Curtea va examina modul în care instanţele interne au prelungit această detenţie şi dacă au prezentat

motive relevante şi suficiente pentru deciziile lor. 67. În primul rând, Curtea observă că, în temeiul
normelor prevăzute la nivel intern, instanţele au prelungit detenţia reclamantului la intervale de treizeci
de zile. Reclamantul a contestat sistematic aceste ordine de prelungire a arestului şi a solicitat să fie
eliberat în cursul procesului. 68. Curtea observă că instanţele interne şi-au întemeiat deciziile de
menţinere în arest a reclamantului în principal pe impactul pretinselor infracţiuni asupra ordinii publice.
În acest demers, instanţele au examinat circumstanţele particulare ale cauzei şi au furnizat motive
specifice, bazate pe situaţia personală a reclamantului şi pe faptul că probele adunate sugerau că acesta
săvârşise infracţiunea (a se vedea supra, pct. 10). 69. Trebuie remarcat faptul că motivele prezentate de
instanţele interne au rămas aceleaşi pe întreg parcursul procedurilor (gravitatea infracţiunilor şi
impactul asupra ordinii publice). Totuşi, Curtea consideră că acest lucru era legitim, în special având în
vedere perioada relativ scurtă dintre cele două examinări efectuate de instanţele în cauză privind
motivele pentru prelungirea privării de libertate a reclamantului.