Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Referat
Igiena Apei

Student:Bîtcă Diana

Grupa S1801
Cuprins

 NECESARUL DE APĂ ȘI MODUL DE ACOPERIRE

 Circuitul apei în natură

 PATOLOGIA INFECȚIOASĂ TRANSMISĂ PRIN APĂ

 PATOLOGIA NEINFCȚIOASĂ PRODUSĂ PRIN APĂ

 Excesul de flour în apa potabilă

 CONDIȚIILE DE POTABILITATE A APEI


NECESARUL DE APĂ ȘI MODUL DE ACOPERIRE

Apa este constituient esențial al materiei vii, cu rol în desfășurarea tuturor

proceselor vitale. În organismul adult apa reprezintă 60-65%, mai mult la


organismele tinere: 90% la nou născut, 70% la adolescent. Apa este
indispensabilă în procesele de:absorbție,difuziune și excreție,osmoză,în
menținerea echilibrului acido-bazic, în termoreglare, în metabolismul
intermediar,etc.Fiind elemental principal al biosferei ,fără apă nu există
viaţă.Unde există viaţă ,numaidecât există şi apă,sub orice formă.Nici un
process de importanţă vitală nu decurge fără apă.Nici o celulă a corpului nu
poate exista fără de apă (Gr.Friptuleac 2012).

Nevoia de apă pe 24 ore a unui adult este de aprox. 2,5 litri, din care 1,5
litri apă ca atare, restul fiind acoperit de apa care intră în compoziția
diferitelor alimente.Organele şi ţesuturile conţin cantităţi diferite de
apă:mai sărace în apă sunt ţesutul adipos şi osos 20-25% ,iar mai bogate
lichidele biologice (plasma sanguină -90%). În mod obişnuit apa se găseşte
în organism într-un echilibru stabil:pierderile şi aportul de apă sunt
echivalente.Apa se pierde în permanenţă din organism. Eliminarea apei din
organism este de 2,5l/zi astfel: - 1,5 litri prin urină - 0,5 litri prin
transpirație - 0,3 litri prin respirație - 0,2 litri prin dejecții.

Înnafară de asigurarea necesităţilor fiozologice ,o cantitate considerabilă


de apă este consumată pentru necestăţi igienice ,menajere şi de trai:pentru
menţinerea curăţeniei corporale ,pentru spălat(5-10l pe zi) ,duş igienic (25
-30 l),pentru prepararea hranei şi spălatul veselei (5-10 l pe zi pentru o
persoană).

Cantitatea de apă necesară pentru o persoană în 24 ore depinde de


condiţiile climaterice ale localitatilor ,de nivelul de cultură al populaţiei ,de
gradul de amenajare a oraşelor şi fondului locative ,şi de alte condiţii locale
în conformitate cu cerintele “Regulamentul igienic nr.06.6.3.16 din 31
octombrie 1995.

În localităţile ,unde populaţia consumă apă de la cismele ,normativele pe


zi pentru o persoană constituie 40-50 l.Aşadar ,nevoile de apă ale unei
localităţi depind de gradul de dezvoltare ,de industria localitat ,fiind mult
mai mari in orasele cu un grad de dezvoltare mai inalt sau in cele industrial.

Consumul de apă variază şi în funcţie de anotimp ,fiind mare vara ,şi de


perioada zilei.
Circuitul apei în natură

Circuitul apei în natură (numit și ciclul hidrologic sau ciclul apei) este


procesul de circulație continuă a apei în cadrul hidrosferei Pământului.
Acest proces este pus în mișcare de radiația solară și de gravitație. În cursul
parcurgerii acestui circuit, apa își schimbă starea de agregare fiind succesiv
în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Apa se mișcă dintr-un element
component al circuitului în altul, de exemplu dintr-un râu într-un ocean,
prin diferite procese fizice, dintre care cele mai însemnate sunt evaporația,
transpirația, infiltrația și scurgerea.
Nu se poate găsi un punct în care începe sau se termină ciclul natural al
apei. Moleculele de apă se mișcă în mod continuu de la un compartiment
sau rezervor al hidrosferei la altul, prin diferite procese fizice.
În principiu, ciclul apei constă din următoarele procese:

