de desfăşurare: dezbatere, exemple, aplicaŃii practice şi studii de caz


Fond de timp: 6 ore
Cuvinte cheie: situaŃii financiare, informaŃia contabilă, poziŃia financiară, bilanŃ contabil, active,
capitaluri proprii, datorii, beneficii economice viitoare, echilibru bilanŃier, format
bilanŃier, bilanŃ orizontal, bilanŃ vertical, modificări bilanŃiere, performanŃa financiară,
rezultat, cont de profit şi pierdere, venituri, cheltuieli, profit şi pierdere, rezultat din
exploatare, rezultat financiar, rezultat extraordinar, profit brut, profit net.
Referate:
• BilanŃul contabil, modele conŃinut şi semnificaŃie;
• Contul de profit şi pierdere-modele conŃinut şi semnificaŃie.

17
LecŃia nr. 2

BILANłUL CONTABIL – MODEL PRIVIND


POZIłIA FINANCIARĂ

Elemente teoretice

2.1. Aspecte generale privind situaŃiile financiare


SituaŃiile financiare reprezintă o parte a sistemului de raportare al
entităŃilor, fiind întocmite anual sau ori de câte ori este nevoie.
SituaŃiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă asupra
poziŃiei financiare, a modificării poziŃiei financiare şi asupra performanŃei
entităŃii.
InformaŃiile privind poziŃia financiară sunt oferite, în primul rând, de
bilanŃ. InformaŃiile privind performanŃa sunt oferite, în primul rând, de
contul de profit şi pierdere. InformaŃiile privind modificările poziŃiei
financiare sunt furnizate în situaŃiile financiare prin intermediul unor situaŃii
distincte.
Deşi fiecare situaŃie oferă informaŃii diferite, este probabil ca nici una
să nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaŃiile impuse de
necesităŃile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi
pierdere oferă o imagine incompletă a performanŃei, dacă nu este folosit
împreună cu bilanŃul şi situaŃia modificărilor poziŃiei financiare.
Forma şi structura situaŃiilor financiare nu sunt comune tuturor
entităŃilor, deoarece intervin diferenŃieri determinate de sfera normalizării
contabile, respectiv referenŃialul contabil aplicat şi de mărimea entităŃilor.
Componentele situaŃiilor financiare anuale, aşa cum au fost
recomandate în normalizarea internaŃională prin IFRS şi în normalizarea la
nivelul Uniunii Europene prin Directiva a IV-a (cu unele diferenŃieri asupra
modelului şi formei de prezentare), sunt:
- bilanŃul contabil;
- contul de profit şi pierdere;
- situaŃia modificărilor capitalului propriu;
- situaŃia fluxurilor de trezorerie;
- notele cuprinzând politicile contabile semnificative şi alte note
explicative.

18
În România, componentele situaŃiilor financiare şi forma acestora, sunt
adaptate şi reglementate prin OMFP 3055/2009, privind aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Potrivit acestui
act normativ, entităŃile care la data bilanŃului depăşesc cumulativ limitele a
două din următoarele criterii:
- cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro,
- total active: 3.650.000 euro,
- număr mediu de salariaŃi în cursul exerciŃiului financiar peste 50,
întocmesc situaŃii financiare cuprinzând cinci componente de bază,
reprezentate de bilanŃ, cont de profit şi pierdere, situaŃia modificărilor
capitalului propriu, situaŃia fluxurilor de trezorerie şi notele explicative la
situaŃiile financiare anuale.
EntităŃile care la data bilanŃului nu depăşesc limitele a două criterii din
cele de mai sus, întocmesc situaŃii financiare anuale simplificate, cuprinzând
trei componente obligatorii care cuprind:
- bilanŃ simplificat,
- cont de profit şi pierdere,
- note explicative la situaŃiile financiare anuale simplificate.
Notă: Structura şi formatul situaŃiilor financiare anuale este prezentată în
capitolul VI (secŃiunea 1-5)din Reglementările contabile conforme cu directivele
europene, aprobate prin OMFP 3055/ 2009, publicat în M.Of. nr 766 bis/ 2009

2.2. BilanŃul contabil –model privind poziŃia financiară


BilanŃul contabil, descrie poziŃia financiară a entităŃii, prin structurile
sale calitative de active, capitaluri proprii şi datorii.
Prin aceste structuri, bilanŃul arată pe de o parte resursele economice
de care o entitate dispune (activele) iar pe de altă parte exprimă raporturile
entităŃii faŃă de proprietari (capitalurile proprii) şi faŃă de terŃe persoane –
creditori (datoriile) care au pus la dispoziŃia entităŃi resursele economice.
În înŃelesul reglementărilor contabile din Ńara noastră2 bilanŃul este
definit ca fiind documentul contabil de sinteză prin care se prezintă
elementele de active, capital propriu şi datorii pe care le deŃine o entitate la
sfârşitul exerciŃiului financiar sau la o altă dată prevăzută de lege.
PoziŃia financiară, arată bogăŃia acumulată, resursele economice pe
care o entitate le controlează şi administrează în condiŃii de solvabilitate şi
lichiditate, care să-i asigure adaptarea şi menŃinerea pe piaŃa concurenŃială.
Modificările poziŃiei financiare sunt cele rezultate din compararea
structurilor care o definesc, la începutul şi sfârşitul exerciŃiului financiar.

2
OMFP 3055/ 2009 privind aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10 noiembrie 2009.
19
2.3. Formatul bilanŃului contabil
Conform teoriei şi practicii contabile la nivel mondial cu privire la
formatul bilanŃului, contabilitatea conciliază concepŃiile juridice, economice
şi funcŃionale, oferind mai multe modele.
În normalizarea contabilă internaŃională, IFRS, respectiv IAS
1,,Prezentarea situaŃiilor financiare’’ se prevede înscrierea unui minim de
informaŃii relevante înŃelegerii poziŃiei financiare, fără a prescrie ordinea şi
formatul de prezentare a elementelor, sau un anumit model al bilanŃului, dar
cere ca informaŃiile să fie prezentate comparativ (anul curent – anul
precedent).
În schimb, Directiva a IV-a a Uniunii Europene adoptă prezentarea în
bilanŃ a unui maxim de informaŃii pentru reprezentarea poziŃiei financiare şi
recomandă formatul orizontal şi formatul vertical.
 Formatul orizontal, care se prezintă sub forma unui tabel cu două
coloane, (denumit şi bilanŃ cont sau cu secŃiuni separate) unde cea din
stânga prezintă activele, iar cea din dreapta capitalurile proprii şi datoriile,
potrivit concepŃiei economice a contabilităŃii, fiind fundamentat pe relaŃia3:
ACTIVE = CAPITAL
sau:
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII
sau: A=C+D
Structurat pe principalele capitole, bilanŃul orizontal se prezintă astfel:
BilanŃ încheiat la data......
ExerciŃiul ExerciŃiul
CAPITAL
ACTIVE financiar financiar
PROPRIU + DATORII
N-1 N N-1 N
A. ACTIVE IMOBILIZATE A. CAPITAL PROPRIU
B. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI
B. ACTIVE CIRCULANTE CHELTUIELI
C. DATORII
C. CONTURI DE REGULARIZARE D. CONTURI DE REGULARIZARE
(CHELTUIELI ÎN AVANS) (VENITURI ÎN AVANS)
TOTAL A TOTAL C+ D

În cazul acestui format, ecuaŃia fundamentală a contabilităŃii capătă


semnificaŃia că resursele de care dispune o entitate, investite în active au
fost finanŃate fie din surse proprii puse la dispoziŃie iniŃial de proprietari şi
ulterior prin rezultatul realizat, (capitalurile proprii), fie din surse străine

3
Potrivit abordării juridice patrimoniale, cele două părŃi ale bilanŃului sunt definite prin
noŃiunile de ACTIV - partea stângă şi PASIV- partea dreaptă, egalitatea bilanŃieră fiind de
forma: ACTIV = PASIV.
20
puse la dispoziŃie de terŃi – furnizori şi alŃi creditori – faŃă de care se
înregistrează datorii. La aceste surse de finanŃare se adaugă şi elementele de
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi veniturile în avans.
Gruparea şi ordonarea elementelor prezentate în această formă de
bilanŃ, se face după natură şi în ordinea crescătoare a lichidităŃii4 pentru
active, iar pentru capitalurile proprii şi datorii tot după natură, dar în ordinea
crescătoare a exigibilităŃii5.
Ca urmare a dublei reprezentări cele două părŃi ale bilanŃului sunt egale.
 Formatul vertical, sau sub formă de listă, permite calculul unor
indicatori economico-financiari necesari gestiunii întreprinderii şi facilitează
analizele de tip solvabilitate-lichiditate, fundamentându-se pe baza relaŃiei:
ACTIVE – DATORII = CAPITAL PROPRIU sau: A – D = C
Modelul unui astfel de format cuprinde următoarele rubrici:

ExerciŃiul
SPECIFICATIA ELEMENTELOR
N-1 N
A ACTIVE IMOBILIZATE
B ACTIVE CIRCULANTE
C ACTIVE DE REGULARIZARE
D DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN
E ACTIVE CIRCULANTE NETE (B+C-D) SAU
DATORII CURENTE NETE (D-B-C)
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (A +E)
G DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI
MARE DE UN AN
H PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
I VENITURI ÎN AVANS
J CAPITAL PROPRIU sau CAPITAL ŞI REZERVE

Prezentarea bilanŃului în format listă păstrează structurile utilizate în


formatul orizontal, însă datoriile sunt grupate în funcŃie de termenul de
decontare, în datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an
(rândul D), numite şi datorii curente, şi datorii ce trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an (rândul G), numite şi datorii necurente.
Prin existenŃa rândului E (active circulante nete) formatul de bilanŃ
listă, accentuează lichiditatea întreprinderii. Dacă rezultatul este pozitiv,
grupa se numeşte active circulante nete. Dacă rezultatul este negativ, grupa
se va numi datorii curente nete, ceea ce înseamnă că o parte din necesarul
de finanŃare este acoperit de datorii.

4
Ordinea crescătoare a lichidităŃii activelor priveşte rapiditatea cu care acestea pot fi
transformate în disponibilităŃi (numerar).
5
Exigibilitatea reprezintă termenul până la care o datorie trebuie plătită.
21
De asemenea, prin ecuaŃia de echilibru specifică acestui format
(ACTIVE- DATORII = CAPITAL PROPRIU), se pune în evidenŃă
capitalul propriu, ca valoare ce reprezintă interesul rezidual al proprietarilor
întreprinderii din activele entităŃii.
Privite sub raportul exigibilităŃii lor, sursele de finanŃare se pot grupa în:
- Capital permanent format din elementele ce constituie capitalul
propriu, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi de datoriile pe
termen lung.
- Datorii pe termen scurt sau curente constituite din datoriile cu termen
de decontare mai mic sau egal cu un an şi din veniturile în avans.
Dintre cele două formate ale bilanŃului contabil, România a optat,
pentru formatul de bilanŃ vertical (listă), bazat pe gruparea elementelor
după natură şi lichiditate pentru active şi după natură şi exigibilitate pentru
capitaluri proprii şi datorii.
Potrivit acestor reglementări, formatul bilanŃului în formă simplificată
(în scop didactic), este următorul:
ExerciŃiul
SPECIFICATIA ELEMENTELOR
N-1 N
A ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri
II. CreanŃe comerciale
III. InvestiŃii financiare pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C CHELTUIELI ÎN AVANS
D DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN
E ACTIVE CIRCULANTE NETE (B+C-D) SAU
DATORII CURENTE NETE (D-B-C)
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (A +E)
G DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN
H PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
I VENITURI ÎN AVANS
J CAPITAL ŞI REZERVE
I. Capital social
- capital social subscris vărsat
- capital social subscris nevărsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat (ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciŃiului financiar

22
2.4. Elementele bilanŃiere- structură şi semnificaŃie

Elementele bilanŃului, reprezentate prin structurile de active,


capitaluri proprii şi datorii, au în conformitate cu reglementările conforme
cu directivele europene, următoarea semnificaŃie şi condiŃii de recunoaştere
în contabilitate:
a) un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat
al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii
economice viitoare pentru entitate.
Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanŃ atunci
când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către
entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod
credibil;
b) o datorie reprezintă o obligaŃie actuală a entităŃii ce decurge din
evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de
resurse care încorporează beneficii economice.
O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanŃ
atunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii
economice va rezulta din decontarea unei obligaŃii prezente şi când valoarea
la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;
c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acŃionarilor sau
asociaŃilor în activele unei entităŃi după deducerea tuturor datoriilor sale.
Beneficiile economice reprezintă potenŃialul de a contribui, direct sau
indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate, fie
sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de
numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producŃie.
Structura elementelor de active capitaluri proprii şi datorii este diversă
şi poate fi întâlnită diferenŃiat la fiecare entitate economică, în funcŃie de
volumul şi caracteristicile domeniului de activitate în care activează.
O reprezentare a elementelor bilanŃiere grupate pe principalele
componente ale bilanŃului: ACTIVE pe de o parte şi CAPITALURI
PROPRII + DATORII pe de altă parte, poate fi redată schematic astfel:

23
IMOBILIZARI NECORPORALE
• cheltuieli constituire
• Cheltuieli de dezvoltare
• concesiuni, brevete, licenŃe, mărci comerciale
ACTIVELE şi alte drepturi şi active similare
IMOBILIZATE • fondul comercial, rezultat ca urmare a cumpărării
• alte imobilizări necorporale
• avansurile acordate furnizorilor de imobilizări
Cuprind acele active necorporale
destinate utilizării pe o bază • imobilizări necorporale în curs
continuă, pe o perioadă mai IMOBILIZARI CORPORALE
mare de un an, în scopul a) terenuri şi construcŃii
desfăşurării activităŃilor b) instalaŃii tehnice şi maşini
• echipamente tehnologice
entităŃii şi obŃinerii de • aparate de măsură control şi reglare
beneficii economice viitoare • mijloace de transport
• animale şi plantaŃii
c) alte instalaŃii, utilaje, mobilier
d) avansuri şi imobilizări corporale în curs de
execuŃie
IMOBILIZARI FINANCIARE pe perioade >
de un an
• titluri şi interese de participare
ACTIVE • creanŃe imobilizate
• alte imobilizări financiare
STOCURI ŞI PRODUCTIE ÎN CURS DE
EXECUTIE
ACTIVELE a) mărfurile
CIRCULANTE b) materii prime
Un activ se clasifică ca activ c) materialele consumabile
circulant atunci când: d) materialele de natura obiectelor de inventar
e) produsele şi anume: semifabricatele,
a) se aşteaptă să fie realizat produsele finite, rebuturile, materialele
sau este deŃinut cu intenŃia de recuperabile şi deşeurile;
a fi vândut sau consumat în f) animalele şi păsările, respectiv animalele
cursul normal al ciclului de născute şi cele tinere de orice fel
g) ambalajele, care includ ambalajele
exploatare al entităŃii; refolosibile, achiziŃionate sau fabricate
b) este deŃinut, în principal, în h) producŃia în curs de execuŃie,
scopul tranzacŃionării; i) stocuri aflate la terŃi
c) se aşteaptă a fi realizat în j)avansuri pentru cumpărări de stocuri
termen de 12 luni de la data CREANTELE
a) comerciale: clienŃi şi efecte comerciale de primit
bilanŃului; sau b)creanŃe în cadrul grupului
d) este reprezentat de c)creanŃe privind capitalul subscris
numerar sau echivalente de d)creanŃe din interese de participare
numerar a căror utilizare nu e)alte creanŃe care privesc: bugetul de stat,
este restricŃionată. bugetul local, salariaŃii, acŃionarii etc.
INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN
SCURT <1 an
DISPONIBILITATI BANESTI
• conturi la bănci în lei sau valută
• casa în lei sau valută + alte valori
• avansuri de trezorerie
• acreditive
Sume plătite anticipat în anul curent pentru
servicii ce vor fii primite în anul viitor:
CHELTUIELI ÎN chirii, abonamente, asigurări etc.
AVANS
24
CAPITALUL SOCIAL
• subscris nevărsat
• subscris vărsat
PRIMELE DE CAPITAL
• prime de aport
• prime de fuziune
CAPITALURILE • prime de emisiune
PROPRII • prime de conversie a acŃiunilor în
obligaŃiuni

Reprezintă dreptul REZERVE DIN REEVALUARE


REZERVE
proprietarilor (acŃionari sau • rezerve legale
CAPITAL asociaŃi) asupra activelor unei • rezerve statutare sau contractuale
PROPRIU entităŃi, după deducerea tuturor • rezerve pentru acŃiuni proprii
+ datoriilor. • alte rezerve
ACTIUNI PROPRII
DATORII CÂŞTIG SAU PIERDERI DIN
INSTRUMENTE DE CAPITAL
PROPRIU
REZULTATUL REPORTAT
REZULTATUL EXERCITIULUI
PROVIZIOANE PENTRU a) pentru cheltuielile legate de garanŃii
acordate clienŃilor
RISCURI ŞI CHELTUIELI b) pentru acŃiunile de restructurare;
Sunt datorii sau cheltuieli cu c) pentru pensii şi obligaŃii similare;
exigibilitate sau valoare incertă d) dezafectare imobilizări corporali
la data bilanŃului, dar cu e) pentru impozite;
f) alte provizioane
probabilitate certa de a se
realiza în viitor.
DATORIILE DATORII FINANCIARE
Surse de finanŃare străine • împrumuturi prin credite
• împrumuturi din obligaŃiuni
atrase temporar în circuitul
DATORII COMERCIALE
entităŃii, fiind puse la dispoziŃie • furnizori
de terŃi fata de care exista • efecte comerciale de plătit
obligata unei contraprestaŃii sau DATORII ÎN CADRUL GRUPULUI
plăŃi viitoare DATORII DIN INTERESE DE
După exigibilitate pot fi: PARTICIPARE
ALTE DATORII
- Pe termen scurt: sumele • salariale
care trebuie plătite într-o • fiscale
perioada de pana la un an. ●fata de proprietari, etc.
- Pe termen lung: sumele care
trebuie plătite într-o perioada
de peste un an.
VENITURI ÎN AVANS -veniturile din chirii, abonamente şi alte
venituri aferente perioadelor sau
Sunt venituri realizate în exerciŃiilor următoare
perioada curent dar care sunt
aferente perioadelor viitoare

25
Întrebări pentru autoevaluare

1. Care este scopul situaŃiilor financiare?


2. Care este componenŃa situaŃiilor financiare anuale?
3. Care este semnificaŃia bilanŃului contabil?
4. Ce format poate avea bilanŃul contabil potrivit directivelor europene?
5. Care este ecuaŃia de echilibru a bilanŃului în format orizontal? Dar în
format vertical?
6. Care sunt principalele componente ale bilanŃului contabil?
7. Care sunt criteriile după care sunt ordonate activele în bilanŃ? Dar cele
privind capitalurile proprii si datoriile?
8. PrezentaŃi structura activelor
9. PrezentaŃi structura capitalurilor proprii
10. PrezentaŃi structura datoriilor
11. Care este formatul de bilanŃ adoptat în Ńara noastră?
12. Ce reprezintă activele în raport cu capitalurile proprii şi datoriile?
13. Din ce se compune capitalul permanent?
14. Din ce se compune capitalul împrumutat?
15. Care sunt criteriile de delimitare a datoriilor în bilanŃul vertical?
16. Care din elementele următoare, sunt active circulante?
Mărfuri, materii prime; materiale consumabile; clienŃi; titluri de
participare; furnizori; produse finite; disponibil în numerar; acreditive;
rezerve.
17. Care din elementele următoare nu fac parte din active?
Capital social; rezerve; clienŃi; efecte de primit; terenuri; disponibil în
contul bancar; furnizori.
18. Care din elementele următoare, fac parte din structura capitalurilor
proprii?
CreanŃe comerciale; titluri de participare; mărfuri; clienŃi; furnizori;
rezerve din reevaluare; prime de capital; rezerve statutare; disponibil în
numerar; acreditive.

AplicaŃii rezolvate
1. Presupunem că S.C.VEGA SRL, prezintă următoarele elemente
bilanŃiere:
- cheltuieli de constituire: 400 lei
- capital social subscris vărsat: 8.000 lei
- credite bancare pe termen scurt: 9.000 lei

26
- construcŃii: 35.000 lei
- mijloace de transport: 15.000 lei
-cheltuieli de dezvoltare: 600 lei
- stocuri de materii prime: 2.500 lei
- stocuri de materiale consumabile: 1.500 lei
- stocuri de produse finite: 2.000 lei
- producŃia în curs de execuŃie: 2.500 lei
- stocuri de mărfuri: 1.000 lei
- impozit pe salarii 1.500 lei
- TVA de plată: 800 lei
- impozit pe clădiri şi terenuri: 700 lei
- rezultatul reportat (profit): 2.500 lei
- prime de emisiune: 800 lei
- rezerve legale: 1.000 lei
- rezerve statutare: 300 lei
- credite bancare pe termen lung: 15.000 lei
- provizioane pentru garanŃii acordate clienŃilor: 1.500 lei
- conturi la bănci în lei: 7.000 lei
- casa în lei: 4.500 lei
- titluri de plasament (acŃiuni): 500 lei
- furnizori: 30.000 lei
- clienŃi: 1.500 lei
- efecte de primit: 500 lei
- efecte de plătit: 3.900 lei.

Având în vedere criteriile definitorii ale elementelor bilanŃiere


structurate în active, capitaluri proprii şi datorii cât şi conŃinutul
principalelor formate de bilanŃ cunoscute, se cere:
A. Întocmirea bilanŃului contabil în format orizontal (cont) la 31
decembrie 200N;
B. Întocmirea bilanŃului contabil în format vertical (listă), la 31
decembrie 200N pe formatul simplificat utilizat în Ńara noastră.

Rezolvare:
A. Elementele bilanŃiere menŃionate se vor aloca poziŃiilor din
formatul de bilanŃ orizontal, corespunzător structurii elementelor bilanŃiere
studiate şi a înŃelesului acestora, cu verificarea corelaŃiilor specifice.

27
BilanŃ contabil încheiat la 31 decembrie 200N
SUME CAPITALURI PROPRII SUME
ACTIVE
(lei) + DATORII (lei)
A. ACTIVE 51.000 A. CAPITAL PROPRIU 12.600
IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale 1.000 Capital social 8.000
Cheltuieli de constituire 400 Prime de emisiune 800
Cheltuieli de dezvoltare 600 Rezerve legale 1.000
II. Imobilizări corporale 50.000 Rezerve statutare 300
ConstrucŃii 35.000 Rezultatul reportat (profit) 2.500
Mijloace de transport 15.000 B. PROVIZIOANE 1.500
PENTRU RISCURI ŞI
CHELTUIELI
B. ACTIVE CIRCULANTE 24.000 Provizioane pentru garanŃii 1.500
acordate clienŃilor
I. Stocuri 9.500 C. DATORII 60.900
Stocuri de materii prime 2.500 Credite bancare pe term. scurt 9.000
Stocuri materiale consumabile 1.500 Credite bancare pe term. lung 15.000
Stocuri de produse finite 2.000 Furnizori 30.000
Stocuri de mărfuri 1.000 Efecte de plătit 3.900
ProducŃia în curs de execuŃie 2.500 Impozit pe clădiri şi terenuri 700
II. CreanŃe comerciale 2.000 Impozit pe salarii 1.500
ClienŃi 1.500 TVA de plata 800
Efecte de primit 500 D. VENITURI ÎN AVANS -
III. InvestiŃii financiare pe 500
termen scurt
Titluri de plasament (acŃiuni) 500
IV. Casa şi conturi la bănci 11.500
Casa în lei 4.500
Conturi la bănci în lei 7.000
C. CHELTUIELI ÎN -
AVANS
TOTAL ACTIVE = A+B+C 75.000 TOTAL (C+D) = A+B+C+D 75.000

B. Elementele bilanŃiere menŃionate se vor aloca poziŃiilor din


formatul de bilanŃ vertical, corespunzător structurii elementelor bilanŃiere
studiate cât şi a înŃelesului acestora, urmărind corelaŃiile menŃionate
anterior.

28
BilanŃ contabil încheiat la 31 decembrie 200N
SUME
SPECIFICATIA ELEMENTELOR
(lei)
A ACTIVE IMOBILIZATE 51.000
I. Imobilizări necorporale 1.000
Cheltuieli de constituire 400
Cheltuieli de dezvoltare 600
II. Imobilizări corporale 50.000
ConstrucŃii 35.000
Mijloace de transport 15.000
III. Imobilizări financiare -
B ACTIVE CIRCULANTE 24.000
I. Stocuri 9.500
Stocuri de materii prime 2.500
Stocuri materiale consumabile 1.500
Stocuri de produse finite 2.000
Stocuri de mărfuri 1.000
ProducŃia în curs de execuŃie 2.500
II. CreanŃe comerciale 2.000
ClienŃi 1.500
Efecte de primit 500
III. InvestiŃii financiare pe termen scurt 500
Titluri de plasament (acŃiuni) 500
IV. Casa şi conturi la bănci 11.500
Casa în lei 4.500
Conturi la bănci în lei 7.000
C CHELTUIELI ÎN AVANS -
TOTAL ACTIVE 75.000
D DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE 45.900
UN AN
Credite bancare pe termen scurt 9.000
Furnizori 30.000
Efecte de plătit 3.900
Impozit pe salarii 1.500
TVA de plată 800
Impozit pe clădiri şi terenuri 700
E ACTIVE CIRCULANTE NETE (B+C-D) SAU DATORII -21.900
CURENTE NETE (D-B-C)
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (A +E) 29.100
G DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI 15.000
MARE DE UN AN
Credite bancare pe termen lung 15.000
H PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1.500
Provizioane pentru garanŃii acordate clienŃilor 1.500
I VENITURI ÎN AVANS -

29
SUME
SPECIFICATIA ELEMENTELOR
(lei)
J CAPITAL PROPRIU sau CAPITAL ŞI REZERVE 12.600
I. Capital social 8.000
Capital social subscris vărsat 8.000
II. Prime de capital 800
Prime de emisiune 800
III. Rezerve din reevaluare -
IV. Rezerve
Rezerve statutare 300
Rezerve legale 1.000
V. Profitul sau pierderea reportat (ă) (+ / -) 2.500
VI. Profitul sau pierderea exerciŃiului financiar (+/-) -

Verificare echilibru bilanŃier conform ecuaŃiei specifice bilanŃului vertical:


ACTIVE – DATORII = CAPITAL PROPRIU
75.000 – (45.900 + 15.000 + 1.500) = 12.600

2. În bilanŃul unei societăŃi comerciale, sunt cuprinse următoarele


elemente: terenuri 50.000 lei; maşini şi utilaje 40.000 lei; materii prime
2.000 lei; capital social 30.000 lei; rezerve 15.000 lei; conturi la bănci 5.000
lei; prime de capital 10.000 lei; credite bancare pe termen de 10 ani 20.000
lei; clienŃi 60.000 lei; furnizori 18.000 lei; provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli 25.000 lei; credite bancare pe termen scurt 60.000 lei.
Să se precizeze care din sumele următoare reprezintă capitalul
permanent?
a) 120.000 lei
b) 130.000 lei
c) 145.000 lei

Rezolvare:
Capitalul social 30.000 lei
+ Prime de capital 10.000 lei
+ Rezerve 15.000 lei
= CAPITAL PROPRIU 75.000 lei
+ Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 25.000 lei
+ Datorii pe termen lung (credite pe 10 ani) 20.000 lei
= CAPITAL PERMANENT 120.000 lei
Răspuns corect: (a.).

30
AplicaŃii de rezolvat şi teste grilă
1. Dispunem de următoarele informaŃii cu privire la ceea ce deŃine
S.C. BETA SRL cu activitate în domeniul confecŃionării articolelor
de îmbrăcăminte:
- atelier de lucru 20.000 lei
- teren 10.000 lei
- autoturism 30.000 lei
- maşini de cusut 50.000 lei
- fier de călcat 1.000 lei
- stofă 4.000 lei
- nasturi 800 lei
- aŃă de cusut 1.000 lei
- costume fabricate finalizate 7.000 lei
- cutii pentru ambalat 200 lei
- clienŃi de încasat 5.000 lei
- disponibil în contul bancar 9.000 lei
- numerar în casierie 4.000 lei
- cecuri de încasat 3.000 lei
- rezerve legale 11.000 lei
- rezultatul exerciŃiului (profit) 20.000 lei
- salarii datorate 10.000 lei
- chirii pentru anul următor achitate 5.000 lei
- capital social depus de asociaŃi 52.000 lei
- furnizori neachitaŃi 23.000 lei
- impozit pe profit de achitat 5.000 lei
- bilete la ordin de achitat 7.000 lei
- împrumuturi la bănci 22.000 lei
Se cere:
A. OrdonaŃi elementele menŃionate pe cele trei categorii: active, capitaluri
proprii şi datorii având în vedere caracteristicile definitorii cunoscute;
B. ConstruiŃi un bilanŃ vertical aplicat în tara noastră, utilizând
elementele de mai sus, cu încadrarea acestora în grupele bilanŃiere de care
aparŃin şi verificaŃi egalitatea bilanŃieră.

2. O societate comercială înfiinŃată în anul N-1, a înregistrat un profit


de 4.000 lei care a fost repartizat astfel: 5% constituire rezerve, 10%
pentru dividende, diferenŃa reportându-se în anul N;
- În anul N societatea a realizat un profit de 2.400 lei;
- Valoarea mărfurilor şi a creanŃelor faŃă de clienŃi este jumătate din
valoarea datoriilor faŃă de furnizori;

31
- Totalul capitalurilor proprii este de 46.200 lei.
Se cere:
Să se completeze poziŃiile libere din bilanŃul la 31 decembrie N de mai jos,
utilizând informaŃiile prezentate:

BilanŃ contabil încheiat la 31 decembrie anul 200N


CAPITALURI PROPRII +
ACTIVE (A)
DATORII (C+D)
Cheltuieli de 6.000 Capital social ?
cercetare
Terenuri 40.000 Rezerve ?
Materii prime 8.800 Rezultat reportat ?
Mărfuri 16.600 Rezultat 2.400
ClienŃi ? Furnizori ?
Conturi la bănci 15.000 Dividende de platit ?
TOTAL A ? TOTAL C+D 93.000

3. Se cunosc următoarele elemente bilanŃiere deŃinute de o societate


comercială:
- capital social 30.000 lei;
- rezerve 2000 lei;
- clienŃi 40.000 lei;
- efecte comerciale de primit 6000 lei;
- terenuri 60.000 lei;
- disponibil în contul bancar 10.000 lei;
- furnizori 150.000 lei;
- cheltuieli de constituire 3000 lei;
- maşini utilaje şi instalaŃii de lucru 80.000 lei;
- numerar în casierie 4000 lei;
- împrumuturi bancare 100.000 lei
- materii prime 5000 lei;
- rezerve din reevaluare 6000 lei;
- fond comercial 7000 lei;
- construcŃii 90.000 lei;
- efecte comerciale de plătit 15.000 lei;
- prime de capital 2.000 lei.
A. Valoarea imobilizărilor corporale este:
a) 180.000 lei;
b) 230.000 lei;
c) 270.000 lei.

32
B. Valoarea imobilizărilor necorporale este:
a) 7.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 3.000 lei;
C. Valoarea datoriilor este:
a) 240.000 lei;
b) 100.000 lei;
c) 265.000 lei.
D. Valoarea activelor circulante este:
a) 68.000 lei;
b) 65.000 lei;
c) 55.000 lei.
E. Corespunzător ecuaŃiei de echilibru a bilanŃului vertical, valoarea
capitalului propriu este:
a) 40.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 32.000 lei.
4. Conform formatului de bilanŃ listă adoptat în Ńara noastră, în
structura activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, creanŃe, imobilizări financiare, prime de capital;
b) stocuri, creanŃe, investiŃii financiare pe termen scurt, prime de
capital;
c) stocuri, creanŃe, investiŃii financiare pe termen scurt, casa şi
conturi la bănci.
5. Doi asociaŃi, Ion Popescu şi Nicolae Ionescu, înfiinŃează o societate
comercială cu răspundere limitată cu profil de cofetărie şi patiserie,
cu un capital social de 40.000 lei.
Cunoscând următoarele:
- Capitalul social va fi deŃinut în părŃi egale, valoarea unei părŃi sociale
fiind de 10 lei.
- Capitalul social al societăŃii de 40.000 lei este depus de către cei doi
asociaŃi la termenele convenite în statutul şi contractul de societate, fiind
aportat astfel:
• Ion Popescu depune în contul bancar 20.000 lei
• Nicolae Ionescu aduce ca aport în natură un cuptor de patiserie în
valoare de 20.000 lei
- În cursul primei luni de activitate, societatea efectuează următoarele:
• se aprovizionează cu făină în valoare de 500 lei de la un furnizor,
plata urmând a se efectua la o dată ulterioară;

33
• cumpără o licenŃă de fabricaŃie pentru un sortiment de biscuiŃi
cunoscută pe piaŃa de profil, de la un titular al licenŃei, căruia îi
achită prin bancă suma de 3000 lei
• Ion Popescu aduce de acasă un calculator pe care l-a cumpărat în
nume propriu cu suma de 1.500 lei pentru a-l folosi la operaŃiunile
de contabilitate ale societăŃii.
Se cere, să se precizeze:
A. Care este numărul de părŃi sociale deŃinute de către fiecare asociat?
a) 200;
b) 4000;
c) 2000.
B. Care este valoarea activelor imobilizate?
a) 20500 lei;
b) 23000 lei;
c) 24500 lei.
C. Care este valoarea datoriilor?
a) 20.000 lei;
b) 500.lei;
c) 3000.lei.
D. Care este valoarea capitalurilor proprii?
a) 20.000 lei;
b) 20.500 lei;
c) 40.000 lei.
E. Care va fi valoarea activelor circulante?
a) 17.500 lei;
b) 20.500 lei;
c) 20.000 lei.
F. Pe baza valorilor obŃinute ca răspuns la întrebarile B,C,D,E,
verificaŃi dacă se respectă ecuaŃia specifică bilanŃului orizontal şi vertical.
6. Capitalul permanent se compune din:
a) Capital propriu, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi datorii cu
exigibilitate mai mare de un an;
b) Capital propriu şi datorii cu exigibilitate mai mare de un an;
c) Capital propriu, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi datorii cu
exigibilitate mai mică de un an;
7. Capitalul împrumutat se compune din:
a) creditele bancare;
b) datoriile cu termen de plata până la un an şi veniturile în avans;
c) datoriile cu termen mai mare de un an.

34
8. În structura activelor imobilizate sunt cuprinse:
a) stocuri, creanŃe, imobilizări financiare;
b) investiŃii financiare pe termen scurt;
c) imobilizări necorporale, imobilizări corporale;
9. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt:
a) datorii sau cheltuieli cu exigibilitate certă şi valoare incertă dar cu
probabilitate certa de a se realiza în viitor;
b) datorii sau cheltuieli cu exigibilitate sau valoare incertă la data
bilanŃului, dar cu probabilitate certa de a se realiza în viitor.
c) datorii sau cheltuieli cu exigibilitate sau valoare incertă la data
bilanŃului, dar cu probabilitate incertă de a se realiza în viitor.
10. Gruparea elementelor în bilanŃul contabil în format listă adoptat în
Ńara noastră, se face:
a) după natură şi lichiditate pentru active şi după natură şi
exigibilitate pentru capitaluri proprii şi datorii;
b) după natură şi lichiditate pentru active şi după natură şi lichiditate
pentru capitaluri proprii şi datorii;
c) după natură şi lichiditate pentru active şi capitaluri proprii şi după
natură şi exigibilitate pentru datorii.
11. BilanŃul, descrie poziŃia financiară prin următoarele structuri
calitative:
a) capitalurile proprii;
b) venituri şi cheltuieli;
c) active, capitaluri proprii şi datorii.
12. Care din următoarele elemente bilanŃiere nu au fost încadrate
corect:
a) fond comercial – în categoria imobilizărilor necorporale;
b) cheltuieli de constituire – în categoria imobilizărilor necorporale;
c) mijloace fixe - în categoria imobilizărilor corporale;
d) conturi la bănci în lei– în categoria imobilizărilor financiare.

35
LecŃia nr. 3

EFECTUL TRANZACłIILOR ASUPRA


BILANłULUI – MODIFICĂRILE BILANłIERE

Ca urmare a desfăşurării activităŃii economico-financiare, în viaŃa fiecărei


entităŃi economice, au loc tranzacŃii care dau naştere la modificări în volumul şi
structura elementelor bilanŃiere de active, capitaluri şi datorii, influenŃând
corespunzător mărimea posturilor din bilanŃ în sensul creşterii sau scăderii, şi
implicit a totalului acestuia.
Indiferent de operaŃiunea înregistrată, tranzacŃiile care au loc produc
modificări care implică cel puŃin două elemente bilanŃiere, dar datorită
funcŃionării principiului dublei înregistrări, se menŃine permanent egalitatea
bilanŃieră:
ACTIVE = CAPITAL PROPRIU + DATORI
pentru abordarea bilanŃieră în format orizontal, sau
ACTIVE – DATORII = CAPITAL PROPRIU
în cazul abordării bilanŃiere în format vertical.

Tipuri de modificări bilanŃiere


De regulă, în literatura de specialitate, dar şi în scop didactic, modificările
bilanŃiere sunt analizate în prezent prin prisma ecuaŃiei fundamentale de forma:
ACTIVE = CAPITAL PROPRIU + DATORI
sau: A = C + D specifică bilanŃului orizontal.
Numărul şi tipul modificărilor este determinat de cele trei categorii de
elemente bilanŃiere, (A – active, C – capital propriu, D – datorii), de dubla
posibilitate de modificare – creştere sau scădere (+/–) a fiecărui element (x),
rezultând astfel nouă combinaŃii posibile care pot fi formalizate astfel:
1. Modificări numai în active, în sensul creşterii unui element din active
şi concomitent cu aceiaşi valoare scăderea unui alt element din active, rezultând
o relaŃie de tipul: A + x – x = C + D
Unde: (+ x) este elementul din active care creşte, (-x) este elementul din
active care scade.
O operaŃiune care ar da naştere unei astfel de modificări, ar fi, de
exemplu, în cazul încasării unei creanŃe, unde (+x) reprezintă disponibilităŃile
băneşti care scad, iar (–x) reprezintă creanŃele care scad.

