Sunteți pe pagina 1din 38

Ancheta sociologică.

Percepția craiovenilor asupra fenomenului de suicid

“Ca pentru orice cercetare sociologică riguros fundamentată, proiectul pe care îl voi
realiza va urmării toate etapele esențiale într-un asemenea proces de cercetare :”1
1 Stabilirea problemei de studiat (argument pentru alegerea temei),
2. Studiul bibliografiei de specialitate (cadrul conceptual al cercetării),
3. Formularea ipotezelor de lucru ,
4. Stabilirea metodelor și tehnicilor de cercetare ,
5. Determinarea populației de studiat (alegerea eșantionării),
6. Colectarea datelor,
7. Analiza rezultatelor cercetării
7.1. Cercetarea cantitativă
7.2. Analiza interviului
8. Concluziile cercetării.

1. Argument pentru alegerea temei de cercetare


Tema generală abordată în această lucrare este sinuciderea. Motivul pentru care am ales
să studiez acest fenomen a pornit de la o simplă curiozitate proprie- de ce se sinucid oamenii?
Dorința de a afla cât mai multe despre acest subiect și totodată dorința de a mă implica în
procesul de prevenire a fenomenului m-au determinat să abordez această temă în lucrarea de
față.
Acest proiect de cercetare este parte din lucrarea “Percepția craiovenilor asupra
fenomenului de suicid”, realizată în cadrul Universității din Craiova și este realizată cu scopul
de a surprinde opinia craiovenilor cu privire la acest subiect dar și părerea a două persoane care
au încercat să îşi ia viaţa.

2. Cadrul conceptual al cercetării


În cuprinsul conceptual al prezentei cercetări voi evidenția mai multe aspecte:
 Literatura de specialitate în domeniul siuniciderii
 Literatura de specialitate referitoare la evoluţa fomomenului de suicid
1
Ioan Mihăilescu, Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Iași, Editura Polirom, 2003, pp.
32-35.

4
 Legislația statului român în domeniul
 Cercetări de teren și date statistice
De-a lungul timpului actele de sinucidere au şocat, fie prin brutalitatea cu care au fost
comise, fie prin cauzele, uneori absurde, ce le-au determinat. Niciodata oamenii nu au putut
întelege pe deplin actele de sinucidere arătând în mod aproape constant dispreţ, teamă, milă
sau indiferenţă faţă de acestea.
Daca acestea sunt de condamnat înseamnă că nu sunt în concordanţă cu o anume morală
care nu le tolerează. Intoleranţa acestei morale se poate sa aibă uneori o justificare elaborată
pur raţional, alteori o justificare religioasă sau în alte cazuri să se bazeze pe simplele
sentimente ale omului ce reacţionează faţă de aceste acte.
În schimb daca aceste acte nu sunt condamnabile înseamna ca ele sunt recunoscute ca
manifestare a libertăţii individuale de a hotărâ fiecare pentru sine şi de a acţiona conform
propriei dorinţe în ceea ce îl priveşte. În cazul în care acceptam că fiecare individ este liber să
facă ce vrea atâta timp cât actiunile sale nu afecteaza în mod direct pe ceilalţi, sinuciderea nu
ar mai trebui judecată sau condamnată în vreun fel deoarece ea reprezintă expresia libertăţii
celui in cauză.
Deşi sinuciderea ca atare este un act individual, care aste susţinut de motive proprii,
procesul de sucid are un caracter social. Astfel sinuciderea nu este numai un subiect de interes
pentru psihologie şi psihiatrie, ci şi un teren extrem de bogat pentru studiile sociologice,
deoarece procesul de sinucidere are semnificaţii care nu se înscriu în aria biologică a
instinctelor, ci în raporturile sociale, valori, norme, etc.
Acest fapt poate fi identificat chiar în reglementările normatice ale societăţilor
tradiţionale sau contemporane care interzic şi interziceau şi în trecut tentativele de luare a vieţii
prin mijloace proprii.
Dar pentru început să vedem cum este definită sinuciderea şi ce reprezintă ea.
Suicidul este un fenomen devastator cu efecte tragice pentru indivizi, familii și
comunități.
Acest comportament disfuncțional este ”poate forma extremă de manifestare a
problemelor de sănătate psihică din viața de zi cu zi și forma cea mai violentă a
comportamentului auto- distructiv. Dezechilibrele emoționale și de comportament care
influențează predispoziția spre suicid sunt însă preventibile. Scopul acestui capitol este de a
furniza informații care să stimuleze implicarea specialiștilor în dezvoltarea unor direcții
preventive. După o analiză succintă a amplorii fenomenului și a principalilor factori de

5
risc, capitolul prezintă cele mai importante intervenții care au astăzi suficient suport empiric
pentru a putea fi considerate eficiente.”2
Suicidul (din latinescul “sui”= de sine şi “cidiun” = omorâtor) seminifică “orice caz de
moarte care rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, înfăptuit chiar de victim,
aceasta stiind că va produce acel rezultat”.3
În conformitate cu “Dicţionarului Explicativ al Limbii Române", verbul reflexive “a se
sinucide” provine din limba franceză şi este echivalent cu “a-şi lua singur viaţa, a se omorâ, a-
şi face seama”.
“Sinuciderea este actiunea de a se sinucide si rezultatul ei; suprimarea propriei vieţi.
Sinucigaşul este persoana care și-a luat (sau a încercat să-şi ia) singur(ă) viaţa” .4
O altă definiţie dată sinuciderii este cea a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii : “Suicidul
este un act prin care un individ caută să se autodistrugă, cu intenţia mai mult sau mai puţin
autentică de a-şi pierde viaţa fiind mai mult sau mai puţin conştient de motivele sale”.5
Sinuciderea este o suprimare intenţionată a propriei vieţi. ”Prin raportarea mai multor
cazuri de sinucidere, la o populaţie dată, se obţine o măsură a intensităţii fenomenului de
sinucidere la nivel social. Durkheim, în cartea La Suicide, distinge patru tipuri de sinucidere —
anomică, egoistă, altruistă şi fatalistă. Primul tip de sinucidere este favorizat de situaţiile
anomice, caracterizate prin dezintegrarea structurilor normative și valorice, prin definirea
neclară a scopurilor individuale, prin conflict între mijloace şi scopuri etc. În situaţiile în care
orientările valorice dominante sunt de tip individualist, și interacţiuni reduse între individ şi
grup, sunt favorizate sinuciderile de tip egoist. În sinuciderea altruistă, motivaţia o constituie
dorinţa de a face bine altora (acte de eroism etc). Sinuciderea fatalistă, menţionată în treacăt
numai de către Durkheim, se produce ca reacţie la norme prea restrictive care blochează orice
perspectivă individuală (sinuciderea scalvilor). Fenomenul de sinucidere a fost pus în relaţie cu
comunitatea rezidenţială (mai intens la oraşe decît la sate), convingerile religioase (mai intens
la protestanţi decât la catolici, la liber cugetători decât la credincioşi), mobilitatea socială
(favorizat de mobilitatea.descendentă), stabilitatea vieţii de familie (sinuciderea mai frecventă
la femeile divorţate decât la cele căsătorite), imitaţie sau contagiune socială, vâstă (sinuciderea
creşte ca frecvenţă o dată cu numărul de ani), sex (sinuciderea mai frecventă la bărbaţi decât la

2
Ion Dafinoiu, Ștefan Boncu , Psihologie socială clinică , Iași, Editura Polirom. pp. 120-132.
3
Emile Durkheim, Despre sinucidere , Iaşi, Editura Institutul European, 1998, p. 12.
4
Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, Dicţionarului Explicativ al Limbii Române,
Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 993.
5
Constantin Goros, Dicţionarul de Psihiatrie, vol. II, București, Editura Medicală, 1988, apud Tudorel Butoi,
Valentin Iftenie, Alexandru Borui, Alexandru Butoi, Sinuciderea – un paradox, București, Editura Ştiinţelor
Medicale, 2002, p. 17.

