PROIECT DIDACTIC

METODA PREDĂRII-ÎNVĂŢĂRII RECIPROCE

PROPUNATOR: Godescu Florica

CLASA: a IV
OBIECTUL: Științe ale naturii
SUBIECTUL: ,,Protejarea mediului înconjurător”
TIPUL LECŢIEI: de însuşire de noi cunoştinţe şi deprinderi de învăţare
SCOP: Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător, prin acțiuni de protejare a
acestuia
COMPETENȚE GENERALE:
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice;
3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană, valorificând achizițiile despre lumea
înconjurătoare.
COMPETENȚE SPECIFICE
2.1. Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații asupra mediului
înconjurător;
2.4. Formularea de concluzii pe baza propriei investigații;
3.1. Identificarea unor modalități de menținere a sănătății;
3.2. Identificarea unor modalități de protejare a mediului.
RESURSE:
a) metode: lectura, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, povestirea,
analiza, sinteza;
b) forme de organizare: frontal, independent, pe grupe;

SCENARIUL LECŢIEI
Prezentarea metodei

I. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Li se va comunica elevilor că vor participa la o lecţie deosebită în care vor fi deopotrivă
şi elevi şi învăţători, că vor descoperi, prin eforturile proprii, cât de important este mediul
înconjurător pentru toate ființele de pe pământ și cum îl putem noi proteja de factorii dăunători.
II. Dirijarea învăţării
1. Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe, relativ identice ca nivel intelectual, dorinţă de
afirmare, relaţii de acceptare reciprocă, fiecare grupă trebuind să-şi aleagă un lider agreat de toți
membrii, cu putere de convingere şi capacitate de mobilizare a celorlalţi;
2. Li se explică modul de lucru al metodei de predare-învăţare reciprocă şi se stabilesc, de
comun acord cu elevii, sarcinile fiecărei grupe, precum şi numele fiecăreia: ,,Rezumatorii”,
,,Întrebătorii”, Clarificatorii”, ,,Prezicătorii”.
DESCRIEREA METODEI:
*STRATEGII DE ÎNVĂŢARE:
Metoda predării/ învăţării reciproce beneficiază de patru strategii de învăţare şi se
poate aplica atât în jocurile libere, cât și în activitatea frontală, dar cea mai eficientă utilizare a ei
este atunci când se urmăreşte perseverent însuşirea unui comportament conştient de învăţare
implicată a elevului, folosind cartea ca sursă de informare.
 Între cele patru strategii există o înlănţuire logică, ele fiind integrate într-o anumită etapă
a unei activităţi de povestire, lectură după imagini, poezie, descriere.
Utilizarea ei în scopul învăţării elevilor de a descoperi singuri, prin căutări proprii sau în
grup, reprezintă forma superioară, ca şi complexitate, dar şi ca finalitate şi efect asupra elevilor.
* FORMA DE ORGANIZARE:
1. Se împarte clasa în patru grupuri, de câte maximum patru-cinci elevi;
2. Se distribuie rolurile fiecărui grup: rezumatorii, întrebătorii, clarificatorii, prezicătorii.
 Textul va fi împărţit în părţi logice;
 Părţile textului se distribuie fiecărui grup în parte;
 Echipele vor lucra pe text, în funcţie de rolul primit;
 Fiecare va trece pe o fişă de lucru despre ce a citit, exercitându-şi rolul;
 Va discuta cu ceilalţi colegi pe temele studiate.
* EXPLICAREA ROLURILOR:
1. Întrebătorii – formularea unor întrebări
Elevii analizează textul sau imaginea în grup, apoi fiecare copil propune o întrebare,
gândită independent şi/ sau folosindu-se de paleta de întrebări. Se pot formula cât mai multe
întrebări, dar apoi se va face o selecţie a lor.
Copiii selectează problema din text sau imaginea pe care doresc să o înţeleagă, sau
intuiesc dificultatea ei pentru întreaga clasă, şi adresează întrebări pentru a se convinge cu toţii
că alegerea a fost cea corectă.
Întrebările vizează aspecte importante: locuri din natură, acțiuni dăunătoare mediului,
moduri de acţiune pentru a proteja mediul înconjurător.
a) Care sunt cauzele degradării (poluării) mediului înconjurător?
b) Cum influenţează activitatea umană mediul înconjurător?
c) Care sunt efectele poluării asupra ființelor?
2. Rezumatorii - rezumarea
Fiecare lider de grup sau copil din grup expune sinteza textului/ fragmentului citit sau a
imaginii analizate, timp de cinci-şapte minute. Propoziţiile vor fi rezumate într-o sinteză logică,
exprimând rodul gândirii colective şi mesajul textului sau imaginii.
Poluare Resturi menajere
Vânat Deșeuri radioactive
Pescuit MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Industrie
Cutremure Erodare
Îngrăşăminte chimice
şi pesticide
3. Clarificatorii – clarificarea datelor
Elevii identifică cuvintele necunoscute din textul din manual, comportamentele și
atitudinile dăunătoare mediului înconjurător, explică şi găsesc împreună răspunsurile corecte
pentru a clarifica toate noutăţile, propunând acțiuni de protejare a mediului înconjurător.
 Clarificatorii pot accesibiliza intervenţia lor folosindu-se de diverse materiale didactice
(un dicţionar explicativ este obligatoriu), dar pot solicita şi sprijinul învăţătorului dacă este cazul.
Acesta îndrumă, sfătuieşte,orientează grupul spre esenţialul problemei.
4. Prezicătorii – prezicerea/ pronosticarea
Elevii analizează în grup textul sau imaginea şi îşi imaginează ce se va întâmpla în
continuare cu mediul înconjurător, exprimând cele mai neaşteptate idei, fapte, luând în
consideraţie logica ideilor/ conţinutului anterior. Membrii grupului își pot imagina şi răsturnări
de situaţie pentru care trebuie să prevadă şi rezolvarea sau măcar să poată să atragă celelalte
grupuri în dispută.
Se expune o planşă pe care sunt scrise sarcinile şi cerinţele fiecărei echipe. Se repetă de
către fiecare echipă sarcinile şi rolul pe care îl vor avea în desfăşurarea lecţiei;
Fiecare grup va analiza textul şi va rezolva cerinţele grupului său. La început, se acordă
elevilor un interval mai mare de timp pentru a avea răgaz să se informeze asupra conţinutului,
dar şi să se adapteze atmosferei de lucru (cinci-zece minute).
Asigurarea retenţiei şi a transferului:
Se realizează frontal, prin întrebări, urmărind dacă elevii au înţeles (cum şi cât au înţeles)
conţinutul textului: importanța mediului înconjurător pentru starea de sănătate a
organismuluiuman, și nu numai, măsuri de protejare a acestuia, mesajul textului.
Dacă este cazul se fac discrete corectări şi completări. Se evită orice apreciere care ar
putea descuraja elevii în viitoarele lecţii de acest tip.
Aprecierea activităţii
Se face în maniera încurajării şi întăririi încrederii elevilor că sunt capabili să obţină
rezultate foarte bune prin învăţarea tehnici muncii cu manualul şi prin cooperarea cu ceilalţi
colegi. Se subliniază calitatea rezultatelor la învăţătură, atunci când elevul se implică personal în
actul învăţării. Aprecierile se argumentează, învăţătorul explicând elevului în ce constă progresul
său.