36
2. Modificări numai în capitalul propriu rezultând o relaŃie de tipul:
A = (C + x – x) + D
3. Modificări numai în datorii în sensul creşterii unui element şi
concomitent cu aceiaşi valoare scăderea altui element, rezultând o relaŃie de
tipul:
A = C + (D + x – x)
4. Modificări în active şi în capitalul propriu în sensul creşterii
rezultând o relaŃie de tipul:
A + x = (C + x) + D
5. Modificări în active şi în datorii în sensul creşterii, rezultând o
relaŃie de tipul:
A + x = C + (D + x),
6. Modificări în active şi în capitalul propriu în sensul micşorării,
rezultând o relaŃie de tipul:
A – x = (C – x) + D
7. Modificări în active şi în datorii, în sensul micşorării, rezultând o
relaŃie de tipul:
A – x = C + (D – x)
8. Modificări în capitalul propriu, în sensul creşterii şi în datorii, în
sensul micşorării, rezultând o relaŃie de tipul:
A = (C + x) + (D – x)
9. Modificări în capitalul propriu, în sensul micşorării şi în datorii în
sensul creşterii, rezultând o relaŃie de tipul:
A = (C – x) + (D + x)

Întrebări pentru autoevaluare


1. Care sunt tipurile de modificări bilanŃiere posibil a avea loc în urma
tranzacŃiilor economico-financiare?
2. Câte combinaŃii de modificări bilanŃiere pot fi posibile în cazul unui
bilanŃ orizontal cu trei categorii de elemente?
3. DaŃi exemple de tranzacŃii care să producă modificări în structura
bilanŃului contabil
4. DaŃi exemple de tranzacŃii care să producă modificări în volumul
bilanŃului.
5. DaŃi exemplu de tranzacŃii care să implice două elemente din structura
activelor.
6. DaŃi exemplu de tranzacŃii care să implice două elemente din structura
capitalurilor proprii.

37
7. DaŃi exemplu de tranzacŃii care să implice două elemente din structura
datoriilor.
8. Este posibilă o modificare bilanŃieră (şi în ce situaŃie) care să implice
relaŃia: (A + x – x) – D = C? Dar o relaŃie de tipul (A – x) – (D – x) = C

AplicaŃii rezolvate

1. Presupunem că o societate comercială, prezintă un bilanŃ iniŃial


în format orizontal (în scop didactic), care conŃine următoarele
elemente exprimate în lei ca valori iniŃiale:
BilanŃ iniŃial
Solduri CAPITAL PROPRIU Solduri
ACTIVE
iniŃiale +DATORII iniŃiale
Terenuri 15.000 Capital social 20.000
Materii prime 7.000 Rezerve 3.000
Mărfuri 3.000 Profit 2.000
ClienŃi 5.000 Credite bancare 10.000
Conturi la bănci 8.000 Furnizori 9.000
Casa în lei 6.000
TOTAL 44.000 TOTAL 44.000

Constatăm că valoarea activelor este de 44.000 lei, valoarea capitalului


propriu este de 25.000 iar valoarea datoriilor este de 19.000 lei.
Ulterior bilanŃului iniŃial, în activitatea societăŃii comerciale, se succed
următoarele tranzacŃii:
1. Se cumpără materii prime în valoare de 1.000 lei de la un furnizor.
2. Se ridică din casierie suma de 2.000 lei şi se depune în contul bancar.
3. Se achită o datorie către un furnizor cu suma de 4.000 lei prin
virament din contul bancar.
4. În baza hotărârii Adunării Generale a AcŃionarilor (AGA) se
majorează capitalul social cu valoarea rezervelor constituite în sumă de
3.000 lei.
5. Se achită o datorie către un furnizor în suma de 5.000 lei dintr-un
credit bancar nou angajat.
6. Se aduce efectiv în societate un autoturism în valoare de 30.000 lei,
ca aport la capitalul social, conform hotărârii AGA de majorare a capitalului
social.
Pentru a observa cum se modifică valoarea elementelor bilanŃiere în
urma tranzacŃiilor menŃionate, se cere să se stabilească modificarile

38
intervenite după fiecare tranzacŃie, stabilind tipul şi sensul acestora,
întocmind un bilanŃ după fiecare tranzacŃie.
AtenŃie! Înainte de rezolvarea acestei aplicaŃii, facem următoarea
precizare:
În practică, bilanŃul contabil se întocmeşte anual şi în alte situaŃii
prevăzute de lege. Prezenta aplicaŃie are numai rol didactic, cu scopul de a
vizualiza şi înŃelege cum influenŃează tranzacŃiile structura sau volumul
bilanŃului, prin prisma elementelor sale (active, capitaluri proprii şi datorii).
Rezolvare:
1. Prima tranzacŃie, prin care se achiziŃionează materii prime, determină
modificarea următoarelor elemente ce participă la această operaŃie:
- o creştere a stocului de materii prime în valoare de 1.000 lei.
Materiile prime fiind elemente ce fac parte din active, rezultă că se
va înregistra o creştere a activelor cu aceeaşi valoare.
- o creştere a datoriilor comerciale respectiv a furnizorilor în valoare
de 1.000 lei. Furnizorii sunt elemente ce fac parte din datorii, deci
se va înregistra şi o creştere în datorii.
Introducând aceste modificări ecuaŃia bilanŃieră specifică bilanŃului
orizontal va fi de tipul A + x = C + (D + x) cu următoarele valori:

A + x = C + (D + x)
44.000 + 1.000 = 25.000 + (19.000 + 1000)
După tranzacŃia 1, egalitatea bilanŃieră se păstrează şi bilanŃul contabil
va arăta astfel:
BilanŃ nr. 1.
SUME CAPITAL PROPRIU SUME
ACTIVE (lei) +DATORII (lei)
Terenuri 15.000 Capital social 20.000
Materii prime (+1000) 8.000 Rezerve 3.000
Mărfuri 3.000 Profit 2.000
ClienŃi 5.000 Credite bancare 10.000
Conturi la bănci 8.000 Furnizori (+1000) 10.000
Casa 6.000
TOTAL 45.000 TOTAL 45.000

Observăm că în bilanŃ s-a produs o modificare de volum (creştere în


active şi datorii) deoarece totalul bilanŃului a crescut de la 44.000 lei la
45.000 lei.

39
AtenŃie! În continuarea rezolvării aplicaŃiei pentru fiecare tranzacŃie,
soldurile elementelor bilanŃiere şi totalul bilanŃului aferente tranzacŃiei
anterioare, devin solduri iniŃiale şi total bilanŃ iniŃial pentru tranzacŃia
următoare.

2. A doua tranzacŃie, determină următoarele modificări:


- o creştere a disponibilului din contul bancar cu suma de 2.000 lei.
- o scădere a numerarului din casă cu suma de 2.000 lei.
Ambele elemente aparŃin structurii activelor deci modificările se vor
produce numai în active, ecuaŃia bilanŃieră fiind de tipul A + x – x = C + D,
cu următoarele valori:
A + x – x = C + D
45.000 + 2.000 – 20.000 = 25.000 + 20.000
După tranzacŃia 2, egalitatea bilanŃieră se păstrează şi bilanŃul contabil
va arăta astfel:
BilanŃ nr. 2.
SUME CAPITAL PROPRIU SUME
ACTIVE
(lei) + DATORII (lei)
Terenuri 15.000 Capital social 20.000
Materii prime 8.000 Rezerve 3.000
Mărfuri 3.000 Profit 2.000
ClienŃi 5.000 Credite bancare 10.000
Conturi la bănci (+2000) 10.000 Furnizori 10.000
Casa (–2000) 4.000
TOTAL 45.000 TOTAL 45.000

Observăm că în bilanŃ s-a produs o modificare numai în structura


activelor, iar totalul bilanŃului a rămas acelaşi în sumă 45.000 lei

3. A treia tranzacŃie, determină următoarele modificări:


- o scădere a disponibilului din contul bancar cu suma de 4.000 lei.
Conturi la bănci este un element din structura activelor.
- o scădere a datoriilor comerciale (furnizori) cu suma de 4.000 lei.
Furnizori este un element din structura datoriilor.
În urma acestei tranzacŃii, modificările se vor produce atât în active,
cât şi în datorii, ecuaŃia bilanŃieră fiind de tipul A – x = C + (D – x) cu
următoarele valori:
A – x = C + (D – x)
45.000 – 4.000 = 25.000 + (20.000 – 4.000)

40
După tranzacŃia 3, egalitatea bilanŃieră se păstrează şi bilanŃul contabil
va arăta astfel:
BilanŃ nr. 3.
ACTIVE SUME CAPITAL PROPRIU + SUME
(lei) DATORII (lei)
Terenuri 15.000 Capital social 20.000
Materii prime 8.000 Rezerve 3.000
Mărfuri 3.000 Profit 2.000
ClienŃi 5.000 Credite bancare 10.000
Conturi la bănci (– 4000) 6.000 Furnizori (– 4000) 6.000
Casa 4.000
TOTAL 41.000 TOTAL 41.000
Observăm că în bilanŃ s-a produs o modificare de volum (scădere în
active şi datorii) deoarece totalul bilanŃului a scăzut de la 45.000 lei la
41.000 lei

4. A patra tranzacŃie, determină următoarele modificări:


- o creştere a capitalului social cu suma de 3.000 lei;
- o scădere a rezervelor cu suma de 3.000 lei.
Capitalul social şi rezervele sunt elemente din structura capitalurilor
proprii.
În urma acestei tranzacŃii, ambele modificări se vor produce în
structura capitalurilor proprii, ecuaŃia bilanŃieră fiind de tipul:
A = (C + x – x) + D, cu următoarele valori:
A = (C + x – x) + D
41.000 = (25.000 + 3.000 – 3.000) + 16.000
După tranzacŃia 4, egalitatea bilanŃieră se păstrează iar bilanŃul
contabil va arăta astfel:
BilanŃ nr. 4.
SUME CAPITAL PROPRIU + SUME
ACTIVE
(lei) DATORII (lei)
Terenuri 15.000 Capital social (+3000) 23.000
Materii prime 8.000 Rezerve (-3000) -
Mărfuri 3.000 Profit 2.000
ClienŃi 5.000 Credite bancare 10.000
Conturi la bănci 6.000 Furnizori 6.000
Casa 4.000
TOTAL 41.000 TOTAL 41.000

41
Observăm că în bilanŃ s-a produs o modificare numai în structura
capitalurilor proprii, iar totalul bilanŃului a rămas acelaşi în sumă 41.000 lei.
5. A cincea tranzacŃie, determină următoarele modificări:
- o creştere a datoriilor faŃă de bancă cu suma de 5.000 lei;
- o scădere a datoriilor către un furnizor cu suma de 5.000 lei.
Datoriile financiare (credite bancare) şi datoriile comerciale (furnizori)
sunt elemente ce fac parte din structura datoriilor.
În urma acestei tranzacŃii, ambele modificări se vor produce în
structura datoriilor, ecuaŃia bilanŃieră fiind de tipul: A= C+ (D+x –x), cu
următoarele valori:
A = C + (D + x – x)
41.000 = 25.000 + (16.000 + 5.000 – 5.000)
După tranzacŃia 5, egalitatea bilanŃieră se păstrează şi bilanŃul contabil
va arăta astfel:
BilanŃ nr. 5.
SUME CAPITAL PROPRIU SUME
ACTIVE
(lei) +DATORII (lei)
Terenuri 15.000 Capital social 23.000
Materii prime 8.000 Rezerve -
Mărfuri 3.000 Profit 2.000
ClienŃi 5.000 Credite bancare (+5000) 15.000
Conturi la bănci 6.000 Furnizori (–5000) 1.000
Casa 4.000
TOTAL 41.000 TOTAL 41.000

Observăm că în bilanŃ s-a produs o modificare numai în structura


datoriilor, iar totalul bilanŃului a rămas acelaşi în sumă 41.000 lei.
6. A şasea tranzacŃie, determină următoarele modificări:
- o creştere a activelor imobilizate corporale din categoria mijloacelor
de transport (autoturisme) cu suma de 30.000 lei. Mijloacele de
transport sunt imobilizări corporale şi fac parte din structura activelor
- o creştere a capitalului social cu 30.000 lei.
Capitalul social face parte din structura capitalului propriu.
În urma acestei tranzacŃii, modificările se vor produce în structura
activelor, şi a capitalurilor proprii, ecuaŃia bilanŃieră fiind de tipul:
A + x = (C + x) + D cu următoarele valori:
A + x = (C + x) + D
41.000 + 30.000 = (25.000 + 30.000) + 16.000

42
După tranzacŃia 6, egalitatea bilanŃieră se păstrează, iar bilanŃul
contabil va arăta astfel:
BilanŃ nr. 6.
SUME CAPITAL PROPRIU SUME
ACTIVE (lei) +DATORII (lei)
Terenuri 15.000 Capital social (+30.000) 53.000
Mijloace de transport (+30.000) 30.000 Rezerve -
Materii prime 8000 Profit 2000
Mărfuri 3000 Credite bancare 15.000
ClienŃi 5000 Furnizori 1.000
Conturi la bănci 6.000
Casa 4000
TOTAL 71.000 TOTAL 71.000
Observăm că în bilanŃ s-a produs o modificare de volum
înregistrând o creştere a totalului sau de la 41.000 lei la 71.000 lei.
Dacă reluăm influenŃa (+/-)a tuturor tranzacŃiilor menŃionate asupra
bilanŃului iniŃial, rezultatele se vor regăsi cumulate în bilanŃul final astfel:
PROPRIU
Modificări

Modificări
CAPITAL

DATORII
Solduri

Solduri

Solduri

Solduri
iniŃiale

iniŃiale
finale

finale
(+/-)

(+/-)
+

ACTIVE

Terenuri 15.000 - 15.000 Capital social 20.000 +3.000 53.000


+30.000
Mijl. - +30.000 30.000 Rezerve 3.000 -3.000 -
transport
Materii 7.000 +1.000 8.000 Profit 2.000 - 2.000
prime
Mărfuri 3.000 - 3.000 Credite 10.000 +5.000 15.000
bancare
ClienŃi 5.000 - 5.000 Furnizori 9.000 +1.000 1.000
-4.000
-5.000
Conturi 8.000 +2.000 6.000
bănci -4.000
Casa 6.000 -2.000 4.000
TOTAL 44.000 +27.000 71.000 TOTAL 44.000 +27.000 71.000
Observăm că totalul bilanŃului final coincide cu totalul ultimului bilanŃ
aferent tranzacŃiei a 6-a.

43
AplicaŃii de rezolvat şi teste grilă

1. O societate comercială, prezintă un bilanŃ iniŃial în format


orizontal care conŃine următoarele elemente exprimate în lei ca valori
iniŃiale:
BilanŃ iniŃial
Solduri CAPITAL PROPRIU + Solduri
ACTIVE iniŃiale DATORII iniŃiale
ConstrucŃii 20.000 Capital social 30.000
Materii prime 8.000 Prime de capital 9.000
Mărfuri 7.000 Credite bancare 6.000
ClienŃi 15.000 Furnizori 11.000
Conturi la bănci 10.000 Impozit pe profit 4.000
TOTAL 60.000 TOTAL 60.000
TranzacŃiile care se succed bilanŃului iniŃial sunt următoarele:
1. Se încasează de la un client suma de 5000 lei în numerar, prin casierie.
2. Se aprovizionează mărfuri în valoare de 3000 lei de la un furnizor.
3. Se achită impozitul pe profit în suma de 4000 lei.
4. În baza hotărârii AGA, se majorează capitalul social cu valoarea
primelor de capital.
5. Se vând mărfuri în valoare de 8000 lei, al căror cost de achiziŃie a
fost de 6000 lei
Se cere: Să se stabilească tipul modificărilor produse de fiecare tranzacŃie
şi să se pună în evidenŃă printr-un bilanŃ intermediar după fiecare tranzacŃie.

2. StabiliŃi tipul de modificare bilanŃieră pentru următoarele


tranzacŃii economico-financiare:
a) Depunerea numerarul din casierie în conturi la bancă în valoare de
11.000 lei;
b) Aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor în valoare de
5.000 lei, plata urmând să se efectueze ulterior (pe credit comercial);
d) Plata datoriei faŃă de furnizori în valoare de 5.000 lei, utilizând
disponibilul din casierie;
e) Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor în valoare
de 8.000 lei;
f) Încasarea unei creanŃe în valoare de 4000 lei de la un client
g) Se decontează din contul bancar un cec emis anterior în sumă de 500 lei;
h) Se acordă unui salariat un avans de trezorerie pentru efectuarea
unei deplasări în interes de serviciu în altă localitate în sumă de 300 lei;

44
3. DaŃi exemple de tranzacŃii care să genereze următoarele tipuri
de relaŃii ale modificărilor bilanŃiere:
a) A + x = C + (D + x);
b) A + x = (C + x) + D;
c) A – x = C + (D-x);
d) A = (C + x – x) + D;
e) A + x – x = C + D;
f) A = C + (D + x – x);
unde: A – activ; C – capitaluri proprii; D – datorii; x – elementele care se
modifică.
4. StabiliŃi care din următoarele relaŃii reprezentând tipuri de
modificări bilanŃiere aparŃine următoarelor tranzacŃii:
A. Plata unui furnizor dintr-un cont bancar
a) A + x = C + (D + x);
b) A – x = C + (D – x);
c) A + x – x = C + D;
B. AchiziŃionarea unei clădiri cu destinaŃia de spaŃiu comercial
a) A = C+ (D + x – x);
b) A + x = (C + x) + D;
c) A + x = C+ (D + x);
C. Încasarea unei creanŃe de la un client
a) A + x – x = C + D;
b) A + x = (C + x) + D;
c) A + x = C+ (D + x);
D. Repartizarea profitului net la rezerve legale
a) A = (C + x – x) + D;
b) A + x = (C + x) + D;
c) A + x = C+ (D + x);
5. PrecizaŃi care sunt elementele notate cu x din relaŃia: A – x = C
+ (D – x)
a) –x din active = mărfuri; –x din datorii = furnizori;
b) –x din active= disponibil din casierie; –x din datorii = furnizori;
c) –x din active = materii prime; –x din datorii furnizori.
6. Încasarea unei creanŃe are următoarea incidenŃă în bilanŃul
contabil:
a) (A – x + x) = C + D;
b) A + x) = (C + x) + D;
c) (A + x) = C + (D + x)
45
7. Plata unor impozite la bugetul de stat, implică o modificare
bilanŃieră de tipul:
a) (A – x + x) = C + D;
b) A + x) = (C + x) + D;
c) (A – x) = C + (D – x).
8. Care din următoarele relaŃii exprimă o modificare în volumul
bilanŃului:
a) (A – x + x) = C + D;
b) (A + x) = (C + x) + D;
c) A = (C + x – x) + D
9. Dacă plata unei datorii către un furnizor, se face dintr-un
împrumut bancar, se va produce o modificare bilanŃieră de tipul:
a) A = (C + x) + (D – x);
b) A = C + (D + x – x);
c) (A + x) = C + (D + x)
10. Constituirea rezervelor statutare prin repartizarea profitului
net, produce o modificare bilanŃieră de tipul:
a) A = (C + x – x) + D
b) A + x) = (C + x) + D;
c) (A – x) = C + (D – x).

46
LecŃia nr. 4

CONTUL DE REZULTATE

4.1. Aspecte generale privind rezultatul

Măsurarea şi raportarea consumurilor de resurse şi rezultatele


obŃinute, sunt analizate în contabilitate prin prisma raportului dintre
structurile calitative de venituri şi cheltuieli, ca elemente componente ale
contului de profit şi pierdere prin care este descrisă performanŃa financiară
a entităŃii.
În general, bilanŃul contabil exprimă poziŃia financiară şi echilibrul
financiar, indicând totodată şi mărimea rezultatului economico-financiar
global, însă nu explică provenienŃa rezultatului economico-financiar şi
cauzele care au generat sau generează performanŃele activităŃii.
Contul de profit şi pierdere este menit să expliciteze informaŃia
contabilă cu privire la formarea rezultatului financiar global pe baza
fluxurilor de venituri şi cheltuieli şi indică ce profit/pierdere a generat
entitatea la finele perioadei.
Rezultatul este aşadar, o mărime valorică, dată de raportul dintre
venituri şi cheltuieli, în baza ecuaŃiei:
VENITURI –CHELTUIELI = REZULTAT
Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile atunci rezultatul este
profit, în timp ce raportul invers conduce la un rezultat negativ, semnificând
o pierdere.
În structura componentelor bilanŃiere, rezultatul este un element al
capitalului propriu, ceea ce înseamnă că poate influenŃa mărimea capitalului
propriu, în sensul majorării, atunci când rezultatul este profit, sau în sensul
diminuării atunci când rezultatul este o pierdere.
Profitul sau pierderea realizată de o entitate, este utilizat frecvent ca o
măsură de apreciere a performanŃelor, iar cunoaşterea fluxurilor de cheltuieli
şi venituri vizează nevoile informaŃionale ale investitorilor şi managerilor.
În acelaşi timp, trebuie precizat că profitul nu trebuie confundat cu
trezoreria întreprinderii aşa cum se întâmplă uneori, ca rezultat al confuziei
între semnificaŃia conceptelor de venit sau cheltuială când li se atribuie
sensul de încasare pentru venituri, respectiv de plată pentru cheltuieli.

47
În înŃelesul reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
aplicate în România, aprobate prin OMFP 3055/2009 veniturile şi
cheltuielile au următoarele semnificaŃii:
a) veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate
pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale
activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale
capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuŃii ale
acŃionarilor;
b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi
ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în
reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acŃionari.

4.2. Formatul contului de profit şi pierderi


Cu privire la formatul contului de profit şi pierdere, normalizarea
contabilă internaŃională, IAS 1,,Prezentarea situaŃiilor financiare’’, ca şi în
cazul bilanŃului, adoptă cerinŃa minimului de informaŃii şi nu prescrie o
schemă tip, însă recomandă ca în funcŃie de specificul activităŃii entităŃilor
să se ia în considerare două criterii de prezentare a elementelor: fie după
natură, fie după destinaŃia cheltuielilor, după cum fiecare dintre ele este
mai relevantă şi credibilă înŃelegerii performanŃei financiare.
În schimb, directivele europene (Directiva a IV-a) recomandă 4 scheme
generale ale contului de profit şi pierdere elaborate după criterii combinate,
şi anume:
a) Forma de prezentare, care poate fi orizontală (sub formă de cont)
sau verticală (sub formă de listă);
b) Modalitatea de structurare a elementelor, care se poate face fie
după natura cheltuielilor şi conŃinutul lor economic, fie după destinaŃia lor,
respectiv, după modul de agregare în soldurile intermediare de gestiune.
În România6, formatul contului de profit şi pierdere respectă structura
prezentată de Directiva a IV-a, şi s-a optat pentru formatul listă, cu
clasificarea veniturilor şi a cheltuielilor dupa natura lor, dar aduce şi
elemente din IAS1,,Prezentarea situaŃiilor financiare’’. În acest sens, s-a
ales varianta clasificării cheltuielilor de exploatare după natură, dar într-o
notă din situaŃiile financiare, este prezentată clasificarea după destinaŃie sau

6
OMFP 3055/2009 privind aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene (Monitorul Oficial nr. 766 bis/2009) care intra în vigoare la 1 ianuarie 2010
48
pe categorii de costuri pe activităŃi (costuri de producŃie, costuri de
desfacere, costuri de administraŃie, costuri financiare), dar numai pentru
rezultatul din exploatare.
În raport de natura lor, veniturile şi cheltuielile sunt grupate în
- venituri şi cheltuieli din exploatare;
- venituri şi cheltuieli financiare;
- venituri şi cheltuieli extraordinare.
NoŃiunea de „cheltuieli extraordinare” este menŃinută numai de
directivele europene, în timp ce IFRS nu mai utilizează această noŃiune.
1. Veniturile şi cheltuielile din exploatare, privesc activitatea curentă
ce generează operaŃiuni specifice activităŃii principale sau conexă pentru
care entitatea funcŃionează (consumuri, vânzări, amortizări, salarii etc),
a) Veniturile din exploatare cuprind următoarele categorii:
- Veniturile din vânzări (cifra de afaceri a întreprinderii) reflectă
preŃul de vânzare al bunurilor, respectiv tariful serviciilor: produse finite,
semifabricate, produse reziduale, servicii prestate, lucrări executate, studii şi
cercetări, chirii, mărfuri, alte activităŃi.
- Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse, reflectă
valoarea bunuri fabricate sau realizate şi aflate pe stoc (produse finite,
semifabricate, produse reziduale) şi producŃie neterminată).
- Venituri din producŃia de imobilizări cuprind veniturile din
producŃia de imobilizări necorporale şi corporale, respectiv valoarea acestor
imobilizări realizate în producŃie proprie.
- Venituri din subvenŃii de exploatare – cuprind subvenŃiile încasate
de la bugetul statului în scopul de a sprijini activitatea curentă a
întreprinderii.
- Alte venituri din exploatare cuprind: venituri din amenzi şi penalităŃi
percepute terŃilor, din donaŃii şi subvenŃii acordate, din vânzări de
imobilizări etc.
- Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare – cuprind
veniturile ocazionate de anularea provizioanelor pentru activitatea de
exploatare
b) Cheltuielile din exploatare cuprind următoarele categorii:
- Cheltuieli privind stocurile – reflectă consumul stocurilor de: materii
prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, materiale nestocate
(rechizite de birou), energie şi apă, animale, mărfuri, ambalaje.
În cazul stocurilor care se vând, cum ar fi: animalele, mărfurile şi
ambalajele – aceste cheltuieli se înregistrează în urma vânzării, reflectând
preŃul la care stocurile au fost cumpărate.
- Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terŃi – reflectă cheltuieli
cu întreŃinerea şi reparaŃia utilajelor, cu chiriile, cu asigurările şi cu studii şi
49
cercetări – facturate de către furnizorii care au prestat întreprinderii aceste
servicii.
- Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi – cuprind: cheltuieli cu
indemnizaŃii datorate colaboratorilor, cu diverse comisioane, cu protocol,
reclamă şi publicitate, cu transportul de bunuri şi personal, cu deplasările
delegaŃilor, cheltuieli cu telefonul şi cu comisioanele bancare.
- Cheltuieli cu impozite şi taxe – cuprind cheltuieli cu impozite şi
fonduri speciale datorate la bugetul statului sau la bugetele locale.
- Cheltuieli cu personalul – cuprind cheltuieli cu salariile şi alte
beneficii datorate angajaŃilor şi cu contribuŃiile de asigurări sociale (CAS,
şomaj, sănătate etc.).
- Alte cheltuieli din exploatare – cuprind cheltuieli generate de
neîncasarea unor creanŃe de la clienŃi, cheltuieli cu amenzi şi penalităŃi, cu
donaŃii şi subvenŃii acordate, cheltuieli ocazionate de vânzarea
imobilizărilor şi altele.
- Cheltuieli din exploatare privind amortizări şi provizioane –
cuprind cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor şi constituirea
provizioanelor pentru activitatea de exploatare.
Comparând veniturile din exploatare cu cheltuielile din exploatare,
obŃinem rezultatul din exploatare.
2) Cheltuielile şi veniturile financiare sunt considerate ca fiind
generate şi ocazionate tot urmare a activităŃii curente, dar privesc relaŃiile cu
privire la derularea operaŃiunilor financiare.
a) Veniturile financiare – cuprind următoarele categorii:
- venituri din imobilizări financiare (reflectă dividende încasate de la
alte firme în schimbul titlurilor imobilizate deŃinute în cadrul acestora);
- venituri din creanŃe imobilizate (dobânzi încasate pentru
împrumuturi acordate altor firme);
- venituri din vânzarea titlurilor imobilizate şi a investiŃiilor financiare
pe termen scurt (reflectă preŃul de vânzare al acestora);
- venituri din diferenŃe de curs valutar (ocazionate de plata datoriilor
la un curs mai mic şi încasarea creanŃelor la un curs mai mare);
- venituri din dobânzi încasate;
- venituri din provizioane pentru activitatea financiară (cuprind
veniturile ocazionate de anularea provizioanelor pentru activitatea financiară).
b) Cheltuielile financiare cuprind următoarele categorii:
- pierderi din creanŃe legate de participaŃii (ocazionate de neîncasarea
unor creanŃe imobilizate);
- cheltuieli ocazionate de vânzarea titlurilor imobilizate şi a
plasamentelor financiare pe termen scurt (reflectă preŃul la care acestea au
fost cumpărate);
50
- cheltuieli din diferenŃe de curs valutar (ocazionate de plata datoriilor
la un curs mai mare şi încasarea creanŃelor la un curs mai mic);
- cheltuieli cu dobânzi plătite;
- cheltuieli cu amortizări şi provizioane privind activitatea financiară
(cuprind cheltuieli cu amortizarea primelor de rambursare a obligaŃiunilor şi
cheltuieli cu constituirea provizioanelor pentru activitatea financiară).
Comparând veniturile financiare cu cheltuielile financiare obŃinem
rezultatul financiar.
Cumulând rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar obŃinem
Rezultatul curent al exerciŃiului.
3) Cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt cele rezultate din
evenimente sau tranzacŃii care sunt clar diferite de activităŃile curente şi
care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau
regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.
a) Veniturile extraordinare – cuprind veniturile din subvenŃii sau
despăgubiri primite cu ocazia unor evenimente extraordinare.
b) Cheltuielile extraordinare – cuprind cheltuielile ocazionate de
calamităŃi şi alte evenimente extraordinare
Comparând veniturile extraordinare cu cheltuielile extraordinare,
obŃinem rezultatul extraordinar.
Modelul de cont de profit şi pierdere adoptat în România, în format
listă prezintă veniturile şi cheltuielile după natură, precum şi modul de
generare a rezultatului, fiind bazat pe următorii indicatori semnificativi:
- Cifra de afaceri netă
- Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare;
- Rezultatul financiar = venituri financiare – cheltuieli financiare;
- Rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar;
- Rezultatul extraordinar = venituri din exploatare – cheltuieli extraordinare;
- Rezultatul brut = Rezultatul curent + rezultatul extraordinar;
- Rezultatul net = Rezultatul brut – Impozitul pe profit.

Într-o forma simplificată (în scop didactic), modelul lista al contului


de profit şi pierdere poate fi reprezentat astfel:

ExerciŃiul ExerciŃiul
DENUMIRE INDICATOR financiar financiar
N-1 N
I. Venituri din exploatare
II. Cheltuieli de exploatare
A. (+/-)REZULTATUL DIN EXPLOATARE (I – II)
III. Venituri financiare
51
ExerciŃiul ExerciŃiul
DENUMIRE INDICATOR financiar financiar
N-1 N
IV. Cheltuieli financiare
B. (+/-) REZULTATUL FINANCIAR (III – IV)
C. (+/-) REZULTATUL CURENT (A + B)
V. Venituri extraordinare
VI. Cheltuieli extraordinare
D. (+/-) REZULTATUL EXTRAORDINAR (V – VI)
VII. Venituri totale (I + III + V)
VIII. Cheltuieli totale (II + IV + VI)
E. (+/-) REZULTATUL BRUT (C + D) sau (VII – VIII)
IX. Impozitul pe profit
F. (+/-) REZULTATUL NET (E – IX)
(+/-) are semnificaŃia de profit sau pierdere

Întrebări pentru autoevaluare

1. Ce este rezultatul şi unde este explicitată formarea lui?


2. Care sunt elementele componente ale contului de profit şi pierdere?
3. Care este menirea contului de profit şi pierdere?
4. Care este ecuaŃia performanŃei financiare a entităŃii?
5. Ce semnificaŃie au veniturile în înŃelesul reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene?
6. Ce semnificaŃie au cheltuielile în înŃelesul reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene?
7. are sunt criteriile în funcŃie de care se face clasificarea veniturilor şi
cheltuielilor în contul de profit şi pierdere?
8. DaŃi exemple de activităŃi care generează venituri şi cheltuieli şi
identificaŃi natura acestora.
9. Ce scheme generale ale contului de profit şi pierdere recomandă
Directiva a IV-a europeană?
10. Care sunt evenimentele care generează apariŃia veniturilor din
exploatare?
11. Care sunt evenimentele care ocazionează cheltuielile din exploatare?
12. Ce format al contului de profit şi pierdere se aplică în România şi care
este actul reglementativ?
13. Care sunt principalii indicatori care rezultă din formatul contului de
profit şi pierdere aplicat în Ńara noastră?

52
14. Care este criteriul în funcŃie de care sunt prezentate veniturile şi
cheltuielile în contul de profit şi pierdere în România?
15. Care sunt diferenŃele dintre prezentarea cheltuielilor după natura lor şi
cea după destinaŃie?

AplicaŃii rezolvate
1. O societate comercială, prezintă următoarele elemente de venituri şi
cheltuieli :
- venituri din vânzarea mărfurilor 8.000 lei
- venituri din vânzarea produselor finite 23.000 lei
- venituri din vânzarea semifabricatelor 7.000lei
- venituri din chirii 2.000 lei
- venituri din prestări servicii 3.000 lei
- cheltuieli cu materii prime 10.000 lei
- cheltuieli cu energia şi apa 1.800 lei
- cheltuieli cu mărfurile 5.000 lei
- cheltuieli cu poşta şi telefonia 1.000 lei
- cheltuieli cu salariile 3.500 lei
- cheltuieli cu asigurări şi prot. socială 900 lei
- cheltuieli cu întreŃinerea şi reparaŃiile 1.000 lei
- venituri din diferente de curs valutar 1.200 lei
- venituri din dobânzi la vedere 100 lei
- cheltuieli cu dobânzile 3.000 lei
- cheltuieli din diferenŃe de curs valutar 1.500 lei
- ch. cu mărfuri distruse de inundaŃii 500 lei
- cheltuieli cu impozitul pe profit 2.576 lei
ClasificaŃi elementele de venituri şi cheltuieli în funcŃie de natura
acestora, şi întocmiŃi contul de profit şi pierdere în format listă- model
simplificat.
Rezolvare:
ExerciŃiul
DENUMIRE INDICATOR
financiar N
I. Venituri din exploatare 45.000
- venituri din vânzarea mărfurilor 8.000
- venituri din vânzarea produselor finite 25.000
- venituri din vânzarea semifabricatelor 7.000
- venituri din chirii 2.000
- venituri din prestări servicii 3.000

53
ExerciŃiul
DENUMIRE INDICATOR
financiar N
II. Cheltuieli de exploatare 23.500
- cheltuieli cu materii prime 10.000
- cheltuieli cu energia şi apa 1.500
- cheltuieli cu mărfurile 5.000
- cheltuieli cu poşta şi telefonia 1.200
- cheltuieli cu salariile 3.500
- cheltuieli cu asigurările şi protecŃia socială 1.300
- cheltuieli cu întreŃinerea şi reparaŃiile 1.000
A. (+/-)REZULTATUL DIN EXPLOATARE (I – II) 21.500
III Venituri financiare 1.300
- venituri din diferenŃe de curs valutar 1.200
- venituri din dobânzi la vedere 100
IV Cheltuieli financiare 4.500
- cheltuieli cu dobânzile 3.000
- cheltuieli din diferenŃe de curs valutar 1.500
B. (+/-) REZULTATUL FINANCIAR (III – IV) –3.200
C. (+/-) REZULTATUL CURENT (A +B) 18.300
V. Venituri extraordinare -
VI. Cheltuieli extraordinare 500
- ch. cu mărfuri distruse de inundaŃii 500
D. (+/-) REZULTATUL EXTRAORDINAR (V – VI) -500
VII. Venituri totale (I + III + V) 46.300
VIII Cheltuieli totale (II + IV + VI) 27.500
E. (+/-) REZULTATUL BRUT (C + D) sau (VII –VIII) 16.100
IX Cheltuieli cu impozitul pe profit 2.576
F. (+/-) REZULTATUL NET (E – IX) 13.524
Notă: Impozitul pe profit a fost determinat în condiŃiile aplicării cotei unice de 16 %, însă
se va avea în vedere ca nu în toate cazurile profitul impozabil coincide cu profitul brut
(profitul contabil) deoarece trebuie aplicate şi regulile fiscale conform cărora, anumite
cheltuieli nu sunt recunoscute ca fiind deductibile fiscal, sau anumite venituri nu sunt
impozabile.
Profitul fiscal= profitul contabil +cheltuielile nedeductibile – veniturile neimpozabile

AplicaŃii de rezolvat şi teste grilă


1. Se consideră următoarele elemente de venituri şi cheltuieli
exprimate în lei, ale unei societăŃi comerciale.
- venituri din vânzarea produselor finite 30.000 lei
- venituri din vânzarea mărfurilor 9 00 lei

54
- venituri din participaŃii 5000 lei
- venituri din chirii 1 000 lei
- venituri din dividende 600 lei
- venituri din diferente de curs valutar 7000 lei
- venituri din exproprierea unui teren 10.000 lei
- venituri din prestări servicii 4 000 lei
- cheltuieli cu salariile 6 500 lei
- cheltuieli cu asigurări şi protecŃia socială 1500 lei
- cheltuieli cu întreŃinerea şi reparaŃiile 3 000 lei
- cheltuieli cu amortizarea 3500 lei
- cheltuieli cu materii prime 15 000 lei
- cheltuieli cu energia şi apa 3000 lei
- cheltuieli cu mărfurile 9 000 lei
- cheltuieli cu poşta şi telecomunicaŃii 300 lei
- cheltuieli cu dobânzile 800 lei
- cheltuieli din diferenŃe de curs valutar 200 lei
- cheltuieli cu stocuri distruse de inundaŃii 3000 lei
- cheltuieli cu alte impozite şi taxe 1000 lei

Se cere:
- ClasificaŃi elementele menŃionate după natura acestora, şi întocmiŃi
un cont de profit şi pierdere utilizând formatul listă în scop didactic.
- DeterminaŃi cheltuiala cu impozitul pe profit cunoscând că pentru
determinarea impozitului pe profit se aplică o cotă de impunere de 16%.