6
femei, ca act împlinit, dar ca tentativă de sinucidere fiind mai frecventă la femei), categoria
socială, perioada de criză economică, de război etc6.
Geografia sinuciderii are o mare stabilitate în timp, ţări precum Ungaria menţinind rate
foarte ridicate (numărul de sinucideri la 100 000 de locuitori fiind de 32 în anii "30 ai acestui
secol şi de 46,6 în 1980). Rate foarte reduse ale s. se înregistrează în Italia (8,5 în anii 1931-
1938 şi 5,9 în 1971-1978). Pe arii şi mai întinse, Europa centrală continuă să aibă rate de
sinucidere mai mari decît cea meridională. În psihologie şi medicină se foloseşte frecvent, ca
sinonim cu sinuciderea, termenul de suicid, format după francezul suicide (abuz, asistenţă
socială, calitatea vieţii, sex, violenţă, devianţă)”.7
Sinuciderea mai este definită ca fiind orice caz de moarte care rezultă direct sau indirect
dintr-un act pozitiv sau negativ îndeplint de către victima însăşi care ştie că va trbui să producă
acest rezultat”8. Totodată, sinuciderea, numită şi suicid (din latină suicaedere, a se omorâ), este
actul prin care cineva îşi ia singur viaţa.
În lume, suicidul ocupă locul trei la capitolul mortalitate adolescentină, după accidente,
boli incurabile şi alte nenorociri. Cele mai frecvente sinucideri printre elevi se produc toamna
(în octombrie), primăvara (în aprilie, mai) şi vara între orele 15 - 24. E de menţionat că
suicidul şcolar în ultimele decenii a luat proporţii de “epidemie” în ţările ex-sovietice.9
Sinuciderea este un act de auto agresiune, de suprimare bruscă a propriei vieţi, în mod
intenţionat, voit, conştient şi privind moartea ca pe un sfârşit total. Deşi pare incredibil, pe
intreaga suprafaţă a pământului, un om se sinucide la fiecare 40 de secunde.
Noţiunea de “suicid” tinde să fie înlocuită cu cea de “conduită suicidală”, întrucât
aceasta înglobează suicidul reușit, tentativele de sinucidere, ideile de sinucidere, sindronul
presucidal”.10
De cele mai multe ori în studierea fenomenului de suicid se face confuzie între cauzele
sociale ce îl determină şi motivele individuale. Ceea ce îl determină pe individ să-şi ia viaţa ne
poate supune doar el, motivele şi cauzele sinuciderii însă se caută şi se analizează abia după
producerea acesteia, informaţiile fiind onţinute de la familie, prieteni şi cunostiţe. De cele mai
multe ori acestea pot fi eronate deoarce, familia, prietenii, rudele, sunt simpli spectatori şi nu
pot ştii cu exactitatea ce a detreminat sinuciderea, ceea ce pentru ei poate părea lipsit de
importanţă şi banal, pentru sinucigaş poate reprezenta foarte mult.

6
Emile Durkheim, op. cit., pp. 20-40.
7
Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babei, 1998, p. 543.
8
Gilles Ferreol, Philippe Cauche, Jean-Marie Duprez, Nicole Gadrey, Michel Simon, Dicţionar de sociologie,
Editura Polirom, 1998, p. 205.
9
Aglaida Bolboceanu, Raisa Jelescu, Dumitru Iachim (coordonatori), Între dragoste şi viaţă. Profilaxia suicidului
şcolar în mediul educaţional, Chişinău, 2011, p. 4.
10
Florentina Sîrbii, Fenomenul social al sinuciderii, Craiova, Editura Beladi, 2007, p. 14.

7
Motivaţia actului suicidar ”este ca un iceberg, majoritatea motivelor rămânând
necunoscute (“sub apa”), iar cele cunoscute fiind relaţionale (conflicte, reacţii la doliu, depresii
situaţionale etc.) sau, alteori abisale (o fugă de o realitate dificilă, o nevoie de răzbunare, de
autopedepsire din cauza unor sentimente de culpa, etc.). Ca eşec al comunicării inter-umane, la
bărbaţi, motivaţiile cele mai frecvente rezidă în conflicte de ordin social, iar la femei, în
conflicte afective”.11
Pentru a reuşi o delimitare în analiza cauzelor care stau la baza sinuciderii ne vom
focaliza aupra lucrării de referintă a lui Emile Durkheim “Despre sinucidere”.
În carte acesta porneşte de la ideea că singurul element care poate explica sinuciderea
este mediul social.
Exista deci, pentru fiecare popor, o forţă colectivă, de o energie determinată, care-i
îndeamna pe oameni la sinucidere. Mişcarile pe care le face sinucigaşul şi care, la prima
vedere, par să exprime doar temperamentul său personal, sunt în realitate urmarea şi
prelungirea stării sociale pe care o manifestă la exterior. Fiecare grup social are într-adevar o
înclinatie colectiva proprie, din care derivă înclinatiile individuale, şi care este constituita din
curente de egoism, altruism sau anomie.”12
Pornind de la acesta idee, acesta arată că există doua cauze majore ale sinuciderii:
- Integrarea socială este ataşamentul individului faţă de societatea în care trăieste
- Reglarea socială este reprezentată acţiunile colective ale grupului asupra
comportamentului individului.
Având la bază aceste două cauze, Durkheim face distincţia între patru tipuri de
sinucidere :
 Egoistă
 Altrusită
 Anomică
 Fatalistă
La nivel global, ratele sinuciderii variază de la o ţară la alta. Cele mai ridicate sunt cele
comunicate de ţările din estul Europei, conform datelor emise de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii în anul 2002 :” Lituania – 51,6, Federaţia Rusă – 43,1, Belarus – 41,5,
Estonia – 37,9 la 100.000 de locuitori. Cele mai mici rate par a fi în America Latină: Columbia
– 4,5, Paraguay – 4,2 la 100.000 de locuitori, dar şi în unele ţări din Asia: Tailanda – 5,6,
Filipine – 2,1, la 100.000. În America de Nord şi alte ţări din Europa, ratele se înscriu între
aceste extreme: de exemplu, Finlanda – 28,4, Belgia – 24,0, Elveţia – 22,5, Franţa – 20,0,
11
Sorin M. Rădulescu, Sociologia devianţei, București, Editura Victor, 1998, pp.126-127.
12
Emile Durkheim, op. cit., pp. 309-310.