 Evaporarea este procesul prin care apa se transferă de la suprafața


oceanelor și a altor corpuri de apă în atmosferă. Acest transfer implică o
schimbare de stare de agregare a apei, din stare lichidă în stare gazoasă.
Sursa de energie a acestui proces o constituie energia solară. Pe lângă
aceasta, apa se mai elimină în atmosferă prin transpirația solului,
plantelor și, în mult mai mică măsură, cea a animalelor,
numită evapotranspirație. Aproximativ 90% din apa din atmosferă
provine din evaporație și numai 10% din evapotranspirație.

 Advecția este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice


(căldură, frig, umiditate, vorticitate) prin mișcarea orizontală a masei de
aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de mișcare a
apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă. Fără advecție,
apa evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a
ajunge deasupra uscatului unde să producă precipitații.

 Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer se


transformă în picături lichide de apă, formând nori sau ceață.
Precipitațiile sunt constituite din apa care s-a condensat în atmosferă și
cade pe suprafața pământului. Forma de precipitații care apare cel mai
frecvent este ploaia, alte forme fiind zăpada, grindina, chiciura, lapovița și
prelingerea de apă din ceață.

 Sublimarea este procesul prin care apa în stare solidă (gheață sau


zăpadă) se transformă direct în vapori, fără a mai trece prin starea
lichidă.

 Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este


interceptată de frunzișul plantelor și care, în timp, se evaporă fără a mai
ajunge la suprafața solului. Cantitatea de apă interceptată depinde de
durata ploii, de viteza vântului, de temperatură, de densitatea frunzișului
și de alți factori mai puțin însemna

 Infiltrația este procesul de pătrundere a apei de la suprafața solului


în interiorul solului, prin umplerea golurilor dintre particulele de sol.

 Topirea este procesul de transformare a apei din starea solidă


(gheață sau zăpadă) în stare lichidă.

 Scurgerea este procesul prin care apa se mișcă la suprafața sau sub


suprafața solului. În această mișcare se poate face distincție între:
o scurgerea de suprafață este scurgerea care are loc pe
suprafața solului, având de obicei loc în straturi subțiri sau în
șuvoaie, acoperind cea mai mare parte a solului;
o scurgerea în albii este procesul care are loc în albii, în care se
concentrează apa provenind din scurgerea de suprafață, formând
pâraie, râuri și fluvii;
o scurgerea subterană este scurgerea care are loc sub suprafața
solului, fie prin stratele freatice, fie prin stratele acvifere de
adâncime. Apa din stratele subterane se reîntoarce la suprafață fie
prin izvoare, fie prin infiltrație în râuri, oceane sau alte rezervoare de
suprafață.

 Capilaritatea este mecanismul care asigură mișcarea verticală a apei


subterane.
PATOLOGIA INFECȚIOASĂ TRANSMISĂ PRIN APĂ

Cantitatea mare de apă folosită în comun de populație oferă mari


posibilități ca în condițiile poluării apa să constituie factor de îmbolnăvire.
În cadrul Patologiei Hidrice un loc important îl ocupă Patologia Infecțioasă.
Sunt 3 condiții pentru apariția unei boli hidrice:

1. Existența unui eliminator de germeni( bolnav,purtător)

2. Viabilitatea în apă a germenilor patogeni un timp suficient

3. Existența unei populații receptive

FORME PATOLOGIE INFECȚIOASĂ HIDRICĂ

1)Forma EPIDEMICĂ (epidemia hidrică) Caracteristici


principale,obligatorii pentru o epidemie hidrică:

-caracterul exploziv,cuprinderea unui număr mare de persoane în timp


relativ scurt.