2. Potrivit reglementărilor contabile conforme cu directivele


europene aprobate prin OMFP 3055/2009, veniturile:
a) constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor
ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor
proprii.
b) constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor
ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din contribuŃii ale acŃionarilor;
c) constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor
ori reduceri ale capitalurilor proprii, care se concretizează în creşteri ale
datoriilor, altele decât cele rezultate din contribuŃii ale acŃionarilor;

55
3. Care din următoarele grupe de elemente aparŃin veniturilor şi
cheltuielilor din exploatare:
a) - cheltuieli cu materii prime
- venituri din chirii
- cheltuieli cu energia şi apa
- cheltuieli cu alte impozite şi taxe
b) - cheltuieli cu poşta şi telecomunicaŃiile
- cheltuieli cu salariile
- venituri din dobânzi
- cheltuieli cu stocuri distruse de inundaŃii.
c) - cheltuieli cu salariile
- venituri din dividende
- cheltuieli cu asigurările şi protecŃia sociala
- cheltuieli cu întreŃinerea şi reparaŃiile
4. Modelul de cont de profit şi pierdere adoptat în România este:
a) în format listă;
b) în format orizontal;
c) în formă de tabel.
5. Rezultatul brut se obŃine astfel:
a) rezultatul din exploatare + rezultatul financiar
b) rezultatul din exploatare + rezultatul financiar + rezultatul extraordinar
c) rezultatul curent + rezultatul financiar
6. Rezultatul net se obŃine astfel:
a) Rezultatul financiar – Impozitul pe profit;
b) Rezultatul curent + Impozitul pe profit;
c) Rezultatul brut – Impozitul pe profit.
7. Se cunosc următoarele elemente: venituri din vânzarea produselor
finite 3000 lei, dobânzi plătite 200 lei, salarii personal 500 lei, amortizarea
imobilizărilor corporale 400 lei, diferenŃe de curs nefavorabile 100 lei.
Rezultatul din exploatare este de :
a) 2.300 lei;
b) 2.100 lei
c) 1.800 lei
8. PrecizaŃi, care din următoarele operaŃiuni reprezintă o cheltuială:
a) plata unui furnizor;
b) plata unei dobânzi bancare;
c) plata salariilor.

56
9. PrecizaŃi care din următoarele operaŃiuni nu reprezintă un venit:
a) încasarea unui client;
b) vânzarea de mărfuri;
c) încasarea unei dobânzi la disponibilul din contul bancar.
10. DispuneŃi de următoarele informaŃii:
- total venituri realizate 10.000 lei
- total cheltuieli angajate 4.000 lei
- furnizori 2.000 lei
- capitalul social subscris vărsat 7.000 lei
- rezerve 1.000 lei
Care este valoarea activelor?
1. 8.000 lei;
2. 16.000 lei;
3. 14.000 lei.

Bibliografie:
1. C. Burtescu, D. LuŃă, S. Grigorescu, C. Bontaş, F. Dima, D. Chilarez, C.
Ghinea – Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti,
2008, pag.25-53.
2. O. Călin şi M. Ristea – Bazele contabilităŃii, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003;
3. C. Caraiani, M. Dumitru – Bazele contabilităŃii, Ed. Universitara,
Bucuresti 2008 pag.31-86
4. *** - OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009.

57
TEMA III
INFORMAłIA ECONOMICĂ
ŞI ROLUL EI ÎN CONTABILITATE

Obiective:
 Însuşirea consideraŃiilor generale asupra întocmirii documentelor;
 Cunoaşterea importanŃei documentelor justificative;
 Cunoaşterea clasificării documentelor;
 Identificarea si inregistrarea informaŃiei prezentată in documentele contabile;
 Insuşirea modalităŃii de utlizare a documentelor contabile.

Modalitatea de desfăşurare: prezentare, dezbatere, exemple de completare documente şi studii de caz


Fond de timp: 2 ore

LecŃia nr. 5

DOCUMENTELE CONTABILE – ROL,


STRUCTURĂ ŞI UTILIZARE

Elemente teoretice
Înregistrarea operaŃiunilor economico-financiare în contabilitate, nu
este posibilă fără consemnarea prealabilă a acestora în documente care să
ateste înfăptuirea lor. Documentele reprezintă suportul primar al informaŃiei
contabile şi o condiŃie esenŃială pentru cunoaşterea reală a activităŃii şi
pentru exercitarea controlului asupra fiecărei operaŃii în parte.
Culegerea informaŃiilor şi consemnarea lor în documente se poate face
manual sau cu ajutorul tehnicii de clacul, documentele fiind obligatoriu
semnate de către persoanele care le-au întocmit.
Documentele contabile, fiind numeroase şi având caracter complex,
sunt clasificate în funcŃie de rolul pe care îl îndeplinesc în cadrul sistemului
informaŃional contabil:
- documente justificative – asigură datele de intrare în sistemul
informaŃional contabil;
- documente de evidenŃă contabilă (registre contabile) – realizează
înregistrarea şi stocarea datelor în structura proprie contului şi sistemului de
conturi;
- documente de sinteză şi raportare – centralizează şi transmit
informaŃiile.

58
Indiferent de categoria din care fac parte, documentele pot fi tipizate şi
netipizate.
a) Documentele tipizate se caracterizează prin conŃinut, formă şi
format unitare, stabilite de către direcŃia de resort din cadrul Ministerului
FinanŃelor. Ele se folosesc pentru operaŃii cu acelaşi conŃinut şi sunt
obligatorii pentru toate entităŃile.
b) Documentele netipizate nu au conŃinut, formă şi format unitare,
acestea stabilindu-se la nivelul fiecărei entităŃi în funcŃie de necesităŃile
proprii de informare.
A. Documentele justificative au o aplicabilitate generală în toate
lucrările de contabilitate. Ele reflectă operaŃiile legate de existenŃa şi
mişcarea mijloacelor, proceselor şi surselor economice în cadrul fluxurilor
economice şi financiare ale entităŃii.
Rolul şi importanŃa documentelor justificative constă în calitatea
acestora de mijloc prin care se dovedeşte înfăptuirea operaŃiilor economico
–financiare, de control al gestiunii entităŃii, de probă în justiŃie stabilirea
adevărului în cazul litigiilor,
ConŃinutul documentelor justificative constă în diferite elemente,
care în funcŃie de modul de completare şi de importanŃa pe care o au, se
delimitează în comune şi specifice7.
Elementele comune se referă la datele de identificare şi la asigurarea
responsabilităŃilor pentru întocmire, verificare şi aprobare: denumirea,
numărul şi data documentului; denumirea şi sediul entităŃii; compartimentul
organizatoric emitent; semnăturile persoanelor care participă la efectuarea
operaŃiei şi ale persoanelor care poartă răspunderea pentru efectuarea
operaŃiei şi întocmirea documentului, pentru avizare, aprobare etc.
Elementele specifice sunt cele care caracterizează operaŃia economică
ce s-a consemnat în documentul justificativ respectiv: conŃinutul operaŃiei;
datele cantitative; preŃurile unitare şi valorile sau numai datele valorice;
diferite coduri ce ajută la prelucrarea automată a datelor etc.
Clasificarea documentelor justificative, are în vedere complexitatea
operaŃiilor economice pe care le reprezintă, şi are în vedere mai multe
criterii dintre care menŃionăm pe cele mai semnificative:
a) După modul de întocmire, documentele justificative sunt:
documente primare, cele în care se consemnează pentru prima oară
operaŃiile economice. şi documente centralizatoare, în care se cumulează
datele din documentele primare care cuprind operaŃii de acelaşi fel
(centralizatorul vânzărilor, centralizatorul consumurilor, borderoul
achiziŃiilor etc.).

7
Victor Munteanu „Teoria şi bazele contabilităŃii”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, pag.
213
59
b) După regimul de tipărire şi utilizare, documentele justificative sunt:
documente cu regim special, cele pentru care există dispoziŃii speciale de
tipărire, numerotare, utilizare, circulaŃie şi păstrare (factura fiscală, chitanŃa,
cecul, avizul de însoŃire a mărfii, monetarul etc.), pentru care se organizează o
evidenŃă operativă specială şi documente fără regim special, care se folosesc
respectându-se normele generale de întocmire, circulaŃie şi păstrare.
c) În funcŃie de natura operaŃiilor pe care le reflectă, documentele
contabile se împart în:
- Documente ce reflectă imobilizări corporale şi necorporale (active
imobilizate), cum ar fii: proces verbal de punere în funcŃiune a mijloacelor
fixe; proces verbal de predare-primire a mijloacelor fixe; proces verbal de
scoatere din funcŃiune a mijloacelor fixe.
- Documente ce reflectă stocuri (active circulante materiale),cum ar fi:
notă de intrare – recepŃie, bon de consum, fişă limită de consum; notă de
predare la magazie; bon de transfer-restituire etc.
- Documente ce reflectă vânzările (creanŃe/active circulante în
decontare), cum ar fi: dispoziŃii de livrare, aviz de expediere, factură fiscală,
monetarul etc.
- Documente ce reflectă mijloacele băneşti şi decontările (active
circulante băneşti-încasări şi plăŃi, precum: chitanŃa de casă, ordinul de plată
prin bancă, dispoziŃia de încasare/plată prin casierie, fila de CEC, registru de
casă, extras de cont etc.
- Documente ce reflectă salariile şi alte operaŃiuni cu personalul: lista de
avans chenzinal, statul de salarii, ordinul de deplasare, decontul de cheltuieli etc.
- Documente de înregistrare şi centralizare specifice contabilităŃii
generale: nota contabilă; jurnalul de cumpărări; jurnalul de vânzări; fişa de
cont pentru operaŃii diverse; documentul cumulativ; balanŃa de verificare etc.
Întocmirea, verificarea, circuitul şi păstrarea documentelor
Întocmirea documentelor justificative se realizează, manual sau cu tehnică
de calcul şi în principiu, la locul unde se produce operaŃia economică sau
participă la înfăptuirea ei. Prelucrarea documentelor justificative constă în
efectuarea mai multor operaŃii necesare pregătirii acestora pentru
înregistrarea în contabilitate8: sortarea şi gruparea documentelor pe operaŃii,
cumularea mai multor documente justificative şi obŃinerea documentelor
centralizatoare, verificarea şi înregistrarea în contabilitate.
În vederea depistării unor eventuale erori, documentele se supun
verificărilor de formă şi de fond, fiind corectate dacă este cazul: forma,
conŃinutul calculele, dar verificarea are în vedere şi aspecte ce Ńin de
legalitate, oportunitate a operaŃiilor.

8
Oprea Călin, Mihai Ristea „Bazele contabilităŃii”, EdiŃie revizuită şi adăugită, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, pag. 139
60
Corectarea erorilor constatate la întocmirea şi verificarea
documentelor justificative se realizează prin tăierea cu o linie orizontală a
textului sau sumei greşite, în toate exemplarele, şi scrierea deasupra a
textului sau sumei corecte. Corectura trebuie să se confirme prin semnătura
persoanei care a întocmit documentul justificativ, menŃionându-se data
efectuării acesteia. Există, însă, documente justificative în care nu sunt
admise corecturi, orice eroare ducând la întocmirea unui nou document, aşa
cum sunt documentele justificative privind mijloacele băneşti. Documentele
eronate se anulează, păstrându-se la cotorul carnetului, fără a fi detaşate.
Odată verificate şi corectate, documentele de evidenŃă intră în
circuitul documentelor contabile al întreprinderii, care trebuie să fie un
traseu prestabilit, cât mai clar şi mai scurt posibil (de la intocmirea până la
arhivarea fiecărui document), prin care se stabileşte fiecare compartiment,
persoanele cu atribuŃii în întocmirea documentelor, termenul de întocmire şi
compartimentul căruia se adresează,
Păstrarea documentelor justificative constă în clasarea şi arhivarea
acestora. într-o ordine bine stabilită pe tipuri de operaŃiuni şi pe exerciŃii
financiare, în scopul găsirii lor cu uşurinŃă atunci când este necesar. După
expirarea exerciŃiului financiar şi aprobarea SituaŃiilor financiare anuale,
documentele se predau la arhiva generală a entităŃii. Documentele
justificative şi registrele de contabilitate se păstrează 10 ani, exceptând
statele de salarii şi SituaŃiile financiare anuale care se păstrează 50 de ani.

B. Registrele contabile
Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate şi
grupate în ordine cronologică în registrele contabile. Legea ContabilităŃii
impune utilizarea obligatorie a următoarelor registre:
1. Registrul-jurnal este un document de înregistrare obligatoriu,
folosit pentru consemnarea cronologică zi de zi a operaŃiilor, pe măsura
efectuării lor în timp, în scopul cunoaşterii mişcării valorice a elementelor
reprezentate în conturi, pe o anumită perioadă de timp şi, pe de altă parte, în
justificarea înregistrărilor în contabilitatea sistematică. Registrul jurnal
reprezintă memoria contabilă a întreprinderii.
Registrul-jurnal are caracter unic pentru toŃi agenŃii economici, în el
consemnându-se toate operaŃiile efectuate într-o anumită perioadă de timp,
prezentându-se astfel:
Registrul jurnal
Nr. Data Document Denumire cont Suma
ExplicaŃie
crt. înregistrării Fel Nr. Data D C D C

61
2. Registrul Cartea mare este documentul contabil obligatoriu, în care
se înregistrează, lunar, operaŃiile contabile înscrise în registrul jurnal, direct
sau prin regrupare pe conturi corespondente, a mişcării tuturor elementelor
bilanŃiere, stabilindu-se la sfârşitul lunii situaŃia fiecărui cont, respectiv
soldul iniŃial, rulajele debitoare şi creditoare şi soldurile finale, asigurând
astfel înregistrarea sistematică
Registrul Cartea Mare conŃine câte o filă pentru fiecare cont sintetic în
parte. În condiŃiile aplicării formei de contabilitate “maestru-şah” Registrul
Cartea Mare poate fi suplinit de fişa de cont pentru operaŃii diverse.
ConŃinutul acestui registru stă la baza completării balanŃei de verificare a
conturilor. Fişa de cont pentru operaŃii diverse, este folosită pentru evidenŃa
conturilor sintetice dar şi a unor conturi analitice, cu evidenŃă numai
valorică (furnizori, clienŃi, debitori etc.):

Denumirea
Contul: Pagina
contului
Rulaj
Denumire
Nr. Document
Data ExplicaŃie cont D/C Sold
crt.
corespondent Debitor Creditor
Fel Nr. Data

Didactic, pentru rezolvarea aplicaŃiilor practice, registrul Cartea mare


se prezintă sub forma literei „T”, înscriindu-se toate elementele contului:
simbolul şi denumirea contului, rulaje debitoare şi creditoare, totalul
sumelor debitoare şi creditoare, soldul debitor sau creditor.
3. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu, care
serveşte la înregistrarea anuală şi gruparea rezultatelor inventarierii
elementelor entităŃii şi ca probă în litigii. Se întocmeşte la sfârşitul
exerciŃiului financiar, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi în
procesul – verbal de inventariere, prin gruparea acestora pe conturi sau
grupe de conturi.
Registrul inventar
DiferenŃe de evaluare
Valoarea
Nr. RecapitulaŃia Valoarea (de înregistrat)
de
crt. elementelor inventariate contabilă Cauzele
inventar Valoare
diferenŃelor

Întocmit, Verificat,

62
Registrul-jurnal şi Registrul-inventar se numerotează, se şnuruiesc, se
parafează şi se înregistrează la organul fiscal teritorial pe raza căruia este
înscrisă entitatea. Prin urmare, pot fi admise ca probă în cazul litigiilor
dintre entităŃi, în cazul falimentului etc.
Constatăm astfel că fiecare operaŃiune este înregistrată în două registre
distincte: mai întâi în ordine cronologică, zi de zi, în registrul jurnal şi lunar
prin Cartea mare, preluând şi grupând operaŃiunile în ordine sistematică,
prin intermediul conturilor.
C. Documentele de sinteză şi raportare, sunt reprezentate de
situaŃiile financiare anuale, care conŃin: bilanŃul contabil, contul de profit şi
pierdere, situaŃia modificării capitalurilor proprii, situaŃia fluxurilor de
trezorerie, politici contabile şi notele explicative.

Întrebări pentru autoevaluare

1. Care este utilitatea documentelor contabile?


2. Cum sunt clasificate documentele contabile în funcŃie de rolul lor în cadrul
sistemului informaŃional contabil?
3. Ce sunt documentele justificative şi care este rolul lor?
4. Care sunt elementele comune şi specifice ale documentelor justificative?
5. Care sunt categoriile de documente justificative în funcŃie de natura
operaŃiilor pe care le reflect?
6. Cum se face corectarea documentelor justificative?
7. Care este legătura dintre Registrul Jurnal şi Cartea mare?
8. Prin ce documente se realizează înregistrarea cronologică? Dar cea sistematică?
9. Care este legătura între Cartea mare şi balanŃa de verificare?
10. Care sunt documentele de sinteză?

AplicaŃii rezolvate

AplicaŃia nr. 1. Societatea comercială BETA SRL, prestează servicii


de transport pentru SC EXIM SRL, întocmind o factură în data de 21.03
2010 pentru suma de 1000 lei. Încasarea serviciului prestat are loc în data de
27.03 2010, realizându-se în numerar. Soldul numerarului aflat în casierie la
26.03.2010 a fost de 300 lei.
În data de 27.03 2010 a încasat din vânzări cu amănuntul la un
magazin cu produse alimentare 700 lei şi s-a întocmit un un monetar.
În data de 27.03. achită 400 lei în numerar din casierie unui furnizor,
de la care primeşte o chitanŃă.

63
Se cere: Să se înregistreze operaŃiile menŃionate în documentele
contabile la SC BETA SRL.

Rezolvare: Înregistrarea în documentele contabile a tranzacŃiilor


efectuate presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) Întocmirea facturii aferente serviciului prestat:

Furnizor SC BETA SRL Cumpărător SC EXIM SRL


(denumirea, forma juridică) (denumirea, forma juridică)
Nr. înmatriculare la Registrul ComerŃului Nr. înmatriculare la Registrul
J/03/2345/ 2008 ComerŃului/anul….
Codul fiscal R0 34256 J/03/3454/2007
Sediul (localitatea, str., nr.)PITESTI, str Unirii nr 3 Codul fiscal…RO.45637
JudeŃul…ArGES Sediul PITESTI str Depozitelor 15
Contul RO32 BTRL 45789034 JudeŃuL ARGES
Banca TRANSILVANIA SUC PITESTI Contul RO36BCR 6869698
Banca BCR PITESTI

FACTURĂ FISCALĂ
Nr. Facturii AE 342
Data (ziua, luna, anul) 21.03 2010
Nr. avizului de însoŃire a mărfii…….
(dacă este cazul)

Nr. Denumirea U.M. Cantitatea PreŃul Valoarea Valoa


crt. produselor sau unitar (fără – lei – rea
serviciilor TVA) – lei TVA
– –lei –
0 1 2 3 4 5 (3×4) 6
1. Servicii 1.000 240
transport
comandă nr. 17

Semnătura Date privind expediŃia: TOTAL: 1.000 240


şi ştampila Numele delegatului Ion Ilie din care: X
furnizorului Cartea de identitate CI 3425 accize:
Mijlocul de transport nr. AG 03 BET Semnătura de Total de plată (col. 5+6)
Expedierea s-a făcut în prezenŃa primire:
noastră la data de…21.03 010.ora 10
Semnăturile……… 1.240

64
b) Încasarea contravalorii facturii în baza chitanŃei:

SC BETA SRL
(denumirea, forma juridică)
Nr. înmatriculare la Registrul ComerŃului/anul….
J/03/2345/ 2008
Codul fiscal…R0 34256
Sediul (localitatea, str., nr.)PITESTI, str Unirii nr3
JudeŃul…ARGES

CHITANłA Nr. 321


Data 27.03.2010.

Am primit de la …SC EXIM SRL…


Adresa …PITESTI
Suma de… 1240 lei …adică unamiedouasutepatruzecilei
Reprezentând contravaloare factură nr AE342 din 21.03.2 010

Casier,

c) Întocmirea monetarului pentru încasările în numerar


Unitatea SC BETA SRL Seria: AS13141
Data 27.03.2010
Magazin alimentar CASA nr. 1

MONETAR Nr. 234


______ 1____ buc. x 100 lei ___100_
______4____ buc. x 50. lei _200__
_____30_____buc. X 10 lei __300___
____ 10_____ buc. x 5lei ___ 50___
_____50_____ buc. x 1 lei ___50__
_____24_____ buc. x 0,5 lei _______
_____20_____ buc. x 0,01 lei ______
____________ buc. x 0,001 lei ______
TOTAL LEI __700
Casier predător, Casier primitor,
Dana Ilie Carmen Coman

65
d) Primirea chitanŃei de la un furnizor pentru plata cu numerar

Unitatea SC OMEGA SRL


Codul fiscal RO 3462789
Număr de înmatriculare în Registrul
comerŃului/anul J03/3672/2003
Sediul (localitatea, str., nr.) Curtea de Argeş
Depozitelor, nr. 15 Seria A Nr. 20165758
JudeŃul Argeş
CHITANłA Nr. 142
Data 27.03 2010

Am primit de la S.C. BETA SRL


Adresa loc. PITESTI Str Unirii nr 3
Suma de 400 lei adică patrusutelei
reprezentând c/val fact. 2314/15. 03– c-val marfă
Casier, Iancu Doru

e) Înregistrarea operaŃiunilor de încasări şi plăŃi în Registrul de casă

REGISTRUL DE CASĂ
Felul
Nr. Documentul Încasări PlăŃi
Data operaŃiunii
crt. (felul, nr.) numerar numerar
(explicaŃii)
1 2 3 4 5 6
26.03 Sold la începutul zilei 300
1 27.03 ChitanŃă nr 321/27.03- Încasare client 1240 -
SC EXIM
2 27.03 Monetar nr. 234 Încasări 500
Magazin alimentar vânzări
3 27.03 ChitanŃă 142 /27/03 - Plată furnizor - 400
OMEGA
Total 2040 400
Sold la sfârşitul zilei 640 -

AplicaŃii de rezolvat

IndicaŃi şi completaŃi documentele primare pentru următoarele aplicaŃii:


AplicaŃia nr. 1. SC Alfa SA are pe data de 1.07.2010 următoarele
stocuri şi disponibilităŃi:
 materii prime:
- făină 1000 kg × 3 lei/kg = 3.000 lei;
- zahăr 500 kg × 5 lei/kg = 2.500 lei;
66
- cacao 250 kg × 4 lei/kg = 1.000 lei;
 produse finite:
- napolitane 500 buc × 6 lei/buc = 3.000 lei;
 numerar în casierie 2.000 lei;
 disponibil la bancă 10.000 lei.
În cursul lunii iulie efectuează următoarele operaŃiuni:
1. Pe data de 5.07.2010 cumpără materii prime de la SC Beta SRL:
- făină 700 kg × 3 lei/kg = 2.100 lei;
- cacao 150 kg × 4 lei/kg = 600 lei.
2. Pe data de 10.07.2010 achită datoria faŃă de furnizori prin ordin de
plată.
3. Pe data de 10.07.2010 înregistrează:
 consumul de materii prime:
- făină 900 kg;
- zahăr 200 kg;
- cacao 300 kg;
 obŃinerea de produse finite
- napolitane 1500 buc × 6 lei/buc = 9.000 lei.
4. Pe data de 12.07.2010 se vând napolitane, 1700 buc la preŃul de
vânzare fără TVA de 6,5 lei/buc.
5. Pe data de 20.07.2010 se încasează contravaloarea napolitanelor
vândute prin bancă.

AplicaŃia nr. 2. SC Gama SRL are pe data de 7.07.2010 numerar în


casierie în valoare de 1.000 lei. Pe data de 7.07.2010 trimite un salariat în
delegaŃie pentru cumpărare de materii prime, acordându-i la plecare suma de
600 lei. Salariatul justifică la întoarcere (pe data de 8.07.2010) suma primită
prin următoarele documente:
- bon de benzină în valoare de 85 lei;
- bon de cazare şi masă la hotel în valoare de 240 lei;
- factură reprezentând materii prime în valoare totală de 380 lei, având
ataşată de ea o chitanŃă;
- diferenŃa se depune la casierie.
Pentru depunerea diferenŃei din avans în casierie ce document
întocmeşte salariatul?

AplicaŃia nr. 3. SC Beta SRL are în stoc la data de 1.08.2010 mărfuri


în valoare de 1.000 lei, reprezentând:
- cămăşi bărbăteşti 20 buc × 20 lei/buc = 400 lei;
- pantaloni 20buc × 30 lei/buc = 600 lei.

67
Pe data de 3.08.2010 vinde către SC XY SRL:
- 3 cămăşi la preŃul de vânzare fără TVA de 25 lei.
- 2 perechi pantaloni la preŃul de vânzare fără TVA de 36 lei.
Încasarea se face pe loc în numerar. Care este documentul în baza
căruia se efectuează vânzarea şi care este cel în baza căruia se încasează
contravaloarea mărfurilor?

AplicaŃia nr. 4. SC X vinde către SC Y mărfuri. X utilizează pentru


facturare un program informatic, care în ziua tranzacŃiei nu funcŃionează, X
fiind în imposibilitate de a întocmi factura. Cu toate acestea, tranzacŃia
trebuie efectuată. Ce documente de livrare a mărfii va întocmi X către Y?

Teste-grilă

5. SituaŃiile financiare ale unei întreprinderi, potrivit IAS 1


„Prezentarea situaŃiilor financiare”, includ următoarele componente
(indicaŃi răspunsul incorect):
a) bilanŃul, contul de profit şi pierdere, situaŃia fluxurilor de numerar;
b) o situaŃie care să reflecte modificările capitalului propriu, precum
şi politicile contabile şi notele explicative;
c) raportul de gestiune prezentat de administratori.
6. Care din registrele contabile enumerate mai jos sunt registre
contabile auxiliare:
a) registrul inventar, registrul cartea mare, registrul jurnal;
b) registrul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări şi registrul jurnal;
c) registrul de casă, jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări;
d) registrul de casă, registrul jurnal, registrul inventar.
7. Principalele registre contabile sunt:
a) registrul jurnal, registrul inventar, registrul cartea mare;
b) registrul jurnal, registrul de vânzări, registrul de casă;
c) registrul inventar, registrul de casă, registrul cartea mare;
d) registrul cartea mare, registrul de cumpărări, registrul inventar.
8. Care din următoarele seturi de documente se utilizează pentru stocuri?
a) dispoziŃii de livrare, aviz de expediere, factură fiscală, monetarul;
b) chitanŃa de casă, ordinul de plată prin bancă, dispoziŃia de
încasare/plată prin casierie, fila de CEC;
c) bon de consum, fişă limită de consum; notă de predare la magazie;
bon de transfer-restituire etc.

68
9. Documentele justificative în care nu sunt admise corecturi, sunt:
a) documentele pentru stocuri;
b) documentele justificative privind mijloacele băneşti;
c) documentele specifice contabilităŃii generale.
10. Pentru întocmirea balanŃei de verificare, datele se iau din:
a) documentele justificative;
b) din documentele de sinteză;
c) din registrul Cartea mare.

Bibliografie:
De bază:
1. C. Burtescu, D. LuŃă, S. Grigorescu, C. Bontaş, F. Dima, D. Chilarez, C.
Ghinea – Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti,
2008, pag 53-69
2. O. Călin şi M. Ristea – Bazele contabilităŃii, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003.
3. C. Caraiani, M. Dumitru – Bazele contabilităŃii, Ed. Universitara,
Bucureşti 2008
4. *** - OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009.

69
TEMA IV
MĂSURARE ŞI EVALUARE ÎN CONTABILITATE

Obiective:
În urma studierii acestui capitol putem însuşi cunoştinŃe privind:
 Definirea evaluării şi criteriile de evaluare în contabilitate;
 Prezentarea bazelor de evaluare în contabilitate;
 Prezentarea momentelor de evaluare;
 Descrierea şi exemplificarea metodelor de evaluare la ieşire

Modalitatea de desfăşurare: prezentare şi dezbatere, exemple şi studii de caz


Fond de timp: 2 ore
Cuvinte cheie: evaluare, valoarea de utilitate, valoare de piaŃă, costul istoric, costul current, valoarea
realizabilă, costul curent, valoarea actualizată, cost de achiziŃie, cost de producŃie,
metode de evaluare
Referate:
• Bazele de evaluare în contabilitate
• Evaluarea şi reevaluarea în contabilitate
• Evaluarea la ieşire

LecŃia nr. 6

CRITERII, BAZE ŞI FORME ALE EVALUĂRII ÎN CONTABILITATE

4.1. Criterii şi baze de evaluare în contabilitate


Evaluarea în contabilitate constă în cuantificarea şi exprimarea în
unităŃi monetare a mărimii elementelor (active, datorii, capitaluri, venituri,
cheltuieli) şi a operaŃiunilor economice şi financiare cu modificările pe care
le presupun9.
În teoria şi practica de contabilitate s-au conturat mai multe criterii cu
privire la evaluare:
o valoarea de utilitate;
o valoarea de piaŃă;
o timpul.

9
O. Călin, M. Ristea – „Bazele contabilităŃii”, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti, 2003, pg. 160
70
Valoarea de utilitate (franceză – valeur d’utilité) sau valoarea reală
(corectă, justă, engleză – fair value) poate fi definită ca fiind valoarea pe
care un cumpărător potenŃial acceptă să o plătească pentru cumpărarea unui
bun, în starea în care se află. În cazul datoriilor valoarea de utilitate este
reprezentată de sumele de bani acceptate a fi plătite în schimbul obligaŃiei
create sau sumele aşteptate a fi plătite pentru achitarea obligaŃiilor.
Valoarea de piaŃă este valoarea (preŃul) ce se poate obŃine din
vânzarea – cumpărarea bunurilor. Conform Standardelor InternaŃionale de
Contabilitate valoarea de piaŃă este folosită pentru evaluarea tranzacŃiilor
directe şi reprezintă preŃul care poate fi obŃinut / plătit pe o piaŃă activă

Baze de evaluare în contabilitate


Determinarea bazei de măsurare, utilizată pentru înregistrarea activelor
în evidenŃele contabile, a reprezentat şi reprezintă încă una din problemele
cele mai dificile ale contabilităŃii. În practica şi teoria contabilă sunt întâlnite
mai multe baze de măsurare:
a) costul istoric;
b) costul curent;
c) valoarea realizabilă;
d) valoarea actualizată;
e) valoarea justă.
a) Costul istoric este costul de origine evaluat, măsurat şi evidenŃiat la
intrarea activelor şi înregistrarea datoriilor10.
În cazul activelor, costul istoric reprezintă suma de bani plătită sau care
urmează a se plăti în momentul cumpărării sau producŃiei unui bun economic.
În cazul datoriilor, costul istoric reprezintă valoarea echivalentelor
obŃinute în schimbul obligaŃiei, sau altfel spus valoarea numerarului sau a
echivalentelor de numerar ce urmează a se plăti pentru a stinge obligaŃiile
rezultate în cursul normal al afacerilor.

b) Costul curent sau de înlocuire exprimă consumurile de resurse


financiare pe care ar trebui să le facem astăzi pentru a cumpăra sau a obŃine
un bun identic sau echivalent. Cu alte cuvinte costul de înlocuire se bazează
pe costul care va trebui acceptat de entitate pentru a obŃine un bun similar
celui care face obiectul evaluării.
Costul de înlocuire pentru un activ derivă din costul de achiziŃie al
unui activ similar (nou sau folosit), al unei capacităŃi de producŃie

10
M. Ristea (coordonator) – „Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Ed. Universitară,
Bucureşti, 2004, pg. 38
71
echivalente. În cazul datoriilor costul curent desemnează valoarea resurselor
financiare alocate în prezent pentru a se achita o datorie provenită din trecut.
c) Valoarea realizabilă sau valoarea actuală de ieşire reprezintă
valoarea pe care o entitate ar trebui să o primească în cazul în care ar vinde
bunul ce face obiectul evaluării.
- Pentru active valoarea realizabilă este dată de valoarea
numerarului sau al echivalentelor de numerar care s-ar încasa din
vânzarea normală a bunului evaluat.
- Pentru datorii valoarea realizabilă este dată de valoarea
neactualizată a numerarului sau echivelentelor de numerar
necesare pentru achitarea obligaŃiei potrivit cursului normal al
afacerii.
d) Valoarea actualizată sau valoarea capitalizată are în vederea
valoarea corespunzătoare încasărilor nete viitoare, pe care bunul, prin
utilizarea lui le-ar aduce în perioadele următoare.
e) Valoarea justă este valoarea la care poate fi tranzacŃionat un activ
sau decontată o datorie, de bună voie, între părŃi aflate în cunoştinŃă de
cauză, în cazul unei tranzacŃii în care preŃul este determinat obiectiv. În
acelaşi timp valoarea justă corespunde şi valorii de piaŃă care desemnează
preŃul pe care ar putea să-l obŃină vânzătorul (sau pe care ar accepta să-l
plătească cumpărătorul) pentru un bun pe o piaŃă activă.

4.2. Forme şi reguli de evaluare în contabilitate


Având în vedere momentul în care se efectuează evaluarea elementelor
componente ale structurilor bilanŃiere, reglementările româneşti au stabilit
următoarele reguli: evaluare la intrare în gestiune, evaluare cu ocazia
inventarierii, evaluare la închiderea exerciŃiului, evaluare la data ieşirii din
gestiune sau la darea în consum.
Cele patru momente ale evaluării pot fi grupate în: evaluare iniŃială, la
data intrării în unitatea economică şi evaluare ulterioară, la momentul
inventarierii şi închiderii exerciŃiului (la bilanŃ).
1. Evaluarea la data intrării în unitatea economică11 se bazează pe
costul istoric calculat pe baza documentelor justificative care devine valoare
contabilă de intrare sau valoare la prima înregistrare, astfel:
- activele sunt cuantificate la costul istoric (cost de achiziŃie, cost de
producŃie, valoare de aport, valoare de utilitate, valoare justă);

11
A. DuŃescu – „Ghid pentru înŃelegerea şi aplicarea standardelor internaŃionale de
contabilitate”, Ed. CECCAR, Bucureşti, pg. 57
72
- datoriile sunt cuantificate la valoarea istorică (valoarea
echivalentelor obŃinute în schimbul obligaŃiei sau valoarea care se aşteaptă a
fi plătită în numerar sau echivalente de numerar la decontarea datoriei);
- veniturile sunt evaluate prin corespondenŃă, atunci când sunt
realizate, la nivelul valorilor de intrare ale activelor care s-au majorat sau la
nivelul valorilor de ieşire ale datoriilor care au scăzut;
- cheltuielile sunt evaluate prin corespondenŃă, atunci când sunt
recunoscute, la nivelul valorilor de ieşire ale activelor care au scăzut sau al
valorilor de intrare ale datoriilor care s-au majorat.
În funcŃie de modalitatea de intrare în gestiunea unităŃii economice,
valoarea contabilă de intrare pentru active poate lua următoarele forme:
a) Costul de achiziŃie pentru bunurile procurate cu titlu oneros. Costul
de achiziŃie cuprinde preŃul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile
de transport- aprovizionare şi alte cheltuieli necesare pentru a aduce activul
în starea de utilizare prevăzută. El se stabileşte după relaŃia:

• PreŃ de cumpărare
+ Cheltuieli de transport aprovizionare
+ Taxe nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane vamale, taxa pe
valoarea adăugată pentru societăŃile comerciale neplătitoare de TVA)
+ Cheltuielile cu punerea în funcŃiune
– Reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturnuri)
= Cost de achiziŃie

b) Valoarea de aport pentru bunurile reprezentând aport la capitalul


social este determinată pe baza preŃului pieŃei, utilităŃii, stării şi amplasării
bunului respectiv şi se determină de către un expert evaluator.
c) Valoarea de utilitate pentru bunurile obŃinute cu titlu gratuit
(donaŃie) este asimilată costului de achiziŃie şi se determină în funcŃie de
preŃul pieŃei, starea şi amplasarea sa.
d) Costul de producŃie pentru bunurile produse în unitatea economică,
cuprinde costul de achiziŃie al materiilor prime şi materialelor consumate,
celelalte cheltuieli directe de producŃie (salariile muncitorilor direct
productivi, energie electrică etc.), precum şi cota cheltuielilor indirecte de
producŃie repartizate raŃional.
2. Evaluarea la ieşire: la ieşirea din unitatea economică sau la darea în
consum bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de
intrare sau contabilă.
În cazul bunurilor fungibile (confundabile) care au valori contabile
de intrare diferite (preŃuri unitare diferite) şi nu există posibilitatea

73
identificării valorilor de intrare, evaluarea la ieşire se poate face după mai
multe metode de evaluare:
- metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO);
- metoda ultimul intrat – primul ieşit (LIFO);
- metoda costului mediu ponderat (CMP).
a) Metoda „primul intrat – primul ieşit (FIFO)” are la bază premisa
că primele loturi de bunuri intrate sunt primele care se dau în consum sau
sunt vândute. Ca urmare, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la
valoarea de intrare a primei intrări după epuizarea căreia evaluarea se face la
valoarea contabilă de intrare a lotului ce urmează ş.a.m.d.
b) Metoda „ultimul intrat – primul ieşit (LIFO)” are la bază premiza că
ultimele loturi intrate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute.
Primele cantităŃi ieşite se evaluează la preŃul de achiziŃie al ultimei intrări şi, după
epuizarea lotului, se trece la preŃurile lotului achiziŃionat înaintea acestuia ş.a.m.d.
c) Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calculul mediei
ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic (de regulă la
sfârşitul lunii), fie după fiecare intrare.
c1) Costul mediu ponderat calculat periodic (lunar) se stabileşte ca
raport între valoarea soldului iniŃial (VSi) plus valoarea intrărilor (Vi) şi
cantitatea existentă în stocul iniŃial (QSi) plus cantităŃile intrate (Qi), adică:
VSi + Vi
CMP =
Q Si + Q i
Folosirea metodei costului mediu ponderat calculat lunar prezintă
avantajul unui calcul mai simplu, dar nu permite valorizarea ieşirilor în
cursul lunii.
În timpul lunii se Ńine doar o evidenŃă cantitativă a bunurilor, urmând
ca la sfârşitul lunii pe baza costului mediu calculat să se determine valoarea
ieşirilor şi a stocului final.
c2) Costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare (CMP) se
stabileşte ca raport între valoarea stocului precedent (VSp) plus valoarea
intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul precedent (QSp) plus cantităŃile
intrate (Qi), adică:
VSp + Vi
CMP =
Q Sp + Q i
Dacă se ponderează cantităŃile ieşite (QE) cu costul unitar mediu
ponderat se obŃine valoarea bunurilor ieşite (VE), adică: VE = CMP × QE

74
De regulă, la ieşirile de bunuri se înregistrează o cheltuială (sau o
diminuare de venit) cu efecte directe asupra rezultatului fiscal (bazei de
impozitare). Din punct de vedere fiscal, cu cât cheltuiala este mai mare, la o
cantitate dată de bunuri vândute sau date în consum, cu atât profitul şi
impozitul pe profit vor fi mai mici. Se realizează astfel amânarea în timp a
unei părŃi din obligaŃia (sarcina) fiscală. Din acest motiv, rezultă că metoda
cea mai bună este cea care permite evaluarea ieşirilor de bunuri la valoarea
cea mai mare.
Dintre metodele folosite pentru evaluarea şi înregistrarea în
contabilitate a ieşirilor de stocuri în condiŃiile creşterii preŃurilor, metoda
cea mai indicată este LIFO, pentru că permite evaluarea ieşirilor la preŃul
ultimului lot intrat, până la epuizarea acestuia. Problema care apare însă este
de subevaluare a stocurilor rămase.
Multe entităŃi româneşti folosesc metoda costului mediu ponderat, de
regulă lunar. Se optează pentru această metodă deoarece pare simplă şi se
potriveşte cel mai bine sistemului informaŃional din aceste entităŃi, unde
intrările şi ieşirile se înregistrează în timpul lunii numai cantitativ, iar
valoric se înregistrează doar la sfârşitul lunii.
3. Evaluarea la inventar: evaluarea la inventar se bazează pe
valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar. Valoarea
actuală este stabilită în funcŃie de utilitatea bunului în economia entităŃii şi
preŃul pieŃei. Pentru estimarea valorii actuale se utilizează tehnici şi referinŃe
adecvate: preŃurile de piaŃă, mercuriarele, indicii specifici de preŃuri.
Valoarea de utilitate a creanŃelor şi datoriilor se stabileşte în funcŃie de
valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată, stabilită în funcŃie de
termenii clauzelor din contract (dobânzi sau discounturi). În acest moment
valoarea de intrare respectiv valoarea contabilă sau costul istoric se pune de
acord cu rezultatele inventarierii, comparându-se valoarea contabilă cu
valoarea de utilitate stabilită cu prilejul inventarierii. Din comparaŃie pot
rezulta plusuri sau minusuri de valoare care uneori pot fi numai latente sau
probabile, datorită faptului că bunurile respective nu sunt încă vândute şi
încasate.
4. Evaluarea la bilanŃ: evaluarea la bilanŃ se bazează pe valoarea netă
contabilă calculată prin scăderea din valoarea contabilă de intrare a
amortizărilor şi provizioanelor pentru depreciere. Rezultatul este acelaşi şi
în condiŃiile în care se compară valoarea contabilă de intrare cu valoarea de
inventar, cu reŃinerea în evaluare a valorii celei mai mici în cazul activelor şi
valorii celei mai mari în cazul pasivelor.
Reevaluarea în contabilitate: înregistrarea activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii la costurile istorice este supusă unor dificultăŃi atunci

75
când variaŃiile preŃurilor sunt foarte mari în perioadele de inflaŃie şi deflaŃie.
În această situaŃie agenŃii economici au posibilitatea reevaluării.
Cu această ocazie valoarea de intrare sau contabilă (costul istoric) al
bunurilor se modifică. Altfel spus valoarea de intrare se înlocuieşte cu
valoarea actuală. De regulă constituie obiect al reevaluării elementele de
activ sub forma imobilizărilor corporale şi a celor financiare.
Plusvaloarea (creşterea de valoare) rezultată din reevaluare este
reflectată în mod direct în cadrul capitalurilor proprii, mărind nivelul acestora,
iar minusvaloarea (micşorarea de valoarea) este tratată ca o cheltuială
extraordinară micşorând în mod corespunzător rezultatul exerciŃiului12.