8
Germania – 14, 3, Canada – 15,0, S.U.A. – 13,9, la 100.000 de locuitori” 13. Din datele
centralizate de O.M.S., se observă că lipsesc în mare parte statistici referitoare la ţările
africane.
“România se încadreză în grupul ţărilor cu rata de sinucidre sinucidere slabă,
caracteristcă ţărilor semiindustriale cu o rată cuprinsa între 10-15 sinucideri/100.000 locuitori.
În concordanţă cu statisticile anuale publicate de către Institutul Naţional de Medicină
Legală „Mina Minovici” din Bucureşti, anual, se înregistrează în România un număr de circa
2 500–3 500 sinucideri, cu diferite variaţii, mai mari sau mai mici, de la un an la altul.” 14

3. Ipotezele de lucru
Compunerea cadrului conceptual a facilitat fixarea unui set de variabile-cauză și
variabile-efect. Legătura dintre cele două variabile poartă numele de ipoteză.
Compunerea cadrului conceptual a facilitat fixarea unui set de variabile-cauză și variabile-
efect. Legătura dintre cele două variabile poartă numele de ipoteză.

1. Prima ipoteză de la care am pornit este accea că principala cauză a sinuciderilor


este reprezentată de ”dezechilibrele psihice”.
Astfel, un prim obiectiv al cercetării este acela de a identifica opinia craiovenilor în
ceea ce privește cauzele determinante ale sinuciderilor.
2. A doua ipoteză a cercetării este aceea că majoritatea craiovenilor identifică
sinuciderea ca fiind un act rezultat din ”egoismul” și ”lașitatea” oamenilor.
Astfel, al doilea obiectiv al cercetării noastre a fost acela de a surprinde opinia
respondenților asupra identificării sinuciderii ca fiind un act egoist sau altruit ori ca fiind un act
de lașitate sau curaj.
3. Cea de-a treia ipoteză este accea că etapa vieţii, în care există cel mai mare risc
pentru comiterea actelor suicidale, este adolescența.
Un alt obiectiv al cercetării este reprezentat de identificarea opiniei craiovenilor asupra
perioadei vieții în care persoanele se confruntă cu cel mai mare risc de comitere a actelor
suicidale.

4. Stabilirea metodelor și tehnicilor de cercetare

13
Organizația Mondială a Sănătății, Rata sinuciderilor în anul 2002.
14
Florentina Sîrbii, op. cit., p. 104.

9
Metoda cercetării este cea a anchetei sociologice prin aplicarea chestionarului și a
interviului structurat.
Chestionarul aplicat cuprinde 27 de întrebări închise, deschise și mixte. Sunt 22 de
întrebări de conținut și 5 întrebări de identificare.
Interviul structurat cuprinde 19 întrebări prestabilite.

5. Determinarea populației de studiat


În alegerea lotului explorator, în cazul anchetei sociologice, am optat pentru populația
de la nivelul orașului Craiova, selectând un număr de 100 de persoane, iar în cazul interviului
am optat pentru două persoane care au avut tentative suicidare, un băiat de 22 de ani şi bărbat
în vârstă de 50 de ani.

6. Colectarea datelor
Colectarea datelor pentru chestionar s-a realizat în perioada 07 aprilie-27 aprilie, iar
interviurile au fost realizate în data de 05 aprilie, respectiv 29 aprilie.

7. Analiza rezultatelor cercetării


În această secţiune vom prezenta rezultatele esenţiale ale anchetei sociologice pe bază
de chestionar și totodată ale interviurilor aplicate

7.1 Cercetarea cantitativă


La întrebarea Ce intelegeti prin sinucidere? Fiind o întrebare deschisă răspunsurile au
fost unele variate, însă au existat anumite răspunsuri care s-au repetat si anume un procent de
13% dintre respondenți au afirmat că prin sinucidere înţeleg “a-ţi lua viaţa”, 14% dintre ei au
au răspuns că prin sinucidere înteleg “ moarte”, 4% văd sinuciderea ca pe un act de laşitate.
Alte răspunsuri ar mai fii :” curamarea vieţii, tentativa de evadare, cauzarea propriei morţi,
slabiciune, refuzul de a mai trăii “

Tabelul. 1 Amploarea ratei sinuciderilor la nivelul mondial

10
Nr.
Variante răspuns
respondenţi Procente
Foarte mare 22 22.0
Mare 49 49.0
Medie 14 14.0
Mică 3 3.0
Foarte mică 4 4.0
Nu ştiu 8 8.0
Total 100 100.0

Figura 1 Amploarea ratei sinuciderilor la nivelul mondial

La întrebarea Cât de mare amploare a luat rata sinuciderilor la nivel mondial ?, un


procent de 49 % dintre respondenți au afirmat că a luat amploare în mare masură , iar în
proporție de 22 %au afirmat în mare foarte mare măsură.

Tabelul 2 Amploarea ratei sinuciderilor la nivelul ţării noastre


Nr.
Variante răspuns
respondeţi Procente
Foarte mare 21 21.0
Mare 30 30.0
Medie 37 37.0
Mică 5 5.0
Nu ştiu 7 7.0
Total 100 100.0

11
Figura.2.Amploarea ratei sinuciderilor la nivelul ţării noastre

La întrebarea Cât de mare amploare a luat rata sinuciderilor la nivelul ţării noastre ?,
un procet de 37% au răspuns ca rata sinuciderii este medie, 30% au afirmat că rata
sinuciderilor este mare, iar 21% au răspuns ca este foarte mare.

Tabelul 3. Răspunsul la întrebarea: Care sunt principalii factori care determină sinuciderea?
Variante răspuns Nr. respondenţi Procente
Factorii intrinseci (tulburari psihice, 62 62.0
inadaptare socială, reacţie la doliu etc.)
Factorii extrinseci (mediu, condiţii de 33 33.0
viaţă, cultura, ocupatie etc.)
Nu ştiu 4 4.0
Nu răspund 1 1.0
Total 100 100.0

Figura. 3 Principalii factori care determină sinuciderea

12
Întrebaţii fiind Care sunt pricipalii factori care determină sinuciderea, 62% dintre
respondeţi au firmat că principalii factori, sunt factorii intrinseci, 33% dinre ei afirmând ca
factorii extrinseci sunt principalii factori care depermină sinuciderea.

Figura. 4. Principalele cauze care determină sinuciderea – Prima opţiune

Fiind întrebați care considera ca sunt principalele cauze ce determină sinuciderea , ca


primă opțiune, 63% dintre respondenți au ales ca răspuns dezechilibrele psihice , 7% au ales
lipsa afecţiunii din partea părinţilor/familiei, , iar 6% au spus că principla cauză este violenţa în
familie dar în aceeaşi măsură au ales şi lipsa integrarii sociale.

