voiti)plauatt vitioap ussewp4A pit it, itiii ;MAVIS 11111P

r. 1 #, . # 1111, •
ow, It 1 . . ,. 111 . 11(101I1141i 0 P1010 tam (0 OioMA/totti, inj I , donut lo Vast a volvo i ill, en In
nr. 5, p. 466-472 (valoroase observatli cu privlre la prom rltrulca a lui Varlaarn): ha e•pptvoslavnictiltil
Al. Piru, Lit. vechq. p. 92-96. Pentru textul Cazaniei, vezi Varlaam, Carania domnul Tarii Moldovei. Maria sa, ca un domnu cre0in §i bl[a]got If y
1643 [editie critica de J. Byck), Bucure§ti, 1943. iubitoriu de besearica, grijind ca un stapin bun de folosul oilor lui Ir14031i0
nu numai pentru ceale trupWi, ci §i pentru ceale suflete0i, de undo ttlnotfr
TEXTE D[u]m[ne]dzau cu mina sa cea putearnica au aratat mariei sale spre 0.001Itik
lucru indereptatoriu, preaosventitul parinte Petru Moghila, feaor do domino
de Muldova, arhiepiscop §i mitropolit Chievului, Haliaului 0 a toatti.gOliti,
CARTE ROMANEASCA DE iNVATATURA.
carele pre pofta mariei sale au trimis tipariul cu toate mestersugurile . 010
trebuesc. Spre care lucru manila sa domnul cc scrie mai sus, 10 Vasno'Vqns
14, 1643 vodul, cu darul lui D[u]m[ne]dzau domnul Tarii Moldovei, theittlittla 1100^
cotita spre tot lucrul tipariei au dat. i a§ea cu darul lui D[u]nt1nigziii1
Cuvint cetitoriu dupa inceput am vadzut i svir0tul.
(1. II v' V')
De mare jeale i de mare minune lucru iaste, o, iubite cetitoriu, cind
toate faptele ceriului i a pamintului inbla i marg toate carea- la sorocul Stihuri in sterna dconniei Moldouei
0 la marginea sa, la carea intelepaunea cea veaanica le-au fAcut i nice
putin nu smentesc, nice grqesc samnul sau. Numai singur amaritul om ce-i De0 vedzi cindva Anon groznic,
facut pre obrazul i pre chipul tvoretului sau, cu mente i cu graiu de la sa nu te miri cind sa arata putearnic,
dinsul cinstit domn i biruitoriu pamintului i. marei, paserilor i dobitoace- Cit putearnicul putearea-I inchipuiaSe
lor, pe0ilor i tuturor fierilor, cum graiWe i prorocul ca „cu putinel 11 mic- slavitul podoaba-1 schizmea0e.
ur5. pr-ins mai mic decit ingerii", adeca pre om, numai cu trup, iara Cap de buar i la domnii moldovene$i
cu sufletul iaste Mil de moarte, ca §i ingerii. La care margine i la care ca putearea aceii hieri sit o socote§ti.
soroc iaste facut de D[u]m[ne]dzau sä marga, in loc ce-are hi sa. grijasca De unde man i domni spre lauda fault cale,
cit nevoiasca, nice lea° sa nu smenteasca, nice sa se scape de acela samn. de-acolo i Vasilie-vod[a] au ceput lucrurile sale.
Id Lit el departe ramiine i ticaiteWe sit scap5., cit i din fire de va socoti Cu invItaturi cc in tara sa temeliuia§te
omul i din scriptura nu va afla alt savir0t chemarei sale sau alta margine, nemuritoriu nume pre lume sie zideaste.
fitrit numai viiata acea vestita §i cu naroc i bl[ago]s[loivita, carea, savai
cit o i doresc o pohtesc toti oamenii, iara in care lucru stit i sa tine
aceaca viiata unii Cu, totul nu-1 tiu, nice vor sa tie; altii are putea sa [Epilog]
t;tic, iara ci de buna vole lor caotind nu vad i audzind nu inteleg; ai treii,
savai cit i tiu i vad §i cu drag o pohtesc, iara lucrurile ceale de treaba Valuri multe radica furtun.a ;pre mare,
cc duc la aceaea viiata nu vor sa be faca. Pentr-acea dintru intiiu a-au fost mai virtos gindul omului fntru lucru cc are.
barbati purtatori de d[u]hul svint, unii dupa alti i pina acmu toti au us- Nu atita grijea i Inca inceputului,
tenit scriind i tilcuind sventele scripturi, de-au invalat §i-au aratat omului cit grijea i primejdea svir0tu1ui.
In toate, chipurile calea carea duce acolo, cum ca sa nu gre§ascit hie§tecine Hiece inceput de fobs nevointa-1 arata,
marginea §i savir0tu1 acela spre carele-i facut, Catr-acea usteninta iara svir0tul a tot lucrul ia plata.
s-au adaos acelor barbati purtatori de cl[u]hul svint, caci ca margind de sus Laudata sa hie a lui D[u]m[ne]dzau puteare,
in gos i imputinindu-se din oameni intelesul sventelor scripturi, le-au caotat carea dupa inceput an dat i svir0re.
a pogori i svinta scriptura tot mai pre intelesul oamenilor, pin-au inceput M(f, 116 I")
a scoate wa cine pre limba sa pentru ca sa inteleaga hiecine, sa sa inveate
i sit marturisasca minunate lucrurile lui D[u]m[ne]dzau, cu mult mai virtos [Din predica la dumineca
limba noastra romaneasca, cc n-are carte pre limba sa, cu nevoe iaste a
inteleage cartca altii limbi. i i pentru lipsa dascalilor in.vataturei. Cit Plinge-vor i cei buni, cii. n-au nevoit mai mult pentru binelo littu
an fost fnvittind mai de multit vreame, acmu nice atita nime nu invata. acel veanic. Insa plinsul acestora sit va in.toarce intru bucuric, cii. va sosi
Pentr-a-cea de ncvoe mi-au fost ca un datornic cc sint lui D[u]m[ne]dzau cinstea lor i marirea cea netrecuta. Atunce sit va arata domnul
en talantul cc mi-au dat plati datoriia Tunas de cit, pina nu ma I[su]s II[risto]s pre nuari, nu pre-ace0ea mini cc ploaa i intunccit soarolo,
due In casa cea de but a mo0lor mici. Adunat-am din toti tilcovnicii sventei cc pre-acci de aur, in toate fealiurile de vapseale podobiti §i frunio0, en

128 „htcniii linibii romino literAte c. ISIS 129