-afectarea persoanelor receptive,care consumă apă contaminată,indiferent


de sex, varstă,profesie,etc.

-suprapunerea epidemiei pe aria de alimentare cu apă a populației din


aceeași sursă (conductă,izvor,fantană)

-apariția epidemiei în orice anotimp -încetarea epidemiei, ca urmare a


măsurilor luate, tot atat de brusc cum a început

Caracteristici secundare, nu sunt obligatorii dar întăresc diagnosticul:

-epidemia este precedată de îmbolnăviri digestive

-existența unor defecțiuni la sistemul de alimentare cu apă

-rezultatul analizei apei poate fi negativ,germenele aflandu-se în mal.

2) Forma ENDEMICĂ ( endemia) cuprinde un număr redus de cazuri, dar


care se găsesc într-o anumită zonă,localitate ( nivel de igienă scăzut, apă
consumată direct din rauri sau lacuri fără tratare).

3) Forma SPORADICĂ, cazuri izolate între care nu se poate stabili o


relație.
Exemple de boli cu transmisie hidrică:

1)HOLERA -Afecțiune bacteriană digestivă produsă de vibrionul holerei


-Vibrionul holerei germen care rezistă în apă 50-60 zile
-Sensibil la dezinfectanții obișnuiți ai apei ( clor )
-Se manifestă prin diaree,grețuri, vărsături

2) FEBRA TIFOIDĂ

-Produsă de bacilul tific ( Salmonela typhi ) cu rezistență de 20-21 zile în


apă

-Sursă:dejecte persoane bolnave sau purtătoare

-Pătrundere în organism prin ingerare apă infestată

-Măsuri:vaccinare antitifoidică, dezinfecția apei în uzinele ce folosesc apa


de suprafață în scop potabil

VIROZE

1) POLIOMIELITA

- Virusurile poliomielitice au mare rezistență în mediu, în apă 150-180 zile,


sensibile la dezinfectanții obișnuiți ai apei.

- Măsuri: vaccin antipoliomielitic

2) HEPATITA VIRALĂ - Produsă de virusul hepatitei enterice, viabil


180-200 zile în apă, rezistent la clor și alți dezinfectanți uzuali ai apei

3) CONJUNCTIVITA DE BAZIN - Produsă de adenovirus ( bazinele de


înot ); sursa-persoanele bolnave.

PARAZITOZE

În cazul transmiterii bolilor parazitare APA are rol dublu:-rol pasiv( ca la


bolile bacteriene și virotice); rol activ=mediu obligatoriu de desăvarșire a
ciclului evolutiv al parazitului.

AMIBIAZA sau DIZENTERIA AMIBIANĂ - Cea mai răspandită


parazitoză de natură hidrică - Sursa: omul bolnav, caine ,porc ,șobolan;
parazitul se elimină sub formă de chist, rezistă în apă 90-100 zile ( apa rece
favorizantă )
PATOLOGIA NEINFCȚIOASĂ PRODUSĂ PRIN APĂ

Determinată de compoziția chimică a apei, numită și PATOLOGIE


CHIMICĂ DE NATURĂ HIDRICĂ. În apă substanțele minerale sunt
dizolvate, deci se absorb mai ușor, așa încat variații mici ale elementelor
minerale din apă pot avea aceleași efecte ca unele variații mari ale acelorași
elemente din alimente.

GUȘA ENDEMICĂ

-cauza este lipsa sau carența IODULUI , scăderea concentrației din apă sub
5 micrograme/dm³ -gușa are un caracter grav, pană la forme de cretinism
și surdo-mutitate la concentrații ale iodului în apa potabilă sub 2-3 µg/dm³

-profilaxia gușei endemice constă în administrare de iod.