13
Figura.5 Principalele cauze care determina sinuciderea – A doua opţiune

Întrebaţi fiind care consideră că sunt principalel cauze ce determina sinuciderea, ca o a


doua opțiune, 22% dintre respondenți au afirmat că lipsa integrării sociale este principala
cauză, 14% au afirmat ca lipsa afecţiunii din partea unei prsoane dragi este o cauza a
sinuciderii ,11 % au spus că violenţa în familie dar si consumul de substanţe ilegale sunt cauze
ale sinuciderii.

14
Figura. 6 Care sunt principalele cauze care determină sinuciderea – A treia opţiune

Fiind întrebați care considera ca sunt principlalele cause care determina sinucidrea, ca o
a treia opțiune, 20% dintre respondenți au afirmat că principala cauză asinuciderii este fuga de
realitate, 12 % au ales durerile provocate de o boala, 11% au răspuns că depresia provenită
dintr-o neîmplinire este o cauză, violenţa în familie si saracia severă fiind alese de 9% dintre
respondeţi în egală masură.

Tabelul 4 Răspuns la întrebarea: În opinia dumneavoastră, care este metoda folosită cel mai
frecvent pentru sinucidere?

Varinate răspuns Nr. respondeţi Procente


Spânzurare 42 42.0
Otravire sau ingerare de 25 25.0
medicamente
Tăierea venelor 13 13.0
Înecul 2 2.0
Împuşcarea 2 2.0
Aruncarea (în fata unui mijloc în 8 8.0
mişcare sau de la înaltime)
Nu ştiu 7 7.0
Nu răspund 1 1.0
Total 100 100.0

15
Figura. 7 Metoda folosită frecvent pentru sinucidere

La întrebarea Care este metoda folosită cel mai frecvent pentru sinucidere ?, 42%
dintre respondeţi au afirmat că spânzurarea este metoda cea mai frecvent folosita pentru
sinuciderea, 25% au afirmat ca otravirea sau ingerarea de medicamenete ar fii, iar 13 % au
considerat ca tăierea venelor este metoda cea mai des folosită de sinucidere.

Tabelul 5 Răspuns la întrebarea:Care este etapa vieţii, în care exista cel mai mare risc pentru
comiterea actelor suicidale?
Nr.
Varinate răspuns
Respondeţi Procente
Copilaria (până la 14 ani) 2 2.0
Pubertatea (10- 14 ani) 6 6.0
Adolescenţă (14-21 ani) 59 59.0
Tinereţea (21 – 35 ani) 23 23.0
Maturitatea (36 – 65 ani) 5 5.0
Batraneţea (peste 65 ani) 1 1.0
Nu ştiu 4 4.0
Total 100 100.0

16
Figura 8. Etapa vieţii, în care exista cel mai mare risc pentru comiterea actelor suicidale?

Fiind întrebaţi care este etapa in care exista cel mai mare risc de comitere a
actelor suicidale, un procete de 95% au ales adolescenţa, 23% tinereţea, 6 % pubertatea, iar 5%
alegând maturitatea ca prioada a vieţii în care au loc cele mai multe sinucideri.

Figura.9. Sinuciderea ca act de Laşitate sau Curaj

Întrebaţii fiind cum percep sinuciderea, 79% dintre respondeţi au afirmat că


sinuciderea este un act de laşitate, pe când 7% dintre aceşte percept siunicderea ca pe o dovadă
de curaj.

17
Figura. 10. Sinuciderea ca act Egoist sau Altruist

La întrebarea dacă sinucidere este mai degrabă un gest egoist sau altruist, 76%
dintre respondenţi au afirmat că sinucidrea este un gest egoist, in schimb 6% dintre aceştea văd
sinuciderea ca pe un gest altruist.

Tabelul 6 Răspuns la întrebarea: Consideraţi sinuciderea ca fiind mai degrabă


“anomică” sau “fatalistă”
Varinate răspus Nr. respundeţi Procente
Anomică ( rezultat al zdruncinării a 82 82.0
echilibrului vieţii sociale, între dorinţă
şi posibiltate, între scop şi mijloace)
Fatalistă (expunerea la un exces de 11 11.0
norme sociale)
Nu ştiu 6 6.0
Nu răspund 1 1.0

Total 100 100.0

18
Figura. 11. Sinuciderea ca act Anomic sau Fatalist

Fiind intrebaţi daca consideră că sinuciderea este mai degrabă anomica sau mai
degrabă fatalistă, 82 % au afirmat ca sinuciderea este mai degrabă anomică ( rezultat al
zdruncinării a echilibrului vieţii sociale, între dorinţă şi posibiltate, între scop şi mijloace), si
11% dintre respondeţi au afirmat ca este fatalistă (expunerea la un exces de norme sociale).

Tabelul.7 Părerea despre persoanele care îşi iau viaţa?


Variante răspuns Nr. respondeţi Procente
Foarte bună 2 2.0
Bună 1 1.0
Nici bună, nici proastă 28 28.0

Prostă 22 22.0
Foarte proastă 37 37.0

Nu ştiu 4 4.0
Nu răspund 6 6.0

Total 100 100.0

19
Figura.12. Părerea despre persoanele care îşi iau viaţa?

La întrebarea Care este părerea despre persoanele care îşi iau viaţa?, 37 %
dintre respondeţi au afirmat ca au o părere foarte prostă despre persoanele care se sinucid,
22% au o părere proastă, iar 28 % dintre aceşte nu ai o parere nici bună dar nici prostă cu
privire la respectivele persoane.

Figura. .13 Cunoaşteţi vreo peroană care s-a sinucis ?

20
Fiind întrebaţi dacă cunosc vreo persoană care s-a sinucis, 59% dintre
respondenţi au afrimat că nu cunosc, iar 38% au afimat că da cunosc persoane care si-au pus
capăt zilelor.

Figura. 14 Vârsta respectivelor persoane ?

Un procent de 6% dintre persoanele care s-au sinucis aveau 20 de ani, 4 % aveau 50,
3% aveau 15, 17, 18 si 19 ani. 30, 16, 60, sunt vârstele celor care se mai află pe această listă.

Tabelul. 8. Răspuns la întrebarea: În funcţie de gen, care este frecvenţa sinuciderilor?

Nr.
Variante răspuns
respondeţi Procente
Se sinucid mai multe femei 35 35.0
Se sinucid mai multi bărbaţi 37 37.0
Nu ştiu 27 27.0
Nu răspund 1 1.0
Total 100 100.0

21
Figura 15 În funcţie de gen, care este frecvenţa sinuciderilor?

La întrebarea care este frecvenţa sinuciderilor în funcţie de gen, 37 % dintre respondenţi


au afirmata ca se sinucide mai mulţi bărbaţi, iar 35% au afirmat că se sinucid mai multe femei.

Tabelul. 9 Consideraţi sinuciderea ca fiind un păcat?


