BÎTC?

DIANA

DUREREA FANTOM? GRUPA:S1801

Un iver sitatea de Stat de M edicin ? ?i Far m acie

?Nicol ae Testem i?an u ?

Dur er ea fantom a si sindr om ul m em br ului fantom a se r efer a

senzatiile pe car e o per soana le per cepe in m od fals la nivelul
unei r egiuni cor por ale car e nu exista in r ealitate (dupa
am putar e sau in cazul unui defect congenital al m em br elor ) .
M edicii cr edeau in tr ecut ca acest fenom en este de natur a
psihologica, insa acum r ecunosc faptul ca senzatiile pr ovin de
fapt din zona cr eier ului sau a m aduvei spinar ii. Dur er ile apar
fr ecvent dupa pier der ea m em br elor infer ioar e sau super ioar e,
insa pot sur veni si in cazul indepar tar ii unui san sau a unui
or gan inter n.

De?i dur er ea fantom ? se constat? la 60 -80 % dintr e am puta?i,

num ?r ul pacien?ilor cu dur er e sever ? per sistent? nu tr ece de 10 %.
Dintr e ace?tia din ur m ? 24% au dur er e constant?, al?i 24% au câteva
atacur i dur er oase pe zi, 16% sim t dur er ea de câteva or i pe s?pt?m ân?,
iar r estul m ult m ai r ar .
Bolnavii descr iu dur er ea sub for m ? de pi?c?tur i, ar sur i, îm puns?tur i,
cr am pe sau senza?ia de zdr obir e. M ai plastic, unii r elateaz? c? "un
ciocan m ? love?te în ghenunchi" sau "fur nicile m i?un? continuu
Fa ct or i de r i sc: în?untr ul picior ului m eu".
- dur er ile cr onice anter ioar e am putar ii;
- un cheag de sange la nivelul m em br ului am putat;
- infectiile anter ioar e am putar ii;
- leziuni anter ioar e ale m aduvei spinar ii sau
ner vilor per ifer ici car e com unicau cu m em br ul
afectat;
- am putar ea tr aum atizanta a unui m em br u;
- anestezia folosita in tim pul inter ventiei
chir ur gicale;
- pr otezele m ontate necor espunzator sau
nepotr ivite.

TRATAMENT
Si m pt om e
I dent i fi ca r ea unui t r a t a m ent efi ci ent i n com ba t er ea
I m edi a t dupa a m put a r ea unui m em br u, 90 %-95% dur er i i fa nt om a est e di fi ci la si i m pli ca a dm i ni st r a r ea
di nt r e pa ci ent i se confr unt a cu senza t i i fa nt om a , i ni t i a la a unor m edi ca m ent e, ur m a t a de posi bi le t er a pi i
a pr oa pe 75% exper i m ent ea za dur er ea fa nt om a
a lt er na t i ve, pr ecum a cupunct ur a sa u st i m ula r ea
i m edi a t ce efect ul a nest ezi ei t r ece, i a r 25% di nt r e
elect r i ca t r a nscut a na t a ner voa sa . Est e posi bi l sa fi e
a cest ea cont i nua sa pr ezi nt e dur er i la ni velul
nevoi e si de i nt er vent i i i nva zi ve, pr ecum i nject i i le,
r egi uni i cor por a le a bsent e t i m p de ca t eva
i m pla nt ur i le sa u oper a t i a .M edi ca m ent ele pr escr i se de
sa pt a m a ni .
r egula pent r u a m eli or a r ea dur er i lor fa nt om a sunt :

- Ant i depr esi vele t r i ci cli ce. Com ba t dur er ea ca uza t a de

Ca r a ct er i st i ci le dur er i i fa nt om a sunt :
- dur er ea a pa r e i n pr i m ele zi le dupa a m put a r e;
- dur er ea di spa r e si r evi ne, nu est e const a nt a ;
- dur er ea a fect ea za pa r t ea cea m a i i ndepa r t a t a de
cor p a m em br ului a m put a t (t a lpa pi ci or ului
a m put a t );
- dur er ea poa t e fi descr i sa i n t er m eni de junghi ur i ,
t er m i na t i i le ner voa se leza t e si m odi fi ca felul i n ca r e
sunt t r a nsm i se i nfor m a t i i le ner voa se ca r e cont r olea za
dur er ea . I n plus, a nt i depr esi vele a jut a la o m a i buna
odi hna a pa ci ent ului , cont r i bui nd la i nst a la r ea unei
st a r i gener a le de bi ne
.- Ant i convulsi vele. M edi ca m ent ele pent r u t r a t a r ea

senza t i i a scut i t e, cr a m pe sa u a r sur i ; epi lepsi ei sunt folosi t e si pent r u a m eli or a r ea dur er i lor
- ca t eoda t a , pa ci ent ul si m t e ca m em br ul a m put a t ner voa se. Ele funct i onea za pr i n bloca r ea m esa jelor
est e for t a t sa st ea i nt r -o pozi t i e i nconfor t a bi la ; dur er oa se t r a nsm i se de t er m i na t i i le ner voa se
- dur er ea poa t e fi decla nsa t a de schi m ba r i le vr em i i , det er i or a t e. Adm i ni st r a t e i n dozele cor espunza t oa r e,
pr esi unea exer ci t a t a pe por t i unea r a m a sa a
sub i ndr um a r ea m edi cului , pot fi efi ci ent e si i n t r a t a r ea
m em br ului a m put a t sa u dest r esul em ot i ona l.
dur er i lor fa nt om a .