Întrebări de autoevaluare

1. Ce reprezintă evaluarea?
2. Care sunt bazele de evaluare în contabilitate?
3. Ce reprezintă costul istoric?
4. Ce reprezintă costul de înlocuire?
5. Cum se calculează costul de achiziŃie?
6. Ce reprezintă costul de producŃie?
7. Care sunt momentele evaluării?
8. Ce reprezintă valoarea realizabilă?
9. Când se aplică metodele de evaluarea la ieşire?
10. ExplicaŃii care este mecanismul fiecărei metode de ieşire.
11. Cum se realizează evaluarea la bilanŃ?

AplicaŃii rezolvate
AplicaŃia nr. 1
O societate cumpără un cuptor de pâine în următoarele condiŃii:
- preŃ negociat între vânzător şi cumpărător 5 000 lei;
- cheltuieli de transport incluse în factura furnizorului 300 lei;
- cheltuieli cu punerea în funcŃiune (racordarea la reŃeaua de gaze)
1000 lei;
- societatea comercială este plătitoare de taxă pe valoarea adăugată.

Rezolvare aplicaŃia nr. 1


Costul de achiziŃie (valoarea contabilă de intrare) este 5000 + 300
+ 1000 = 6300 lei.

12
O. Călin, M. Ristea – „Bazele contabilităŃii”, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti, 2003, pg. 174
76
AplicaŃia nr. 2
O societate comercială cumpără un utilaj din import: preŃ extern FOB
10.000 €, transport extern 1000 €, taxa vamală 10 %, comision vamal 0,5%,
transport intern 300 lei, curs de schimb 3,56 lei/€).

Rezolvare aplicaŃia nr. 2


• Valoarea externă FOB (10.000 € x 3,56 lei/€) 35.600,00 lei
+ Transport extern (1.000 € x 3,56 lei/€) 3.560,00 lei
= Valoarea Franco Frontieră Română 39.160,00 lei
+ Taxa vamală (39.160 x 10%) 3.916,00 lei
+ Comision vamal (39.160 x 0,5 %) 195,80 lei
= Cost de achiziŃie în vamă 43.271,80 lei
+ Cheltuielile de transport intern 300,00 lei
= Cost de achiziŃie 43.571,80 lei

AplicaŃia nr. 3
O societate comercială a realizat în cursul unei luni un utilaj pentru
care a efectuat următoarele cheltuieli: costul de achiziŃie al materiilor prime
şi materialelor 8000 lei, salarii acordate muncitorilor direct productivi 2000
lei, cheltuieli cu asigurările şi protecŃia socială pentru salariile muncitorilor
direct productivi 30%, total cheltuieli indirecte 6000 lei, cota de repartizare
a cheltuielilor indirecte 20 %.

Rezolvare aplicaŃia nr. 3


• Cost de achiziŃie al materiilor prime şi materialelor 8.000 lei
+ salarii acordate muncitorilor direct productivi 2.000 lei
+ cheltuieli cu asigurările şi protecŃia socială (2000 × 30%) 600 lei
+ cheltuieli indirecte de producŃie repartizate raŃional 1.200 lei
(6000 × 20%)
= Cost producŃie 11.800 lei

AplicaŃia nr. 4
Pe data de 1 august N stocul iniŃial de materii prime – „făină” este de
300 kg la preŃul de 2 lei / kg. În cursul lunii august au loc următoarele
operaŃiuni economico-financiare:
- 04.08.N aprovizionare 500 kg la 2,10 lei / kg;
- 07.08.N consum 400 kg;
- 10.08.N consum 250 kg;
- 14.08.N aprovizionare 350 kg la 2,20 lei / kg;
- 18.08.N aprovizionare 500 kg la 2,25 lei / kg;

77
- 20.08.N consum 300 kg;
- 28.08.N consum 600 kg.
Să se determine valoarea consumurilor şi a stocului final prin metoda
FIFO.

Rezolvare aplicaŃia nr. 4


Intrări Ieşiri Stoc
Data OperaŃia
Q P.U. V Q P.U. V Q P.U. V
01.08 Stoc iniŃial 300 2,00 600
04.08 Aprovizionare 500 2,10 1050 300 2,00 600
500 2,10 1050
07.08 Consum 300 2,00 600 400 2,10 840
100 2,10 210
10.08 Consum 250 2,10 525 150 2,10 315
14.08 Aprovizionare 350 2,20 770 150 2,10 315
350 2,20 770
18.08 Aprovizionare 500 2,25 1125 150 2,10 315
350 2,20 770
500 2,25 1125
20.08 Consum 150 2,10 315 200 2,20 440
150 2,20 330 500 2,25 1125
28.08 Consum 200 2,20 440 100 2,25 225
400 2,25 900
Total 1350 * 2945 1550 * 3320 100 2,25 225

ExplicaŃii: Consumul de pe data de 07.08.N s-a evaluat la preŃurile de


intrare ale primelor loturi: 300 kg la 2 lei/buc şi diferenŃa până la 400 a fost
evaluată la preŃul următoarei intrări (100 kg la 2,10 lei/buc) ş.a.m.d.
Proba: Stoc iniŃial + Intrări – Ieşiri = Stoc final (relaŃie care trebuie să
se verifice cantitativ valoric)
- Cantitativ: 300 + 1350 – 1550 = 100 (adevărat);
- Valoric: 600 + 2945 – 3320 = 225 (adevărat).
Conform metodei FIFO valoarea consumurilor este de 3320 lei iar
valoarea stocului final este de 225 lei.
AplicaŃia nr. 5
Pe data de 1 august N stocul iniŃial de materii prime – „făină” este de
300 kg la preŃul de 2 lei / kg. În cursul lunii august au loc următoarele
operaŃiuni economico – financiare:
- 04.08.N aprovizionare 500 kg la 2,10 lei / kg;
- 07.08.N consum 400 kg;
- 10.08.N consum 250 kg;
78
- 14.08.N aprovizionare 350 kg la 2,20 lei / kg;
- 18.08.N aprovizionare 500 kg la 2,25 lei / kg;
- 20.08.N consum 300 kg;
- 28.08.N consum 600 kg.
Să se determine valoarea consumurilor şi a stocului final prin metoda
LIFO
Calculul valorii consumurilor de materii prime şi ale stocului final
conform metodei LIFO, pentru exemplul anterior, este prezentat în tabelul
următor:

Rezolvare aplicaŃia nr. 5


Intrări Ieşiri Stoc
Data OperaŃia
Q P.U V Q P.U. V Q P.U. V
01.08 Stoc iniŃial 300 2,00 600
04.08 Aprovizionare 500 2,10 1050 300 2,00 600
500 2,10 1050
07.08 Consum 400 2,10 840 300 2,00 600
100 2,10 210
10.08 Consum 100 2,10 210 150 2,00 300
150 2,00 300
14.08 Aprovizionare 350 2,20 770 150 2,00 300
350 2,20 770
18.08 Aprovizionare 500 2,25 1125 150 2,00 300
350 2,20 770
500 2,25 1125
20.08 Consum 300 2,25 675 150 2,00 300
350 2,20 770
200 2,25 450
28.08 Consum 200 2,25 450 100 2,00 200
350 2,20 770
50 2,00 100
Total 1350 * 2945 1550 * 3345 100 2,00 200

ExplicaŃii: Consumul de pe data de 07.08.N s-a evaluat la preŃul de


intrare al ultimului lot intrat: 400 kg la 2,10 lei/buc, următorul consum a fost
evaluat astfel: 100 kg la 2,10 lei/kg (rămas de la consumul precedent) şi 150
kg la 2,00 lei din stocul iniŃial ş.a.m.d.
Proba: Stoc iniŃial + Intrări – Ieşiri = Stoc final
- Cantitativ: 300 + 1350 – 1550 = 100 (adevărat);
- Valoric: 600 + 2945 – 3345 = 200 (adevărat).

79
Conform metodei LIFO valoarea consumurilor este de 3345 lei iar
valoarea stocului final este de 200 lei.
AplicaŃia nr. 6
Pe data de 1 august N stocul iniŃial de materii prime – „făină” este de
300 kg la preŃul de 2 lei / kg. În cursul lunii august au loc următoarele
operaŃiuni economico – financiare:
- 04.08.N aprovizionare 500 kg la 2,10 lei / kg;
- 07.08.N consum 400 kg;
- 10.08.N consum 250 kg;
- 14.08.N aprovizionare 350 kg la 2,20 lei / kg;
- 18.08.N aprovizionare 500 kg la 2,25 lei / kg;
- 20.08.N consum 300 kg;
- 28.08.N consum 600 kg.
Să se determine valoarea consumurilor şi a stocului final prin metoda
costului mediu ponderat, calculat la sfârşitul lunii.

Rezolvare aplicaŃia nr. 6

Intrări Ieşiri Stoc


Data OperaŃia
Q P.U. V Q P.U.
Q V PU V
01.08 Stoc iniŃial 300 2,0 600
04.08 Aprovizionare 500 2,10 1050 800
07.08 Consum 400 400
10.08 Consum 250 150
14.08 Aprovizionare 350 2,20 770 500
18.08 Aprovizionare 500 2,25 1125 1000
20.08 Consum 300 700
28.08 Consum 600 100
Total 1350 * 2945 1550 2,15 3332,5 100 2,13 212,5
0

ExplicaŃii:
600 + 2945 3545
CMP = = = 2,1484848.........lei / kg ~2,15 lei / kg
300 + 1350 1650
Valoarea consumurilor = 1550 kg × 2,15 lei / kg = 3.332,50 lei / kg
Notă: Întrucât la calculul costului mediu ponderat s-a procedat la
rotunjirea acestuia, pentru calculul stocului final se va proceda astfel:
Valoare stoc final = Valoare stoc iniŃial + Valoare intrări – Valoare ieşiri
Valoare stoc final = 600+ 2945 – 3332,50 = 212,50 lei

80
Astfel că stocul final va fi reevaluat la un nou cost mediu:
212,50
CMPstoc final = = 2,125 lei / kg ~ 2,13 lei /kg.
100
Proba: Stoc iniŃial + Intrări – Ieşiri = Stoc final
- Cantitativ: 300 + 1350 – 1550 = 100 (adevărat);
- Valoric: 600 + 2945 – 3332,50=212,50 (adevărat).
Conform metodei costului mediu ponderat calculat la sfârşitul lunii
valoarea consumurilor este de 3332,50 lei iar valoarea stocului final este de
212,50 lei.

AplicaŃia nr. 7
Pe data de 1 august N stocul iniŃial de materii prime – „făină” este de
300 kg la preŃul de 2 lei / kg. În cursul lunii august au loc următoarele
operaŃiuni economico – financiare:
- 04.08.N aprovizionare 500 kg la 2,10 lei / kg;
- 07.08.N consum 400 kg;
- 10.08.N consum 250 kg;
- 14.08.N aprovizionare 350 kg la 2,20 lei / kg;
- 18.08.N aprovizionare 500 kg la 2,25 lei / kg;
- 20.08.N consum 300 kg;
- 28.08.N consum 600 kg.
Să se determine valoarea consumurilor şi a stocului final prin
metoda costului mediu ponderat, calculat la sfârşitul lunii.

Rezolvare aplicaŃia nr. 7

Intrări Ieşiri Stoc


Data OperaŃia
Q P.U. V Q P.U. V Q P.U. V
01.08 Stoc iniŃial 300 2,00 600,00
04.08 Aprovizionare 500 2,10 1050 800 2,06 1650,00
07.08 Consum 400 2,06 824,00 400 2,07 826,00
10.08 Consum 250 2,07 517,50 150 2,06 308,50
14.08 Aprovizionare 350 2,20 770 500 2,16 1078,50
18.08 Aprovizionare 500 2,25 1125 1000 2,20 2203,50
20.08 Consum 300 2,20 660,00 700 2,21 1543,50
28.08 Consum 600 2,21 1326,0 100 2,18 217,50
Total 1350 * 2945 1550 2,15 3327,5 100 2,18 217,50

81
ExplicaŃii:
600 + 1050 1650
CMP04.08.N = = = 2,0625 ≈ 2,06 lei / kg
300 + 500 800
Valoare consum 07.08.N = 400 kg x 2,06 lei/kg = 824 lei
Stoc cantitativ după consum 800 – 400 = 400 kg
Stoc valoric după consum = 1650 – 824 = 826 lei
Datorită aproximării, stocul va fi reevaluat la preŃul unitar de 826: 400
= 2,065 ≈ 2,07 lei / kg ş.a.m.d.
Metoda costului mediu ponderat, calculat după fiecare intrare oferă
posibilitatea evaluării ieşirilor în cursul perioadei de gestiune (lunii).
Metoda prezintă dezavantajul unui calcul mai complex, dezavantaj care
poate fi eliminat prin utilizarea mijloacelor informatice.
Proba: Stoc iniŃial + Intrări – Ieşiri = Stoc final
- Cantitativ: 300 + 1350 – 1550 = 100 (adevărat);
- Valoric: 600 + 2945 – 3327,50=218,50 (adevărat).
Conform metodei costului mediu ponderat calculat după fiecare intrare
valoarea consumurilor este de 3327,50 lei iar valoarea stocului final este de
217,50 lei.

AplicaŃia nr. 8
Cu ocazia inventarierii s-au evaluat la preŃul pieŃii 1000 acŃiuni la o
valoare unitară de 20 lei/acŃiune, adică 20.000 lei. Valoarea contabilă de
intrare (costul de achiziŃie) este de 16 lei/acŃiune, deci o valoare contabilă de
intrare de 16.000 lei. Cum se tratează diferenŃa de valoare constatată?

Rezolvare aplicaŃia nr. 8


DiferenŃa înregistrată în plus de 4.000 lei, conform principiului
prudenŃei nu se înregistrează, acŃiunile rămânând în contabilitate în
continuare la valoarea de 16.000 lei.

AplicaŃia nr. 9
Valoarea contabilă de înregistrare a unui utilaj este de 30.000 lei,
durata normală de utilizare este de 8 ani, amortizarea cumulată până în
prezent este de 18.000 lei. Cum se evaluază utilajul cu ocazia întocmirii
bilanŃului?

Rezolvare aplicaŃia nr. 9


Cu ocazia întocmirii bilanŃului se stabileşte:
- valoarea înscrisă în bilanŃ: 30.000 – 18.000 = 12.000 lei;

82
- utilajul rămâne înscris în contabilitate la costul istoric (valoarea
contabilă de intrare) de 30.000 lei

AplicaŃia nr. 10
Valoarea contabilă de înregistrare a creanŃelor clienŃi este de 5.000 lei,
ajustări pentru depreciere constituite în sumă de 700 lei. Care este valoarea
înscrisă în bilanŃ a creanŃelor?
Rezolvarea aplicaŃia nr. 10
Valoarea înscrisă în bilanŃ este de 4.300 lei.

AplicaŃii şi teste grilă propuse spre rezolvare

1. În evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achiziŃie


este egal cu:
a) preŃul de cumpărare +cheltuielile de încărcare descărcare + taxele
nedeductibile;
b) preŃul de cumpărare + taxele nerecuperabile + cheltuielile de
transport aprovizionare + alte cheltuieli necesare pentru punerea în
stare de utilitate sau intrare a bunului;
c) preŃul de cumpărare + cheltuielile de transport aprovizionare +
cheltuielile generale de administraŃie;
d) preŃul de cumpărare + taxele nedeductibile + cheltuielile de
recepŃie şi punere în funcŃiune;
e) preŃul de cumpărare + taxele nedeductibile + cheltuielile de
transport + cheltuielile generale de administraŃie.
2. Se cunosc următoarele informaŃii referitoare la mişcările stocului de
marfă pe luna septembrie N:
- stoc la 1.09.N, 1.000 buc, 1 leu buc;
- achiziŃie la 7.09.N, 2.000 buc la 1,5 lei./buc;
- vânzare la 15.09. N, 2.500 buc, 2.lei./buc;
- achiziŃie la 23.09.N, 5.500 buc, 1,8 lei/buc;
- vânzare la 29.09.N, 5.800 buc X 2,2 u.m./buc.
Valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, dacă întreprinderea
utilizează metoda FIFO, sunt de:
a) 8300 şi 300;
b) 12940 şi 300;
c) 13540 şi 360;
d) 13000 şi 360;
e) 13250 şi 320.

83
3. Se cunosc următoarele informaŃii referitoare la mişcările stocului de
marfă pe luna septembrie N:
- stoc la 1.09.N, 1.000 buc, 1 leu buc;
- achiziŃie la 7.09.N, 2.000 buc la 1,5 lei./buc;
- vânzare la 15.09. N, 2.500 buc, 2.lei./buc;
- achiziŃie la 23.09.N, 5.500 buc, 1,8 lei/buc;
- vânzare la 29.09.N, 5.800 buc X 2,2 u.m./buc.
Valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, dacă întreprinderea
utilizează metoda LIFO, sunt de:
a) 13540 şi 300;
b) 13250 şi 320;
c) 13700 şi 360;
d) 13700 şi 200;
e) 14940 şi 200.
4. Se cunosc următoarele informaŃii referitoare la mişcările stocului de
marfă pe luna septembrie N:
-stoc la 1.09.N, 1.000 buc, 1 leu buc;
-achiziŃie la 7.09.N, 2.000 buc la 1,5 lei./buc;
-vânzare la 15.09. N, 2.500 buc, 2.lei./buc;
-achiziŃie la 23.09.N, 5.500 buc, 1,8 lei/buc;
-vânzare la 29.09.N, 5.800 buc X 2,2 u.m./buc.
Valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, dacă întreprinderea
utilizează metoda costului mediu ponderat calculate la sfârşitul lunii, sunt de:
a) 13700 şi 360;
b) 13612 şi 328;
c) 13612 şi 288;
d) 13540 şi 360;
e) 14940 şi 300.
5. ImaginaŃi-vă că sunteŃi şeful contabil al societăŃii SC Alfa SRL, iar
managerul societăŃii vă solicită o părere cu privire la posibilităŃile de
majorare a profitului societăŃii în exerciŃiul curent. În acest sens,
managerul doreşte să treceŃi de la metoda costului mediu ponderat,
folosită până în acel moment, la metoda FIFO pentru evaluarea
stocurilor la ieşire. CerinŃe:
- Se acceptă sau nu propunerea managerului?
- Cum explicaŃi directorului general punctul dvs. de vedere? La ce
principiu contabil veŃi face referire?

84
6. Să se efectueze evaluarea la intrare cunoscând
O societate cumpără un utilaj în următoarele condiŃii:
- preŃ negociat între vânzător şi cumpărător 7500 lei;
- cheltuieli de transport incluse în factura furnizorului 1200 lei;
- cheltuieli cu punerea în funcŃiune (racordarea la reŃeaua de gaze) 800 lei;
- societatea comercială este plătitoare de taxă pe valoarea adăugată.
7. Pe data de 1 august N stocul iniŃial de materii prime – „făină” este de
1000 kg la preŃul de 3 lei / kg. În cursul lunii august au loc
următoarele operaŃiuni economico – financiare:
- 04.08.N aprovizionare 200 kg la 3,20 lei / kg;
- 10.08.N consum 280 kg;
- 14.08.N aprovizionare 380 kg la 3,50 lei / kg;
- 18.08.N aprovizionare 550 kg la 3,60 lei / kg;
- 20.08.N consum 600 kg;
- 28.08.N consum 200 kg.
Să se determine valoarea consumurilor şi a stocului final prin toate
metodele de evaluare.

Bibliografie:
De bază:
1. C. Burtescu, D. LuŃă, S. Grigorescu, C. Bontaş, F. Dima, D. Chilarez, C.
Ghinea – Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti,
2008, pag. 69 -82
2. O. Călin şi M. Ristea – Bazele contabilităŃii, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003; pag. 160-186

Facultativă:
1. C. Caraiani, M. Dumitru – Bazele contabilităŃii, Ed. Universitara,
Bucuresti 2008
2. *** - OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009.

85
TEMA V
CONTUL – SURSĂ DE INFORMAłII CONTABILE,
ECONOMICO-FINANCIARE ŞI JURIDICE

Obiective: În urma studierii acestui capitol se pot însuşi cunoştinŃe privind:


 Descrierea contului, forma şi structura acestuia;
 Prezentarea regulilor de funcŃionare ale conturilor;
 Descrierea şi exemplificarea dublei înregistrări;
 CorespondenŃa conturilor;
 Realizarea analizei contabile, stabilirea formulei şi articolului contabil ;
 Stabilirea legăturii dintre conturile sintetice şi cele analitice;
 Prezentarea clasificării conturilor şi a Planului General Contabil.

Modalitatea de desfăşurare: dezbatere, exemple, aplicaŃii practice si studii de caz


Fond de timp: 4 ore
Cuvinte cheie: contul, debit, credit, rulaj, sold, dubla înregistrare, corespondenŃa conturilor, stornare
în roşu şi în negru, analiza contabilă, formula contabilă, articolul contabil, planul de
conturi general.
Referate:
• Contul – procedeu contabil de înregistrare a operaŃiunilor economico-financiare
• Analiza contabilă – proces logic privind înregistrarea operaŃiunilor economico-financiare
• Dubla înregistrare şi corespondenŃa conturilor

LecŃia nr. 7

CONTUL – NECESITATE, ELEMENTE STRUCTURALE, REGULI


DE FUNCłIONARE

5.1. Definirea şi necesitatea contului


Contul este procedeul contabil care permite înregistrarea, urmărirea şi
controlul atât a existenŃialului cât şi a modificărilor aduse elementelor
structurale ale unităŃii. El este cel mai reprezentativ procedeu al metodei
sale, de la care derivă însăşi denumirea ei – contabilitate.
Contul are o sferă de cuprindere redusă, referindu-se numai la un
element, dar care arată atât situaŃia la un moment dat cât şi modificările
înregistrate pe parcursul unei perioade de timp. În acest scop, pentru fiecare

86
fel sau grupă de bunuri economice, surse de finanŃare, procese economice
sau rezultate financiare, se deschide câte un cont. Cu ajutorul lui, pe baza
documentelor contabile, se înregistrează: existentul la începutul perioadei de
gestiune; modificările (creşteri sau scăderi) determinate de operaŃiile
economico-financiare în cursul perioadei de gestiune şi existentele la
sfârşitul perioadei de gestiune.
EcuaŃia contului este:
Existent iniŃial + Creşteri ale perioadei – Micşorări în cursul
perioadei = Existent final
Contul permite deci, să se calculeze în orice moment situaŃia
elementului pentru care s-a deschis şi să se urmărească evoluŃia lui. Rezultă
că, orice cont deschis are un anumit conŃinut economic, dat de însuşi
elementul urmărit şi care poate fi:
- bun economic, ca de exemplu: utilaj, materie primă, produs finit,
marfă, numerar în casierie, disponibil la bancă etc.
- sursă de finanŃare, ca de exemplu: capital social, credite bancare
pe termen lung sau pe termen scurt, datorii faŃă de furnizori etc.
- proces economic, care generează venituri şi cheltuieli în etapele
circuitului economic, ca de exemplu: producŃia de bunuri materiale,
lucrări şi servicii, vânzarea produselor şi a mărfurilor, prestări de
servicii către terŃi etc.
- rezultat contabil, care poate fi profit sau pierdere.
Prin cont se realizează şi o sistematizare a operaŃiilor economice şi
financiare. De exemplu: toate creşterile şi micşorările referitoare la materiile
prime ale unităŃii sunt înregistrate într-un singur cont denumit „Materii
prime”, pe când creşterile şi micşorările referitoare la datoriile faŃă de
furnizorii de materii prime se trec în alt cont, contul „Furnizori”.
OperaŃiunile economico-financiare se înscriu în cont în ordine
cronologică, pe baza documentelor justificative, asigurând astfel realitatea
înregistrărilor.
Pentru a permite generalizarea şi centralizarea datelor precum şi
calcularea rezultatului exerciŃiului, contabilitatea foloseşte în înregistrarea
operaŃiilor economice şi financiare în conturi, exprimarea valorică (etalonul
bănesc sau monetar). În scopul controlului integrităŃii elementelor
componente ale vieŃii economico-sociale aflate în proprietatea entităŃii, atât
sub aspect valoric dar şi cantitativ, în unele conturi, pe lângă etalonul
bănesc, se foloseşte şi exprimarea în etalon natural specific bunului supus
înregistrării.
Totalitatea conturilor folosite în contabilitatea curentă pentru
reflectarea obiectului său de studiu, formează sistemul conturilor.

87
Ca elemente distincte ale sistemului de conturi şi ca instrumente de
lucru ale contabilităŃii, conturile, pentru a putea să răspundă cerinŃelor
acesteia, trebuie să îndeplinească următoarele funcŃii:13
o FuncŃia economică – fiecare cont reflectă un bun economic, sursă
de finanŃare, proces economic sau rezultat financiar;
o FuncŃia statistică – datele furnizate de conturi vor sta la baza
calculului diferiŃilor indicatori statistici;
o FuncŃia de calcul – informaŃiile din conturi permit calculul
situaŃiei elementelor bilanŃiere în diferite momente, costului
producŃiei, rezultatului exerciŃiului;
o FuncŃia de control – datele furnizate de conturi sunt utilizate
pentru efectuarea controlului integrităŃii entităŃii economice;
o FuncŃia de grupare – conturile înregistrează bunurile economice,
sursele de finanŃare şi procesele economice pe elemente omogene;
o FuncŃia de sistematizare - se realizează prin înregistrarea distinctă
în cont a operaŃiilor economice şi financiare care produc modificări
în sensul creşterii, respectiv a scăderii elementelor bilanŃiere;
o FuncŃia contabilă – constă într-un anumit mod de înregistrare a
modificărilor determinate de operaŃiile economico-financiare. Ea
este determinată de conŃinutul economic al conturilor şi în baza ei
se asigură exercitarea de către acestea a tuturor celorlalte funcŃii
enumerate mai sus.
Deoarece contul a fost conceput pentru a înregistra două categorii de
modificări ale structurilor bilanŃiere, respectiv creşteri şi micşorări, el a
trebuit să adopte o anumită formă grafică.
Cea mai convenabilă formă care corespunde cel mai bine necesităŃilor
respective este aceea bilaterală, de balanŃă a cărei schemă se prezintă
asemănător cu litera „T ”. În acest fel, într-o parte a contului se vor înscrie
creşterile care se adună între ele, iar în cealaltă parte micşorările care, de
asemenea, se adună între ele.
Întrucât contul preia şi existentul la începutul perioadei, acesta se va
înscrie în partea în care se înregistrează creşterile elementului pentru care s-
a deschis contul respectiv.
Din cele prezentate se poate formula următoarea definiŃie:
„Contul este un procedeu de înregistrare, calcul şi control
valoric, iar uneori şi cantitativ, a existenŃei şi mişcării fiecărui element
în parte, pe o anumită perioadă de timp”.14

13
O. Călin, M. Ristea – „Bazele contabilităŃii”, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,
2003, pg. 94
14
idem, pg. 97
88
5.2. Elementele structurale ale contului
Înregistrarea corectă a operaŃiilor economice şi financiare în conturi şi
folosirea corespunzătoare a informaŃiilor furnizate de acestea, presupune
cunoaşterea structurii contului, care cuprinde următoarele elemente:
1. denumirea sau titlul contului;
2. părŃile contului - debit sau credit;
3. rulajul contului;
4. explicaŃia operaŃiilor înregistrate în cont;
5. soldul contului.
1. Denumirea sau titlul contului: fiecărui element îi corespunde un
cont. Acesta are stabilită o denumire care este identică sau asemănătoare cu
cea a elementului pentru care se deschide respectivul cont.
2. PărŃile contului – debit şi credit: cele două părŃi opuse ale
contului care permit separarea celor două tipuri de modificări pe care le
înregistrează poartă denumirea de debit şi credit.
 Partea stângă a oricărui cont se numeşte debit (prescurtat D)
 Partea dreaptă a oricărui cont se numeşte credit (prescurtat C)
Forma grafică a contului se prezintă astfel:

D Conturi de activ C D Conturi de pasiv C

S.I. S.I.

+ - - +

Schema debitului şi creditului contului se prezintă astfel:

Schema debitului şi creditului contului


• Partea stângă a unui cont se • Partea dreaptă a unui cont se
numeşte DEBIT numeşte CREDIT
• Sumele înscrise în debitul unui • Sumele înscrise în creditul unui
cont se numesc SUME cont se numesc SUME
DEBITOARE CREDITOARE
• A DEBITA înseamnă a • A CREDITA înseamnă a
înregistra operaŃia financiară înregistra operaŃia financiară în
în DEBITUL CONTULUI CREDITUL CONTULUI

89
3. Rulajul contului: totalitatea sumelor înscrise într-un cont, fără
sumele iniŃiale, formează rulajul contului. Rulajul sau mişcarea contului
arată modificările valorice ale elementelor în sensul creşterii sau diminuării
lor, determinate de operaŃiile economico-financiare într-o perioadă de timp.
El poate fi rulaj debitor şi rulaj creditor.
TOTAL SUME se obŃine prin adunarea tuturor sumelor înregistrate în
debitul contului sub denumirea de TOTAL SUME DEBITOARE (Tsd), iar
prin adunarea tuturor sumelor din creditul contului se obŃine TOTAL SUME
CREDITOARE (Tsc).
4. ExplicaŃia operaŃiilor înregistrate în cont poate fi:
• descriptivă – prezintă pe scurt conŃinutul operaŃiei prin indicarea
documentului justificativ şi data la care a avut loc. Exemplu:
„RecepŃionat mărfuri”, „Plata furnizori”, „Încasări în numerar” etc.
• contabilă – constă în indicarea în dreptul fiecărei sume înregistrate
în cont a denumirii sau simbolul celuilalt cont corespondent.
5. Soldul contului: reprezintă expresia valorică a situaŃiei la un
moment dat a elementului bilanŃier pentru care s-a deschis contul. El se
stabileşte ca diferenŃă dintre „Total sume debitoare” şi „Total sume
creditoare” şi poate fi debitor sau creditor preluând sensul totalului mai
mare.
Dacă:
1) Tsd > Tsc, contul prezintă sold debitor (Sd);
2) Tsc > Tsd, contul prezintă sold creditor (Sc).
La un moment dat, un cont poate avea un singur fel de sold, debitor
sau creditor.
Dacă:
3) Tsd = Tsc, soldul contului este zero, adică contul nu are sold şi
poartă denumirea de cont soldat sau balansat.
Soldul stabilit la sfârşitul exerciŃiului financiar, în ultima zi a lunii
se numeşte sold final şi apare ca sold iniŃial la începutul lunii următoare.
Închiderea contului se face la sfârşitul exerciŃiului financiar cu ocazia
întocmirii situaŃiilor financiare prin trecerea soldului final în partea în care
totalul sumelor este mai mic.
Deschiderea contului se face la începutul exerciŃiului financiar următor
prin înscrierea soldului în partea din care a provenit.

90
5.3. Regulile de funcŃionare ale conturilor

Pentru stabilirea regulilor de funcŃionare ale conturilor se porneşte de


la bilanŃul contabil. Între cont şi bilanŃ există o strânsă legătură prin fluxul
unic al valorilor de la bilanŃ la conturi şi invers.
Această legătură constă în faptul că:
 la începutul perioadei de gestiune din bilanŃ se preiau în conturi
soldurile iniŃiale;
 la sfârşitul perioadei de gestiune contul furnizează prin soldul final
informaŃii pentru întocmirea bilanŃului contabil.

1. Preluarea în conturi a existenŃelor de activ, datorii şi capitaluri


proprii
Având în vedere circulaŃia valorilor în sens unic:
- existenŃele elementelor de natura activelor se înscriu în stânga
conturilor, adică în debit ca solduri iniŃiale;
- existenŃele elementelor de natura datoriilor şi capitalurilor proprii
se înscriu în dreapta conturilor, adică în credit ca solduri iniŃiale;

Prima regulă de funcŃionare a conturilor15:


• Conturile de activ: încep să funcŃioneze prin a „se debita” şi se
debitează cu existenŃele elementelor de natura activelor;
• Conturile de pasiv: încep să funcŃioneze prin a „se credita” şi se
creditează cu existenŃele elementelor de natura datoriilor şi capitalurilor
proprii.

2. Reflectarea în conturi a creşterii elementelor de natura activelor,


datoriilor şi capitalurilor proprii
OperaŃiile economico-financiare efectuate de agenŃii economici
modifică în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă cel puŃin două elemente din
structurile bilanŃiere. Pentru fiecare element bilanŃier s-a deschis un cont.
Problema care se pune este, în ce parte a conturilor vom înregistra
modificările (creşterile respectiv micşorările) determinate de operaŃiile
economico-financiare.
S-a ajuns la concluzia că, în partea în care se înscriu existenŃele
iniŃiale să se înscrie şi creşterile deoarece împreună (existenŃe + creşteri) au
sens economic.

15
O. Călin, M. Ristea - „Bazele contabilităŃii”, Ed. NaŃional, Bucureşti, 2000, pg. 144
91
A doua regulă de funcŃionare a conturilor:
• Conturile de activ: se mai debitează cu majorările, creşterile,
sporurile, intrările elementelor de natura activelor;
• Conturile de pasiv: se mai creditează cu majorările, creşterile,
sporurile, intrările elementelor de natura datoriilor şi capitalurilor proprii.
3. Reflectarea în conturi a micşorării elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
Odată stabilită partea contului în care se înregistrează creşterile,
suma care arată micşorarea se înscrie în partea opusă în care s-au înregistrat
soldul iniŃial şi creşterile.

A treia regulă de funcŃionare a conturilor:


• Conturile de activ: se creditează cu micşorările, scăderile,
diminuările, ieşirile elementelor de natura activelor;
• Conturile de pasiv: se debitează cu micşorările, scăderile,
diminuările, ieşirile elementelor de natura datoriilor şi capitalurilor proprii.