Variante răspuns Nr. respondenţi Procente
Da 78 78.0
Nu 8 8.0

Nu este cazul (Nu cred în 5 5.0


Dumnezeu)
Nu ştiu 6 6.0

Nu răspund 3 3.0
Total 100 100.0

22
Figura. 16. Consideraţi sinuciderea ca fiind un păcat?

Întrebaţi fiind dacă considera sinuciderea un păcat, 78% dintre respondenţi au afirmat că
văd sinuciderea ca pe un păcat, 8% au afirmat că nu, iar 5 % dintre aceştea au afirmat ca nu
este cazul fiindcă nu cred în Dumnezeu.

Tabelul.10 Răspuns la întrebarea: Sunteti de acord cu atitudinea bisericii, conform căreia


persoanele care îşi ia viaţa nu pot beneficia de o slujbă şi nici nu sunt primite în biserică
Nr.
Variante răspuns
respondeţi Procente
Sunt de acord în mare 14 14.0
masură
Sunt de acord 7 7.0

Nici acord, nici dezacord 29 29.0


Nu sunt de acord 26 26.0

Nu sunt de acord în mare 9 9.0


masură
Nu ştiu 9 9.0

Nu răspund 6 6.0
Total 100 100.0

23
Figura. 17. Sunteti de acord cu atitudinea bisericii.

La întrebarea Sunteti de acord cu atitudinea bisericii, conform căreia persoanele care


îşi ia viaţa nu pot beneficia de o slujbă şi nici nu sunt primite în biserică?, 29% au afirmat ca
nu sunt nici de acord, nici dezacord cu această atitudine, 26% nu sunt de acord cu atitudinea
bisericii, si doar 14 % dintre aceştea fiind de acord cu aceasta.

Tabelul.11 Răspuns la întrebarea: O persoană care a încercat să se sinucidă dar nu a reuşit,


va încerca din nou?
Nr.
Variante răspuns
respondeţi Procente
Da, cu siguranţă nu se va 33 33.0
opri indiferent de intervenţie
Nu, îşi va conştientiza singur 8 8.0
greşeala şi n-o s-o mai repete
Nu, dacă primeşte ajutor nu 50 50.0
va mai încerca
Nu ştiu 9 9.0
Total 100 100.0

24
Figura. 18 O persoană care a încercat să se sinucidă dar nu a reuşit, va încerca din nou?

Fiind întrebaţi dacă cred că o persoana care a încercat să se sinucidă dar nu a reuşit va
încerca din nou, 50% dintre respondenţi au afirmat ca nu, daca aceasta beneficiază de ajutor,
33 % au răspuns ca da, nu se va oprii indiferent de intervenţie, iar 8 % au afirmat ca nu,
deoarce îşi va coştientiza singur greşeala.

Figura.19 V-aţi gândit să vă sinucideţi ?

Fiind întrebaţi dacă vreodată s-au gândit să se sinucidă , 92% dintre


respondenţi au afirmat că nu, 4 % dintre aceştia au afirmat ca da, doar odată, 2 % da, de puţine
ori, si 1 % da, câteodată.

25
Figura. 20. Cauza care v-a determinat să aveţi acest gând ?

Dintre cei care au afirmat că au avut gânduri de sinucidere, cauzele care au determinat
aceste gânduri sunt: depresie, consumul excesiv de alcool, eşec persona, lipsuri financiare,
răzbunare pe membrii familiei, subaprecierea şi răutăţile celor din jur, teribilismul.

Figura.21. Aţi încercat să vă sinucideţi ?

Fiind întrebaţi dacă au încercat să se sinucidă, 4 % dintre aceştia au afirmat că


da, o singură dată, 3% însă au afirmat ca nu.

26
Figura. 22. Cum aţi încercat să vă sinucideţi ?

Întrebaţi fiind care a fost metoda prin care au încercat să se sinucidă, răspunsurile
oferite au fost: tăierea venelor, otrăvire sau ingerare de medicamente .

Figura. 23.Ce v-a determinat să vă răzgândiţi ?

Fiind întrebaţi ce i-a determinat să renunţe la gândurile de sinicidere, 5% dintre


respondenţi a afirmat că şi-au dat seama de greşeala pe care o făceau, 1% dintre aceste
afirmând că fi au scăpat de problema care i-a determinat să aibă aceste gânduri, fie şi-au
schimbat stilul de viaţă.

27
Figura. 24 Genul

Respondenții au fost în procent de 35 % de sex masculin și 65 % de sex feminin.

Tabalul.12 Vârsta

Varianate răspuns Nr. respondenţi Procente


15-17 2 2.0
18-25 48 48.0

26-35 20 20.0
36-45 14 14.0

46-55 4 4.0
56-65 11 11.0

peste 66 ani 1 1.0


Total 100 100.0

Vârsta respondenților a fost cuprinsă între 15 și peste 66 de ani, 2 % având vârsta


cuprinsă între 15-17, 48 % cu vârstă între 18-25, 20 % dintre respondenți aveau vârstă de 26-
35 de ani, 14 % cu vârstă între 36-45, 4 % se încadrau în categoria de vârstă 46-55, iar în
procent de 11 % avem categoriile de vârstă 56-65 și 1% peste 66.

28
Tabelul.13 Studiile respondenților
Variante răspuns Nr. respondenţi Procente
Şcoala generală 3 3.0
Şcoala profesională 6 6.0

Liceu 44 44.0
Şcoala postliceală 10 10.0

Studii superioare 37 37.0


Total 100 100.0

La întrebarea Care este ultima școală pe care ați absolvit-o? un procent de 44% dintre
respondenți sunt absolvenți de liceu, 37% sunt absolvenți de studii superioare, 10% sunt
absolvenți de școală postliceală, 6 % şcoală profesională, iar 3 % şcoală generală.

Figura. 25. Ocupaţia actuală

Întrebați fiind care este ocpația actuală, un procent de 45% au răspuns că sunt angajaţi,
39% au spus că sunt studenţi , 6% au declarat că sunt muncitori, 3 % elevi şi fără ocupaţie, 2%
şomeri și 2% pensionari.