CARIA DENTARĂ

-sunt implicați factori multiplii:alimentația defectuoasă,mai ales în săruri de


calciu și fosfor,vitamine,consumul exagerat de dulciuri, lipsa de igienă a
cavității bucale,etc. , dar și concentrațiile scăzute de fluor în apă

-concentrația de fluor în apă sub 0,5mg/dm³ favorizează caria dentară care


devine gravă la scăderea conc. sub 0,3mg/dm³ -fluorul este factor
cariopreventiv

-metode de profilaxie a cariei dentare cu fluor:badijonări cu fluorură de


sodiu glicerinată, pastă de dinți fluorizată,comprimate de fluorură de sodiu
admin în perioada de dezvoltare a dentiției definitive,fluorinarea apei
potabile( aprox 1mg/dm³ )

Excesul de flour în apa potabilă

Republica Moldova este considerată zonă biogeochimică în privinţa unor


elemente chimice din mediul ambiant inclusiv conţinutul fluorului în sol,
ape subterane, ulterior produse alimentare.

Fluorul este o substanţă naturală, minerală ce se găseşte în sol şi în


alimente doar în combinaţii chimice. Utilizat pe scara largă pentru
menţinerea sănătăţii dentare, fluorul protejează dinţi. Contribuie la
dezvoltarea şi creşterea structurilor osoase la copii şi întăreşte smalţul .
Problemele afectiunilor stomatologice la copiii din localităţi cu
concentraţii marite de fluor în apa potabilă sunt pîna in prezent în atenţia
cercetătorilor datorită frecvenţei înalte a florozei .

Conform unor date, fluoroza apare ca rezultat al acţiunii fluorului asupra


calciului, magneziului, manganului şi altor elemente ale ţesuturilor dure
dentare, provocând dereglarea activităţii biologice ale acestor elemente şi
în consecinţă duce la afectarea smalţului în proces de formare. Se formează
astfel un smalţ hipomineralizat, poros. Aceste leziuni afectează întreaga
dentiţie, avansează până în profunzime, producând astfel fracturi de smalţ.

În Republica Moldova este cunoscut faptul, că sunt zone endemice unde


conţinutul fluorului în apa potabilă depăşeşte valorile maximal admisibile
(1,5 mg/l), acestea sunt raioanele: Făleşti, Glodeni, Rîşcani, Ungheni câte
7,0-10 mg/l, Nisporeni 3-5 mg/l, Străşeni, Călăraşi câte 3-4 mg/l, Ciadîr-
Lunga, Taraclia, Basarabeasca 2-4 mg/l. Impactul este mai pronunţat în
mediul rural, unde populaţia preponderent se alimentează cu apă din fântâni
de mină, cele mai puţin protejate de poluare [9]. Cele mai multe cazuri de
fluoroză dentară se înregistrează în or. Făleştii, unde sunt afectaţi 70% din
copii.

Factorii de risc pentru apariţia fluorozei dentare la copii sunt: consumul


apei cu concentraţie ce depăşeşte 1,5 mg/l F pînă la vîrsta de 12 ani; luna
naşterii (decembrie- ianuarie şi august), numărul de copii în familie,
naşterea prematură, alimentaţia cu substituenţi ai laptelui matern, patologia
gravidităţii, numărul maladiilor somatice.
CONDIȚIILE DE POTABILITATE A APEI

Apa potabilă este apa consumată cu plăcere și care odată consumată nu are
efecte nocive asupra consumatorilor.

Condițiile de potabilitate ale apei se împart în grupe:

a. Condiții organoleptice

b. Condiții fizice

c. Condiții chimice

d. Condiții bacteriologice
Bibliografie:
1)https://sanitarabucuresti.spiruharet.ro/images/scoala-
sanitara/1617/bfk/curs_3_igiena_apei.pdf
2)Igiena apei volumul 1 ,Chisinau 2016
,GH.Ostrofeţ,Elena Ciobanu,Ovidiu Tafuni
3)https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/21.Exces
ul%20fluorului%20apa%20potabila.pdf
4)https://ro.wikipedia.org/wiki/Circuitul_apei_%C3%AEn_natur
%C4%83