4. Determinarea existenŃelor finale ale elementelor de natura


activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii (Soldul final)
Soldul final (Sf) se determină ca diferenŃă între total sume debitoare
(Tsd) şi total sume creditoare (Tsc) la un moment dat.

Soldul final (Sf) = Total sume debitoare (Tsd) – Total sume


creditoare (Tsc)

Soldul final se determină şi pornind de la soldul iniŃial (Si) la care se


adaugă creşterile elementului pentru care s-a deschis contul şi se scad
micşorările elementului pentru care s-a deschis respectivul cont.
Soldul final (Sf) = Si + Creşteri – Micşorări

De precizat faptul că în activitatea practică totalul ieşirilor (micşorărilor) nu


poate fi mai mare decât rezultatul adunării existentului şi creşterii
elementului pentru care s-a deschis contul deoarece nu se poate micşora cu
mai mult decât există.
A patra regulă de funcŃionare a conturilor:
• Conturile de activ: au întotdeauna sold final debitor sau sunt
soldate;
• Conturile de pasiv: au întotdeauna sold final creditor sau sunt
soldate.

92
Sintetizând, REGULILE DE FUNCłIONARE ALE CONTURILOR
pot fi prezentate astfel:

• Conturile de activ încep să funcŃioneze prin debitare:


- se debitează cu existentele şi creşterile elementelor de
natura activelor;
- se creditează cu micşorările elementelor de natura
activelor;
- au sold final debitor sau sunt soldate.
• Conturile de pasiv încep să funcŃioneze prin creditare:
- se creditează cu existenŃele şi creşterile elementelor de
natura datoriilor şi capitalurilor proprii;
- se debitează cu micşorările elementelor de natura datoriilor
şi capitalurilor proprii;
- au sold final creditor sau sunt soldate.

Schematic regulile de funcŃionare a conturilor arată astfel:

D „Conturi de activ” C D „Conturi de pasiv” C


Si (–) Scăderi (–) Scăderi Si
(+) Creşteri (+) Creşteri
Sfd Sfc

5.4. Dubla înregistrare şi corespondenŃa conturilor

NoŃiunea şi importanŃa dublei înregistrări

 BilanŃul contabil prezintă la un moment dat, în expresie valorică,


poziŃia economică şi performanŃele financiare ale entităŃii economice.
 OperaŃiunile economice şi financiare efectuate de entităŃi modifică
cel puŃin două elemente, fiecăruia îi corespunde un cont.
Pentru a înregistra în contabilitate operaŃiunile economice sau
financiare, sunt necesare cel puŃin două conturi, fie ambele de activ, fie
ambele de pasiv, fie unul de activ şi celălalt de pasiv. Putem afirma că dubla
reprezentare a imaginii entităŃii prin intermediul bilanŃului contabil duce la o
dublă înregistrare a operaŃiunilor economice sau financiare în conturi.

93
Precizare. Pentru înregistrarea unei operaŃiuni economice sau
financiare, un cont se debitează celălalt se creditează.
Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitentă şi cu
aceeaşi sumă a unei operaŃiuni economice sau financiare în două
conturi şi anume în debitul unui cont şi în creditul celuilalt cont.16

CorespondenŃa conturilor şi importanŃa acesteia


Înscrierea operaŃiunilor economice în conturi, potrivit principiului
dublei înregistrări, determină o legătură reciprocă între aceste conturi care se
numeşte CORESPONDENłA CONTURILOR.
Ca definiŃie: Legătura reciprocă între debitul unui cont şi creditul
altui cont stabilită cu ocazia înregistrării operaŃiilor
economice şi financiare în contabilitatea curentă pe
baza dublei înregistrări poartă denumirea de
corespondenŃa conturilor, iar conturile între care se
stabileşte o astfel de legătură se numesc conturi
corespondente.17

LecŃia nr. 8

ANALIZA CONTABILĂ – MECANISM DE ÎNłELEGERE


A OPERAłIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE.
FORMULA ŞI ARTICOLUL CONTABIL

Definirea şi etapele analizei contabile


Analiza contabilă este un proces logic la care este supusă o operaŃiune
economică sau financiară cu scopul de a fi înregistrată în contabilitate. Ea
presupune parcurgerea în ordine strict succesivă a următoarelor etape:
1. Stabilirea naturii operaŃiunii economice sau financiare care
urmează a se înregistra.
2. Determinarea modificărilor pe care le produce operaŃiunea
economică sau financiară elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii (creşteri sau micşorări).

16
O. Călin, M. Ristea – „Bazele contabilităŃii”, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,
2003, pg. 109
17
O. Călin, M. Ristea - op. cit., pg 109
94
3. Stabilirea, pe baza elementelor modificate, a conturilor
corespondente.
4. Aplicarea regulilor de funcŃionare ale conturilor.
5. Întocmirea formulei contabile.
Formula contabilă reprezintă egalitatea valorică „=” care se stabileşte
între conturile corespondente în înregistrarea unei operaŃiuni economice sau
financiare.
Conturile care se debitează se înscriu în partea stângă a semnului „=”
iar conturile care se creditează se înscriu în partea dreaptă a semnului „=”.

Formula şi articolul contabil


Formula contabilă este forma de reprezentare grafică a operaŃiunilor
economice sau financiare în conturile corespondente, pe baza dublei
înregistrări, sub formă de egalitate valorică.
Formula contabilă poate fi întocmită sub mai multe forme:
 Sub formă de egalitate:
- cu sumele înscrise în ambele părŃi ale egalităŃii:
18 „Mărfuri” = „Furnizori” 18

- cu suma înscrisă într-o singură parte a egalităŃii:


„Mărfuri” = „Furnizori” 18
sau
18 „Mărfuri” = „Furnizori”

 Cu indicarea părŃii de debit şi de credit:


DEBIT „Mărfuri” 18
CREDIT „Furnizori” 18
Dacă la formula contabilă se adaugă şi alte elemente legate de
operaŃiunea economică: documentul justificativ şi data efectuării ei, se
obŃine articolul contabil.
Pentru operaŃiunea economică analizată în exemplul 1, articolul
contabil este următorul:
10.10. N

„Mărfuri” = „Furnizori” 18
intrat mărfuri conform facturii nr.….. din data de ……

95
Clasificarea formulelor contabile

În activitatea practică se întâlnesc mai multe feluri de formule


contabile. Acestea sunt grupate după diferite criterii:
 După numărul elementelor implicate, respectiv conturi corespondente,
formula contabilă poate fi:
- formulă contabilă simplă;
- formulă contabilă compusă.
Formula contabilă simplă implică un singur cont care se debitează în
corespondenŃă cu un singur cont care se creditează.
Formula contabilă compusă implică:
 fie un singur cont care se debitează în corespondenŃă cu două sau
mai multe conturi care se creditează, fie două sau mai multe
conturi care se debitează în corespondenŃă cu un singur cont care
se creditează;
sau
 două sau mai multe conturi care se debitează în corespondenŃă cu
două sau mai multe conturi care se creditează.
Precizare 1: Atunci când pentru a înregistra modificările produse
elementelor bilanŃiere se utilizează mai multe conturi în întocmirea formulei
contabile se foloseşte semnul „%” care înseamnă „următoarele”.
Precizare 2: În Ńara noastră legislaŃia în domeniu prevede folosirea
numai a formulelor contabile compuse cu un singur cont care se debitează
sau se creditează în corespondenŃă cu mai multe conturi care se creditează
sau se debitează.
 După scopul pentru care se întocmesc, formulele contabile pot fi:
- Formule contabile curente: se întocmesc pentru înregistrarea
operaŃiunilor economice sau financiare curente;
- formule contabile de stornare: au rolul de a corecta formulele
contabile eronate întocmite anterior.
OperaŃiunea de anulare a formulei contabile poartă denumirea
de stornare.
După modul de efectuare al stornării, aceasta poate fi:
- stornare în negru;
- stornare în roşu.
Stornarea în negru presupune anularea formulei contabile eronate
prin inversarea ei, sumele fiind înscrise tot în negru. Stornarea are doar
scopul de a anula formula greşită, corectarea impunând ulterior întocmirea
corectă a formulei contabile.

96
Stornarea în roşu presupune anularea formulei contabile eronate prin
rescrierea formulei întocmite anterior dar cu înscrierea sumei în chenar sau
cu culoarea roşie.
În practică este utilizată stornarea în roşu deoarece are ca efect
anularea rulajelor conturilor care au fost afectate eronat. Stornarea în negru
are dezavantajul că duce artificial la mărirea rulajelor conturilor folosite.
Formulele contabile sunt înscrise pe documentele justificative. Această
operaŃiune poartă denumirea de contare. Formulele contabile înscrise pe
documente sunt ulterior listate, centralizate în ordine cronologică în registrul
contabil obligatoriu numit „Registru Jurnal”. Înregistrările realizate cu
ajutorul acestui jurnal reprezintă „evidenŃa contabilă cronologică”.

5.6. Clasificarea conturilor


Principalele criterii de clasificare ale conturilor:
 După conŃinutul economico-financiar,
- conturi deschise pentru bunuri economice cu valoare de active;
- conturi deschise pentru surse de finanŃare cu valoare de datorii
sau capitaluri proprii;
- conturi deschise pentru cheltuieli;
- conturi deschise pentru venituri;
- conturi de rezultat.
 După funcŃia lor contabilă, fiecare cont funcŃionează după
anumite reguli de funcŃionare determinate de conŃinutul economic pe care
acestea îl au:
- conturi de activ;
- conturi de pasiv;
- conturi de activ-pasiv sau conturi bifuncŃionale.
În general, conturile cu funcŃiune contabilă de activ corespund
elementelor de natura activelor şi cheltuielilor, iar conturile cu
funcŃiune contabilă de pasiv corespund elementelor de natura
datoriilor, capitalurilor proprii şi veniturilor, sau sunt aferente
ajustărilor de valoare18.
 După soldul pe care îl prezintă la un moment dat, criteriu
convergent cu cel menŃionat anterior, conturile pot fi:
- conturi monofuncŃionale;
- conturi bifuncŃionale.
18
OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, CAPITOLUL IV – “Planul de conturi general” publicat in M.Of. nr 766 bis din
10 noiembrie 2009
97
Conturile monofuncŃionale sunt acelea care pot prezenta întotdeauna
un singur fel de sold: ori debitor ori creditor. El funcŃionează deci după o
singură regulă de funcŃionare putând fi întotdeauna numai conturi de activ
sau numai conturi de pasiv.
Conturi bifuncŃionale pot prezenta la un moment dat fie sold debitor,
fie sold creditor, funcŃionând în anumite cazuri după regulile de funcŃionare
ale conturilor de activ, iar în altele după regulile de funcŃionare ale
conturilor de pasiv.
Deci, aceste conturi nu au întotdeauna acelaşi fel de sold, ci oscilează
de la o perioadă la alta prezentând uneori caracterul conturilor de activ, iar
alteori caracterul conturilor de pasiv.
Precizare: La sfârşitul perioadei de gestiune, cu ocazia întocmirii
bilanŃului, conturile bifuncŃionale nu formează o a treia grupă, ele fiind
încadrate în categoria conturilor de activ atunci când prezintă sold debitor
sau în categoria conturilor de pasiv atunci când prezintă sold creditor.
 După sfera de cuprindere, conturile pot fi:
- conturi sintetice;
- conturi analitice.
 Conturile sintetice sunt conturile de bază ale contabilităŃii, ele
grupează elementele bilanŃiere după trăsăturile lor comune, generale. Cu
ajutorul lor se reflectă bunurile economice, procesele economice şi sursele
de finanŃare ale acestora în unitatea lor.
 Conturile analitice sunt utilizate pentru a reflecta concomitent părŃile
componente ale elementelor bilanŃiere înregistrate în conturile sintetice, după
însuşirile lor specifice. Ele permit detalierea, dezvoltarea conturilor sintetice,
fiind considerate conturi dezvoltătoare ale conturilor sintetice.
Precizare:
• Conturile sintetice şi cele analitice au acelaşi conŃinut economic şi
funcŃionează după aceleaşi reguli de funcŃionare;
• Conturile sintetice înregistrează elementele bilanŃiere numai
valoric, conturile analitice pot înregistra fie numai valoric, fie cantitativ şi
valoric în funcŃie de natura elementelor respective
Conturile analitice se pot dezvolta la rândul lor în conturi analitice de
diferite grade (1,2,3,..) cu condiŃia ca între ele să existe legături
asemănătoare celor dintre conturile sintetice şi cele analitice.
Altfel spus soldul iniŃial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi
soldurile finale ale conturilor de grad inferior trebuie să fie egale cu soldul
iniŃial, rulajele debitoare, rulajele creditoare ale conturilor analitice de grad
superior.

98
Conturile utilizate de contabilitate se regăsesc grupate în Planul de
Conturi General (PCG). El cuprinde nouă clase de conturi simbolizate cu
două cifre, conturi sintetice de gradul unu simbolizate cu trei cifre şi conturi
sintetice de gradul doi simbolizate cu patru cifre.
Conturile din clasele 1-7 sunt folosite de contabilitatea financiară,
conturile de clasa 8 sunt conturi speciale de evidenŃă în afara bilanŃului, iar
cele din clasa nouă sunt conturi utilizate de contabilitatea de gestiune.

Întrebări de autoevaluare

1. Care este definiŃia contului?


2. De ce este necesară folosirea conturilor în contabilitate?
3. Care sunt funcŃiile contului şi în ce constau ele?
4. Care sunt elementele din structura contului?
5. Ce se înŃelege prin debitarea şi creditarea contului?
6. Care este diferenŃa dintre totalul sumelor debitoare, respectiv creditoare
şi rulajul debitor, respectiv creditor?
7. Ce este soldul contului, cum se stabileşte acesta şi de câte feluri este?
8. Care sunt regulile de funcŃionare ale conturilor?
9. Ce se înŃelege prin dubla înregistrare?
10. Ce este corespondenŃa conturilor?
11. Ce sunt conturile corespondente?
12. Ce este analiza contabilă şi care este rolul ei în contabilitate?
13. Care sunt etapele analizei contabile?
14. Ce este formula contabilă?
15. Ce este stornarea şi de câte feluri este aceasta?

AplicaŃii rezolvate

AplicaŃia nr. 1. Soldul iniŃial al contului „Casa în lei” este la


începutul lunii octombrie N este de 10.000lei.
În cursul lunii au loc următoarele operaŃiuni economico-financiare:
- 10.10.N plata cu numerar a salariilor în sumă de 7.000lei;
- 12.10.N ridicare numerar de la bancă în sumă de 5.000lei;
- 13.10.N plata cu numerar a unor furnizori în sumă de 3.000lei;
- 17.10.N plata unor avansuri pentru deplasare în sumă de 2.000lei;
- 21.10.N încasare de la clienŃi în 10.000lei;
- 21.10.N depunere de numerar la bancă în sumă de 11.000lei.

99
CerinŃe:
a) PrezentaŃi contul „Casa în lei ”
b) Care este soldul final al contului „Casa în lei ” şi ce semnificaŃie are?

Rezolvare aplicaŃia nr. 1


D Casa în lei (5311) C
Si 10.000 7.000 10.10
12.10 5.000 3.000 13.10
21.10 10.000 2.000 17.10
11.000 21.10
Rd: 15.000 Rc: 23.000
Tsd: 25.000 Tsc: 23.000
Sold final debitor 2.000

AplicaŃia nr. 2. Societatea comercială „AlbinuŃa” SRL prezintă la


data de 01.08.N următoarea situaŃie: valoarea stocului de materii prime 200
lei, obligaŃii comerciale 90 lei. În data de 10.08.N primeşte de la furnizori
conform facturii 10/N materii prime în valoare de 150 lei.
ÎntocmiŃi conturile pentru materiile prime şi obligaŃiile comerciale.

Rezolvare aplicaŃia nr. 2


Această operaŃie determină următoarele modificări:
• Cresc materiile prime cu valoarea de 150lei;
• Cresc datoriile cu valoarea de 150lei.
Pornind de la situaŃia iniŃială în conturile din contabilitatea curentă se
va înregistra:
- în contul de „Materii prime” valoarea stocului creşte de la existent
(Si) 200 lei la 350 lei ca urmare a achiziŃiei de materii prime în valoare de
150 lei.

D „Materii prime” C
Si 200
(2) 150
Total sume 350
debitoare Sold final 350
debitor(Sfd)

100
În acelaşi timp, obligaŃiile comerciale pentru care s-a deschis contul
„Furnizori” cresc de la 90lei la începutul perioadei la 240lei (90+150) ca
urmare a achiziŃiei de materii prime pe credit comercial.
D „Furnizori” C
Si 90
(2) 150
Sold final 240
creditor (Sfc) Total sume 240
creditoare (Sfd)

AplicaŃia nr. 3. Societatea comercială „AlbinuŃa” SRL prezintă la data


de 01.10.N următoarea situaŃie: numerar în casierie 400 lei, obligaŃii
comerciale 900 lei. În data de 15.10.N plăteşte cu numerar o parte din
obligaŃiile comerciale către furnizori, 200 lei conform dispoziŃiei de plată
143/N.
ÎntocmiŃi conturile pentru numerar şi obligaŃii comerciale.

Rezolvare aplicaŃia nr. 3


Această operaŃie economică determină următoarele modificări:
• Scade numerarul din casierie cu suma de 200 lei;
• Scade datoria faŃă de furnizori, cu suma de 200 lei.
SituaŃia în conturile deschise în contabilitatea curentă.

D „Casa” C
SI 400 (3) 200

Sold final debitor


(Sfd) 200

D „Furnizori” C
(3) 200 SI 900

Sold final creditor (Sfc) 700

AplicaŃia nr. 4. SC GAMA SRL prezintă la data de 01.11.N


următoarea situaŃie: capital social 200 lei; rezerve statutare 100 lei. Se
majorează capitalul social pe seama rezervelor cu 50 lei. ExplicaŃi dubla
înregistrare determinată de această operaŃiune.

101
Rezolvare aplicaŃia nr. 4
 OperaŃiunea economică modifică:
Capitalul propriu – elementul „Capitalul social” (+) 50 lei;
Capitalul propriu – elementul „Rezerve” (–) 50 lei.
 Conturile utilizate sunt:
- pentru elementul „Capital social” – contul „Capital social”
(+50 lei) creşte, se creditează;
- pentru elementul „Rezerve” – contul „Rezerve” (– 50 lei)
scade, se debitează.
 Înregistrarea operaŃiunii economice se face prin cele două conturi,
ambele fiind conturi de pasiv, de natura elementelor de capitaluri proprii:

D „Capital social” C D „Rezerve” C


SI 200 SI 100
50 50
(+) (–)

Se constată că înregistrarea acestei operaŃiuni determină modificări în


structura capitalurilor proprii, un cont se debitează celălalt se creditează, în
acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.
AplicaŃia nr. 5. SC GAMA SRL contractează un împrumut bancar pe
termen scurt 10.000 lei. ExplicaŃi dubla înregistrare determinată de această
operaŃiune.

Rezolvarea aplicaŃia nr. 5


 OperaŃiunea economică modifică:
Activele – elementul „Disponibil la bănci” (+) 10.000 lei;
Datoriile – elementul „Datorii bancare” (+) 10.000 lei.
 Conturile utilizate sunt:
- pentru elementul „Disponibil la bănci” - contul „Conturi la bănci”
(+10.000 lei) creşte, se debitează;
- pentru elementul „Datorii bancare” - contul „Împrumuturi bancare
pe termen scurt ” (+ 10.000 lei) creşte, se creditează.
 Înregistrarea operaŃiunii economice în cele două conturi:
D „Împrumuturi bancare” C D „Conturi” C
pe termen scurt la bănci
100 100
(+) (+)

102
Se constată că pentru înregistrarea acestei operaŃiuni determină
modificări în volum în sensul creşterii, un cont se debitează celălalt se
creditează în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.

AplicaŃia nr. 6. EfectuaŃi analiza contabilă pentru operaŃiunea: plata


obligaŃiilor faŃă de furnizori prin contul de la bancă 200 lei.
Rezolvare aplicaŃia nr. 6
Urmând etapele analizei contabile, putem constata:
 Natura operaŃiunii economice: plata obligaŃiilor faŃă de furnizori
în sumă de 200 lei;
 Modificări în structurile bilanŃiere:
- scad datoriile faŃă de furnizori cu 200 lei
- scade valoarea disponibilului din bancă cu 200 lei
 Conturi corespondente:
- pentru elementul „Datorii faŃă de furnizori” avem contul
„Furnizori”;
- pentru elementul „Disponibil la bancă” avem contul „Conturi la
bănci”;
 Aplicarea regulilor de funcŃionare ale conturilor:
- Contul „Furnizori” scade, deci se debitează;
- Contul „Conturi la bănci” scade, deci se creditează.
 Întocmirea formulei contabile:
„Furnizori” = „Conturi la bănci în lei” 200
(401) (5121)
AplicaŃia nr. 7. Soldul final al contului „Conturi la bănci” pentru luna
septembrie N este în sumă de 35.400lei. Cunoscând că în cursul lunii
septembrie s-au încasat prin contul de la bancă 40.300 lei şi s-au plătit
37.600 lei.
Care este mărimea soldului iniŃial şi ce exprimă acesta?

Rezolvare aplicaŃia nr. 7


Formula generală de calcul:
Soldul final (Sf) = Sold iniŃial (Si) + Creşteri – Micşorări
Sf (conturi la bănci) = Si (disponibilul existent) + Încasări – PlăŃi
35.400 lei = Si + 40.300 lei – 37.600 lei
Si = 37.600 lei + 35.400 lei – 40.300 lei
Si = 32.700 lei reprezentând disponibilul existent în conturi la bănci
la începutul lunii septembrie N.

103
AplicaŃia nr. 8. Pentru operaŃiunea economică de aprovizionare cu
materii prime în valoare de 1.000 lei s-a înregistrat în contabilitate
următoarea formulă contabilă:„Mărfuri” = „Creditori” 1.000 Formula
contabilă este întocmită greşit. EfectuaŃi stornarea în negru a formulei
contabile şi înregistraŃi corect operaŃiunea economică.

Rezolvare aplicaŃia nr. 8


Stornarea în negru presupune anularea formulei contabile eronate
prin inversarea ei, sumele fiind înscrise tot în negru. Stornarea are doar
scopul de a anula formula greşită, corectarea impunând ulterior întocmirea
corectă a formulei contabile.
„Creditori” = „Mărfuri” 1.000
Apoi se întocmeşte formula contabilă corectă:
„Materii prime” = „Furnizori” 1.000

AplicaŃia nr. 9. Pornind de la formula contabilă eronată prezentată


mai sus, efectuaŃi stornarea în roşu a formulei contabile şi înregistraŃi corect
operaŃiunea economică. Formula contabilă eronată:
„Mărfuri ” = „Creditori” 1.000

Rezolvare aplicaŃia nr. 9


Stornarea în roşu presupune anularea formulei contabile eronate prin
rescrierea formulei întocmite anterior dar cu înscrierea sumei în chenar sau
cu culoarea roşie.
- Stornarea în roşu:
b) „Mărfuri ” = „Creditori” 1.000
- Corectarea formulei contabile:
c) „Materii prime ” = „Furnizori” 1.000

AplicaŃia nr. 10. La data de 01.01 N soldul contului sintetic „Materii


prime” este de 30.000 lei. Materiile prime existente în depozitul de materii
prime sunt:
- ciment, 10 tone la preŃul de 2.000 lei/t ;
- var, 10 tone la preŃul de 1.000 lei/t.
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operaŃiuni economice:
10.01 N unitatea se aprovizionează cu 5 tone ciment şi 10 tone de var
la preŃurile anterioare;
20.01 N se dau în consum 13 tone de ciment şi 10 tone de var.
ÎntocmiŃi contul sintetic şi conturile analitice pentru „Materii prime”

104
Rezolvare aplicaŃia nr. 10
Înregistrarea în conturi:
 În contul sintetic
D „Materii prime” C
SI 30.000
10.01.N 20.000
20.01.N 36.000
Sfd 14.000

 În conturi analitice

D „Materii prime” - ciment C D „Materii prime” - var C


S.I. 10t × 2.000lei = 13t × 2.000lei = S.I.10t × 1.000 lei = 10 t × 1.000 lei=
20.000 26.000 (20) = 10.000 10.000(20)

(10) 5t × 2.000lei/t = (10) 10 t × 1.000 lei =


10.000 10.000

Sfd = 2t × 2.000lei/t = 4.000 Sfd = 10t × 1.000lei/t = 10.000

Teste grilă rezolvate

1. Formula contabilă simplă este aceea în care:


a) un singur cont se debitează şi un singur cont se creditează;
b) un singur cont se debitează şi două sau mai multe conturi se creditează;
c) un singur cont se creditează şi două sau mai multe conturi se
debitează;
2. RelaŃia Sf = Si – Creşteri + Scăderi este:
a) adevărată;
b) falsă;
c) o coincidenŃă.
3. Contul este procedeul contabil care:
a) prezintă poziŃia financiară şi performanŃa unităŃii;
b) înregistrează, urmăreşte şi controlează existenŃialul şi modificările
aduse elementelor structurale ale unităŃii;
c) prezintă situaŃia elementelor structurale ale unităŃii la un moment
dat.

105
4. Formula contabilă este rezultatul:
a) parcurgerii etapelor analizei contabile;
b) întocmirii balanŃei de verificare;
c) întocmirii registrului jurnal.
5. Soldul final al unui cont de active este:
a) creditor;
b) debitor;
c) creditor/debitor.

Răspunsuri: 1) a; 2) b; 3) b; 4) a; 5) b.

AplicaŃii şi teste grilă propuse spre rezolvare

1. Soldul iniŃial al contului „Materii prime” la 01.03.N este de 7.000 lei. În


cursul lunii martie au loc următoarele operaŃiuni:
- 05.03 aprovizionare cu materii prime în sumă de 4.000 lei;
- 07.03 consum de materii prime în sumă de 2.000 lei;
- 10.03 consum de materii prime în sumă de 3.000 lei;
- 15.03 aprovizionare cu materii prime în sumă de 3.000 lei;
- 16.03 consum de materii prime în sumă de 7.000 lei.
Să se întocmească contul „Materii prime”.
2. Soldul iniŃial la începutul lunii aprilie al contului „Furnizori” este de
10.000 lei. În cursul lunii au loc următoarele operaŃiuni:
- 03.04 achitarea obligaŃiilor comerciale prin ordin de plată 7.000lei;
- 11.04 primirea facturii de mărfuri în valoare de 3.600lei;
- 18.04 achitarea cu numerar a obligaŃiilor comerciale 1.000lei.
Să se întocmească contul „Furnizori”.
3. Contul sintetic „Materii prime” are un sold iniŃial de 100.000 lei la
începutul lunii mai N. Contul „Materii prime” se dezvoltă pe două analitice:
- materie primă A 300 kg × 10 lei/kg
- materie primă B 200 kg × 35 lei/kg.
În cursul lunii mai au loc următoarele operaŃii:
- 07.05.N cumpărare de materii prime:
- materie primă A 500 kg × 10 lei/kg
- materie primă B 400 kg × 35 lei/kg
- 08.05.N consum de materii prime
- materie primă A 1000 kg
- materie primă B 800kg

106
- 15.05.N consum de materii prime:
- materie primă A 1200 kg
- materie primă B 700kg
- 25.05.N consum de materii prime:
- materie primă A 1100 kg
- materie primă B 600kg
CerinŃe:
a) ÎntocmiŃi contul sintetic cu analiticele sale;
b) StabiliŃi legătura care există între conturile sintetice şi cele analitice.
4. Contul sintetic „Furnizori” are un sold iniŃial la începutul lunii august de
25.000 lei. El se desfăşoară pe două analitice:
- „Furnizori – materii prime şi materiale” 15.000lei
- „Furnizori – servicii” 10.000lei
În cursul lunii au loc următoarele operaŃii:
- cumpărare de materii prime – 3.000lei;
- achitarea datoriilor unui transportator în sumă de 7.000lei;
- primirea facturii de energie electrică - 6.000lei;
- achitarea contravalorii unei părŃi din materiile prime cumpărate – 7.500
lei;
- achitarea facturii de energie electrică - 6000lei.
Se cere:
a) ÎntocmiŃi contul „Furnizori” cu analiticele sale.
b) Este oportună această dezvoltare analitică? Ce propuneri aveŃi?
5. PrecizaŃi care din afirmaŃiile de mai jos sunt corecte:
a) conturile de activ îşi încep funcŃiunea prin a se debita;
b) conturile de activ se debitează cu diminuările, micşorările
activelor;
c) conturile de activ au sold final creditor sau nu prezintă sold;
d) conturile de pasiv se creditează cu majorările, creşterile datoriilor;
e) conturile de pasiv îşi încep funcŃiunea prin a se debita;
f) conturile de pasiv au sold final creditor sau nu prezintă sold.
6. PrecizaŃi care din relaŃiile de mai jos sunt corecte:
a) SID + RD = TSC;
b) TSC > TSD ⇒ SFC;
c) TSD = TSC ⇒ SFD;
d) SF = SI + RD – RC (pentru conturile de activ);
e) SF = SI + RC – RD (pentru conturile de pasiv);
f) TSD = TSC ⇒ cont soldat;
g) SIC + RD = TSD;
h) SFD = TSD – SIC;
i) TSC = TSD ⇒ SFD.
107
7. EfectuaŃi analiza contabilă pentru următoarele operaŃiuni economico
financiare:
a) Se încasează cu numerar de la clienŃi 8.000 lei
b) Se plăteşte prin bancă impozitul pe salarii 400 lei
c) Se achiziŃionează utilaje pe credit comercial 10.000 lei.
8. Încasarea de la un client a sumei de 400lei prin casierie, s-a înregistrat
prin formula contabilă:
„Conturi la bănci” = „ClienŃi” 400
Formula contabilă este eronată.
a) Cum se poate corecta această greşeală?
b) Care tip de stornare vi se pare mai avantajos? De ce?
9. Plata datoriilor salariale cu numerar determină:
a) scăderea datoriilor salariale şi creşterea datoriilor fiscale;
b) scăderea datoriilor salariale şi scăderea numerarului;
c) creşterea cheltuielilor cu salariile şi scăderea numerarului;
d) nu se produce nici o modificare semnificativă bilanŃieră.
10. În debitul contului se înscriu:
a) creşterile elementelor de datorii;
b) creşterile elementelor de capitaluri proprii;
c) micşorările elementelor de active;
d) micşorările elementelor de capitaluri proprii.

Bibliografie:
De bază:
1. C. Burtescu, D. LuŃă, S. Grigorescu, C. Bontaş, F. Dima, D. Chilarez, C.
Ghinea – Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti,
2008, pag. 82 -108
2. O. Călin şi M. Ristea – Bazele contabilităŃii, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003, pag. 92-138

Facultativă:
1. C. Caraiani, M. Dumitru – Bazele contabilităŃii, Ed. Universitara,
Bucureşti 2008
2. *** - OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009.
3. *** - Legea contabilitatii nr 82/91 actualizată şi completată, republicată
în M.Of. nr. 629/26.08.2002 partea I.

108
TEMA VI
ANALIZA CONTABILĂ A PRINCIPALELOR
OPERAłIUNI ECONOMICO-FINANCIARE GRUPATE
PE CLASE DE CONTURI SI PE PRINCIPALELE
FLUXURI DE INVESTIłII ŞI DE EXPLOATARE

Obiective: În urma studierii acestui capitol se pot însuşi cunoştinŃe şi aptitudini privind recunoaşterea
şi reflectare în contabilitate a principalelor conturi organizate pe clase şi pe principalele fluxuri de
finanŃare, de exploatare şi stabilire a rezultatului financiar ale entităŃii, prin prisma analizei contabile a
operaŃiunilor referitoare la:
 Capitalurile proprii şi datorii;
 Activele imobilizate;
 Stocuri
 Trezorerie;
 TerŃi;
 Venituri şi cheltuieli.

Modalitatea de desfăşurare: Exemple, studii de caz şi aplicaŃii practice.


Fond de timp: 4 ore
Cuvinte cheie: Capital propriu, datorii, rezultat, rezerve, imobilizări corporale, datorii, imobilizări
necorporale, amortizare, depreciere, stocuri, trezorerie, titluri de plasament, terŃi,
creditori, debitori, creanŃe venituri, cheltuieli, profit contabil, profit fiscal.

ELEMENTE TEORETICE ŞI APLICAłII PRACTICE

LecŃia nr. 9

ANALIZA CONTABILĂ A OPERAłIUNILOR PRIVIND


CAPITALURILE PROPRII, DATORIILE, ACTIVELE IMOBILIZATE
ŞI STOCURILE

6.1. FinanŃarea entităŃii prin capitalurile proprii şi datorii


În funcŃie de provenienŃa lor, sursele de finanŃare pot fi grupate în
surse proprii (capitaluri proprii) şi surse atrase (datorii).
I. Capitalurile proprii reprezintă drepturile ce revin acŃionarilor/asociaŃiilor
asupra activelor unei entităŃi, după deducerea datoriilor aparŃinând acesteia.
În componenŃa capitalurilor proprii regăsim:
• capitalul social;
• primele de capital;
• rezervele;

109
• rezultatul reportat;
• rezultatul exerciŃiului.

Capitalul social
Perceput ca o garanŃie oferită de societate pentru obligaŃiile asumate în
raporturile sale cu terŃii, capitalul social poate fi definit drept sumă a
aporturilor în natură şi numerar aduse de către acŃionari/asociaŃi într-o
societate comercială, în schimbul dobândirii de titluri (acŃiuni/părŃi sociale)
emise de aceasta.
Pentru reflectarea capitalului social, planul de conturi românesc
propune următoarele conturi:
SIMBOL DENUMIRE FUNCłIE CONTABILĂ
1011 Capital social subscris nevărsat P
1012 Capital social subscris vărsat P

„Separarea” capitalului social în cele două conturi este justificată, dacă


avem în vedere următoarele momente:
• momentul subscrierii titlurilor emise de societate de către
acŃionari/asociaŃi şi promisiunea de efectuare a unui aport în
natură/numerar;
• momentul vărsării efective a aportului promis.
Celor două conturi de capital social li se pot alătura:
SIMBOL DENUMIRE FUNCłIE CONTABILĂ
456 Decontări cu asociaŃii privind capitalul Bf
1041 Prime de emisiune P

Primul din cele două conturi are menirea de a reflecta drepturile sau
obligaŃiile societăŃii faŃă de acŃionarii/asociaŃii săi.
NoŃiunea de primă de emisiune semnifică excedentul dintre valoarea
de emisiune şi valoarea nominală a acŃiunilor/părŃilor sociale.
Ilustrarea operaŃiilor fundamentale referitoare la capitalul social este
prezentată în cele ce urmează:
1. Societatea X emite 20.000 acŃiuni cu o valoare nominală de 10 lei,
egala cu valoarea de emisiune:
Modificări ale
Conturi Regula de
ImplicaŃii Formula contabilă situaŃiilor
utilizate funcŃionare
fin.-ctb.
Creşterea drepturilor faŃă de + Active
456 A+D
acŃionari circulante
Creşterea capitalului social 456 = 1011 200.000 + Capitaluri
1011 P+C
subscris nevărsat proprii

110
2. Pentru acŃiunile subscrise anterior se aduce un aport în numerar,
depus integral în contul bancar al societăŃii:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea disponibilităŃi-
5121* A+D + Active circulante
lor băneşti
Scăderea drepturilor faŃă 5121 = 456 200.000
456 A–C – Active circulante
de acŃionari
* 5121 “Conturi la bănci în lei”

3. Simultan cu depunerea aportului promis are loc şi transformarea


capitalului social din categoria “nevărsat” în “vărsat”:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea capitalului
social subscris 1012 P+C + Capital propriu
vărsat
1011 = 1012 200.000
Scăderea capitalului
social subscris 1011 P–D – Capital propriu
nevărsat

4. Societatea X decide reducerea capitalului social prin rambursarea


unei părŃi din acesta (25.000) către acŃionari, plata făcându-se ulterior din
contul bancar. Ca urmare, valoarea capitalului social se va diminua de la
200.000 lei la 175.000 lei (200.000 lei – 25.000 lei), după cum urmează:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea datoriilor
456 P+C + Datorii
faŃă de acŃionari
Scăderea 1012 = 456 25.000
capitalului social 1012 P–D – Capitaluri proprii
subscris vărsat

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Stingerea datoriilor
456 P-D – Datorii
faŃă de acŃionari
Scăderea 456 = 5121 25.000
disponibilităŃilor 5121 A–C –Active circulante
băneşti

111
Rezultatul
Pentru contabilizarea rezultatului, se utilizează următoarele conturi:

SIMBOL DENUMIRE FUNCłIE CONTABILĂ


121 Profit sau pierdere A/P
129 Repartizarea profitului A
117 Rezultatul reportat A/P

În ceea ce priveşte primul dintre conturile prezentate, acesta are rolul


de a grupa informaŃiile referitoare la rezultatul (profit/piuerdere) exerciŃiului
curent. Orice utilizare a profitului obŃinut în exerciŃiul curent este reflectată
cu ajutorul contului 129 “Repartizarea profitului”. Atunci când
profitul/pierderea unui exerciŃiu rămân nerepartizate, respectiv neacoperite
la trecerea într-o nouă perioadă de gestiune, ele sunt transferate din contul
121 “Profit şi pierdere” în contul 117 “Rezultatul reportat”.
SemnificaŃia soldului final diferit de zero al conturilor prezentate este
următoarea:
• soldul final creditor al contului 121 semnifică profitul obŃinut în
exerciŃiul curent;
• soldul final debitor al contului 121 semnifică pierderea înregistrată în
exerciŃiul curent;
• soldul final debitor al contului 129 ilustrează utilizările profitului
exerciŃiului curent;
• soldul final creditor al contului 117 semnifică profitul exerciŃiului
precedent rămas neutilizat;
• soldul final debitor al contului 117 semnifică pierderea exerciŃiului
precedent rămasă neacoperită.