29
7.2 Analiza interviurilor

Primul interviu a fost aplicat unui băiat în vârstă de 22 de ani, care, în prezent este
student.
Nume: B.T.
Vârstă: 22
Sex: Masculin
Ocupaţie : Student
Intervenție Intervievator Intervenție Intervievat

1. Ce înţelegeţi prin sinucidere ? O modalitate de evadare din realitatea dificilă.


2. V-aţi gândit vreodată să vă Da !
sinucideţi ?
3. Aţi încercat vreodată să vă Da, am încercat doar odată.
sinucideţi ?
4. Care este cauza care v-a determinat Îmbolnăvirea mamei mele, a fost o lovitură atât pentru
să vă sinucideţi mine cât şi pentru restul familiei mele. A fost o perioadă
foarte complicată, de care nu sunt mândru. Nu eram eu în
acele momente, totul părea greşit, am început să consum în
exces alcool iar asta a fost cea mai proastă decizie pe care
o puteam lua.
5. Aţi mers până la capăt în decizia de a Da, din păcate am mers până la capăt.
vă sinucide ?
6. Care a fost metoda prin care a-ţi Am luat pastile, ştiind că aceasta este cea mai puţin
încercat să vă sinucideţi ? dureroasă metodă, fiind conştient că astfel se va termina
totul.
7. Ce v-a determinat să vă răzgândiţi ? Nu a fost ceva anume care să mă facă să îmi schimb
părerea, în acele momente nimic nu mai conta pentru

30
mine, tot ce îmi doream era sa se termine.
Însă sper norocul meu, aş putea spune, fratele meu m-a
găsit în cameră şi a sunat la salvare. Eu nu ştiu exact ce s-a
întâmplat, vă spun din ce am auzit. Tot ce îmi amintesc
după ce am luat pastilele este tavanul de la terapie
intensivă şi pe fratele meu care a fost acolo în permanenţă
cu mine. Acum după ce totul a trecut mă bucur că am
primit o a doua şansă, deoarece am realizat faptul ca viaţa
nu se termină dacă o persoană dragă se îmbolnăveşte, viaţa
este o luptă si tot timpul există alternative.
8. Când aţi luat să vă sinucideţi v-aţi Nu m-am gândit, a fost un gest egoist pe care în momentul
gândit la consecinţe ? de faţă îl regret.
9. Aţi fost susţinut de familie în Da, am fost susţinut pe tot parcursul situaţiei. M-au ajutat
procesul de depăşire a acestor foarte mult în depăşirea dependenţei de alcool, deşi i-am
momente dificile ? dezamăgit ei nu au renunţat la speranţă, ştiau că undeva
acolo este în continuare copilul lor.
10. Prietenii v-au fost alături dar Nefiind în acele momente într-o relaţie, am avut doar
partenera de cuplu ? sprijinul prietenilor, care au fost alături de mine încă din
primul moment.
11. Aţi apelat la un specialist ? Nu am apelat, sprijinul familiei s-a dovedit suficient
pentru a depăşi acele momente.
12. După aceste momente dificile aţi Da, am observat o mai are implicare din partea celor
observat modificări în apropiaţi.
comportamentul persoanelor
apropiate ?
13. Care au fost persoanele la care a-ti Fratele si bunicii.
observat modificări în
comportament ?
14. Cum vedeţi viaţa dumneavoastră în Este pe un teren ascendent, lucrurile au început să intre pe
acest moment ? un făgaş normal.
15. Care este părerea dumneavoastră Acum regret foarte mult cele întâmplate, dar am avut ceva
despre evenimentele din trecut ? de învăţat din toate acestea. Tot ce pot spune este că mă
bucur că am primit o a doua şansă.

31
16. Cum era viaţa dumneavoastră înainte Nu pot spune ca înainte era rău. Doar că îmbolnăvirea
şi cum este acum? mamei mele m-a dat peste cap. Acum lucrurile sunt foarte
bine, am sprijinul familiei mele si al prietenilor mei, am
realizat că sunt foarte multe persoane care mă iubesc, am
realizat că viaţa este o luptă doar că nu una rea aşa cum
credeam eu, ci una frumoasă care merită câştigată.
17. Sunteţi într-o relaţie în momentul de Nu sunt într-o relaţie, dar am sentimente pentru cineva.
faţă ?
18. Respectiva persoană ştie de cele Nu ştie totul, doar o mică parte, cu timpul o să îi povestesc
întâmplate ? totul. Am mare încredere în ea şi sunt sigur că orice ar afla
va fii alături de mine şi ma v-a susţine indiferent de
situaţie. Este persoana care ştiu că mă va lăsa la greu şi
care indiferent de circumstanţe va fii acolo.
19. Regretaţi cele întâmplate ? Da, cum am mai spus regret foarte mult cele întâmplate,
cel mai mult regret ca mi-am dezamăgit părinţii, dar ei au
înţeles situaţia şi au fost acolo pentru mine.

Al doilea interviu a fost aplicat lui V.G., bărbat în vârstă de 50 de ani, care în prezent
este muncitor.
Nume: V.G.
Vârstă: 50,
Sex: Masculin,
Ocupaţie : Muncitor.
Intervenție Intervievator Intervenție Intervievat

1. Ce înţelegeţi prin sinucidere ? Eliberarea de probleme.


2. V-aţi gândit vreodată să vă sinucideţi ? Da !
3. Aţi încercat vreodată să vă sinucideţi ? Da, am încercat doar odată.
4. Care este cauza care v-a determinat să vă Am fost părăsit de soţie.
sinucideţi ?
5. Aţi mers până la capăt în decizia de a vă Da !
sinucide ?
6. Care a fost metoda prin care a-ţi încercat să Prin înfometare şi consumul excesiv de alcool.
vă sinucideţi ? Timp de 2 săptămâni nu am mâncat nimic şi am
consumat alcool în exces.
7. Ce v-a determinat să vă răzgândiţi ? Intervenţia mamei mele, faptul că am văzut
suferinţa pe care i-o provocam acesteia, dar şi
faptul că nu am obţinut rezultatul pe care îl

32
aşteptam, şi anume moartea.
8. Când aţi luat să vă sinucideţi v-aţi gândit la Nu, în acele momente consecinţele nu erau
consecinţe ? relevante şi un motiv suficient pentru a mă oprii.
9. Aţi fost susţinut de familie în procesul de Da, familia a fost alături de mine, dar susţinerea
depăşire a acestor momente dificile ? mamei a fost cea care m-a ajutat şi m-a determinat
să îmi schimb viziunea asupra vieţii şi să îmi
doresc să lupt.
10. Prietenii v-au fost alături dar partenera de Nu, singura susţinere a venit din partea familiei.
cuplu ?
11. Aţi apelat la un specialist ? Nu !
12. După aceste momente dificile aţi observat Da !
modificări în comportamentul persoanelor
apropiate ?
13. Care au fost persoanele la care a-ti observat Prieteni, rude, vecini, colegi de muncă, care înainte
modificări în comportament ? mă priveau cu milă datorită celor întâmplate. Acum
după ce au aflat cele întâmplate au început să mă
susţină în schimbările pe care îmi doream să le fac.
14. Cum vedeţi viaţa dumneavoastră în acest Mult mai bună decât în trecut.
moment ?
15. Care este părerea dumneavoastră despre Nu sunt mândru de ceea ce am făcut, dar au fost
evenimentele din trecut ? alegerile mele.
16. Cum era viaţa dumneavoastră înainte şi Având în vedere că înainte eram într-un cuplu, iar
cum este acum? acum nu, pot spune că s-au modificat multe lucruri
acum luptând doar pentru mine şi persoanele care
îmi sunt cu adevărat alături.
17. Sunteţi într-o relaţie în momentul de faţă ? Nu !

