Corduneanu I.

Ionela
PIPP, Anul 2, Conversie profesionala, USV

LOCURI ISTORICE DIN LOCALITATEA RUGINOASA, JUDEȚUL IAȘI

Scurt istoric a localității

Primul document care amintește de Ruginoasa este un hrisov din anul 1596 în care se
vorbește de existența a opt case, înțelegându-se din text că satul mai cuprindea și altele.

Înainte de anul 1800 Ruginoasa era una dintre cele mai frumoase moșii boierești din
Moldova de Sus. Prin întindere și bogații întrecea Stânca Roznovanului, de lângă Iași, Pașcanii
Cantacuzinului și multe din moșiile lui Toderiță Balș. Malul stâng al Siretului, străjuit de un zid
de culmi deluroase e secționat de “trecători” la Bucecea, intrarea Botoșanilor, și la Ruginoasa,
intrarea dinspre apus a Iașilor.

Primele așezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul denumit "Osoi", de unde
locuitorii s-au retras, întrucât locul era arid și lipsit de apă, pe locurile unde este astăzi satul
Ruginoasa. În jurul anului 1800 aici existau curțile proprietarului moșiilor - familia Struzeștilor.
După tradiție, numele localității ar avea cel puțin două surse. Una ar fi că provine de la un păstor
pe nume Rugină care s-ar fi stabilit prin aceste părți cu oile, dar în lucrarea Ruginoasa, Boris
Crăciun menționează că "și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după
ploaie, un strat subțire brun-roșcat care acoperă pământul, mai ales în locurile pietroase", numele
provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate - "Rugină" - apare și în
documentele moldovenești din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, amintind și de o familie de
mari boieri.

Cele mai vechi documente despre Ruginoasa datează din 21 februarie 1596 și 10 martie
1598 de pe vremea domniei lui Eremia Vodă Moghilă. Din secolul al XVII-lea posedăm mai
bine de 20 documente care pomenesc de Ruginoasa. În cronica lui Ion Neculce , avem câteva
referiri la Ruginoasa. Stăpânind moșia de la Prigoreni (lângă Târgu Frumos), cronicarul a fost de
multe ori oaspete la curțile boierești ruginoșene. Din relatările sale reiese faptul că încă din
secolul al XVII-lea (poate și mai înainte) boierii stăpânitori și-au construit case mari și luxoase,
exact pe locul unde apoi a fost înălțat palatul. În primul deceniu al secolului XIX, proprietarul
moșiei Ruginoasa - vistiernicul Sandu Sturza - clădește un palat în stil neoclasic, ce avea să fie
transformat mai apoi după arhitectura stilului gotic. Palatul avea sa devină reședința
Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Între construcțiile istorice trebuie menționat și hanul de la Ruginoasa, precum și tunelul

ce lega palatul de acest han a cărui intrări se mai văd și astăzi. Cei în vârstă istorisesc cum, copii
fiind se jucau prin acest tunel.

1
Corduneanu I. Ionela
PIPP, Anul 2, Conversie profesionala, USV

MONUMENTE ISTORICE

Săpăturile arheologice efectuate pe dealul Drăghici, colină înaltă de 60m ce domină

satul Ruginoasa, au scos la iveala urme ale unei așezări primitive din neoliticul târziu (2800-
1900 i. H.). Cercetările din anii 1926, 1932 – 1933, dar și cele din 2001, au descoperit aici o
așezare cu două tipuri de locuințe (Bordeie săpate în pământ și locuințe pe temelii din piatră) cu
vetre și înconjurată de un șanț în care se aduna apă. Studiind trăsăturile caracteristice ale
localităților arheologice Cucuteni, Ruginoasa, Hăbășești și Fedeleșeni, cercetătorii au stabilit că
aceste stațiuni fac parte din cultura Cucuteni.

Palatul domnitorului Alexandru Ioan

Cuza

În primul deceniu al secolului al XIX-lea,

mai exact în anul 1804, logofătul și marele
vistiernic Săndulache Sturdza l-a angajat pe
arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a construi
o reședință luxoasă pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. De asemenea, grădinarul
german Mehler avea scopul de a amenaja în jurul palatului un parc cu alei străjuite de statui,
bănci ascunse în labirinturi de verdeață și chiar un iaz înconjurat de sălcii. Palatul de la
Ruginoasa a fost construit de către Freiwald în stil neogotic, propriu arhitecturii civile din
Moldova acelor vremuri. În anul 1811, Săndulache Sturdza a ridicat în spatele palatului, o
biserică de conac, pe locul unde a fost anterior o biserică de lemn. Acest lucru rezultă din pisania
ce a fost așezată la intrare și care a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. În
anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Unite a cumpărat la licitație palatul
de la Banca Moldovei, dorind să-l transforme în reședință de vară. 

2
Corduneanu I. Ionela
PIPP, Anul 2, Conversie profesionala, USV

Biserica Domnească din Ruginoasa

A fost ctitorită în anul 1811 de marele

vistiernic Săndulache Sturza. În această biserică au
fost înmormântate până în 1944 osemintele
domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ansamblul
Palatului lui Alexandru Ioan Cuza din Ruginoasa a
fost inclus pe Lista monumentelor istorice,  fiind
format din 5 obiective. Printre aceste obiective se află Biserica "Adormirea Maicii Domnului"  și
mormântul pregătit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza, aflat în curtea bisericii.