Ilustrarea operaŃiilor fundamentale referitoare la rezultat este


prezentată în cele ce urmează:
1. Se vând mărfuri unui client, cu un preŃ de vânzare de 10.000 lei:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea drepturilor
411 * A+D + Active circulante
faŃă de client
Creşterea veniturilor 411 = 707 10.000
+ Venituri de
din vânzarea 707 * P+C
exploatare
mărfurilor
* 411 “ClienŃi”
* 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

112
2. Se descarcă din gestiune mărfurile vândute, al căror cost de achiziŃie
a fost de 7.000 lei:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea stocului
371 * A–C - Active circulante
de mărfuri
Creşterea 607 = 371 7.000
+ Cheltuieli de
cheltuielilor privind 607 * A+D
exploatare
mărfurile
* 371 “Mărfuri”
* 607 “Cheltuieli privind mărfurile”

3. La sfârşitul lunii curente se determină rezultatul obŃinut prin


“închiderea” conturilor de venituri şi cheltuieli pe seama contului 121
“Rezultatul exerciŃiului”:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea rezultatului
121 Bf + Capitaluri proprii
ex. curent
707 = 121 10.000
Scăderea veniturilor - Venituri din
707 P–D
din vânzarea mf. exploatare

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea cheltuielilor - Cheltuieli de
607 A–C
privind mărfurile exploatare
121= 607 7.000
Scăderea rezultatului
121 Bf - Capitaluri proprii
exerciŃiului curent

Debit Profit sau pierdere Credit


7.000 10.000
Sold final creditor 3.000

Soldul final creditor al contului 121 “Profit sau pierdere” semnifică


profitul obŃinut de societate în perioada analizată.

4. Adunarea Generală a AsociaŃilor a hotărât repartizarea profitului


realizat în exerciŃiul N, astfel:
• 60% către acŃionari, urmând a fi distribuit sub formă de dividende;
• 20% către rezervele societăŃii;
• 20% rămâne nerepartizat fiind reportat în exerciŃiul următor.

113
Înregistrările vor fi:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea profitului
129 A+D - Capitaluri proprii
repartizat
Creşterea datoriei 129 = % 2.400
sub formă de 457* P+C 457 1.800 + Datorii
dividende 106 600
Creşterea rezervelor
106* P+C + Capitaluri proprii
societăŃii
*457 “Dividende de plată”
*106 “Rezerve”

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea
117 Bf + Capitaluri proprii
rezultatului reportat
Scăderea 121 = 117 600
rezultatului 121 Bf - Capitaluri proprii
exerciŃiului curent

5. La începutul exerciŃiului N+1 are loc “închiderea” contului 129


“Repartizarea profitului”.

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea rezultatului
121 Bf - Capitaluri proprii
exerciŃiului N
121 = 129 2.400
Scăderea repartizării
129 A–C + Capitaluri proprii
profitului

Ca urmare a operaŃiunilor economico-financiare contabilizate anterior,


cele trei conturi se prezintă la sfârşitul exerciŃiului N astfel:

Debit Profit sau pierdere Credit


600 3.000
Sold final creditor 2.400

Debit Repartizarea profitului Credit


2.400
Sold final debitor 2.400

114
Debit Rezultatul reportat Credit
600
Sold final creditor 600

În exerciŃiul N+1, ca urmare a formulei contabile de la punctul 5,


soldurile conturilor 121 şi 129 devin zero.
În situaŃia în care la finele exerciŃiului N societatea ar fi înregistrat
pierdere şi ar fi reportato în exerciŃiul următor formula contabilă ar fi fost de
forma:
117 „Rezultatul reportat” = 121 „Profit sau pierdere”

Rezervele
Acestea sunt constituite de societate pe seama profitului obŃinut sau a
altor surse proprii şi fac parte din grupa surselor proprii de finanŃare.
Rezervele sunt grupate, în planul de conturi, astfel:

FUNCłIE
SIMBOL DENUMIRE
CONTABILĂ
1061 Rezerve legale P
1062 Rezerve pentru acŃiuni proprii P
1063 Rezerve statutare sau contractuale P
1068 Alte rezerve P

Rezervele legale au drept sursă de constituire profitul brut obŃinut de


societate în limitele prevăzute de lege. Celelalte categorii de rezerve sunt
constituite pe seama profitului net sau a altor surse proprii.
În continuare vom exemplifica câteva din operaŃiunile economico-
financiare referitoare la rezervele societăŃii:
1. În conformitate cu hotărârea AGA o parte din profitul exerciŃiului
curent al societăŃii, în sumă de 10.000 lei, este repartizat la alte rezerve:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea rezervelor
1068 P+C + Capitaluri proprii
societăŃii
Creşterea 129 = 1068 10.000
consumului 129 A+D - Capitaluri proprii
rezultatului curent

115
2. În conformitate cu hotărârea AGA se acoperă o parte din pierderea
exerciŃiului curent (6.000 lei) din pe seama fondului de “alte rezerve”
constituit anterior:

Modificări
Conturi Regula de
ImplicaŃii Formula contabilă ale situaŃiilor
utilizate funcŃionare
fin.-ctb.
Scăderea fondului “alte - Capitaluri
1068 P–D
rezerve” proprii
1068 = 121 6.000
Scăderea pierderii + Capitaluri
121 Bf
exerciŃiului curent proprii

3. Primele de emisiune înregistrate anterior (4.000 lei), cu ocazia unei


majorări a capitalului social, sunt incluse în rezervele legale ale societăŃii:

Modificări
Conturi Regula de
ImplicaŃii Formula contabilă ale situaŃiilor
utilizate funcŃionare
fin.-ctb.
Creşterea rezervelor + Capitaluri
1061 P+C
legale proprii
1041 = 1061 4.000
Scăderea primelor de - Capitaluri
1041 P-D
emisiune proprii

4. În conformitate cu hotărârea AGA se majorează capitalul social


(3.000 lei) pe seama rezervelor:
Modificări
Conturi Regula de
ImplicaŃii Formula contabilă ale situaŃiilor
utilizate funcŃionare
fin.-ctb.
- Capitaluri
Scăderea rezervelor 1068 P–D
proprii
1068 = 1012 3.000
Creşterea capitalului +Capitaluri
1012 P+C
social proprii

II. Datoriile reprezintă obligaŃiile actuale ale societăŃii ce provin din


evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de
resurse ce încorporează beneficii economice.
Asigurarea surselor de finanŃare necesare desfăşurării activităŃii poate
fi realizată prin apelarea la proprii acŃionari/asociaŃi, fie prin apelarea la
surse externe cum sunt:
• credite bancare (în funcŃie de perioada pentru care au fost primite
acestea se împart în credite pe termen scurt şi credite pe termen
lung);
• împrumuturi obligatare;

116
• credite comerciale, ş.a.m.d..
Pentru moment ne oprim asupra creditelor bancare pe termen lung şi
asupra împrumuturilor obligatare, ca părŃi componente ale capitalurilor
proprii, urmând ca mai târziu să tratăm şi celelalte categorii de datorii.

Creditele bancare pe termen lung


Creditele bancare pe termen lung sunt reflectate în planul de conturi cu
ajutorul următoarelor conturi:
FuncŃie
Simbol Denumire
contabilă
162 Credite bancare pe termen lung P
1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung P

În continuare vom analiza câteva operaŃiuni economico-financiare


referitoare la creditele bancare pe termen lung:
1. Se primeşte un credit bancar pe termen lung în sumă de 100.000 lei:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşte disponibilul
5121* A+D + Active circulante
bancar
5121=1621 100.000
Creşte datoria faŃă de
1621* P+C + Datorii
bancă
*5121”Conturi la bănci în lei”
*1621”Credite bancare pe termen lung”

2. Se restituie băncii o parte din credit în sumă de 10.000 lei:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scade disponibilul
5121 A–C - Active circulante
bancar
1621=5121 10.000
Scade datoria faŃă de
1621 P–D - Datorii
bancă

3. Se înregistrează dobânda aferentă creditului bancar, primit anterior,


în sumă de 15.000 lei:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creste datoria
1682 P+C + Datorii
faŃă de bancă
666 = 1682 15.000
Cresc cheltuielile
666* A+D + Cheltuieli financiare
financiare
*666”Cheltuieli privind dobânzile”

117
4. Se achită băncii dobânda datorată şi înregistrată la punctul anterior:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scade datoria faŃă
1682 P–D - Datorii
de bancă
1682 = 5121 15.000
Scade disponibilul
5121 A-C - Active circulante
bancar

6.2. Analiza contabilă a operaŃiunilor referitoare la activele


imobilizate
După cum am văzut în capitolele anterioare, activele imobilizate sunt
elemente cu o durată de viaŃă ce se întinde pe parcursul mai multor cicluri
de exploatare şi sunt grupate intrei mari categorii:
• imobilizări necorporale;
• imobilizări corporale;
• imobilizări financiare.
Reflectarea imobilizărilor în contabilitatea din Ńara noastră este
asigurată cu ajutorul următoarelor grupe de conturi:

FuncŃie
Grupa Denumire
contabilă
20 Imobilizări necorporale A
21 Imobilizări corporale A
23 Imobilizări în curs A
26 Imobilizări financiare A*
28 Amortizări privind imobilizãrile P
29 Provizioane pentru deprecierea imoblizărilor P
*Cu excepŃia contului 269”Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” care este
un cont de pasiv

Referitor la amortizare, legislaŃia românească oferă societăŃilor


comerciale posibilitatea de a opta pentru una din următoarele metode:
• metoda liniară: presupune amortizarea valorii unei imobilizări în
mod egal de-a lungul duratei sale de viaŃă, cota de amortizare
determinânduse prin relaŃia:
Cota de amortizare liniară = (100/durata normală de utilizare)x100
• metoda accelerată: presupune utilizarea unei cote de amortizare de
50% în primul an de viaŃă al imobilizării şi utilizarea metodei liniare pentru
valoarea rămasă de amortizat în restul anilor de viaŃă;
118
• metoda degresivă, presupune:
- utilizarea unui coeficient de multiplicare a cotei de amortizare
liniară, coeficient cu următoarele valori:
a) 1,5 dacă durata de viaŃă este cuprinsă între 1 şi 5 ani;
b) 2 dacă durata de viaŃă este cuprinsă între 5 şi 10 ani;
c) 2,5 dacă durata de viaŃă este mai mare de 10 ani.
- cota de amortizare degresivă = cota de amortizare liniară x
coeficientul de multiplicare;
- imobilizarea este amortizată degresiv până când valoarea amortizării
degresive devine mai mică sau egală cu valoarea amortizării liniare,
moment din care imobilizarea este amortizată liniar.
Pentru deprecierea reversibilă a imobilizărilor, contabilitatea oferă
soluŃia provizioanelor pentru depreciere.
În cele ce urmează vom analiza principalele operaŃiuni economico-
financiare referitoare la imobilizări:
1. Cu ocazia înfiinŃării unei societăŃi au fost efectuate cheltuieli de
constituire în sumă de 2.500 lei.
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea cheltuielilor + Imobilizări
201* A+D
de constituire necorporale
201 = 462 2.500
Creşterea datoriilor
462* P+C + Datorii
societăŃii
*201”Cheltuieli de constituire”
*462”Creditori”
2. Societatea restituie fondatorilor sumele reprezentând cheltuieli de
constituire achitate de aceştia:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea datoriilor
462 P–D - Datorii
societăŃii
462 = 5311 2.500
Scăderea disponibilită-
5311 A–C - Active circulante
Ńilor băneşti

3. Cheltuielile de constituire sunt amortizate pe o perioadă de 2 ani,


conform hotărârii AGA:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
- Imobilizări
Creşterea amortizării 2801* P+C
necorporale
6811 = 2801 1.250
Creşterea cheltuielilor + Cheltuieli de
6811* A+D
de amortizare exploatare
*2801”Amortizarea cheltuielilor de constituire”
*6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

119
4. Se achiziŃionează pe credit comercial un mijloc de transport în
valoare de 36.000 lei, ce are o durată normată de viaŃă de 3 ani:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea valorii
+ Imobilizări
mijloacelor de 2133* A+D
corporale
transport 2133 = 404 36.000
Creşterea datoriei faŃă
404* P+C + Datorii
de furnizori
*2133”Mijloace de transport” *404”Furnizori de imobilizări”

5. Mijlocul de transport se amortizează liniar, anual înregistrându-se


suma de 12.000 lei:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea cheltuielilor + Cheltuieli de
6811 A+D
de amortizare 6811 = 2813 exploatare
12.000 - Imobilizări
Creşterea amortizării 2813* P+C
corporale
*2813”Amortizarea instalaŃiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaŃiilor”

6. După doi ani societatea decide vânzarea mijlocului de transport


contra sumei de 16.000 lei:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea drepturilor
461* A+D + Active circulante
faŃă de terŃi
461 = 7583 16.000
Creşterea veniturilor + Venituri din
7583* P+C
din vânzare exploatare
*461”Debitori”
*7583”Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃii de capital”

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea valorii
- Imobilizări
mijloacelor de 2133 A–C
% = 2133 36.000 corporale
transport
2813 24.000
Scăderea Amortizării 2813 P–D -
6583 12.000
Creşterea cheltuieli- + Cheltuieli de
6583* A+D
lor de exploatare exploatare
*6583”Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaŃii de capital”

120
În situaŃia în care mijlocul de transport ar fi fost casat după ce era
amortizat complet, nota contabilă era de forma:
2813 = 2133 cost istoric (în cazul nostru 36.000)
7. Se achiziŃionează titluri de participare în valoare de 100.000 lei, cu
plata prin virament, titluri ce sunt vândute ulterior cu suma de 110.000 lei:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea valorii + Imobilizări
262* A+D
titlurilor financiare
262 = 5121 100.000
Scăderea
5121 A–C - Active circulante
disponibilităŃilor băneşti
*262”Titluri de participare deŃinute la societăŃi din afara grupului”

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea
disponibilităŃilor 5121 A+D + Active circulante
băneşti 5121 = 7641 110.000
Creşterea veniturilor + Venituri
7641* P+C
din vânzarea titlurilor financiare
*7641”Venituri din imobilizări financiare cedate”

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea valorii - Imobilizări
262 A–C
titlurilor de participare financiare
6641 = 262 100.000
Creşterea cheltuieli-lor + Cheltuieli
6641* A+D
cu vânzarea titlurilor financiare
*6641”Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”

6.3. Analiza contabilă a operaŃiunilor referitoare la stocuri

Stocurile sunt active circulante19:


• deŃinute pentru a fi vândute în cursul normal al activităŃii;
• în curs de producŃie, pentru o astfel de vânzare;
• sub formă de materii prime sau de furnituri care trebuie să fie
consumate în procesul de producŃie sau de prestare de servicii.

19
N. Feleagă, L. Malciu, Ş. Bunea, „Bazele contabilităŃii: o abordare europeană şi
internaŃională”, Editura Economică, Bucureşi, 2002, pag.64
121
Grupele de conturi utilizate în reflectarea informaŃiilor referitoare la
stocuri sunt următoarele:
FuncŃie
Grupa Denumire
contabilă
30 Stocuri de materii şi materiale A*
33 ProducŃia în curs de execuŃie A
34 Produse A*
35 Stocuri aflate la terŃi A
36 Animale A*
37 Mărfuri A*
38 Ambalaje A*
39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi P
producŃiei în curs de execuŃie
60 Cheltuieli privind stocurile A
70 Cifra de afaceri P
71 Venituri aferente costului producŃiei în curs Bf (A/P)
de execuŃie
*cu excepŃia conturilor de “diferenŃe de preŃ” care sunt conturi bifuncŃionale

Contabilizarea operaŃiunilor economico-financiare referitoare la


stocuri se poate realiza în două variante:
• metoda inventarului permanent: presupune înregistrarea tuturor
intrărilor şi ieşirilor de stocuri, fapt ce oferă posibilitatea
cunoaşterii în orice moment a valorii stocurilor;
• metoda inventarului intermitent: presupune determinarea ieşirilor ca
diferenŃă între stocul iniŃial, la care se adaugă intrările, şi stocul final.
În exemplele următoare vom analiza principalele operaŃiuni
referitoare la stocuri prin metoda inventarului permanent:
1. Societatea achiziŃionează de la un furnizor, pe credit comercial, materii prime
în valoare de 5.000 lei şi materiale consumabile în sumă de 3.000 lei:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea stocului de
301* A+D +Active circulante
materii prime
% = 401 8.000
Creşterea stocului de
302* A+D 301 5.000 +Active circulante
materiale
302 3.000
Creşterea datoriei
401* P+C +Datorii
faŃă de furnizori
*301 “Materii prime”
*302 “Materiale consumabile”
*401 “Furnizori”

122
2. Se achiziŃionează, pe credit comercial, materiale de natura obiectelor de
inventar în valoare de 4.000 lei, ce sunt date în consum ulterior cu bon de
consum:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea stocului de
materiale de natura
303* A+D +Active circulante
obiectelor de
303 = 401 4.000
inventar
Creşterea datoriei
401 P+D +Datorii
faŃă de furnizori
*303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea stocului de
materiale de natura 303 A–C -Active circulante
obiectelor de inventar
Creşterea cheltuielilor 603 = 303 4.000
cu materialele de +Cheltuieli de
*603 A+D
natura obiectelor de exploatare
inventar
*603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”

3. În procesul de producŃie se consumă materii prime în valoare de 5.000 lei


şi materiale consumabile în sumă de 3.000 lei, rezultând produse finite al
căror cost total de producŃie este de 8.000 lei.

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creştea cheltuielilor +Cheltuieli de
601 A+D
cu materiile prime exploatare
601 = 301 5.000
Scăderea stocului de
301 A-C -Active circulante
materii prime
Creşterea cheltuieli-
+Cheltuieli de
lor cu materialele 602* A+D
exploatare
consuma-bile
602 = 302 3.000
Scăderea stocului de
materiale consuma- 302 A-C -Active circulante
bile
*602 “Cheltuieli privind materialele consumabile”

123
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea stocului de
345* A+D 345 = 711 8.000 +Active circulante
produse finite
Creşterea veniturilor +Venituri din
711* Bf: C
din producŃia stocată exploatare
*345 “Produse finite”
*711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”

4. Produsele finite obŃinute la un cost de producŃie de 8.000 lei sunt vândute


unui terŃ cu suma de 10.000 lei.
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea drepturilor
411* A+D 411 = 701 10.000 +Active circulante
de creanŃă
Creşterea veniturilor
+Venituri din
din vânzarea 701* P+C
exploatare
produselor finite
*411 “ClienŃi”
*701 “Venituri din vânzarea produselor finite”

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea stocului de
345 A-C 711 = 345 8.000 -Active circulante
produse finite
Scăderea veniturilor -Venituri din
711 Bf: D
din producŃia stocată exploatare

5. Se achiziŃionează, pe credit comercial, mărfuri în valoare de 3.000 lei,


care sunt vândute ulterior cu un adaos de 20% şi încasarea în numerar:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea stocului de
371* A+D 371 = 401 3.000 +Active circulante
mărfuri
Creşterea datoriei
401 P+C +Datorii comerciale
comerciale
*371 “Mărfuri”

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea disponibili-
5311 A+D 5311 = 707 3.600 +Active circulante
tăŃilor băneşti
Creşterea veniturilor
+Venituri din
din vânzarea 707* P+C
exploatare
mărfurilor
*707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

124
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea stocului de
371 A-C 607 = 371 3.000 -Active circulante
mărfuri
Creşterea
+Cheltuieli de
cheltuielilor cu 607* A+D
exploatare
mărfurile
*607 “Cheltuieli privind mărfurile”

LecŃia nr. 10

ANALIZA CONTABILĂ A OPERAłIUNILOR REFERITOARE LA


TERłI, TREZORERIE, VENITURI ŞI CHELTUIELI

6.4. Analiza contabilă a operaŃiunilor referitoare la terŃi


Desfăşurarea activităŃii economico-financiare a unei entităŃi generează
o serie de raporturi între aceasta şi diverse categorii de terŃi:
• relaŃii cu furnizorii şi clienŃii;
• relaŃii cu salariaŃii;
• relaŃii cu bugetul statului şi bugetele locale;
• relaŃii cu acŃionarii;
• relaŃii cu alte persoane (debitori şi creditori diverşi).
Grupele de conturi utilizate în reflectarea informaŃiilor referitoare la
stocuri sunt următoarele:
FuncŃie
Grupa Denumire
contabilă
40 Furnizori şi conturi asimilate P*
41 ClienŃi şi conturi asimilate A*
42 Personal şi conturi asimilate P*
43 Asigurări sociale, protecŃia socială şi conturi asimilate P*
44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate P
45 Grup şi asociaŃi
46 Debitori şi creditori diverşi
49 Provizioane pentru deprecierea creanŃelor P
* În toate aceste grupe există şi conturi cu funcŃie contabilă opusă grupei

125
În continuare vom analiza câteva operaŃiuni economico-financiare
referitoare la relaŃiile cu terŃii:
1. Societatea “X” vinde pe credit comercial societăŃii “Y” mărfuri în
următoarele condiŃii: preŃul de vânzare este de 5.000 lei, iar costul istoric
al mărfurilor vândute este de 4.000 lei. Pentru societatea “Y” acestea sunt
materii prime:
Societatea “X” contabilizează astfel:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea creanŃelor 411 A+D 411 = 707 5.000 +Active circulante
Creşterea veniturilor +Venituri din
707 P+C
din vânzări exploatare

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea stocului de
371 A-C 607 = 371 4.000 -Active circulante
mărfuri
Creşterea cheltuieli- +Cheltuieli de
607 A+D
lor cu mărfurile exploatare

Societatea “Y” contabilizează astfel:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea stocului de
301 A+D 301 = 401 5.000 +Active circulante
materii prime
Creşterea datoriei faŃă
401 P+C +Datorii
de terŃi

2. Decontarea între cele două societăŃi se face prin intermediul conturilor


bancare ale acestora:
Societatea “X”:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea disponibili-
5121 A+D 5121 = 411 5.000 +Active circulante
tăŃilor băneşti
Scăderea dreptului de
411 A-C -Active circulante
creanŃă asupra terŃilor

Societatea “Y”
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea
5121 A-C 401 = 5121 5.000 -Active circulante
disponibilităŃilor băneşti
Scăderea datoriei faŃă de
401 P-D -Datorii
terŃi

126
3. Societatea “A” vinde mărfuri fără factură societăŃii “B” în valoare de
6.000 lei (cost istoric 4.500 lei), ulterior emiŃând şi factura de valoare
egală cu avizul.
Înregistrări în contabilitatea societăŃii “A”:
- înregistrarea vânzării cu aviz:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea drepturilor
418* A+D 418 = 707 6.000 +Active circulante
faŃă de terŃi
Creşterea veniturilor +Venituri din
707 P+C
din vânzări exploatare
*418 “ClienŃi facturi de întocmit”
- descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea stocului de
371 A-C 607 = 371 4.500 -Active circulante
mărfuri
Creşterea cheltuieli- +Cheltuieli de
607 A+D
lor cu mărfurile exploatare

- înregistrarea facturii emise:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea drepturilor
411 A+D 411 = 418 6.000 +Active circulante
faŃă de terŃi
Scăderea drepturilor
418 A-C -Active circulante
faŃă de terŃi

Înregistrări în contabilitatea societăŃii “B”:


- înregistrarea mărfurilor pe baza avizului:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea stocului de
371 A+D 371 = 408 6.000 +Active circulante
mărfuri
Creşterea datoriei
408* P+C +Datorii
faŃă de terŃi
*408 “Furnizori facturi nesosite”

- înregistrarea facturii de mărfuri:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea datoriei
401 P+C 408 = 401 6.000 +Datorii
faŃă de terŃi
Scăderea datoriei faŃă
408 P-C -Datorii
de terŃi

127
4. Societatea “M” acordă, prin contul bancar, un avans în sumă 1.000 lei
societăŃii “N” în vederea efectuării unui transport. Ulterior prestării
serviciului societatea “N” emite factura în sumă de 5.000 lei. Societatea
“M” achită şi diferenŃa prin contul bancar.
Înregistrări în contabilitatea societăŃii “M”:
- înregistrarea avansului acordat:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea disponibili-
5121 A-C 409 = 5121 1.000 -Active circulante
tăŃilor băneşti
Creşterea drepturilor
409* A+D +Active circulante
de creanŃă
*409 “Furnizori debitori”

- înregistrarea facturii de transport:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea datoriei
401 P+C 624 = 401 5.000 +Datorii
faŃă de terŃi
Creşterea cheltuieli- +Cheltuieli de
624* A+D
lor de transport exploatare
*624 “Cheltuieli privind transportul”

- decontarea serviciului:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
401 = % 5.000
Scăderea datoriei faŃă
401 P–D 409 1.000 -Datorii
de terŃi
5121 4.000
Scăderea creanŃei faŃă
409 A–C -Active circulante
de terŃi
Scăderea
5121 A–C -Active circulante
disponibilităŃilor băneşti

Înregistrări în contabilitatea societăŃii “N”:


- înregistrarea avansului primit:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea disponibili-
5121 A+D 5121 = 419 1.000 +Active circulante
tăŃilor băneşti
Creşterea datoriilor 419* P+C +Datorii
*419 “ClienŃi creditori”

128
- înregistrarea facturii emise:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea creanŃelor 411 A+D 411 = 704 5.000 +Active circulante
+Venituri din
Creşterea veniturilor 704* P+C
exploatare
*704 “Venituri din prestări servicii”

- înregistrarea decontării:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
% = 411 5.000
Scăderea creanŃelor 411 A–C 419 1.000 -Active circulante
5121 4.000
Scăderea datoriilor 419 P–D -Datorii
Creşterea disponibili-
5121 A+D +Active circulante
tăŃilor băneşti

5. O societate înregistrează şi ulterior virează cu ordin de plată impozitul pe


profit în sumă de 1.500 lei:

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea datoriilor
faŃă de bugetul 441* P+C 691 = 441 1.500 +Datorii
statului
Creşterea cheltuieli-
691* A+D +Cheltuieli
lor
*441 “Impozit pe profit”
*691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Conturi Regula de Modificări ale


ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea datoriilor 441 P–D 441 = 5121 1.500 -Datorii
Scăderea disp.
5121 A–C -Active circulante
băneşti

6. 5. Analiza contabilă a operaŃiunilor privind trezoreria

Contabilitatea trezoreriei asigură ilustrarea existenŃei şi mişcării


titlurilor de plasament, disponibilităŃilor, creditelor bancare pe termen scurt
şi altor valori de trezorerie.

129
Grupele de conturi utilizate pentru reflectarea trezoreriei sunt următoarele:
FuncŃie
Grupa Denumire
contabilă
50 InvestiŃii pe termen scurt A*
51 Conturi la bãnci A*
53 Casa A
54 Acreditive A
58 Viramente interne Bf
59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie P
În continuare vom analiza câteva operaŃiuni economico-financiare
referitoare la trezorerie:
1. Se achiziŃionează, cu plata imediată, de pe piaŃa bursieră acŃiuni în valoare
de 10.100 lei, din care comisionul aferent cumpărării este de 100 lei.
- achiziŃia titlurilor:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea valorii
508* A+D 503 = 5121 10.000 +Active circulante
titlurilor de plasament
Scăderea disponibili-
5121 A–C -Active circulante
tăŃilor băneşti
*508 “Alte investiŃii pe termen scurt şi creanŃe asimilate”

- înregistrarea comisionului achitat:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea cheltuieli-
622* A+D 622 = 5121 100 +Cheltuieli
lor cu serviciile
Scăderea disponibili-
5121 A–C -Active circulante
tăŃilor băneşti
*622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”

2. Se vând titlurile de plasament achiziŃionate anterior cu încasarea imediată


a preŃului de vânzare în sumă de 12.000 lei.
Înregistrarea vânzării titlurilor de plasament achiziŃionate anterior:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
5121 = % 12.000
Scăderea valorii
508 A-C 503 10.000 -Active circulante
titlurilor de plasament
7642 2.000
Creşterea disponibili-
5121 A+D +Active circulante
tăŃilor băneşti
Creşterea veniturilor 7642* P+C +Venituri financiare
*7642 “Câştiguri din investiŃii pe termen scurt cedate”

130
3. O societate primeşte un credit bancar pe termen scurt în sumă de 10.000
lei pentru care înregistrează şi plăteşte o dobândă de 1.500 lei. La
termenul convenit societatea rambursează creditul.

- înregistrarea primirii creditului bancar pe termen scurt:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea datoriei
5191* P+C 5121 = 5191 10.000 +Datorii
pentru bancă
Creşterea disponibili-
5121 A+D +Active circulante
tăŃilor băneşti
*5191 “Credite bancare pe termen scurt”

- înregistrarea dobânzii datorate:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea cheltuieli- +Cheltuieli
666* A+D 666 = 5198 1.500
lor cu dobânzile financiare
Creşterea datoriei
5198* P+C +Datorii
faŃă de bancă
*666 “Cheltuieli privind dobânzile”
*5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

- înregistrarea plăŃii dobânzii:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea datoriei faŃă
5198 P–D 5198 = 5121 1.500 -Datorii
de bancă
Scăderea disponibi-
5121 A–C -Active circulante
lităŃilor bancare

- înregistrarea rambursării creditului:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea datoriei faŃă
5191 P–D 5191 = 5121 10.000 -Datorii
de bancă
Scăderea disponibi-
5121 A–C -Active circulante
lităŃilor băneşti

4. În vederea achiziŃionării unui mijloc de transport o societate deschide un


acreditiv pe seama contului bancar în lei, pentru suma de 50.000 lei. Se
achiziŃionează mijlocul de transport în valoare de 45.000 lei şi se achită
pe seama acreditivului. Suma neutilizată din acreditiv “revine” în contul
bancar.
131
- înregistrarea deschiderii acreditivului:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Transfer între conturi
581* A+D 581 = 5121 50.000 +Active circulante
de trezorerie
Scăderea disponibi-
5121 A–C -Active circulante
lităŃilor băneşti
*581 “Viramente interne”

- confirmare deschidere acreditiv:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Transfer între conturi
581 A–C 5411 = 581 50.000 -Active circulante
de trezorerie
Creşterea valorii
5411* A+D +Active circulante
acreditivului
*5411 “Acreditive în lei”

- achiziŃionarea mijlocului de transport:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Creşterea valorii
2133* A+D 2133 = 404 45.000 +Active imobilizate
imobilizărilor
Creşterea datoriei
404* P+C +Datorii
faŃă de terŃi
*2133 “Mijloace de transport” *404 “Furnizori de imobilizări”

- plata mijlocului de transport:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea datoriei faŃă
404 P–C 404 = 5411 45.000 -Datorii
de terŃi
Creşterea datoriei
5411 A–C -Active circulante
faŃă de terŃi

- lichidare acreditiv:
Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Scăderea valorii
5411 A–C 581 = 5411 5.000 -Active circulante
acreditivului
Transfer între conturi
581 A+D +Active circulante
de trezorerie

- confirmare intrare disponibil în cont:


Conturi Regula de Modificări ale
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare situaŃiilor fin.-ctb.
Transfer între conturi
581 A–C 5121 = 581 5.000 -Active circulante
de trezorerie
Creşterea disponibili-
5121 A+D +Active circulante
tăŃilor băneşti

132
6.6. Cheltuielile şi veniturile – indicatorii performanŃei
entităŃii

În activitatea unităŃilor economice se realizează o multitudine de


operaŃiuni economico-financiare care angajează cheltuieli şi generează
venituri. Pentru înregistrarea acestora sunt prevăzute în planul de conturi
următoarele două clase:
• pentru cheltuieli: clasa 6 “Conturi de cheltuieli”;
• pentru venituri: clasa 7 “Conturi de venituri”.
O caracteristică comună a acestor conturi din clasele 6 şi 7 este că ele
nu participă la stabilirea la stabilirea şi evaluarea posturilor în bilanŃul
contabil în mod direct, ci prin intermediul rezultatelor financiare stabilite cu
ajutorul contului de rezultate ale exerciŃiului pentru care în clasa 1 “Conturi
de capital” este creat contul 121”Profit şi pierderi”.

Contabilizarea cheltuielilor şi veniturilor poate schematizată astfel:


- înregistrarea cheltuielilor:
Conturi Regula de
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare
Creşterea cheltuielilor Clasa 6 A+D
Clasa 6 = %
Clasele
Diminuări de active sau creşteri de datorii Clasele 2,3,4,5
2,3,4,5

- înregistrarea veniturilor:
Conturi Regula de
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare
Creşterea veniturilor Clasa 7 P+C
% = Clasa7
Clasele
Creşteri de active sau diminuări de datorii Clasele 2,3,4,5
2,3,4,5

- închiderea cheltuielilor:
Conturi Regula de
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare
Scăderea cheltuielilor Clasa 6 A–C
121 = Clasa 6
Diminuarea rezultatului 121 Bf: D

- închiderea veniturilor:
Conturi Regula de
ImplicaŃii Formula contabilă
utilizate funcŃionare
Scăderea veniturilor Clasa 7 P–D
Clasa 7 = 121
Creşterea rezultatului 121 Bf: C

133
Bibliografie:
De bază:
1. C. Burtescu, D. LuŃă, S. Grigorescu, C. Bontaş, F. Dima, D. Chilarez, C.
Ghinea – Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti,
2008, pag. 108 -138
2. O. Călin şi M. Ristea – Bazele contabilităŃii, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003, pag. 92-138
3. C. Caraiani, M. Dumitru – Bazele contabilităŃii, Ed. Universitara,
Bucureşti 2008
4. *** - OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009.

134
TEMA VII
BALANłA DE VERIFICARE

Obiective:
 ÎnŃelegerea înfăptuirii în practică a principiului autocontrolului contabil propriu, cu ajutorul
balanŃei de verificare ca procedeu specific al metodei contabilităŃii;
 Însuşirea modalităŃilor de întocmire a tipurilor balanŃei de verificare în funcŃie de nevoile
concrete ce pot să apară în practică;
 Dezvoltarea competenŃelor de a utiliza balanŃa de verificare în scopul realizării funcŃiilor sale
specifice;
 Însuşirea competenŃelor de a depista eventualele erori de înregistrare în conturi şi de utilizare
a registrelor contabile.

Modalitatea de desfăşurare: dezbatere, studii de caz şi aplicaŃii practice.


Fond de timp: 2 ore
Cuvinte cheie: balanŃa de verificare, solduri iniŃiale, solduri finale, total sume, rulaje curente, serii de
egalităŃi, balanŃa sintetică, balanŃa analitică etc.

LecŃia nr. 11

UTILITATEA ŞI MODALITATEA DE ÎNTOCMIRE


A BALANłEI DE VERIFICARE

Elemente teoretice
Aşa cum s-a precizat, contul furnizează informaŃii detaliate,
permanente asupra fiecărui element bilanŃier sau de rezultate, iar bilanŃul
descrie poziŃia financiară prin structurile sale calitative de active, capitaluri
proprii şi datorii, la un moment dat.
Ca procedeu specific al metodei contabilităŃii prin care se realizează
principiul auto-controlului contabil propriu balanŃa de verificare face
legătura dintre bilanŃ şi cont, oferind o viziune generală centralizată asupra
conturilor, în vederea trecerii la etapa întocmirii situaŃiilor financiare anuale.
După conŃinut şi formă, balanŃele de verificare se pot clasifica astfel:
a) după tipul conturilor pentru care se întocmesc:
- balanŃe de verificare ale conturilor sintetice;
- balanŃe ale conturilor analitice.
b) după forma de prezentare grafică:
- forma tabelară;
- forma şah sau matriceală;

135
c) după numărul de egalităŃi pe care le conŃin:
- balanŃe de verificare cu o singură egalitate;
- balanŃe de verificare cu două egalităŃi;
- balanŃe de verificare cu trei egalităŃi;
- balanŃe de verificare cu patru egalităŃi.
Fiecare serie de egalităŃi conŃine două coloane, fiecare împărŃită în
două subcoloane, una pentru informaŃii cu privire la debitul conturilor şi o
alta cu privire la creditul conturilor.
a) BalanŃa de verificare cu o singură egalitate, cuprinde o singură
coloană egalitatea realizîndu-se între cele două părŃi ale sale debitul şi
creditul elementelor reprezentate, cum ar fi de exemplu:
TSiD = TSiC sau TRD = TRC sau: TSfD = TSfC
unde:
TSiD – total solduri iniŃiale debitoare;
TSiC – total solduri iniŃiale creditoare;
TRD – total rulaje debitoare;
TRC – total rulaje creditoare;
TSfD – total solduri finale debitoare;
TSfC – total solduri finale creditoare.
b) BalanŃa de verificare cu două serii egalităŃi, este cunoscută sub
denumirea de balanŃa sumelor sau balanŃa soldurilor şi presupune egalităŃi
între:
TSD = TSC şi TSfD = TSfC
unde:
TSD – total sume debitoare;
TSC – total sume creditoare.
c) BalanŃa de verificare cu trei serii de egalităŃi este construită pe
criteriul separării soldurilor iniŃiale de rulaje. Cuprind următoarele trei serii
de egalităŃi:
TSiD = TSiC
TRD = TRC
TSfD = TSfC
d) BalanŃa de verificare cu patru serii de egalităŃi, prezintă patru
coloane şi opt subcoloane perechi între care există egalitatea:
TSiD = TsiC sau TSPD = TSPC
TRD = TRC
TSD = TSC
TSfD = TSfC
Simbol Denumire Sold initial Rulaj lunar Total sume Sold final
cont cont D C D C D C D C

TSiD TSiC TRD TRC TSD TSC TSfD TSfC

136
Acest tip de balanŃă este cel mai des întâlnit fiind obligatorie înaintea
întocmirii bilanŃului contabil, în varianta cu solduri iniŃiale (TSiD = TsiC)
cât şi pentru luna ianuarie a anului curent.
Pentru balanŃele cu patru serii de egalităŃi întocmite în timpul anului,
acestea vor conŃine totalul sumelor precedente (TSPD = TSPC), de aceea
mai poartă denumirea şi de “balanŃa de rulaje lunare cu sume precedente”.
ConstrucŃia unei balanŃe de verificare presupune parcurgerea
următoarelor etape
1. Se trec din bilanŃul precedent (balanŃa soldurilor la 31 decembrie
anul N- 1) soldurile în conturile redeschise pentru anul curent, sumele
corespunzătoare reprezentând pentru anul curent soldurile iniŃiale ale primei
balanŃe a anului curent;
2. Se înregistrează operaŃiile economico-financiare în ordine
cronologică în registrul jurnal prin formule contabile;
3. Se transpun datele din Registrul jurnal în registrul Cartea mare,
realizându-se astfel înregistrarea sistematică în conturile deschise pentru
fiecare element bilaŃier sau de rezultate utilizat;
4. Se determină în cadrul fiecărui cont: rulajele debitoare, respectiv
creditoare, total sume debitoare, respectiv creditoare şi soldurile finale
debitoare şi creditoare;
5. Se preiau din fiecare cont datele cu privire la: solduri iniŃiale,
rulaje, total sume şi solduri finale şi se trec în balanŃa curentă în coloanele
de debit şi de credit corespunzătoare, şi se transpun în coloanele speciale ale
balanŃei de verificare.
6. Se însumează datele din coloanele balanŃei de verificare,
urmărindu-se egalităŃile:
TSiD = TSiC;
TRD = TRC;
TSD = TSC;
TSfD = TSfC.
Alături de aceste corelaŃii trebuie să se urmarească şi alte corelaŃii.
Totalul rulajelor curente din balanŃă, trebuie să fie egal cu totalul sumelor
din registrul jurnal aferent perioadei. O altă egalitate care trebuie să se
verifice:
TSiD + TRD = TSD, respectiv TSiC + TRC = TSC;
AtenŃie. Pentru balanŃele lunare ale anului curent, în etapa nr. 1 se va
prelua totalul sumelor din balanŃa lunii precedente, care vor deveni total
sume precedente (TSD), restul etapelor fiind asemănătoare.