18. Regretaţi cele întâmplate ? Da, regret că mi-am făcut mama să sufere, dar asta
nu se va mai repeta.

În primul caz, cel al tânarului de 22 de ani, problemele au apărut odată cu îmbolnăvirea


mamai sale, conducând la o depenedenţă de alcool şi mai apoi la tentativa de sinucidere. După
cum însuşi tânarul afirmă, problemele de sănătate ale mamei sale au fost o lovitura dificilă,
acesta ajungând sa vadă sinuciderea ca pe o fugă de realitatea dificilă.
Odată cu acest eveniment destabilizator, tânărul afirmă că a inceput să consume alcool,
considerând că astfel v-a uita de probleme şi totul va fi mai uşor de suportat, însă aceasta a fost
o percepţie eronată, deoarece consumul de alcool şi problemele mamai sale l-au determinat pe
B.T. să i-a decizia de a se sinucide.

33
În acest caz tentativa de sinucidere a existat dar nu a avut ca rezultat final moartea,
datorită intervenţiei prompte a fratelui acestuia. Odata cu primirea ajutorului medical necesar
dar şi ajutorul venit din partea familie, tânarul a realizat greşeala comisa şi a început
demersurile necesare remedierii dependenţei de alcool.
Acesta a afirmat că in depaşirea momentelor dificile nu a apelat la ajutor de specialitate,
deoarece sprijinul venit din partea familiei şi al prietenilor a fost suficient pentru a pune capăt
dependenţei de alcool şi a renunţa la ideea de sinucidere.
B.T. mi-a marturisit că în momentul de faţă viaţa lui este pe o pantă ascendentă, că
regretă evenimentele din trecut, acestea rămânând doar ca o amintire trista şi o lecţie de viaţă.
În privinţa celui de-al doilea caz, motivul sinuciderii îl reprezintă neîmplinirile pe plan
sentimental. Este vorba despre un domn de 50 de ani care a suferit mai multe dezamagiri în
viața sentimentală, ultima fiind cea mai greu de depăsit.
Crezând că în sfârşit are familia pe care şi-o dorea, abandonul venit din partea soţiei a
reprezentat un moment de răscruce în viaţa acestuia. Având o vârstă înaintată şi experienţe
negative în trecut, acesta a clacat ajungând la concluzia că viaţa lui nu mai are niciun sens şi că
cea mai bună soluţie este moartea.
Timp de 2 săptămâni acesta s-a înfometat şi a consumat în exces alcool. În tot acest
timp mama i-a fost alături încercând să-l facă să conştientizeze greşeala pe care o comite. După
multe insistenţe venite din partea mamei dar şi după ce a realizat că nu obţine rezultatul dorit, a
decis să renunţe la tentativa de sinucidere şi să încerce pentru bine mamei sale să depăsească
dependenţa de alcool.
V.G. a mărturisit că în depaşirea acestor probleme a avut doar sprijunul familiei, dar în
special al mamei sale, care l-a ajutat să realizeze că viaţa nu se termină aici, că lucrurile se vor
rezolva şi că merita să lupte pentru el.
Acum după ce a depăşit situaţia complicată, afirmă că viaţa lui este mai bună, a învăţat
să lupte pentru el şi mama lui, acum este mult mai respectat de rude, prieteni si vecini,
deoarece acestia au vazut eforturile acestuia de a duce o viaţa mai bună, dar şi schimbarile
majore în stilul său de viaţa.

34
8. Concluziile cercetării
Scopul pricnipal al acestei cercetări a fost acela de a identifica opinia craiovenilor
asupra fenomenului sinuciderii, dar și de a observa perspectiva a două persoane care au avut
tentaive de suicid.
În urma cercetării cantitative realizate pe bază de anchetă, utilizând tehnica
chestionarului la nivelul orașului Craiova, ipotezele asumate s-au confirmat, rezultând faptul
că părerea generală despre persoanele care încearcă să de sinucidă este una negativă, fiind
văzută mai degrabă ca un act de lașitate (79%), iar principalele cauze care pot determina
sinuciderea le reprezintă, pentru respondenții craioveni, dezechilibrele psihice, urmate de lipsa
integrarii sociale. Totodată, persoanele chestionate consideră că adolescenţa este etapa vieţii, în
care există cel mai mare risc pentru comiterea actelor suicidale.
În urma cercetării calitative efectuate prin interviu structurat, am ajuns la concluzia că
fenomenul sinuciderii este întâlnit atât în rândul tinerilor cât şi al persoanelor ajunse la
maturitate, el aparând ca urmare a unor situații și evenimente ce intervin pe parcursul vieții
individului. Am observat totodată, faptul că aceste persoane sunt foarte sensibile, motiv pentru
care susținerea din partea familiei şi a prietenilor, sprijinul venit din partea acestora, reprezintă
cea mai bună modalitate de depaşire a momentelor dificile.
Există așadar o gamă largă de factori care pot duce la declanșarea ideației și
comportamentului suicidar și am văzut, conform datelor prezentate mai sus, că acești factori
sunt multipli într-un caz de sinucidere, prin urmare, neputând vorbi de un singur factor care
duce la sinucidere.

35
ANEXE

36
Anexa 1
Chestionar pentru
Identificarea opiniei craiovenilor asupra fenomenului de suicid

I. Întrebări socio-demografice

1. Care este genul dumneavoastră?


1. Feminin 2.Masculin

2. Care este vârsta dumneavoastră?


1. 15-17 ani 2. 18-25 ani 3. 26-35 ani 4. 36-45 ani
5. 46-55 ani 6. 56-65 ani 7. peste 66 ani

3. Care este mediul de proveniență?


1. Urban 2. Rural

4. Care este ultima şcoală absolvită?


1. Fără şcoală 2. Şcoala primară 3. Şcoala generală (gimnaziu)
4. Şcoala profesională 5. Liceu 6. Şcoală postliceală
7. Studii superioare

5. Care este ocupaţia dvs. actuală?


1. Elev 2. Student 3. Angajat
4. Muncitor 5. Făra ocupație 6. Șomer
7. Pensionar
8. Altceva.................................

II. Întrebări de conținut

1. Ce înţelegeţi prin sinucidere?


………………………

2. Din cunoștințele dumneavoastră, cât de mare amploare considerați că a luat rata


sinuciderilor la nivelul mondial?
1. Foarte mare
2. Mare
3. Medie
4. Mică
5. Foarte mică
98. Nu știu
99. Nu răspund

3. Din cunoștințele dumneavoastră, cât de mare amploare considerați că a luat rata


sinuciderilor la nivelul țării noastre?
1. Foarte mare
2. Mare
3. Medie
4. Mică
5. Foarte mică
98. Nu știu
99. Nu răspund

4. Care considerați că sunt principalii factori care determină sinuciderea?


1. Factorii intrinseci (tulburări psihice, inadaptare socială, reacție la doliu etc.)

37
2. Factorii extrinseci (mediu, condiții de viață, cultură, ocupație etc.)
98. Nu știu
99. Nu răspund