137
La întocmirea balanŃei de verificare pot să apară erori de înregistrare,
datorate mai multor motive, care influenŃează corelaŃiile balanŃei, cum ar fi:
a) transcrieri eronate din jurnal şi cartea mare în balanŃă prin sume
incomplete, transcrieri în debit dar omise în credit, etc;
b) erori de pregătire a conturilor prin însumarea greşită a rulajelor sau
determinarea greşită a soldurilor;
c) erori de întocmire a balanŃei conturilor ca urmare a unor greşeli la
însumarea coloanelor, la preluarea rulajelor sau a soldurilor din fişele de
cont.
Pe lângă aceste categorii de erori considerate esenŃiale, cu ocazia
întocmirii balanŃei de verificare pot apare şi greşeli care nu influenŃează
corelaŃiile balanŃei, cum ar fi:
a) erorile de înregistrare în registrul jurnal, cauzate de inversarea unei
formule contabile, înregistrarea unei operaŃii de mai multe ori, folosirea
greşită a conturilor corespondente.
b) erorile de imputare, sunt generate de transcrierea greşită a sumelor
din evidenŃa cronologică, într-un alt cont decît cel din nota contabilă
(articolul contabil).
c) omisiunile de înregistrare constau în neînregistrarea unor operaŃiuni
în evidenŃa cronologică, şi nici în cea sistematică, ceea ce conduce la
neinfluenŃarea rulajelor şi în final a soldurilor.
Erorile din evidenŃa cronologică, note de contabilitate sau registrul
jurnal se corectează prin formule contabile de stornare, iar cele din evidenŃa
sistematică, prin corectarea sumelor greşite, respectiv prin anularea acestora
şi înscrierea sumei corecte în cadrul documentelor justificative.

Întrebări pentru autoevaluare

1. La ce serveşte o balanŃă de verificare?


2. Ce conŃine o balanŃă de verificare?
3. Care sunt criteriile de clasificare a balanŃelor de verificare?
4. Care sunt etapele ce trebuie urmate pentru întocmirea unei balanŃe de
verificare?
5. Care sunt corelaŃiile unei balanŃe de verificare cu patru serii de egalităŃi?
6. Se poate afirma că dacă există o corelaŃie aritmetică în balanŃă,
înregistrările contabile sunt în mod obligatoriu corecte?
7. DaŃi exemplu de o eroare de înregistrare şi totuşi balanŃa de verificare să
fie echilibrată.

138
8. Care sunt egalităŃile pe care le conŃine o balanŃă de verificare cu patru
serii de egalităŃi şi ce particularitate de întocmire prezintă, raportat la
luna pentru care se întocmeşte?

AplicaŃii rezolvate

AplicaŃia nr. 1. Considerăm o societate comercială care prezintă


următoarea situaŃie în balanŃa soldurilor la 31 decembrie anul N-1.

SIMBOL DENUMIRE CONT SOLDURI la 31.12. N-1


CONT D C
1011 Capital social subscris vărsat - 35.000
211 Terenuri 28.000 -
401 Furnizori - -
411 ClienŃi 9.000 7.000
5121 Conturi la bănci în lei 5.000 -
TOTAL 42.000 42.000

În cursul lunii ianuarie anul N, societatea efectuează următoarele


tranzacŃii:
1. În data de 4.01. achiziŃionează de la un furnizor bunuri pe care le va
înregistra ca materii prime în valoare de 9.000 lei şi ca mărfuri în valoare de
4.000 lei pe baza facturii;
2. În data de 6.01. achită 10.000 lei din datoria faŃă de furnizori,
conform extrasului de cont şi ordinului de plată;
3. În data de 8.01. prestează servicii clienŃilor în valoare de 12.000 lei,
pe baza facturii;
4. În data de 15.01. încasează de la clienŃi 7.000 lei, conform
extrasului de cont şi ordinului de plată;
5. În data de 20. 01 consumă materii prime în valoare de 7.500 lei;
6. În data de 25.01 contractează de la bancă un credit pe termen lung
în valoare de 15.000 lei pe baza contractului de credit şi a notei de
contabilitate.
Se cere:
A. Să se înregistreze, tranzacŃiile în contabilitate, utilizând analiza
contabilă pentru stabilirea formulei contabile.
B. Să se înregistreze tranzacŃiile în Registrul jurnal în ordine
cronologică.
C. Să se înregistreze tranzacŃiile în Cartea mare utilizând modelul
didactic al fişei de cont („T”).

139
D. Să se întocmească balanŃa de verificare cu 4 serii de egalităŃi la 31
ianuarie anul N.

Rezolvare:
A. Stabilirea formulei contabile utilizând analiza contabilă a
tranzacŃiilor

1. Se achiziŃionează de la furnizori materii prime în valoare de 9.000 lei şi


mărfuri în valoare de 4.000 lei pe baza facturii.
% = 401 Furnizori 13.000 lei
301 Materii prime 9.000 lei
371 Mărfuri 4.000 lei

2. Se achită o datorie faŃă de furnizori în valoare de 10.000 lei, conform


ordinului de plată.
401 Furnizori = 512 Conturi la bănci în lei 10.000 lei

3. Se prestează servicii clienŃilor în valoare de 12.000 lei.


411 ClienŃi = 704 Venituri din servicii prestate 12.000 lei

4. Se încasează de la clienŃi 7.000 lei prin banca conform ordinului de plata


şi extrasului de cont.
512 Conturi la bănci în lei = 411 ClienŃi 7.000 lei

5. Se consumă materii prime în valoare de 7.500 lei pe baza bonului de


consum.
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 7.500 lei

6. Se înregistrează contractarea unui credit pe termen lung de la bancă în


valoare de 15.000 lei pe baza contractului de credit şi a Notei de
contabilitate.
5121 Conturi la bănci în lei = 162 Credite bancare pe 15.000 lei
termen lung

În urma înregistrării tranzacŃiilor, au fost generate venituri şi au fost


angajate cheltuieli, ceea ce presupune că la sfârşitul lunii (31.01) trebuie să
se închidă conturile de venituri şi cheltuieli prin transferarea în contul 121
Profit sau pierdere, prin următoarele formule contabile:

140
7. Transferarea rulajului debitor al cheltuielilor în debitul contului 121 Profit
sau pierdere:
121 Profit sau pierdere = 601 Cheltuieli cu materiile prime 7.500 lei

8. Transferarea rulajului creditor al veniturilor în creditul contului 121 Profit


sau pierdere:
704 Venituri din = 121 Profit sau pierdere 12.000 lei
prestarea serviciilor

B. Înregistrarea în Registrul jurnal

Registrul jurnal pentru luna ianuarie anul N

Conturi
Nr Data Sume
Documentul ExplicaŃii corespondente
crt înreg
D C D C
1. 04.01. Factură AchiziŃie materii prime 301 401 9.000 13.000
şi marfă 371 4.000
2. 06.01. Ordin de plată Plată furnizori 401 512 10.000 10.000
3. 08.01. Factură Prestare servicii 411 704 12.000 12.000
4. 15.01. Ordin de plată Încasare creanŃă 512 411 7.000 7.000
5. 20.01. Bon de consum Consum de materii prime 601 301 7.500 7.500
6. 25.01. Notă contabilă Contractare credit tr lung 512 162 15.000 15.000
7. 31.01. Notă contabilă Închidere cheltuieli 121 601 7.500 7.500
8. 31.01. Notă contabilă Închidere venituri 704 121 12.000 12.000
TOTAL 84.000 84.000

C. Înregistrarea în Cartea Mare

REGISTRUL CARTEA MARE – forma simplificată


pentru luna ianuarie anul N
1011 Capital 162 Credite
D social subs. C D bancare C
vărsat tr.lung
SI 35.000 SI 0
6/512 15.000

RD 0 RC 0 RD 0 RC 15.000
TSD 0 TSC 35.000 TSD 0 TSC 15.000
SFC 35.000 SFC 15.000

141
D 121 Profit sau C
pierdere
SI 0
7/601 7.500 8/704 12.000
RD 7.500 RC 0
TSD 0 TSC 12.000
SFC 4.5 00

D 211 Terenuri C D 301 Materii C


prime
SI 28.000 SI 0
1/401 9.000 5/601 7.500

RD 0 RC 0 RD 9.000 RC 7.500
TSD 28.000 TSC 0 TSD 9.000 TSC 7.500
SFD 28.000 SFD 1.500

D 371 Mărfuri C D 401 Furnizori C


SI 0 SI 7.000
1/401 4.000 5/512 10.000 1/301 13.000
371

RD 4.000 RC 0 RD 10.000 RC 13.000


TSD 4.000 TSC 0 TSD 10.000 TSC 20.000
SFD 4.000 SFC 10.000

D 411 ClienŃi C D 5121 Conturi la C


bănci în lei
SI 9.000 SI 5.000
3/704 12.000 4/512 7.000 4/411 7.000 2/401 10.000
6/162 15.000

RD 12.000 RC 7.000 RD 22.000 RC 10.000


TSD 21.000 TSC 7.000 TSD 27.000 TSC 10.000
SFD 14.000 SFD 17.000

D 601 Ch. cu C D 704 Venituri din C


materiile prime servicii prestate

5/301 7.500 2/121 7.500 8/121 12.000 3/411 12.000

RD 7.500 RC 7.500 RD 12.000 RC 12.000


TSD 7.500 TSC 7.500 TSD 12.000 TSC 12.000

142
D. Întocmirea BalanŃei de verificare la 31 ianuarie anul N

BalanŃa de verificare la data de 31.01.anul N

SIMBOL DENUMIRE CONT SOLDURI RULAJE TOTAL SOLDURI


CONT INITIALE CURENTE SUME FINALE
D C D C D C D C
1011 Capital social v. - 35.000 - - - 35.000 - 35.000
121 Profit şi pierdere - - 7.500 12.000 7.500 12.000 - 4.500
162 Credite bancare tr.lung- - - - 15.000 - 15.000 - 15.000
211 Terenuri 28.000 - - - 28.000 - 28.000 -
301 Materii prime - - 9.000 7.500 9.000 7.500 1.500 -
371 Mărfuri - - 4.000 - 4.000 - 4.000 -
401 Furnizori - 7.000 10.000 13.000 10.000 20.000 - 10.000
411 ClienŃi 9.000 - 12.000 7.000 21.000 7.000 14.000 -
5121 Conturi la bănci 5.000 - 22.000 10.000 27.000 10.000 17.000 -
601 Cheltuieli cu.mat. prime - - 7.500 7.500 7.500 7.500 - -
704 Venituri din prest. servicii - - 12.000 12.000 12.000 12.000 - -
TOTAL 42.000 42.000 84.000 84.000 126.000 126.000 64.500 64.500

Verificare corelaŃii: TSiD = TSiC = 42.000


RD = TRC = 84.000
TSD = TSC = 126.000
TSfD = TSfC = 64.000
TSiD + TRD = TSD: 42.000 + 84.000 = 126.000 respectiv
TSiC + TRC = TSC: 42.000 + 84.000 = 126.000

Total sume din Registrul jurnal = Total rulaje curente = 84.000

AplicaŃia 2. În luna februarie anul N, aceiaşi societate comercială (de


la aplicaŃia nr. 1) a efectuat următoarele tranzacŃii:
1. În data de 3.02 a aprovizionat materii prime în valoare de 4.000 lei
conform factură;
2. În data de 7.02 a achizitionat un teren în valoare de 10.000 lei
conform act de vânzare cumpărare şi factură;
3. În data de 10.02 a încasat de la un client prin bancă suma de 3.000
lei conform extras de cont;
4. În data de 15.02, conform extras de cont, a achitat un furnizor de
materii prime în valoare de 5.000 lei prin bancă
Se cere:
A. Să se înregistreze, tranzacŃiile menŃionate în contabilitate utilizând
formula contabilă şi să se opereze în registrul jurnal şi în cartea mare.
B. Să se întocmească balanŃa de verificare cu patru serii de egalităŃi
cu rulaje curente şi total sume precedente, la 28 februarie anul N.
Rezolvare:

143
Notă: Pentru rezolvare, se vor parcurge etapele privind întocmirea
balanŃei de verificare, cu precizarea că fiind vorba de o balanŃă de verificare
lunară cu patru serii de egalităŃi, cu rulaje curente şi sume precedente (alta
decât cea de începere exerciŃiu financiar cu solduri iniŃiale), va conŃine total
sume precedente în loc de solduri iniŃiale.
În aplicaŃiile informatice, pentru conducerea contabilităŃii, articolele
contabile (explicaŃia tranzacŃiei şi formula contabilă), se preiau automat în
Registrul jurnal şi în Cartea mare. În consecinŃă, pentru rezolvarea aplicaŃiei
vom înregistra articolele contabile direct în Registrul jurnal şi apoi în Cartea
mare pornind de la totalul sumelor precedente şi nu de la soldurile iniŃiale.
A. Înregistrarea tranzacŃiilor în registrul jurnal cu ajutorul formulelor
contabile

Registrul jurnal
pentru luna februarie anul N
Conturi
Nr. Data Sume
Documentul ExplicaŃii corespondente
crt. înreg.
D C D C
1. 3.02. Factură Aprovizionare materii prime 301 401 4.000 4.000
2. 7.02 Factură AchiziŃie teren 211 404 10.000 10.000
3. 10.02. Extras cont, Încasare creanŃă de la un 5121 411 3.000 3.000
Ordin de plată client
4. 15.02. Ordin plata, Extras de cont Plata furnizor prin bancă 401 5121 5000 5.000
TOTAL 22.000 22.000

B. Înregistrarea în Cartea Mare

REGISTRUL CARTEA MARE – forma simplificată


pentru luna februarie anul N

D 1011 Capital C D 162 Credite bancare C


social subs. varsat tr.lung
TSDP 0 TSCP 35.000 TSDP 0 TSCP 15.000

RD 0 RC 0 RD 0 RC 15.000
TSD 0 TSC 35.000 TSD 0 TSC 15.000
SFC 35.000 SFC 15.000

144
D 404 Furnizori de C
imobilizări
TSDP 0 TSCP 0
2/211 10.000
RD 0 RC 10.000
TSD 0 TSC 10.000
SFC 10.000

D 211 Terenuri C D 301 Materii C


prime
TSDP 28.000 TSCP 0 TSDP 9000 TSCP 7.500
2/404 10.000 1/401 4000

RD 10.000 RC 0 RD 4.000 RC 0
TSD 38.000 TSC 0 TSD 13.000 TSC 7.500
SFD 38.000 SFD 5.500

D 371 Mărfuri C D 401 Furnizori C


TSDP 4.000 TSCP 0 TSDP 10.000 TSCP 20.000
4/512 5.000 1/301 4.000
371

RD 0 RC 0 RD 5.000 RC 4.000
TSD 4.000 TSC 0 TSD 15.000 TSC 24.000
SFD 4.000 SFC 9.000

D 411 ClienŃi C D 5121 Conturi C


la bănci în lei
TSDP 21.000 TSCP 7000 TSDP 27.000 TSCP 10.000
4/512 3.000 3/411 3.000 4/401 5.000

RD 0 RC 3.000 RD 3.000 RC 5.000


TSD 21.000 TSC 10.000 TSD 30.000 TSC 15.000
SFD 11.000 SFD 15.000

D 601 Ch.cu materiile C D 704 Venituri din C


prime prest. servicii
TSDP 7.500 TSCP 7.500 TSDP 12.000 TSCP 12.000

RD 0 RC 0 RD RC
TSD 7.500 TSC 7.500 TSD 12.000 TSC 12.000

145
D 121 Profit sau C
pierdere
TSDP 7.500 TSCP 12.000

RD 0 RC 0
TSD 7.500 TSC 12000
SFC 4.500

C. Întocmirea BalanŃei de verificare cu patru serii de egalităŃi, cu


rulaje curente şi sume precedente la 28 februarie anul N.

BalanŃa de verificare la data de 28 februarie anul N

SIM TOTAL SUME RULAJE SOLDURI


BOL DENUMIRE CONT PRECEDENTE CURENTE TOTAL FINALE
SUME
D C D C D C D C
1011 Capital social subs.varsat - 35.000 - - - 35.000 - 35.000
121 Profit sau pierdere 7.500 12.000 - - 7.500 12.000 - 4.500
162 Credite bancare petr. lung - 15.000 - - - 15.000 - 15.000
211 Terenuri 28.000 - 10.000 - 38.000 - 38.000 -
301 Materii prime 9000 7.500 4.000 - 13.000 7.500 5.500 -
371 Mărfuri 4000 - - - 4.000 - 4.000 -
401 Furnizori 10.000 20.000 5.000 4.000 15.000 24.000 - 9.000
404 Furnizori de imobilizari - - - 10.000 - 10.000 - 10.000
411 ClienŃi 21.000 7000 - 3.000 21.000 10.000 11.000 -
5121 Conturi la bănci 27.000 10.000 3.000 5.000 30.000 15.000 15.000 -
601 Cheltuieli.cu.mat. prime 7.500 7.500 - - 7.500 7.500 - -
704 Venituri din prest. servicii 12.000 12.000 - - 12.000 12.000 - -
TOTAL 126.000 126.000 22.000 22.000 148.000 148.000 73.500 73.500

AplicaŃii de rezolvat şi teste grilă

AplicaŃia nr. 1. O societate comercială prezintă la 31 decembrie anul


N-1 următoarele solduri în balanŃa de verificare:

SIMBOL SOLDURI la 31.12. N-1


DENUMIRE CONT
CONT D C
1011 Capital social subscris vărsat - 27.000
212 ConstrucŃii 30.000 -
401 Furnizori - 10.000
411 ClienŃi 6.000 -
421 Personal salarii datorate - 7.000
5121 Casa în lei 8.000 -
TOTAL 44.000 44.000
146
În luna ianuarie anul N în cadrul societăŃii s-au efectuat următoarele
tranzacŃii:
1. În data de 5.01 s-a încasat de la un client 5.000 lei prin contul
bancar, conform extras de cont;
2. În data de 8.01 s-au achitat salarii în numerar în sumă de 7.000 lei,
conform registru de casă şi stat salarii;
3. În data de 25.01 s-a înregistrat o factură de convorbiri telefonice în
sumă de 1.000 lei;
4. În data de 27.01 s-a acordat un avans de trezorerie în sumă de 500
lei unui salariat pentru a pleca în delegaŃie, conform dispoziŃiei de plată
către casierie şi registru de casă.
Se cere:
a) Să se stabilească formulele de înregistrare în contabilitate pentru
fiecare tranzacŃie şi să se opereze în Registrul jurnal şi în Cartea mare;
b) Să se întocmească balanŃa de verificare cu patru serii de egalităŃi
pentru luna ianuarie anul N.

AplicaŃia nr. 2. O societate comercială a înregistrat următoarea


situaŃie, în balanŃa de verificare la 31 martie anul N.
BalanŃa de verificare la 31 martie anul N
SIM- DENUMIRE TOTAL SUME RULAJE TOTAL SOLDURI
BOL CONT PRECEDENT CURENTE SUME FINALE
E
D C D C D C D C
1011 Capital social vărsat - 10.000 - - - 10.000 - 10.000
121 Profit sau pierdere - 3.000 - 1.000 - 4.000 - 4.000
2133 Mijloace de transport 5.000 - 1.000 - 5.000 - 5.000 -
301 Mărfuri 8.000 - 4.000 - 9.000 - 9.000 -
401 Furnizori - 7.000 2.000 3.000 4.000 10.000 - 6.000
411 ClienŃi 4.000 - .000 5.000 6.000 5.000 1.000 -
5121 Conturi bănci în lei 3.000 - 3.000 8.000 3.000 5.000 -
TOTAL 20.000 20.000 12.000 12.000 32.000 32000 20.000 20.000

În luna aprilie anul N societatea a efectuat următoarele tranzacŃii:


1. În data de 3.04 s-au aprovizionat materii prime în valoare de 4.000
lei conform factură;
2. În data de 7.04 s-a achiziŃionat o un autoturism în valoare de 10.000
lei conform factură;
3. În data de 10.04 s-a încasat un client prin bancă în valoare de 1.000
lei conform extras de cont;
4. În data de 15.04 s-a achitat un furnizor în valoare de 5.000 lei prin
bancă conform ordin de plata şi extras de cont;
147
5. În data de 20.04 s-au vândut mărfuri în valoare de 9.000 lei al căror
cost de achiziŃie a fost de 7.000 lei;
6. În data de 23.04 s-a primit o factură de energie electrică de 700 lei,
care s-a achitat prin bancă în data de 25.04 conform extras de cont şi ordin
de plată.
Se cere:
A. Să se înregistreze, tranzacŃiile menŃionate în contabilitate utilizând
formula contabilă şi să se opereze în Registrul jurnal şi în Cartea mare.
B. Să se întocmească balanŃa de verificare cu patru serii de egalităŃi, cu
rulaje curente şi sume precedente la 30 aprilie anul N.

AplicaŃia nr. 3. BalanŃa de verificare următoare este întocmită eronat,


dar corelaŃiile din totaluri se verifică. Care este explicaŃia?

TOTAL SUME RULAJE TOTAL SOLDURI


SIM- DENUMIRE
PRECEDENTE CURENTE SUME FINALE
BOL CONT
D C D C D C D C
1011 Capital social vărsat 10.000 - - - 10.000 - 10.000 -
121 Profit sau pierdere - 4.000 - 2.000 - 6.000 - 6.000
2133 Mijloace de transport - 10.000 1.000 - - 10.000 - 10.000
371 Mărfuri 6.000 - - - 7.000 - 7.000 -
401 Furnizori - 3.000 2.000 1.000 - 4.000 - 4.000
411 Clienti 1.000 - 2.000 - 3.000 - 3.000 -
704 Venit. din prest. serv. - - 2.000 2.000 2.000 - -
TOTAL 17.000 17.000 5.000 5.000 22.000 22.000 20.000 20.000

Teste grilă

4. Care din următoarele relaŃii sunt adevărate în cazul unei balanŃe de


verificare?
a) TSiD + TRD = TSD;
b) TSiC + TRD = TSC;
c) TSD – TSC = TSfD.
5. Care din următoarele afirmaŃii sunt corecte?
a) datele din balanŃa de verificare sunt utilizate pentru întocmirea
bilanŃului contabil şi a contului de profit şi pierdere;
b) datele din balanŃa de verificare sunt utilizate pentru întocmirea
Registrului jurnal şi a bilanŃului contabil;
c) datele din balanŃa de verificare anuală, sunt utilizate pentru
întocmirea situaŃiilor financiare anuale.

148
6. Erorile din evidenŃa cronologică, note de contabilitate sau registrul
jurnal se corectează:
a) prin ştergere cu o radieră şi înscrierea sumei corecte în cadrul
documentelor justificative;
b) prin ştergere cu pastă corectoare şi înscrierea sumei corecte în
cadrul documentelor justificative;
c) prin formule contabile de stornare.
7. Care din următoarele relaŃii de egalitate sunt adevarate în cazul
unei balanŃe de verificare?
a) TSD din balanŃa de verificare = TSD din Registrul jurnal
b) TRD din balanŃa de verificare = TRD din Registrul jurnal
c) TSPD din balanŃa de verificare = TSD din Registrul jurnal
8. BalanŃa de verificare este:
a) un procedeu specific al metodei contabilităŃii;
b) un principiu al autocontrolului contabil propriu;
c) o componentă a situaŃiilor financiare.
9. BalanŃa de verificare ca sursă de informaŃii este utilizată de către:
a) utilizatorii externi de informaŃii;
b) utilizatorii interni de informaŃii;
c) de către toŃi utilizatorii de informaŃii.
10. Datele din balanŃa de verificare sunt utilizate pentru întocmirea:
a) registrului jurnal;
b) bilanŃul contabil;
c) Cartea mare.

Bibliografie:
De bază:
1. C. Burtescu, D. LuŃă, S. Grigorescu, C. Bontaş, F. Dima, D. Chilarez, C.
Ghinea – Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti,
2008, pag.138-155
2. O. Călin şi M. Ristea – Bazele contabilităŃii, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003.
Facultativă:
1. C. Caraiani, M. Dumitru – Bazele contabilităŃii, Ed. Universitara,
Bucureşti 2008
2. *** - OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009.

149
TEMA VIII
LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE
A EXERCIłIULUI FINANCIAR

Obiective: În urma studierii acestui capitol se pot însuşi cunoştinŃe privind:


 Conceptul de exerciŃiu financiar;
 NoŃiunea privind inventarierea, capitalurilor proprii şi a datoriilor
 NoŃiunea de rezultat al exerciŃiului: rezultat contabil, rezultat fiscal.
 Definirea şi structura situaŃiilor financiare anuale.

Modalitatea de desfăşurare: dezbatere, exemple, aplicaŃii practice şi studii de caz cu utilizare de


formulare specifice situaŃiilor financiare.
Fond de timp: 2 ore
Cuvinte cheie: inventariere generală, diferenŃele de inventar, ajustările pentru depreciere, rezultatul
exerciŃiului, profit, pierdere, bilanŃul contabil, contul de profit şi pierdere.
Referate:
• Inventarierea generală a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
• ImportanŃa situaŃiilor financiare anuale

LecŃia nr. 12

STRUCTURA, CONTINUTUL ŞI ÎNTOCMIREA


SITUAłIILOR FINANCIARE ANUALE

SituaŃiile financiare sunt documente oficiale întocmite la închiderea


exerciŃiului financiar, fiind denumite situaŃii financiare anuale.
SituaŃiile financiare anuale reprezintă punctul terminus în elaborarea
informaŃiilor despre poziŃia financiară, performanŃele şi modificările poziŃiei
financiare a întreprinderii. Întocmirea situaŃiilor financiare anuale şi
prezentarea lor este obligatorie (cerută de prevederile legale în vigoare) şi
totodată necesară diferiŃilor utilizatori în procesul de luare a deciziilor.
SituaŃiile financiare anuale nu oferă însă toate informaŃiile de care
utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în
mare măsură, relevă efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu
oferă, de regulă, informaŃii nonfinanciare. De asemenea, părŃile componente
ale situaŃiilor financiare anuale se corelează, deoarece ele reflectă diferite
aspecte ale aceloraşi tranzacŃii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaŃie
oferă informaŃii diferite, este probabil ca nici una să nu servească unui

150
singur scop sau să ofere toate informaŃiile impuse de necesităŃile specifice
ale utilizatorilor.
Utilizatorii de situaŃii financiare includ investitorii prezenŃi şi
potenŃiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alŃi creditori
comerciali, clienŃii, statul şi instituŃiile acestuia, conducerea firmei, precum
şi publicul. Aceştia folosesc situaŃiile financiare pentru a-şi satisface o parte
din diversele lor necesităŃi de informaŃii:
• investitorii. OfertanŃii de capital şi consultanŃii lor sunt preocupaŃi de
riscul inerent al tranzacŃiilor şi de beneficiul adus de investiŃiile lor. Ei
au nevoie de informaŃii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să
păstreze sau să vândă. AcŃionarii sunt de asemenea interesaŃi de
informaŃii care să le permită să determine capacitatea întreprinderii de
a onora la scadenŃă dividendele. SituaŃiile financiare anuale prezintă şi
rezultatele administrării întreprinderii de către conducere, inclusiv
modul în care aceştia au gestionat resursele încredinŃate. Utilizatorii
care doresc să evalueze modul de administrare sau responsabilitatea
conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii privind înlocuirea
ori reconfirmarea conducerii;
• angajaŃii. SalariaŃii şi sindicatele sunt interesaŃi de stabilitatea şi
rentabilitatea întreprinderilor la care lucrează, de capacitatea acestora
de a oferi salarii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunităŃi
profesionale;
• creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaŃi de informaŃii
care să le asigure date reale cu privire la bonitatea firmei, la
capacitatea de rambursare la scadenŃă a împrumuturilor contractate şi
a dobânzilor aferente;
• furnizorii şi alŃi creditori comerciali. Furnizorii şi alŃi creditori
comerciali sunt direct interesaŃi în obŃinerea de informaŃii certe asupra
capacităŃii de plată, la termenele stabilite prin contracte, a
contravalorii mărfurilor livrate sau serviciilor prestate;
• clienŃii. ClienŃii sunt interesaŃi în deŃinerea de informaŃii cu privire la
continuitatea activităŃii întreprinderilor cu care au relaŃii de afaceri.
Interesul este şi mai mare în cazul în care relaŃiile contractuale sunt pe
termen lung sau clienŃii sunt dependenŃi într-o măsură determinantă de
activitatea firmelor partenere;
• statul şi instituŃiile sale. În calitatea sa de utilizator, statul este cel mai
des reprezentat de administraŃia fiscală şi economică. Astfel,
informaŃiile contabile sunt utilizate pentru stabilirea bazelor de calcul
ale impozitelor şi taxelor, precum şi pentru analiza diferitelor cereri ce
vizează acordarea de subvenŃii, împrumuturi cu dobândă redusă etc.
Uneori, rolul statului poate fi combinat cu alte funcŃii ca, de exemplu:

151
acŃionar, client, furnizor etc. În toate aceste cazuri, statul utilizează
informaŃia contabilă similar grupurilor de utilizatori cu care se
identifică;
• conducerea întreprinderii. Conducerea întreprinderii este interesată să
cunoască în permanenŃă starea financiară în vederea elaborării
strategiei pentru creşterea performanŃelor. O scădere a acestora se
constituie într-o apreciere negativă asupra managementului;
• publicul. Întreprinderile influenŃează publicul într-o varietate de
moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuŃie importantă
pentru economia locală, având în vedere numărul de salariaŃi şi
colaborarea cu furnizorii locali. SituaŃiile financiare anuale pot ajuta
publicul prin oferirea de informaŃii despre evoluŃia recentă şi
tendinŃele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităŃii
acesteia.

Structura situaŃiilor financiare este reglementată, în Ńara noastră,


prin OMFP nr. 3055/2009 prin care se stabileşte formatul şi conŃinutul lor,
în mod diferenŃiat pe două categorii de întreprinderi în funcŃie de criteriile
de mărime prevăzute, şi anume: total active: 3.650.000 €; cifră de afaceri netă:
7.300.000 €; număr mediu de salariaŃi în cursul exerciŃiului financiar: 50.
Întreprinderile care la data bilanŃului depăşesc limitele a două dintre
cele trei criterii prevăzute întocmesc situaŃii financiare anuale care
cuprind:
a) bilanŃul;
b) contul de profit şi pierdere;
c) situaŃia modificărilor capitalului propriu;
d) situaŃia fluxurilor de trezorerie;
e) notele explicative la situaŃiile financiare anuale.
Întreprinderile care la data bilanŃului nu depăşesc limitele a două
dintre criteriile de mărime prevăzute întocmesc situaŃii financiare anuale
simplificate care cuprind: a) bilanŃul prescurtat; b) contul de profit şi
pierdere; c) notele explicative la situaŃiile anuale simplificate.
În ordinea în care au loc, lucrările de închidere a exerciŃiului
financiar includ:
• întocmirea balanŃei de verificare înainte de inventariere;
• inventarierea generală a activelor şi datoriilor;
• contabilitatea operaŃiilor de regularizare;
• întocmirea balanŃei de verificare după inventariere;
• determinarea rezultatului exerciŃiului;
• distribuirea profitului sau acoperirea pierderii.

152
1. Întocmirea balanŃei de verificare înainte de inventariere
Reprezintă lucrarea care precede obligatoriu inventarierea generală a
activelor şi datoriilor datorită dublului rol al acestei prime balanŃe de
verificare: verificarea exactităŃii operaŃiilor înregistrate în conturi şi situaŃie
de referinŃă a inventarului.
2. Inventarierea generală a activelor şi datoriilor
Conceptual, inventarierea este definită ca ansamblul operaŃiilor de
constatare faptică a existenŃei activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii
ale întreprinderii, cantitativ şi valoric sau numai valoric, după caz, la data la
care aceasta se efectuează.
3. Contabilitatea operaŃiilor de regularizare
OperaŃiunile de regularizare se referă la: înregistrarea plusurilor şi
minusurilor de inventar; înregistrarea şi calculul amortizărilor suplimentare,
ajustărilor pentru depreciere şi a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli;
delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor
4. Întocmirea balanŃei de verificare după inventariere
BalanŃa de verificare întocmită după inventariere şi implicit după
contabilizarea operaŃiilor de regularizare serveşte, în primul rând, pentru
determinarea rezultatului exerciŃiului.
5. Determinarea rezultatului exerciŃiului
Rezultatul exerciŃiului reprezintă diferenŃa dintre veniturile realizate
din orice sursă de o întreprindere şi cheltuielile efectuate pentru realizarea
acestora într-un exerciŃiu financiar. RelaŃia de calcul este de forma:
Rezultatul = Veniturile realizate din – Cheltuielile efectuate
exerciŃiului orice sursă pentru realizarea acestora
Dacă veniturile depăşesc cheltuielile, excedentul de venit obŃinut este
profit, iar dacă veniturile sunt mai mici decât cheltuielile, diferenŃa negativă
este pierdere.
În contabilitate, rezultatul exerciŃiului se determină ca sold al contului
121 „Profit sau pierdere” stabilit în urma închiderii conturilor de cheltuieli şi
de venituri.
- închiderea conturilor de cheltuieli:

121 = Conturile de cheltuieli


Profit sau pierdere din clasa 6
- închiderea conturilor de venituri:
Conturile de venituri = 121
din clasa 7 Profit sau pierdere
153
Profitul calculat în contabilitate ca diferenŃă între veniturile realizate şi
cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor este denumit profit brut.
Fiind un venit, profitul brut este supus impozitării, iar diferenŃa rămasă este
denumită profit net (venitul net care aparŃine întreprinderii).
În condiŃiile în care în Ńara noastră contabilitatea este conectată la
fiscalitate, calculul impozitului pe profit se face pe baza profitului contabil
brut corectat cu cheltuielile nedeductibile fiscal (nerecunoscute de
fiscalitate), care se adaugă profitului brut, şi cu veniturile neimpozabile
(recunoscute ca fiind deductibile fiscal), care se scad din profitul brut.
Profitul brut corectat în modul arătat este denumit profit impozabil
calculat potrivit relaŃiei:
Profit = Profit + Cheltuieli - Venituri
impozabil contabil brut nedeductibile neimpozabile
În continuare, relaŃia de calcul a impozitului pe profit îmbracă forma:
Impozitul = Profit × Cota de
pe profit impozabil impozitare
După deducerea impozitului pe profit din profitul brut, diferenŃa
reprezintă profitul net:
Profitul = Profitul - Impozitul pe
net brut profit

Întocmirea situaŃiilor financiare anuale


Întocmirea situaŃiilor financiare anuale marchează finalizarea
lucrărilor contabile ale unui exerciŃiu financiar şi reprezintă punctul de
plecare al contabilităŃii din exerciŃiul următor.
ConŃinutul şi modul de întocmire a componentelor situaŃiilor
financiare anuale sunt proprii fiecăreia dintre ele: bilanŃul; contul de profit şi
pierdere; situaŃia modificărilor capitalului propriu; situaŃia fluxurilor de
trezorerie; notele explicative la situaŃiile financiare anuale.
SituaŃiile financiare anuale se întocmesc în trei exemplare din care: un
exemplar se depune la organul financiar de care aparŃine întreprinderea, un
exemplar se depune la Registrul comerŃului, iar al treilea exemplar se
păstrează timp de 50 de ani în arhiva întreprinderii.

1. BilanŃul
Este prima şi cea mai importantă componentă a situaŃiilor financiare
anuale care oferă informaŃii privind poziŃia financiară a întreprinderii.