5. Care credeţi că sunt pricipalele cauze care determină sinuciderea? (Se vor selecta
primele trei mențiuni)
1. Dezechilibre psihice _____
2. Lipsa integrării sociale ______
3. Integrarea într-un grup ai cărui membri au un comportament deviant _____
4. Violenţa în familie _____
5. Lipsa afecțiunii (iubirii) din parte parinţilor/ familiei ______
6. Lipsa afecțiunii din partea unei persoane dragi ( iubit (iubită)/ soț (soție)/ prieten(prietenă))
______
7. Consumul de substanţe ilegale ______
8. Teribilismul _______
9. Depresia provenită dintr-o neîmplinire _______
10. Deprivarea materială severă (sărăcia severă) ______
11. Durerile fizice provocate de o boală ________
12. Nevoia de răzbunare ______
13. Reacție la doliu (decesul unei persoane apropiate) ______
14. Fuga de realitatea dificilă _______
15. Altceva (ce?) ________________________________________________
98. Nu știu
99. Nu răspund

6. În opinia dumneavoastră, care este metoda folosită cel mai frecvent pentru
sinucidere?
1. Spânzurare
2. Otrăvire sau ingerare de medicamente
3. Tăierea venelor
4. Înecul
5. Împuşcarea
6. Aruncarea (în fața unui mijloc în mișcare sau de la înălțime)
7. Altă metodă (care?) __________________________________________
98. Nu știu
99. Nu răspund

7. În opinia dumneavoastră, care este etapa vieții, în care există cel mai mare risc pentru
comiterea actelor suicidale?
1. Copilăria (până la 14 ani)
2. Pubertatea (10- 14 ani)
3. Adolescenţa (14-21 ani)
4. Tinerețea (21 – 35 ani)
5. Maturitatea (36 – 65 ani)
6. Bătrâneţea (peste 65 ani)
98. Nu știu
99. Nu răspund

8. Cosideraţi sinuciderea a fi mai degrabă:


1. Un act de laşitate
2. O dovadă de curaj
98. Nu știu
99. Nu răspund

38
9. Consideraţi sinuciderea ca fiind mai degrabă un gest:
1. Egoist
2. Altruist
98. Nu știu
99. Nu răspund

10. Consideraţi sinuciderea ca fiind mai degrabă:


1. Anomică ( rezultat al zdruncinării a echilibrului vieții sociale, între dorință și posibiltate,
între scop și mijloace)
2. Fatalistă (expunerea la un exces de norme sociale)
98. Nu știu
99. Nu răspund

11. Ce părere aveţi despre persoanele care îşi iau viaţa?


1. Foarte bună
2. Buna
3. Nici bună, nici proastă
4. Proastă
5. Foarte proastă
98. Nu știu
99. Nu răspund

12. Cunoaşteţi vreo persoană care s-a sinucis?


1. Da
2. Nu
99. Nu răspund

13. Dacă “DA” , ce vârstă avea respectiva persoană?


.....................................................................
98. Nu știu
99. Nu răspund
0. Nu este cazul

14. În funcţie de gen, care credeţi că este frecvenţa sinuciderilor?


1. Se sinucid mai multe femei
2. Se sinucid mai mulţi bărbaţi
98. Nu știu
99. Nu răspund

15. Considerați sinuciderea ca fiind un păcat?


1. Da
2. Nu
3. Un este cazul (Nu cred în Dumnezeu)
98. Nu știu
99. Nu răspund

16. Sunteţi de acord cu atitudinea bisericii, conform căreia persoanele care își ia viaţa nu
pot beneficia de o slujbă şi nici nu sunt primite în biserică?
1.     Sunt de acord în mare măsură     
2.     Sunt de acord
3. Nici acord, nici dezacord    
4.     Nu sunt de acord            
5.     Nu sunt de acord în mare măsură
98. Nu știu
99. Nu răspund

39
17. Considerați că o persoană care a încercat să se sinucidă dar nu a reuşit, va încerca
din nou?
1. Da, cu siguranţă nu se va opri indiferent de intervenție
2. Nu, îşi va conştientiza singur greşeala şi n-o s-o mai repete
3. Nu, dacă primește ajutor nu va mai încerca
98. Nu știu
99. Nu răspund

18. V-ați gândit vreodată să vă sinucideți?


1. Nu, niciodată
2. Da, o singură dată
3. Da, de foarte puține ori
4. Da, de puține ori
5. Da, câteodată
6. Da, des
7. Da, foarte des
99. NR

19. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 18 este ”Da”, care a fost cauza care v-a determinat
să aveți acest gând?
1. ______________________________________________
99. Nu răspund
0. Nu este cazul

20. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 18 este ”Da”, ați încercat vreodată să vă sinucideți?
1. Nu, niciodată
2. Da, o singură dată
3. Da, de foarte puține ori
4. Da, de puține ori
5. Da, câteodată
6. Da, des
7. Da, foarte des
99. Nu răspund
0. Nu este cazul

21. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 20 este ”Da”, cum ați încercat să vă sinucideți?
1. Spânzurare
2. Otrăvire sau ingerare de medicamente
3. Tăierea venelor
4. Înecul
5. Împuşcarea
6. Aruncarea (în fața unui mijloc în mișcare sau de la înălțime)
7. Altă metodă (care?) __________________________________________
99. Nu răspund
0. Nu este cazul

22. Ce v-a determinat să vă răzgândiți în privința deciziei de a vă sinucide?


1. Am fost ajutat ( de către cine? ____________)
2. Mi-am dat seama singur(ă) seama că fac o greșeală
3. Mi s-a schimbat stilul de viață
4. Am scăpat de problemă/ probleme
5. Am ieșit din grupul de prieteni care mă influența negativ
6. Altceva (ce?) ___________________________
98. Nu știu
99. Nu răspund
0. Nu este cazul

40
Anexa 2

Interviu

1. Ce înţelegeţi prin sinucidere ?


2. V-aţi gândit vreodată să vă sinucideţi ?
3. Aţi încercat vreodată să vă sinucideţi ?
4. Care este cauza care v-a determinat să vă sinucideţi
5. Aţi mers până la capăt în decizia de a vă sinucide ?
6. Care a fost metoda prin care aţi încercat să vă sinucideţi ?
7. Ce v-a determinat să vă răzgândiţi ?
8. Când aţi luat să vă sinucideţi v-aţi gândit la consecinţe ?
9. Aţi fost susţinut de familie în procesul de depăşire a acestor momente dificile ?
10. Prietenii v-au fost alături dar partenera de cuplu ?
11. Aţi apelat la un specialist ?
12. După aceste momente dificile aţi observat modificări în comportamentul persoanelor
apropiate ?
13. Care au fost persoanele la care ati observat modificări în comportament ?
14. Cum vedeţi viaţa dumneavoastră în acest moment ?
15. Care este părerea dumneavoastră despre evenimentele din trecut ?
16. Cum era viaţa dumneavoastră înainte şi cum este acum?
17. Sunteţi într-o relaţie în momentul de faţă ?
18. Respectiva persoană ştie de cele întâmplate ?
19. Regretaţi cele întâmplate ?

41