154
Forma bilanŃului adoptată în Ńara noastră prin OMFP nr. 3055/2009
este cea de listă cu gruparea elementelor după natură şi lichiditate, în ordine
crescătoare, şi după natură şi exigibilitate, în ordine descrescătoare.
2. Contul de profit şi pierdere
Este a doua componentă a situaŃiilor financiare anuale care oferă
informaŃii despre performanŃa întreprinderii.
Forma contului de profit şi pierdere adoptată în Ńara noastră prin
OMFP nr. 3055/2009 este cea de listă bazată pe clasificarea veniturilor şi
cheltuielilor după natura lor, iar în notele explicative la situaŃiile financiare
după destinaŃia cheltuielilor.
3. SituaŃia modificărilor capitalului propriu
Reflectă creşterea sau reducerea activului net în cursul perioadei.
Forma şi structura situaŃiei modificărilor capitalului propriu adoptată
de Ńara noastră prin OMFP nr. 3055/2009 şi cuprinde: soldul la începutul
exerciŃiului, creşterile de capitaluri proprii, reducerile de capitaluri proprii şi
soldul final la sfârşitul exerciŃiului.
4. SituaŃia fluxurilor de trezorerie
Descrie istoricul mişcărilor de numerar (trezorerie) şi echivalente de
numerar (de trezorerie) ale unei întreprinderi, clasificând fluxurile de
trezorerie din timpul perioadei în fluxuri de exploatare, de investiŃie şi de
finanŃare. Forma şi structura situaŃiei fluxurilor de trezorerie în ambele
metode sunt prezentate în OMFP 3055/2009. Încheierea situaŃiei fluxurilor
de trezorerie se face, similar întregului set de situaŃii financiare, în termeni
comparativi: începutul şi sfârşitul exerciŃiului financiar şi are la bază datele
conturilor sintetice, preluate, prelucrate şi transcrise în situaŃie.
5. Notele explicative la situaŃiile financiare anuale
Potrivit cerinŃelor OMFP nr. 3055/2009 notele explicative trebuie să
cuprindă informaŃii despre reglementările contabile care au stat la baza
întocmirii situaŃiilor financiare anuale, despre politicile contabile folosite şi
informaŃii suplimentare care nu sunt prezentate în celelalte componente dar
care sunt relevante pentru înŃelegerea lor.
Cu titlu exemplificativ structura notelor explicative cuprinde:
 Active imobilizate;
 Provizioane;
 Repartizarea profitului;
 Analiza rezultatului din exploatare;
 SituaŃia creanŃelor şi datoriilor;
 Principii, politici şi metode contabile;
 ParticipaŃii şi surse de finanŃare;

155
 InformaŃii privind salariaŃii şi membrii organelor de administraŃie,
conducere şi supraveghere;
 Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-
financiari;
 Alte informaŃii.

Întrebări de autoevaluare

1. DefiniŃi situaŃiile financiare anuale şi prezentaŃi structura lor potrivit


Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
2. Ce reprezintă inventarierea şi care este scopul acesteia?
3. PrezentaŃi felurile balanŃelor de verificare ca parte a lucrărilor de
închidere a exerciŃiului şi rolul lor.
4. Ce se înŃelege prin rezultatul contabil, rezultatul fiscal?
5. Cum se calculează rezultatul contabil şi rezultatul fiscal?
6. DefiniŃi bilanŃul şi precizaŃi rolul acestuia
7. DefiniŃi contul de profit şi pierdere şi precizaŃi rolul acestuia
8. Care este forma şi structura bilanŃului?
9. Care este rolul întocmirii situaŃiei modificării capitalurilor proprii?
10. Ce prezintă situaŃia fluxurilor de trezorerie?

Bibliografie:
De bază:
1. C. Burtescu, D. LuŃă, S. Grigorescu, C. Bontaş, F. Dima, D. Chilarez, C.
Ghinea – Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti,
2008, pag. 155 -181
2. *** - OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009.
Facultativă:
1. O. Călin şi M. Ristea – Bazele contabilităŃii, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003, pag. 92-138
2. C. Caraiani, M. Dumitru – Bazele contabilităŃii, Ed. Universitara,
Bucureşti 2008

156
STUDIU DE CAZ – CICLUL CONTABIL

I. S.C. ALFA SRL prezintă pe data de 1.12.N următoarea situaŃie


în patrimoniu:
SUME CAPITAL SUME
ACTIVE (lei) PROPRIU (lei)
+ DATORII
Mijloace fixe – instalaŃii 120.000 Capital social 100.000
(dnf = 10 ani)
CreanŃe clienŃi 50.000 Rezerve 100.000
Materii prime 12.000 Profit 20.000
Produse finite 500 Datorii furnizori 24.00
Disponibil la bancă 60.000
Numerar în casierie 1.500
Total ACTIVE 244.000 Total C+D 244.000

Valoarea mijloacelor fixe de 120.000 lei rezultă din:


- valoarea contabilă de intrare 360.000 lei;
- amortizarea cumulată 240.000 lei;
Materiile prime sunt reprezentate de:
- făină 1.200 kg × 8 lei/kg = 9.600 lei.
- sare 800 kg × 3 lei/kg = 2.400 lei.
Produsele finite sunt reprezentate de pâine:100 buc × 5 lei/buc.
În cursul lunii decembrie au loc următoarele operaŃiuni economice:
1. Pe data de 2.12.N societate comercială cumpără făină:2.000 kg ×
8,2 lei/kg = 16.400 lei.
2. Pe data de 5.12.N se consumă materii prime: 1.500 kg făină;10 kg sare.
3. Pe data de 5.12.N se înregistrează producŃia finită obŃinută: 3.200
buc pâine la cost de producŃie de 5 lei/buc.
4. Pe data de 5.12.N se înregistrează vânzările de produse finite: 3300
buc. pâine la preŃul de vânzare fără TVA de 6 lei/buc.
5. Pe data de 7.12.N societatea comercială cumpără făină 5000 kg ×
8,3 lei/kg = 41.500 lei.
6. Pe data de 9.12.N se achită furnizorilor suma de 30.000 lei.
7. Pe data de 10.12.N se încasează de la clienŃi suma de 45.000 lei.
8. Pe data de 15.12.N se majorează capitalul social prin încorporarea
de rezerve a 80.000 lei.
9. Pe data de 23.12.N se înregistrează:
- consum de materii prime: făină 4500 kg; sare 30 kg;
- obŃinere de produse finite 10.000 pâini, cost de producŃie 5 lei/buc.
- vânzare de produse finite 9800buc. pâine la preŃul de vânzare fără
TVA de 6 lei/buc.

157
10. Pe data de 27.12.N se înregistrează factura de apă pe luna
decembrie în valoare de 4.165 lei şi factura de energie electrică în sumă de
6.168 lei.
11. Pe data de 28.12.N se încasează prin bancă suma de 60.000 lei de
la clienŃi şi se plăteşte furnizorilor suma de 45.000 lei.
12. Pe data de 29.12.N se înregistrează obligaŃiile salariale în sumă de
10.000 lei, obligaŃiile unităŃii legate de salarii reprezentând asigurări sociale
sunt în sumă de 3.500 lei, iar impozitul pe salarii este în sumă de 2.000 lei.
Se achită salariile prin casierie.
13. Pe data de 30.12.N se înregistrează amortizarea mijloacelor fixe.
14. Se regularizează TVA, se închid conturile de cheltuieli şi venituri.
15. Se întocmeşte bilanŃul contabil la sfârşitul anului.
Notă: Metoda de evaluare a stocurilor la ieşire este FIFO.
Cota de TVA aplicată pentru calcul este 19%.

S.C. ALFA SRL


REGISTRU JURNAL

Nr. Conturi Sume


crt.
Data ExplicaŃia
D C D C
1. 2.12 Cumpărare materii prime % 401 19.516
301 16.400
4426 3.116
2. 5.12 Consum materii prime
- făină: 12.060.000 601 301 12.090 12.090
- sare: 30.000
3. 5.12 ObŃinere produse finite 345 711 16.000 16.000
4. 5.12 Vânzare produse finite 411 % 23.562
701 19.800
4427 3.762
Descărcarea din gestiune a 711 345 16.500 16.500
produselor finite vandute
5. 7.12 Cumpărare materii prime % 401 49.385
301 41.500
4426 7.885
6. 9.12 Plata furnizorilor 401 5121 30.000 30.000
7. 10.12 Încasare creanŃe clienŃi 5121 411 45.000 45.000
8. 15.12 Majorare capital social 106 1012 80.000 80.000
9. 23.12 Consum mat. prime 601 301 37.270 37.270
10 23.12 ObŃinere produse finite 345 711 50.000 50.000
11 23.12 Vânzare produse finite 411 % 69.972
701 58.800
4427 11.172
Descărcarea de gestiune 711 345 49.000 49.000

158
Nr. Conturi Sume
crt. Data ExplicaŃia
D C D C
12 27.12 Factura de apă şi energie % 401 10.353
electrică 605 8.700
4426 1.653
13 28.12 Încasare creanŃe clienŃi 5121 411 60.000 60.000
14 28.12 Plată furnizori 401 5121 45.000 45.000
15 29.12 Înregistrare cheltuieli cu salarii 641 421 10.000 10.000
16 29.12 ObligaŃii ale societatii legate de 645 4311 3.500 3.500
salarii pt asigurari sociale
17 29.12 ReŃinere impozit pe salarii 421 444 2.000 2.000
18 29.12 Ridicare numerar de la bancă 581 5121 10.000 10.000
pentru plata salariilor 5311 581 10.000 10.000
19 29.12 Plata salariilor 421 5311 8.000 8.000
20 30.12 Înregistrarea amortizării lunare
aferente mijloacelor fixe de 6811 2813 3.000 3.000
natura instalatiilor
21 31.12 Regularizare TVA 4427 % 14.934
4426 12.654
4423 2.280
22 31.12 Închidere conturi de cheltuieli 121 % 74.560
601 49.360
605 8.700
641 10.000
645 3.500
681 3.000
23 31.12 Închidere conturi de venituri % 121 79.100
701 78.600
711 500
TOTAL 828.742 828.742

Conturile folosite au următoarele denumiri:


301 Materii prime
401 Furnizori
4426 TVA deductibilă
601 Cheltuieli cu materiile prime
345 Produse finite
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
411 ClienŃi
701 Venituri din vânzarea produselor finite
4427 TVA colectată
5121 Conturi la bănci în lei
106 Rezerve
1012 Capital social subscris şi vărsat
605 Cheltuieli privind energia şi apa

159
641 Cheltuieli cu salariile personalului
421 Personal -salarii datorate
645 Cheltuieli privind asigurările şi protecŃia socială
4311 ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
581 Viramente interne
5311 Casa în lei
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
corporale
2813 Amortizarea instalaŃiilor,mijloacelor de transport si animalelor
4423 TVA de plată
121 Profit şi pierdere

REGISTRUL „CARTEA MARE”


Amortizarea
Mijloace Fixe (2133) instalaŃiilor,mijloacelor de transport
si animalelor (2813)
360.000 240.000
SFD: 360.000 3.000
SFC: 243.000

ClienŃi (411) Materii prime (301)


50.000 12.000 12.090 45.000
23.562 16.400 32.700 60.000
69.972 41.500
SFD: 38.534 SFD 20.540

Produse finite (345) Conturi la bănci in lei(5121)


500 16.500 60.000 30.000
16.000 49.000 45.000 45.000
50.000 60.000 10.000
SFD 1.000 SFD 80.000

Făină (301.01)
SI 1200kg × 8lei/kg = 9600 1200 × 8=9.600 (5.12)
2000kg × 8,2 lei/kg = 16.400 300 × 8,2=2.460 (5.12)
5000 kg × 8,3 lei/kg = 41.500 1700 × 8,2=13.940 (23.12)
2800 × 8,3=22.340 (23.12)
c fi 2.200 kg Stoc final 2200 kg× 8,3 lei/kg = 18.260 lei

160
Sare (301.02)
SI 800 kg × 3 lei/kg = 2.400 10 kg × 3 lei/kg = 30 lei
30kg × 3 lei/kg = 90 lei
Stoc final 7600 kg × 3 lei/kg = 2.280 lei

Pâine (345.01)
SI 100 buc × 5 lei/buc = 500 100 buc × 50 lei/buc = 500
3200 buc × 5 lei/buc =16.000 3200 buc × 5 lei/buc = 16.000
10000 buc × 5 lei/buc = 50.000 9800 buc × 5 lei/buc = 49.000
Stoc final 200 kg × 5 lei/kg = 1.000 lei

Casa în lei (5311) Capital Social (1012)


1.500 8.000 100.000
10.000 80.000

SFD 3.500 SFC 180.000

Rezerve (106) Furnizori (401)


100.000 30.000 24.000
80.000 45.000 19.516
49.385
SFC 20.000 10.353
SFC 283254

TVA deductibilă (4426) TVA colectată (4427)


3.116 12.654 14.934 3.762
7.885 11.172
1.653

Sf 0 Sf 0

TVA de plată (4423) Cheltuieli cu mat prime (601)


2.280 12.090 49.360
37.270
SFC 2.280 Sf 0

Cheltuieli privind energia şi apa Venituri aferente costurilor


(605) stocurilor de produse (711)
8.700 8.700 16.500 16.000
49.000 50.000
Sf 0 500
Sf 0
161
Venituri din vânzarea produselor
finite (701) Profit şi pierdere (121)
78.600 19.800 74.560 20.000
58.800 79.100

Sf 0 SFC 24.500

Viramente interne (581) Cheltuieli cu salariile


personalului (641)
10.000 10.000 10.000 10.000

Sf 0 Sf 0

Personal -salarii datorate (421) Impozitul pe venituri de natura


salariilor (444)
2.000 10.000 2.000
8.000
Sf 0 SFC 2.000

Cheltuieli privind asigurările şi ContribuŃia unităŃii la asigurările


protecŃia socială (645) sociale (4311)
3.500 3.500 3.500

Sf 0 SFC 3.500

Cheltuieli de exploatare privind


amortizarea imobilizarilor (6811)
3.000 3.000

Sf 0

162
S.C. ALFA SRL
BalanŃa de verificare încheiată la 31.12.N

Simbol Solduri iniŃiale Rulaje curente Solduri finale


cont D C D C D C
1012 - 100.000 0 80.000 - 180.000
106 - 100.000 80.000 0 - 20.000
121 0 20.000 74.560 79.100 0 24.540
212 360.000 - 0 0 360.000 -
2813 - 240.000 0 3.000 - 243.000
301 12.000 - 57.900 49.360 20.540 -
345 500 - 66.000 65.500 1.000 -
401 - 24.000 75.000 79.254 - 28.254
411 50.000 - 93.534 105.000 38.534 -
421 - 0 10.000 10.000 - 0
4311 - 0 0 3.500 - 3.500
4423 - 0 0 2.280 - 2.280
4426 - - 12.654 12.654 - -
4427 - - 14.934 14.934 - -
444 - 0 0 2.000 - 2.000
5121 60.000 - 105.000 85.000 80.000 -
5311 1.500 - 10.000 8.000 3.500 -
581 - - 10.000 10.000 - -
601 - - 49.360 49.360 - -
605 - - 8.700 8.700 - -
641 - - 10.000 10.000 - -
645 - - 3.500 3.500 - -
6811 - - 3.000 3.000 - -
701 - - 78.600 78.600 - -
711 - - 66.000 66.000 - -
TOTAL 484.000 484.000 828.742 828.742 503.574 503.574

S.C. ALFA SRL


BilanŃ contabil încheiat la 31.12. N

SPECIFICATIA ELEMENTELOR SUME


(lei)
A ACTIVE IMOBILIZATE 117.000
II. Imobilizări corporale (212-281) 117.000
B ACTIVE CIRCULANTE 143.574
I. Stocuri 21.540
Stocuri de materii prime (301) 20.540
Stocuri de produse finite (345) 1.000

163
II. CreanŃe comerciale 38.534
ClienŃi (411) 38.534
IV. Casa şi conturi la bănci 83.500
Casa în lei (5311) 3.500
Conturi la bănci în lei (5121) 80.000
C CHELTUIELI ÎN AVANS -
TOTAL ACTIVE 260.574
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA 36.034
D
DE UN AN
Furnizori (401) 28.254
Impozit pe venituri de natura salariilor (444) 2.000
TVA de plată (4423) 2.280
ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale (4311) 3.500
ACTIVE CIRCULANTE NETE (B+C-D) SAU DATORII 107.540
E
CURENTE NETE (D-B-C)
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (A +E) 224.540
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA -
G
MAI MARE DE UN AN
H PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI -
I VENITURI ÎN AVANS -
J CAPITAL PROPRIU sau CAPITAL ŞI REZERVE 224.540
I. Capital social (1012) 180.000
IV. Rezerve (106) 20.000
VI. Profitul sau pierderea exerciŃiului financiar (SC 121) 24.540

RĂSPUNSURI LA TESTELE-GRILĂ

TEMA/ TESTE-GRILĂ
LecŃia
I. /1 1 (c); 2 (b); 3 (b); 4 (b); 5 (a); 6 (b); 7 (a); 8 (c); 9 (b); 10 (c);
11 (c); 12 (b); 13 (b); 14 (b); 15 (b)
II. /2 3: A (b), B (b), C (c), D (b), E (a); 4 (c); 5: A (c), B (b),C (b), D
(c), E (a); 6 (a);7 (b);8 (c);9 (b);10 (a);11 (c);12 (d).
II./3 4 - A (b), B (c), C (a), D (a); 5 (b); 6 (c); 7 (c); 8 (b); 9 (b);
10 (a).
II./ 4 2 (b); 3 (b); 4 (a); 5 (b); 6 (c); 7 (b); 8 (b); 9 (a); 10 (b.
III./5 5 (a); 6 (c); 7 (a); 8 (c); 9 (b); 10 (c).
IV./6 2 (c); 3 (d); 4 (c).
V./8 5 (a, d, f); 6 (b, d, e, f); 9 (b); 10 (d).
VII./11 4 (a); 5 (c); 6 (c); 7 (b); 8 (a); 9 (b); 10 (b).

164
BIBLIOGRAFIE

1. Bojian Octavian Bazele contabilităŃii, Ed. Economică, Bucureşti,


2003
2. Burtescu Claudia Contabilitate generală, Ed. IndependenŃa
(coord.) Economică, Piteşti, 2008
3. Burtescu Claudia Contabilitate, noŃiuni de bază, aplicaŃii şi teste
şi colectiv grilă, Ed. IndependenŃa Economică, Piteşti, 2002;
4. Caraiani C., Bazele contabilităŃii, Ed. Universitară, Bucureşti
Dumitru M. 2008
5. Călin Oprea, Bazele contabilităŃii, Ed. Didactică şi Pedagogică
Ristea Mihai R.A., Bucureşti, 2003
6. CECCAR Ghiduri pentru înŃelegerea şi aplicarea
Standardelor InternaŃionale de Contabilitate, Ed.
CECCAR, Bucureşti, 2003-2004
7. Colasse Bernard Contabilitate Generală, Ed. Moldova Nouă, Iaşi,
1995
8. DuŃescu Adriana Ghid pentru înŃelegerea şi aplicarea standardelor
internaŃionale de contabilitate”, Ed. CECCAR,
Bucureşti, 2005
9. Epuran Mihail, “Teoria contabilităŃii”, Ed. Economică,
BăbăiŃă Valeria, Bucureşti, 2004
Imbrescu Carmen
10. Feleagă Niculae, Politici şi opŃiuni contabile, Ed. Economică,
Feleagă Liliana Bucureşti, 2002
11. Ionaşcu Ion Epistemologia contabilităŃii, Ed. Economică,
Bucureşti, 1997
12. IASB Standarde InternaŃionale de Raportare
Financiară, traducere din limba engleză, Ed.
CECCAR, Bucureşti,2009
13. Lungu Camelia Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi
Iuliana prezentarea situaŃiilor financiare, Ed. CECCAR,
Bucureşti, 2007
14. Mareş Coriolan Contabilitate financiară, Ed. IndependenŃa
(coord.) Economică, Piteşti, 2000
15. Minu Mihaela Contabilitatea ca instrument de putere,
Ed. Economică, Bucureşti, 2002

165
16. Victor Munteanu Teoria şi bazele contabilităŃii, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2000,
17. Ristea Mihai Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed.
(coord.) Universitară, Bucureşti, 2004
18. Vişan Dumitru, Contabilitate Financiară, volumul I+II Ed.
Burada Corneliu, IndependenŃa Economică, Piteşti, 2006
Burtescu Claudia
(coord.)
19. *** OMFP 3055 /2009 pentru aplicarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, publicat în M.Of. nr 766 bis din 10
noiembrie 2009
20. *** Legea ContabilităŃii nr. 82/1991, republicată cu
modificările şi completările ulterioare
21. *** O.M.F.P. nr. OMFP 2861 /2009 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat in M.
Of,, Partea I nr. 704 din 20/10/2009
22. Legea nr. 31/1990 privind societăŃile comerciale
*** (M.Of. Partea I nr. 126-127/17.11.1990),
republicată, cu modificările ulterioare

166
Anexa nr. 1
Planul de conturi general
care se aplică de la 1 ianuarie 2010

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI 16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE


10. CAPITAL SI REZERVE 161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
101. Capital) 1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni
1011. Capital subscris nevarsat (P) garantate de stat (P)
1012. Capital subscris varsat (P) 1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni
1015. Patrimoniul regiei (P) garantate de banci (P)
1016. Patrimoniul public) (P) 1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate
104. Prime de capital de stat (P)
1041. Prime de emisiune (P) 1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P) 162. Credite bancare pe termen lung
1043. Prime de aport (P) 1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1044. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni (P) 1622. Credite bancare pe tr. lung nerambursate la scadenta (P)
105. Rezerve din reevaluare (P) 1623. Credite externe guvernamentale (P)
106. Rezerve 1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1061. Rezerve legale (P) 1625. Credite bancare externe garantate de banci (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P) 1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1064. Rezerve de valoare justa (P) 1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
1065. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din 166. Datorii care privesc imobilizarile financiare
reevaluare (P) 1661. Datorii fata de entitatile afiliate (P)
1067. Rezerve din diferente de curs valutar in relatie cu 1663. Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin
investitia neta intr-o entitate straina (A/P) interese de participare (P)
1068. Alte rezerve (P) 167. Alte imprumuturi si datorii asimilate (P)
107. Rezerve din conversie (A/P) 168. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
108. Interese care nu controleaza 1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de
1081. Interese care nu controleaza - rezultatul exercitiului obligatiuni (P)
financiar (A/P) 1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1082. Interese care nu controleaza - alte capitaluri proprii (A/P) 1685. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P)
109. Actiuni proprii 1686. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care
1091. Actiuni proprii detinute pe termen scurt (A) compania este legata prin interese de participare (P)
1092. Actiuni proprii detinute pe termen lung (A) 1687. Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asim (P)
11. REZULTATUL REPORTAT 169. Prime privind rambursarea obligatiunilor (A)
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI
pierderea neacoperita (A/P) 20. IMOBILIZARI NECORPORALE
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima 201. Cheltuieli de constituire (A)
data a IAS, mai putin IAS 29 (A/P) 203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor 205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si
contabile (A/P) active similare (A)
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea 207. Fond comercial
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a (A/P) 208. Alte imobilizari necorporale (A)
12. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR 21. IMOBILIZARI CORPORALE
121. Profit sau pierdere (A/P) 211. Terenuri si amenajari de terenuri (A)
129. Repartizarea profitului (A) 2111. Terenuri
14. CASTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, 2112. Amenajari de terenuri
RASCUMPARAREA, VANZAREA, CEDAREA CU TITLU 212. Constructii (A)
GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE 213. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
CAPITALURI PROPRII 2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de
141. Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor lucru) (A)
de capitaluri proprii (P) 2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A)
149. Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, 2133. Mijloace de transport (A)
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de 2134. Animale si plantatii (A)
capitaluri proprii (A) 214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a
15. PROVIZIOANE valorilor umane si materiale si alte active corporale (A)
151. Provizioane 22. IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS DE
1511. Provizioane pentru litigii (P) APROVIZIONARE
1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor (P) 223. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si in curs de aprovizionare (A)
alte actiuni similare legate de acestea (P) 224. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a
1514. Provizioane pentru restructurare (P) valorilor umane si materiale si alte active corporale in curs de
1515. Provizioane pentru pensii si obligatii similare (P) aprovizionare (A)
1516. Provizioane pentru impozite (P) 23. IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU
1518. Alte provizioane (P) IMOBILIZARI

167
231. Imobilizari corporale in curs de executie (A) 303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale (A) 308. Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P)
233. Imobilizari necorporale in curs de executie (A) 32. STOCURI IN CURS DE APROVIZIONARE
234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale (A) 321. Materii prime in curs de aprovizionare (A)
26. IMOBILIZARI FINANCIARE 322. Materiale consumabile in curs de aprovizionare (A)
261. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A) 323. Materiale de natura obiectelor de inventar in curs de
263. Interese de participare (A) aprovizionare (A)
265. Alte titluri imobilizate (A) 326. Animale in curs de aprovizionare (A)
267. Creante imobilizate 327. Marfuri in curs de aprovizionare (A)
2671. Sume datorate de entitatile afiliate (A) 328. Ambalaje in curs de aprovizionare (A)
2672. Dobanda la sumelor datorate de entitatile afiliate (A) 33. PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE
2673. Creante legate de interesele de participare (A) 331. Produse in curs de executie (A)
2674. Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de 332. Servicii in curs de executie (A)
participare (A) 34. PRODUSE
2675. Imprumuturi acordate pe termen lung (A) 341. Semifabricate (A)
2676. Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe tr lung (A) 345. Produse finite (A)
2678. Alte creante imobilizate (A) 346. Produse reziduale (A)
2679. Dobanzi aferente altor creante imobilizate (A) 348. Diferente de pret la produse (A/P)
269. Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 35. STOCURI AFLATE LA TERTI
2691. Varsaminte de efectuat privind actiunile detinute la 351. Materii si materiale aflate la terti (A)
entitatile afiliate (P) 354. Produse aflate la terti (A)
2692. Varsaminte de efectuat privind interesele de participare (P) 356. Animale aflate la terti (A)
2693. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare (P) 357. Marfuri aflate la terti (A)
28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 358. Ambalaje aflate la terti (A)
280. Amortizari privind imobilizarile necorporale 36. ANIMALE
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P) 361. Animale si pasari (A)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P) 368. Diferente de pret la animale si pasari (A/P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, 37. MARFURI
marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare (P) 371. Marfuri (A)
2807. Amortizarea fondului comercial (P) 378. Diferente de pret la marfuri (A/P)
2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale (P) 38. AMBALAJE
281. Amortizari privind imobilizarile corporale 381. Ambalaje (A)
2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri (P) 388. Diferente de pret la ambalaje (A/P)
2812. Amortizarea constructiilor (P) 39. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI
2813. Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
animalelor si plantatiilor (P) 391. Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P)
2814. Amortizarea altor imobilizari corporale (P) 392. Ajustari pentru deprecierea materialelor
29. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA 3921. Ajustari ptr. deprecierea materialelor consumabile (P)
DE VALOARE A IMOBILIZARILOR 3922. Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura
290. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale obiectelor de inventar (P)
2903. Ajustari pt. deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P) 393. Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie (P)
2905. Ajustari pt. deprecierea concesiunilor, brevetelor, 394. Ajustari pentru deprecierea produselor
licentelor, marcilor com., drepturilor si activelor similare (P) 395. Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
2907. Ajustari pentru deprecierea fondului comercial (P) CLASA 4 - CONTURI DE TERTI
2908. Ajustari ptr. deprecierea altor imobilizari necorporale(P) 40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
291. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale 401. Furnizori (P)
2911. Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de 403. Efecte de platit (P)
terenuri (P) 404. Furnizori de imobilizari (P)
2912. Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P) 405. Efecte de platit pentru imobilizari (P)
2913. Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de 408. Furnizori - facturi nesosite (P)
transport, animalelor si plantatiilor (P) 409. Furnizori - debitori
2914. Ajustari ptr. deprecierea altor imobilizari corporale (P) 4091. Furnizori - debitori pentru cumparari de stocuri (A)
293. Ajustari ptr. deprecierea imobilizarilor in curs de executie 4092. Furnizori - debitori pentru prestari de servicii (A)
296. Ajustari ptr. pierderea de valoare a imobilizarilor financiare 41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
396. Ajustari pentru deprecierea animalelor (P) 411. Clienti
397. Ajustari pentru deprecierea marfurilor (P) 4111. Clienti (A)
398. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P) 4118. Clienti incerti sau in litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clienti (A)
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN 418. Clienti - facturi de intocmit (A)
CURS DE EXECUTIE 419. Clienti - creditori (P)
30. STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE participare (A/P)
301. Materii prime (A) 42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
302. Materiale consumabile 421. Personal - salarii datorate (P)
3021. Materiale auxiliare (A) 423. Personal - ajutoare materiale datorate (P)
3022. Combustibili (A) 424. Prime reprezentand participarea personalului la prof. (P)
3023. Materiale pentru ambalat (A) 425. Avansuri acordate personalului (A)
3024. Piese de schimb (A) 426. Drepturi de personal neridicate (P)
3025. Seminte si materiale de plantat (A) 427. Retineri din salarii datorate tertilor (P)
3026. Furaje (A) 428. Alte datorii si creante in legatura cu personalul
3028. Alte materiale consumabile (A) 4281. Alte datorii in legatura cu personalul (P)

168
4282. Alte creante in legatura cu personalul (A) 482. Decontari intre subunitati (A/P)
43. ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI 49. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
CONTURI ASIMILATE 491. Ajustari pentru deprecierea creantelor - clienti (P)
431. Asigurari sociale 495. Ajustari pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul
4311. Contributia unitatii la asigurarile sociale (P) grupului si cu actionarii/asociatii (P)
4312. Contributia personalului la asigurarile sociale (P) 496. Ajustari ptr. deprecierea creantelor - debitori diversi (P)
4313. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de detinute la entitatile afiliate (P)
sanatate (P) CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de 50. INVESTITII PE TERMEN SCURT
sanatate (P) 501. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A)
437. Ajutor de somaj 505. Obligatiuni emise si rascumparate (A)
4371. Contributia unitatii la fondul de somaj (P) 506. Obligatiuni (A)
4372. Contributia personalului la fondul de somaj (P) 508. Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
438. Alte datorii si creante sociale 5081. Alte titluri de plasament (A)
4381. Alte datorii sociale (P) 5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament (A)
4382. Alte creante sociale (A) 509. Varsaminte de efectuat ptr. investitiile pe termen scurt
44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI 5091. Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la
CONTURI ASIMILATE entitatile afiliate (P)
441. Impozitul pe profit/venit 5092. Varsaminte de efectuat pt alte investitii pe termen scurt (P)
4411. Impozitul pe profit (P) 51. CONTURI LA BANCI
4418. Impozitul pe venit (P 511. Valori de incasat
442. Taxa pe valoarea adaugata 5112. Cecuri de incasat (A)
4423. TVA de plata (P) 5113. Efecte de incasat (A)
4424. TVA de recuperat (A) 5114. Efecte remise spre scontare (A)
4426. TVA deductibila (A) 512. Conturi curente la banci
4427. TVA colectata (P) 5121. Conturi la banci in lei (A)
4428. TVA neexigibila (A/P) 5124. Conturi la banci in valuta (A)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P) 5125. Sume in curs de decontare (A)
445. Subventii 518. Dobanzi
4451. Subventii guvernamentale (A) 5186. Dobanzi de platit (P)
4452. Imprumuturi nerambursabile cu caracter desubventiiA) 5187. Dobanzi de incasat (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subventii (A) 519. Credite bancare pe termen scurt
446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (P) 5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
447. Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate (P) 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta (P)
448. Alte datorii si creante cu bugetul statului 5193. Credite externe guvernamentale (P)
4481. Alte datorii fata de bugetul statului (P) 5194. Credite externe garantate de stat (P)
4482. Alte creante privind bugetul statului (A) 5195. Credite externe garantate de banci (P)
45. GRUP SI ACTIONARI/ASOCIATI 5196. Credite de la trezoreria statului (P)
451. Decontari intre entitatile afiliate 5197. Credite interne garantate de stat (P)
4511. Decontari intre entitatile afiliate (A/P) 5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe tr. scurt (P)
4518. Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate (A/P) 53. CASA
453. Decontari privind interesele de participare 531. Casa
4531. Decontari privind interesele de participare (A/P) 5311. Casa in lei (A)
4538. Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de 5314. Casa in valuta (A)
455. Sume datorate actionarilor/asociatilor 532. Alte valori
4551. Actionari/asociati - conturi curente (P) 5321. Timbre fiscale si postale (A)
4558. Actionari/asociati - dobanzi la conturi curente (P) 5322. Bilete de tratament si odihna (A)
456. Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul (A/P) 5323. Tichete si bilete de calatorie (A)
457. Dividende de plata (P) 5328. Alte valori (A)
458. Decontari din operatii in participatie 54. ACREDITIVE
4581. Decontari din operatii in participatie - pasiv (P) 541. Acreditive
4582. Decontari din operatii in participatie - activ (A) 5411. Acreditive in lei (A)
46. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI 5412. Acreditive in valuta (A)
461. Debitori diversi (A) 542. Avansuri de trezorerie (A)
462. Creditori diversi (P) 58. VIRAMENTE INTERNE
47. CONTURI DE SUBVENTII, REGULARIZARE SI 581. Viramente interne (A/P)
ASIMILATE 59. AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A
471. Cheltuieli inregistrate in avans (A) CONTURILOR DE TREZORERIE
472. Venituri inregistrate in avans (P) 591. Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor
473. Decontari din operatii in curs de clarificare (A/P) sanatate
475. SUBVENTII PENTRU INVESTITII 595. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise
4751. Subventii guvernamentale pentru investitii (P) si rascumparate (P)
4752. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii 596. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor (P)
pentru investitii (P) 598. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor investitii pe
4753. Donatii pentru investitii (P) termen scurt si creante asimilate (P)
4754. Plusuri de inventar de natura imobilizarilor (P)
4758. Alte sume primite cu caracter de subventii pentru CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
investitii (P) 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
48. DECONTARI IN CADRUL UNITATII 601. Cheltuieli cu materiile prime
481. Decontari intre unitate si subunitati (A/P) 602. Cheltuieli cu materialele consumabile

169
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE
6022. Cheltuieli privind combustibilii SI AJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat DE VALOARE
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat si ajustarile pentru depreciere
6026. Cheltuieli privind furajele 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru
inventar deprecierea imobilizarilor
604. Cheltuieli privind materialele nestocate 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru
605. Cheltuieli privind energia si apa deprecierea activelor circulante
606. Cheltuieli privind animalele si pasarile 686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile
607. Cheltuieli privind marfurile pentru pierdere de valoare
608. Cheltuieli privind ambalajele 6863. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de
609. Reduceri comerciale primite valoare a imobilizarilor financiare
61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 6864. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de
611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile valoare a activelor circulante
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
613. Cheltuieli cu primele de asigurare rambursare a obligatiunilor
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE IMPOZITE
TERTI 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
621. Cheltuieli cu colaboratorii 698. Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile apar in elementele de mai sus
623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal 70. CIFRA DE AFACERI NETA
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari 701. Venituri din vanzarea produselor finite
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 702. Venituri din vanzarea semifabricatelor
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 703. Venituri din vanzarea produselor reziduale
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 704. Venituri din servicii prestate
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI 705. Venituri din studii si cercetari
VARSAMINTE ASIMILATE 706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 707. Venituri din vanzarea marfurilor
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 708. Venituri din activitati diverse
641. Cheltuieli cu salariile personalului 709. Reduceri comerciale acordate
642. Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor 71. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCTIEI IN
643. Cheltuieli cu primele reprezentand participarea CURS DE EXECUTIE
personalului la profit 711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
644. Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii 712. Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale 721. Venituri din productia de imobilizari necorporale
6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 722. Venituri din productia de imobilizari corporale
6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de 74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE
protectie sociala 741. Venituri din subventii de exploatare
6456. Contributia unitatii la schemele de pensii facultative 7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de
6457. Contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de afaceri
sanatate 7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii
6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 7413. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE externe7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata
652. Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator personalului
654. Pierderi din creante si debitori diversi 7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si
658. Alte cheltuieli de exploatare protectie sociala
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati 7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli
6582. Donatii acordate de exploatare
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
6588. Alte cheltuieli de exploatare 7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda
66. CHELTUIELI FINANCIARE datorata
663. Pierderi din creante legate de participatii 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate 754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi
6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 758. Alte venituri din exploatare
6642. Pierderi din investitiile pe termen scurt cedate 7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar 7582. Venituri din donatii primite
prime si materiale consumabile 7583. Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
666. Cheltuieli privind dobanzile 7584. Venituri din subventii pentru investitii
667. Cheltuieli privind sconturile acordate668. Alte cheltuieli 7588. Alte venituri din exploatare
financiare 76. VENITURI FINANCIARE
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 761. Venituri din imobilizari financiare
671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente 7611. Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate
extraordinare 7613. Venituri din interese de participare
762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt

170
763. Venituri din creante imobilizate 8028. Alte angajamente primite
764. Venituri din investitii financiare cedate 803. Alte conturi in afara bilantului
7641. Venituri din imobilizari financiare cedate 8031. Imobilizari corporale luate cu chirie
7642. Castiguri din investitii pe termen scurt cedate 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
765. Venituri din diferente de curs valutar 8033. Valori materiale primite in pastrare sau custodie
766. Venituri din dobanzi 8034. Debitori scosi din activ, urmariti in continuare
767. Venituri din sconturi obtinute 8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta
768. Alte venituri financiare 8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
77. VENITURI EXTRAORDINARE 8037. Efecte scontate neajunse la scadenta
771. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si 8038. Bunuri publice primite in administrare, concesiune si cu chirie
altele similare 8039. Alte valori in afara bilantului
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU 804. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 8045. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
781. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere 805. Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte
privind activitatea de exploatare asimilate, neajunse la scadenta
7812. Venituri din provizioane 8051. Dobanzi de platit
7813. Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor 8052. Dobanzi de incasat
7814. Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor 806. Certificate de emisii de gaze cu efect de sera
circulante 807. Active contingente
7815. Venituri din fondul comercial negativ 808. Datorii contingente
786. Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de 89. BILANT
valoare a imobilizarilor financiare 891. Bilant de deschidere
7864. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de 892. Bilant de inchidere
valoare a activelor circulante

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE CLASA 9 -A CONTURI DE GESTIUNE


80. CONTURI IN AFARA BILANTULUI
801. Angajamente acordate 90. DECONTARI INTERNE
8011. Giruri si garantii acordate 901. Decontari interne privind cheltuielile
8018. Alte angajamente acordate 902. Decontari interne privind productia obtinuta
802. Angajamente primite 903. Decontari interne privind diferentele de pret
8021. Giruri si garantii primite

171